Sunteți pe pagina 1din 10

Serotonina este o amin derivat de la indol.

Este ntlnit n esuturi vegetale,


animale, veninuri.
Serotonina acioneaz ca neurotransmitor; intervine n producerea somnului, n
procese mintale i afective (depresie i anxietate, tulurare osesiv!compulsiv", n
funcii motorii, n termoreglare, n reglarea presiunii arteriale, n actul vomei, n
funcii #ormonale.
Exemple$ metisergida, ergotamina, sumatriptanul, buspirona, ondansetronul.
Serotonina, un neurotransmitor prezent n variate organe incluznd sistemul
nervos central, are un rol important n apariia depresiei i a anxietii, datorit
dereglrilor c#imice pe care le produce. %ormula c#imic rut a serotoninei este$
&'!()&*!+&!(!((&,",!+&,.
Efecte biochimice i fiziologice
+euronii interacioneaz unul cu altul prin intermediul unor sustane c#imice
numite neurotransmitori. -iverse dereglri sunt cauzate fie de su!producia sau
supra!producia de neurotransmitori, fie de faptul c neuronii nu au suficient de
muli receptori pentru neurotransmitori.
(ercettorii susin c persoanele cu sindromul osesiv!compulsiv au un
dezec#iliru de serotonin
.necesit citare/
. (oninutul serotoninei din sngele osesiv!
compulsivilor
.necesit citare/
i al indrgostiilor este cu 012 mai sczut dect cel al
suiecilor normali.
3nti!depresivele acioneaz n general asupra neurotransmitorului serotonin.
(u toate acestea, se consider c depresia este cauzat de numrul prea mic de
receptori de serotonin. 4ltimele cercetri privind oala psi#ic sc#izofrenie arat
c serotonina prezent n exces, n organism, poate fi cauza acesteia i factor
precursor i al altor oli psi#ice.
.necesit citare/
5eninerea unui nivel potrivit de
serotonin n corpul uman, difer de la un organism la altul, datorit alimentaiei, a
modului de via, etc.
Tulburarea de personalitate de tip borderline
(material preluat de pe www.psihoterapia.eu)

Tulburarea de personalitate de tip borderline este un diagnostic psihiatric care descrie o
tulburare pe termen lung a functionarii personalitatii. Acest tip de personalitate se caracterizeaza
prin tulburarea controlului impulsurilor si dereglare emotionala.
Persoanele cu personalitate de tip borderline au tulburari multiple. Profilul general include
instabilitatea dispozitiei, gandire extrema de tipul alb sau negru sau divizata, relatii interpersonale
haotice si instabile, tulburari ale imaginii de sine, identitatii, comportamentului si constiintei de sine.
In unele cazuri apar in evolutie adevarate perioade de disociere.
De obicei personalitatea borderline se asociaza cu abuzul de diverse substante, depresie si alte
tulburari ale dispozitiei. De multe ori persoanele borderline inceraca sa se sinucida.
Debutul simptomelor este de obicei in adolescenta sau in perioada de adult.
In maoritatea cazurilor istoricul tulburarii arata ca au existat traume in copilarie, desi unele
cercetari arata ca exista o predispozitie genetica. !xista de asemenea tulburari ale metabolismului
serotoninei.
De trei ori mai multe femei decat barbati au tulburare de personalitate de tip borderline,
procentul general in populatie fiind de aproximativ "#.
Principala forma de tratament este psihoterapia, desi se foloseste si medicatia pentru
tratamentul simptomatic pe termen scurt.
$ermenul de borderline semnifica granita dintre nevroza si psihoza.
Exista peste 256 de combinatii diferite de simptome care pot duce la diagnosticul de
tulburare de personalitate de tip borderline, din care %&' de simptome au importanta practica.
Criteriile diagnostice pentru tulburarea de personalitate de tip borderline include:
( !forturi disperate pentru evitarea abandonului real sau imaginar
( )n tipar de relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare si
devalorizare
( $ulburari de identitate* imagine de sine instabila
( Impulsivitate in cel putin doua domenii care pot afecta propria persoana* sex promiscuu,
tulburari de comportament alimentar, abuz de substante, condus periculos
( +omportament suicidar recurent
( +omportament auto(mutilant, ca de exemplu taieturi, deschiderea cicatricilor
( Instabilitate afectiva datorita dispozitiei extrem de variabile, de exemplu episoade intense
de disforie, iritabilitate sau anxietate, cu durata de la cateva ore la cateva zile
( ,entimente cronice de lipsa de valoare
( -anie inadecvata sau incapacitatea de a(si controla furia
( Ideatie paranoida legata de stres
( ,imptome disociative severe
In lume tulburarea de personalitate de tip borderline poarta dierse denumiri. De exemplu in
manualul I+D %. este clasificata ca personalitate instabila emotional de tip borderline si include, pe
langa criteriile de mai sus o serie de alte criterii diagnostice*
( /esiguranta legat de imaginea de sine
( /esiguranta legat de preferintele si scopurile personale, incluzand preferintele sexuale
( Predispozitia de implicare in relatii intense si instabile, adesea ducand la crize emotionale
Tulburarea de personalitate de tip borderline a fost amplu descrisa in literatura de specialitate.
In general aceasta tulburare de personalitate se asociaza cu sentimente de distrugere sau auto(
distrugere, sentimente extreme in general, sentimente de fragmentare sau lipsa de identitate si
sentimente de victimizare.
De multe ori se asociaza cu depresia si anxietatea.
Tulburarea de personalitate de tip borderline coexista frecent cu tulburarea bipolara, din
acest motiv diagnosticul putand fi destul de complicat.
Ambele diagnostice implica, simptome referitoare la variatiile de dispozitie emotionala. In
tulburarea borderline comportamentul labil este in general datorat unor stresori externi sau
intrapsihici si dureaza secunde, minute, ore sau zile.
In general tulburarea bipolara se insoteste mai frecvent de tulburari de somn si de apetit.
Pe de alta parte exista pareri conform carora ar exista o legatura mai stransa intre tulburarea
de personalitate de tip borderline si tulburarea bipolara. ,i anume tulburarea de personalitate
de tip borderline este considerata de unii cercetatori ca fiind un subtip de tulburare afectiva.
)nele studii arata ca tulburarea de personalitate de tip borderline apare pe baza unui spectru
bipolar.
De asemenea, tulburarea de personalitate de tip borderline coexista adesea cu alte tulburari
si anume*
( $ulburari de anxietate
( Depresia
( $ulburari de comportament alimentar, inclusiv anorexia si bulimia
( $ulburarile somatoforme
( $ulburarile disociative
( Abuzul de diverse substante
In general se presupune ca tulburarea de personalitate de tip borderline apare datorita unei
combinatii de factori, incluzand copilaria traumatica, temperamentul vulnerabil si evenimente
stresante in timpul maturizarii in perioada de adolescent sau adult.
!tto "ernberg a formulat o teorie a personalitatii borderline. +onform acestei teorii exista o
serie de sarcini developmentale pe care persoana trebuie sa le indeplineasca, si daca aceste
sarcini nu sunt indeplinite atunci creste riscul de psihopatologie. Prima sarcina developmentala
este aceea de clarificare a sinelui si altora, care, daca nu este indeplinita, creste riscul de psihoze.
+ea de(a doua sarcina developmentala este de depasire a divizarii si neimplinirea ei creste riscul
de personalitate borderline.
#bu$ul si traumele in copilarie par a fi in orice ca$ legate de de$oltarea unei personalitati
de tip borderline. -ulte persoane borderline au un istoric de abuz, negliare sau separare in
copilarie. In general abuzul este din partea familiei, de tip verbal, fizic sau sexual.
+onform unor cercetatori tulburarea de personalitate de tip borderline ar fi de fapt o forma
particulara de sindrom de stres postraumatic.
Alte studii insa sustin ca tulburarea de personalitate de tip borderline nu este in mod necesar
bazata pe traume. +u toate acestea se pare ca mediul familial are un rol important, incluzand
interactiunile care sunt critice si negative.
Tulburarea de personalitate de tip borderline este influentata genetic.
/eurotransmitatorii implicati in tulburarea de personalitate de tip borderline includ serotonina,
norepinefrina si acetilcolina, 0A1A si glutamatul. In tulburarea de tip borderline exista o activitate
crescuta a amigdalei si a zonelor corticale prefrontale.
Psihoterapia este preponderent utili$ata in tratamentul tulburarii de personalitate de tip
borderline.
)na din cele mai utilizate forme de psihoterapie in tratamentul tulburarii de personalitate de tip
borderline este psihoterapia cogniti%comportamentala, desi are un succes mai mic in aceasta
tulburare decat in alte boli mentale sau tulburari psihiatrice.
In cadrul psihoterapiei se inceraca modificarea tiparelor maladaptative de gandire, perceptie si
comportament.
In general psihoterapia este de lunga durata.
Psihoterapia familiala si de cuplu este utila in stabilizarea relatiilor si reducerea conflictelor, ceea
ce poate agrava simptomatologia tulburarii de personalitate de tip borderline.
Psihanali$a traditionala este putin folosita in tratamentul tulburarii de personalitate de tip
borderline, datorita faptului ca in multe situatii s(a constatat agravarea simptomelor in cursul
folosirii acestui tip de tratament.
+ea mai eficace la ora actuala pare a fi psihoterapia integratia.
In plus, in tratamentul tulburarii de personalitate de tip borderline se folosesc antidepresie si
antipsihotice.


ce este tulburarea de personalitate borderline?
6ulurarea de personalitate orderline este descris ca tulurare prelungit a
funcionrii personalitii la o persoan cu vrsta peste 78 ani, tulurare
caracterizat de modificri ale dispoziiei. 6ulurarea implic n mod tipic nivele
neoinuite de instailitate despoziional, gndire 9n al i negru: sau gndire de
tip extrem (ca mecanism de aprare"; relaii interpersonale, imagine de sine,
identitate i comportament #aotice i instaile, precum i o tulurare a sensului
sinelui. ;n cazuri extreme tulurarea la nivel de sens al sinelui poate conduce la
perioade de disociere. 3ceste tulurri pot avea un impact negativ de durat asupra
multor aspecte ale vieii psi#osociale. 3cestea includ dificulti n meninerea
relaiilor la serviciu, acas i la nivel social. -e multe ori apare ideaia suicidar,
ncercri de suicid, mai ales n lipsa ingri<irii adecvate.
=a ora actual se discut posiilitatea de redenumire a acestei tulurri.
Criterii diagnostice pentru tulburarea de personalitate borderline
(onform cu -S5 > ?@ > 6A exist B criterii diagnostice pentru tulurarea de
personalitate ordeline. Centru diagnostic este necesar s fie ntrunite cel puin *
din aceste criterii$
eforturi susinute pentru a evita aandonul real sau imaginar
relaii interpersonale interne i instaile
imagine de sine persistent instail
impulsivitate n cel puin , domenii care sunt potenial auto!duntoare (ex. sex,
auz de sustane, etc"
comportament suicidar, gesturi suicidare sau ameninare de suicid; auto!mutilare
instailitate afectiv datorit unei reactiviti dispoziionale marcate
sentimentul de gol interior
furie inadecvat i intens
simptome disociative legate de stres
Caracteristici in tulburarea de personalitate borderline
4na din trsturile de az ale tulurrii de personalitate orderline este
instailitatea afectiv ca reactivitate la stimulii din mediu. Spre deoseire de
tulurarea ipolar n care persoana trece de la emoii pozitive la emoii negative,
n tulurarea de personalitate orderline trecerile sunt ntre diferite emoii negative.
?nstailitatea afectiv din tulurarea de personalitate orderline este de asemenea
unic prin faptul c apare ca rspuns la stimuli din mediu$ conflicte interpersonale,
re<ecie perceput.
' alt caracteristic central a tulurrii de personalitate de tip orderline este
impulsivitatea$ persoana se anga<eaz n comportamente potenial auto!duntoare!
auz de sustane, promiscuitate, c#eltuieli excesive, mncat compulsiv, <ocuri de
noroc, condusul mainii cu vitez mare, activiti criminale. (onform unor teorii,
persoanele care au o tulurare de personalitate de tip orderline se anga<eaz n
aceste comportamente ca modalitate de coping cu modificrile afective ma<ore pe
care le experieniaz (=ine#am, 7BBD". -e exemplu persoana poate s i
administreze droguri sau s <oace <ocuri de noroc ca modalitate de distragere de la
emoiile intense. 3li cercettori susin c aceste comportamente reprezint pur i
simplu o lips de in#iiie i de control al impulsurilor i c instailitatea afectiv
este rezultatul mediului #aotic creat de o asemenea impulsivitate (=inEs,
&eslagrave i @an AeeEum, 7BBB".
' a treia caracteristic important n tulurarea de personalitate orderline este
afectarea identitii, aceste persoane avnd un concept de sine instail sau sla
definit. 3desea i sc#im dramatic cariera, idealurile personale, opiuniile,
atitudinile, stilul de via sau ideile privitoare la orientarea sexual. ;n unele cazuri
i azeaz identitatea pe ideea c sunt ri sau lipsii de valoare. (onform unor
autori aceste tulurri de identitate apar din faptul c persoana nu poate integra
aspectele pozitive i negative ale sinelui (FilEinson > AGan i Festern, ,111".
3desea lipsa unei imagini integrate despre sine duce la sentimente intense de gol
interior, descrise ca senzaie fizic n adomen sau n piept, senzaia unei guri n
el nsui, i este o caracteristic distinctiv a acestei tulurri (Hunderson, ,117".
(a urmare a acestor simptome persoanele cu tulurare de personalitate orderline
au dificulti serioase n ce privete relaiile interpersonale, care sunt adesea
intense i instaile. %recvent oscileaz ntre idealizarea i devalorizarea prietenilor,
familiei i partenerilor romantici, relaiile noi a<ung repede la un nivel nalt de
intimitate i intensitate, adesea urmate de sentimentul c cealalt persoan nu este
la fel de implicat, disponiil sau ataat.
;n plus fa de sc#imrile emoionale frecvente, o emoie uzual la persoanele cu
tulurare de personalitate orderline este furia intens i inadecvat, avnd mari
dificulti n a!i controla furia sau a o exprima ntr!un mod productiv. %uria poate
lua forma agresivitii verale sau fizice, fiind declanat de conflicte
interpersonale sau ameninarea de aandon i fiind urmate de sentimente de ruine
sau vin. ' alt trstur caracteristic a tulurrii de personalitate de tip ordeline
este teama constant de aandon. Cersoana i face gri<i permanente c persoanele
semnificative din viaa sa ar putea pleca, ar putea!o negli<a sau re<ecta n vreun fel.
Este un tip de anxietate, suprare, aprut de oicei ca rspuns la separarea fizic
de persoana iuit (Hunderson, ,117". (#iar i evenimente minore, cum este
ntrzierea unui prieten la o ntlnire, sau o deplasare n interes de serviciu a unui
partener romantic, pot declana aceste temeri. 3stfel c persoana cu tulurare de
personalitate orderline face tot posiilul pentru a evita aandonul i la semnele
percepute de posiil aandon reacioneaz cu comportamente impulsive sau
ameninarea de suicid sau auto!mutilare.
(omportamentul suicidar sau de auto!mutilare este o trstur important i
distinctiv a tulurrii de personalitate orderline. ;ncercrile de suicid sunt destul
de frecvente, ca i auto!mutilrile de tipul tierii sau arderii pielii, ng#iirii de
oiecte, etc. Se crede c comportamentul suicidar este o modalitate de exprimare a
durerii. 4nii cercettori susin c este o modalitate de manipulare a persoanelor din
<ur pentru a evita aandonul. -up ali autori auto!mutilarea ar fi o ncercare de a
se distrage de la emoiile negative puternice (=ine#am, 7BBD". 3proximativ 712
din persoanele cu tulurare de personalitate orderline se sinucid.
;n momente de stres persoanele cu tulurare de personalitate orderline pot
prezenta simptome tranzitorii disociative sau paranoide. 3cestea includ senzaii
corporale anormale, sentimentul c a ieit din propriul corp, experiene vizuale sau
auditive neoinuite, ideaie paranoid, vorire ciudat i tulurare a gndirii.
Comorbiditatea in tulburarea de personalitate de tip borderline
6ulurarea de personalitate orderline este adesea comorid cu tulurri de pe axa
?, mai ales tulurarea ipolar, auz de sustane, tulurri de comportament
alimentar (n special ulimie", tulurarea #iperactiv cu deficit de atenie i
tulurri anxioase (mai ales sindromul de stres postraumatic".
(omoriditatea este important de recunoscut, deoarece un diagnostic comorid pe
axa ? n cazul tulurrii de personalitate orderline este un indicator al
prognosticului prost, att pe termen scurt ct i pe termen lung (SEodol,
Hunderson, C#o#l i cola., ,11,". (onform cu Hunderson (,117", 7*2 din cei cu
depresie ma<or, 712 din cazurile de distimie, 7*2 din cei cu tulurare ipolar,
,12 din persoanele cu tulurri de comportament alimentar i 712 din
dependenii de droguri ntrunesc i criteriile diagnostice pentru tulurarea de
personalitate tip orderline.
Frecventa tulburarii de personalitate borderline
6ulurarea de personalitate de tip orderline este destul de rar un diagnostic de
sine!stttor i de ce le mai multe ori sunt ntrunite criteriile pentru una sau mai
multe tulurri de pe axa ?. 6ulurarea de personalitate orderline este cea mai
frecvent tulurare de pe axa ?? ntlnit n clinic, aprnd n aproximativ 712 din
cazurile tratate n afara spitalului.
;n populaia general tulurarea de personalitate orderline apare la 7!,2, fiind
mai frecvent la femei dect la rai. Simptomele tulurrii de personalitate
orderline apar n perioada de adult tnr; diagnosticul la copii este controversat >
muli copii pot prezenta comportament de tip orderline fr ca n perioada de
adult s mai ntruneasc criteriile diagnostice.
(oncordana tulurrii de personalitate orderline la gemenii monozigoi este de
D*2, iar la dizigoi de I2. Se pare c ar exista un fenotip de tulurri de
personalitate orderline, dar dezvoltarea tulurrii este influenat de multiple
trsturi de personalitate genetice.
Cauzele tulburarii de personalitate borderline
Exist o asociere puternic ntre tulurarea de personalitate orderline i
ataamentul nesigur, mai ales cel de tip nerezolvat, preocupat i anxios. (3JraKal,
Hunderson, &olmes, =Gons!Aut#, ,110". 3ceste stiluri de ataament reflect
dorina de apropiere i inutilitate, dar cu team de dependen sau re<ecie.
3taamentul se pare c <oac un rol important n geneza tulurrii de personalitate
orderline.
4n mare numr de studii arat c exist o legtur strns ntre traumele din
copilrie (de ex. auz fizic sau sexual" i tulurarea de personalitate de tip
orderline.
=a aza tulurrii de personalitate orderline se afl trsturi importante de
personalitate$ impulsivitate i dereglarea emoional (6rull, ,111"; cominaia
dintre cele dou caracteriznd aceast tulurare.
6ulurrile de personalitate sunt definite ca fiind staile i de lung durat (3C3,
,111", dar stailitatea tulurrii de personalitate orderline poate depinde de
stadiul de via studiat. Ce msura naintrii n via simptomatologia pare s
diminueze, dei simptomele afective par a fi cele de durat cea mai mare.
Evolutia tulburarii de personalitate de tip borderline
Evoluia este n general cu afectare semnificativ ocupaional i social. 4na din
principalele complicaii este suicidul (712", iar o alta este auto!mutilarea (I12".
Crognosticul tulurrii de personalitate orderline este relativ un, cu remisie de la
71!7* ani dup diagnosticare ntr!un numr mare de cazuri. %actorii asociai cu un
prognostic prost sunt auzul sexual n copilrie, deutul la o vrst foarte inaintata,
agresivitatea n relaii, gndirea magic, auzul de sustane, trsturile antisociale
i paranoide (SEodol, Siever i cola., ,11,".