PROIECT MODEL CU SOLUTII TEHNOLOGICE SI CONSTRUCTIVE PENTRU FERMA DE CAPRINE 1500 cap. 1.

Date generale In present , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte carne, cu prolificitate ridicata, si de lana- puf si carne. De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare. De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ) , se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ). In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor. Prezentul studiu isi propune sa fundamenteze necesitatea si oportunitatea realizarii unei ferme de 1500 cap. pentru cresterea caprelor, cu urmatoarele caracteristici :

= sistemul de crestere este de 155 zile in stabulatie si 210 zile la pasune folosinduse furaje de cea mai buna calitate, conditii de crestere specifice caprelor in ceea ce priveste hranirea, adaparea si climatizarea. =integrarea fermei fie intr-un grup cooperatist , fie intr-o forma asociativa sau pe langa un integrator care sa-i asigure preluarea produselor cat si sa-i apere interesele; = posibilitatea existentei terenului necesar pentru asigurarea bazei furajere in proprietatea fermierului sau alte forme : concesiune , arenda si totodata producerea si obtinerea furajelor la un prt de cost cat mai redus.
1

2. Elemente functionale in proiectarea adapostului In faza de proiectare a adapostului destinat cresterii si exploatarii caprinelor trebuie sa se tina seama de interactiunea unor factori care influenteaza conditiile de confort, in asa fel incat animalele sa-si manifeste intreg potentialul productiv pentru ca exploatarea lor sa devina rentabila. Din punct de vadere tehnic, gradul de mecanizare a proceselor de munca influenteaza modul de proiectare a adapostului si a instalatiilor aferente, cu efect benefic asupra nivelului de productie. La stabilirea caracteristicilor primare al fermei se pleaca de la : numarul de capre numar iezi tineret numar tapi sistemul de exploatare orientarea productiei : lapte, masculi pentru carne si tineret femel de reproductie pentru inlocuirea matcii si vanzare tipul de furajare sistemul de adapare organizarea interioara, precum si dotarile aferente. Dimensiunea fermei , in general, si al adapostului , in particular , structura elementelor de inchidere ( pereti, acoperis, pardoseli ) , modul de compartimentare interioara , se aleg in asa fel incat sa asigure desfasurarea proceselor de productie in conditii impuse si sa ofere animalelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare. Pe langa respectarea normelor in vigoare se va tine seama si de comportamentul animalelor, de necesitatea de-a putea efectua un control igienico- sanitar, de marimea loturilor, asigurandu-le un spatiu corespunzator ( spatiu fizic si social ) pentru odihna si miscare. 2.1. Conditii ambientale Conditiile ambientale alaturi de o furajare corespunzatoare, permit realizarea unui randament productiv optim. Acest obiectiv, impune ca pe langa spatiile necesare intretinerii animalelor sa se ia in considerare toti factorii care asigura o stare corespunzatoare climatica a mediului ambient cum ar fi : temperatura, umiditatea relativa, iluminarea, viteza curentilor de aer.

2.1.2 Parametrii ambientali pentru caprine Categoria de animale Temperatura interioara iarna C 3-5 8- 10 8 - 14 12 3 - 5 vara C 15 - 21 18 - 21 18 - 21 15 - 21 15 - 21 % 70 - 80 60 - 70 60 - 70 60 - 70 70 - 80 m / cap 2,5 -4 3-5 1,5 - 2 1,5 - 2 3 -5 m/s < 0,5 0,2 0,2 0,2 < 0,5 Umiditat e relativa Volum aer Viteza aerului

Capre de reproductie Capre in maternitate Iezi- in prima luna de viata - in luna a II a Tapi

2.1.3 Echipamente de furajare Caprinele fiind animale ierbivore valorifica foarte bine furajele verzi si furajele voluminoase, celulozice, ceea ce face ca, in majoritatea fermelor, baza de nutritie sa o constituie masa verde si furajele fibroase, la care se adauga si unele cantitati de furaje concentrate. Hranitorile traditionale constau din gratare simple pentru fibroase, late de 30 35 cm, cu acces unilateral, sau duble, cu latimea de 60 75 cm. cu acces bilateral. Ieslele gratar sunt prevazute cu jgheaburi pentru colectarea florii de fan, a frunzelor si a altor parti valoroase detasate din masa furajului in timpul manipularii si a consumarii lui. In astfel de iesle se pot pune bulgarii de sare, care trebuie sa fie la dispozitia animalelor, precum si suculente si concentrate, daca nu exista alte tipuri de jgheaburi destinate pentru acest scop. Caprele sunt foarte risipitoare scot afara din gratare mai mult decat pot consuma , odata ce furajul a ajuns pe pardoseala este imprastiat pesate tot , motiv pentru care se recomanda inchiderea accesului la gratare utilizand o plasa deasa sau un alt material. Furajele se vor pastra in conditii de igiena severe, pentru ca animalele sunt foarte pretentioase refuzand sa consume furaje in care s-a impregnate mirosul de animal sau furajele mucegaite. Pentru administrarea concentratelor ( furaj unic sau granulat ) se utilizeaza hranitoare automate simple, a caror latime ajunge la 50 60 cm., sau duble cu latimea de 80 100 cm., jgheaburi dreptunghiulare cu sectiunea de 30 x 15 cm ( latimea x adancimea ), sau trapezoidale, avand baza mare de 50 cm, baza mica (fundul ) de 22 cm. Se recomanda ca lungimea maxima a unui alimentator pentru fibroase sau concentrate sa nu depaseasca 2,50 4,00 m, pentru a fi usor de manipulat, odata cu acumularea asternutului. Rusticitatea pronuntata le face rezistente la conditiile aspre de mediu, doar iarna petrec o buna parte din timp in interiorul adapostului. Fiind animale jucause se
3

recomanda amplasarea in interiorul spatiului de odihna a unor bancute din lemn cu dimensiuni de 80 90 cm. lungime, 50 60 cm. latime, 30 40 cm. inaltime, pentru a fi utilizate pentru joaca si odihna. 2.1.4. Adaparea caprinelor In fermele de crestere si exploatare a caprinelor se consuma cantitati mari de apa pentru adapat, pentru pregatirea hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor. Necesarul de apa se stabileste in functie de : numarul de animale categoria de varsta normele de consum pentru 24 de ore cantitatea de apa stabilita prin normele P.S.I rezerva de apa in caz de defectare a instalatiilor Consumul de apa in l / zi , pentru caprine Denumirea consumatorului Capre adulte Tineret caprin Laptarie , la 1 l de lapte Pentru prepararea nutreturilor Pentru ingrijitori Pentru spalare Cantitatea de apa necesara pentru 24 h L / cap ( 7 ) 10 - 12 3 - 4 4 - 5 1,5 - 3,5 50 - 60 2 L / m.p. de suprafata spalata

Mecanizarea procesului de alimentare cu apa reduce consumul de munca, precum si consumul de apa, asigurand, in acelasi timp, apa in cantitate suficienta. Necesarul si consumul zilnic de apa depind de scopul exploatarii si nivelul productiv al animalelor, structura si compozitia ratiilor furajere, factorii de microclimat, insusirile fizice si chimice ale apei cat si frecventa si sistemul de adapare. Amplasarea adapatorilor impune existenta unui sistem de aductiune care sa asigure alimentarea continua cu apa si pot sa fie cu supapa sau cu nivel constant. In generai, pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla cuva de apa , prevazuta cu un flotor pentru pastrarea nivelului constant. 2.1.5. Sistemul de intretinere seminintensiv Sistemul seminintensiv este utilizat in exploatatiile de caprine , in general, pentru productia de lapte, in ferme cu caracter familial. Deoarece se cere o mare responsabilitate in itretinerea turmei , mana de lucru este parametrul care defineste marimea acesteia .
4

Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls, laptarie, sala masinilor , sala de asteptare ). Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar, in asa fel incat sa fie utilizate eficient, iar investitia sa fie minima. La un efectiv de 1500 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 32 posturi, deservite de doi mulgatori. Mecanizarea furajarii, prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu o lama, impune existenta in adaposturile de cazare , a unei alei de furajare lata de 2,30 3,00 m , precum si montarea unor usi largi de 3,00 4,00 m. Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat, in asa fel, incat sa asigure un confort fizic si social, precum si calitatea aerului, prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare. Astfel, spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite : obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului; sacrificarea tapilor pentru productia de carne, la varsta de 35 45 de zile; vanzari de reproducatori, fapt ce presupune existenta unor preocupari privitoare la ameliorarea speciei, cu personal de intretinere calificat in domeniu, iar din punct de vedere constructiv, spatii corespunzatoare de cazare a reproducatorilor proprii, precum si pentru cei ce urmeaza a fi vanduti; vanzari de material seminal, daca ferma are material biologic de valoare. Un laborator dotat cu aparatura necesara, un spatiu destinat recoltarii spermei, depozitarii si expedierii se amenajeaza in imediata apropiere a boxelor de cazare a reproducatorilor. 2.1.6. Grupuri de muls Mulsul mecanic, centralizat , usureaza munca ingrijitorilor, creste productivitatea muncii, imbunatateste igiena recoltarii laptelui, micsoreaza durata mulsului, avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara, la un prt de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ). Mulsul mecanic se poate efectua in adapost, in sali speciale amenajate in acest scop, sau la pasune. Instalatiile de muls pot sa fie fixe sau mobile , cu colectarea laptelui in bidoane, in canistre sau in tancuri, transportul facandu-se prin conducte. Instalatiile, pentru mulsul caprelor, pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile, loc in care numarul de locuri si tipul salii, se determina luand in considerare numarul de capete, timpul alocat operatiei de muls, numarul maxim de capete care se mulg in unitatea de timp, nivelul productiei de lapte, numarul de operatii efectuate in sala de muls, in functie de gradul de mecanizare.
5

Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra, conditii de confort fizic, climatic si social, o productie de lapte mare, respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor. Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria, incaperi in care se monteaza si instalatiile aferente. Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu instalatia care se monteaza, urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime. Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea animalelor se face in grup, locurile de muls sunt ocupate succesiv. Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor, dupa un unghi de 45 60 grade fata de jgheabul de furajare. Latimea platformei se reduce la 65 70 cm, la care se adauga cea a jgheabului de 40 - 45 cm. Sala de asteptare a animalelor, dinaintea mulsului, se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului, asigurand, de regula, intre 0,40 si 1,0 m.p. / cap. Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat, prin porti mobile care deplaseaza animalele. Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea, racirea, pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls. Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport, sa fie in contact direct cu exteriorul, avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare. Sala masinilor contine aparatura utilizata la transportul si depozitarea laptelui. Si aceasta sala se recomanda sa se amplaseze in asa fel incat sa se poata ventila si ilumina direct din exterior. Un laborator, un vestiar si un punct sanitar completeaza ansamblul unui grup de muls.

2.1.7. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor Categoria de animale Suprafata furajare m.p. / cap 1,5 - 2,0 1,4 - 1,5 2,3 - 2,5 1,3 1,5 1,0 1,2 0,2 0,3 0,4 0,6 Front de : adapare cm / cap

Capre adulte 40 - 45 Tineret 30 - 40 Capre cu iezi : o cupa la 10-20 capete, sau 8 12 - in lactatie naturala 40 - 45 cm / cap - in lactatie artificiala 40 - 45 lungime jgheab - iezi in lactatie artificiala 15 - iezi pana la 1 an 20 Tapi : 12 cm / cap sau o cupa / boxa - in boxe colective (2-3 cap) 3,6 4,0 50 - in boxe individuale 4,5 8,0 50 Alte elemente : Depozit de furaje , 1,5 2,0 m.p./ cap, in soproane acoperite Depozit de paie , 1,6 1,8 m.p. / cap Padocuri exterioare 2 2,5 suprafata interioara , dotare cu alimentatoare si adapatori Inaltimea grilajului separator dintre zona de odihna si hranire 1,00 m Spatiile libere intre grilaje ( pozitia deschisa ) - la partea superioara 18 22 cm - la partea inferioara 9 cm. Inaltimea podinei de stationare la furajare 35 65 cm. Lungimea podinei la furajare 1,20 m Distanta minima dintre podina si perete 1,50 m Grup de muls ( valori orientative ) - sala de asteptare dimensionata pentru un lot , 1,00 m.p / cap. Volum construit 4,0 5,0 m.c. / cap. 2.1.8 Amenajari si constructii anexe, destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor Amenajarile si constructiile anexe destinate fermelor de crestere si exploatare a caprinelor sunt : tarcuri , ocoale, amplasate pe pasune , care servesc strangerii caprelor in orele de odihna , cu sau fara umbrare ; padocuri pentru insorire, miscare si joaca , cu suprafata variabila , in functie de locul unde se amenajeaza. Se recomanda ca suprafata lor sa fie de doua ori mai mare decat suprafata interioara a adapostului. O parte din suprafata se paveaza cu caramida pe lat , sau la nevoie , cu bolovani de rau , sau se asfalteaza, pentru a evita mocirlirea . O parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor.
7

 Grupuri de muls; Spatii pentru depozitarea si pregatirea furajelor, cu , utilajele si instalatiile aferente ( 1,0 2,0 m.p. / cap , pentru depozitare si 7,0 8,0 m.p. pentru 100 capete, pentru prepararea hranei ) ; pavilion sanitar- veterinar ( pentru 5 % din efectiv ) punct de insamantari artificiale incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor

3 . Rasele de caprine 3.1 Rasa Carpatina Detine o proportie de cca 80 % din efectivul total de caprine din Romania. Conformatia este caracteristica animalelor tardive : talie mijlocie, corp alungit, spinarea ascutita , salele si crupa inguste, piept stramt, membre rezistente si cu musculatura slab dezvoltate. Culoarea dominanta este gri de diferite nuante cum ar fi : roscata, alba, neagra si baltata. Greutatea corporala la adulte este de 50 - 60 Kg la femele si 80 90 Kg la masculi. Glanda mamara prezinta in general o buna dezvoltare , de marime mijlocie spre mare si se preteaza foarte bine la mulsul mecanic. Capra Carpatina produce in medie 240 260 l lapte pe lactatie cu maxima de 800 l si procent de grasime 3,5 4,3 % . Reproductia : fecunditatea este de 100 % iar prolificitatea variaza intre 135 160 %. 3.2. Rasa Alba de Banat S-a format si s-a consolidat in zona Banatului de unde ulterior s-a extins si in alte regiuni. Forma capului este caracteristica animalelor de lapte cu capacitate mare de productie ; capul este mic cu aspect fin si uscativ, iar culoarea este alb uniform. Osatura este bine dezvoltata , membrele fiind puternice , uscative si cu aplomburi normale. Ugerul este bine dezvoltat , in forma de para iar sfarcurile au o dezvoltare mijlocie pretabile la mulsul mecanic. Talia este de 69 cm in medie cu variatii intre 58 78 cm iar greutatea medie este de 45 Kg . Este o rasa precoce, maturitatea sexuala instalandu-se la 7 8 luni, iar prolificitatea ajunge pana la 200 % . Productia de lapte este in medie de 500 l cu variatii intre 300 si 900 l pe lactatie.

3.3 Rasa Saanen Originara din Elvetia , facand parte din rasele specializate pentru productia de lapte . Are o talie de 80 90 cm la masculi si de 74 84 cm la femele iar greutatea corporala intre 50 55 Kg la femele si 70 80 Kg la masculi . Ugerul este bine dezvoltat cu sfarcurile mijlocii inclinate inainte . Productia de lapte este de 740 l in 270 zile cu maxima de 1800 2000 l cu un procent de grasime de 3,2 % si 2,7 % proteina. Prolificitatea este intre 150 170 % si s-au obtinut rezultate foarte bune prin incrucisarea cu rasa Carpatina, metisii rezultati avand caractere mult superioare rasei materne. 3.4. Rasa Alpina franceza Originara din muntii Alpi unde s-a format din incrucisarea raselor locale cu rasa Saanen. Talia este de 70 80 cm , parul scurt de culoare variata de la roscat la negru, greutatea corporala variaza intre 50 - 70 Kg la femele si 80 100 Kg la masculi. Glanda mamara este voluminoasa si bine prinsa de abdomen, sfarcurile mijlociu dezvoltate si indreptate inainte, fiind foarte bine pretabile pentru mulsul mecanic. Productia medie de lapte este de 600 l pe lactatie cu un procent de 3,2 % grasime iar recordul rasei fiind de 2200 l lapte. Prolificitatea este de 130 % , datorita rusticitatii rasei , consideram ca pentru conditiile tarii noastre ar fi indicata pentru ameliorarea caprinelor autohtone. 4 . Reproductia la caprine La caprine, activitatea de reproductie are un caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se toamna, itensitatea maxima a caldurilor este in octombrie noiembrie, existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina cand aceasta este mai redusa, de care activitatea sexuala este dependenta. Astfel, prin intermediul ochilor, excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza, care declanseaza secretia de melatonina , care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina . Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale. La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale ,, la mana ,, sau a insamantarilor artificiale in vederea unei selectii corespunzatoare . Actualmente in unele tari cu capricultura avansata , intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de specialitate , care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective , prin realizarea sincronizarii caldurilor ,
9

organizarea fatarilor in extrasezon, repartizarea la monta timpurie a tineretului femel , generalizarea insamantarilor artificiale cu sperma congelata , transplant de embrioni etc. In afara de calea naturala , genetica , de depistare , grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie , se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea ,, fotoperiodismului ,, pe baza organizarii de ,, toamne simulate ,, prin intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa; efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor , in paduri , liziere etc. Temperatura , durata zilei lumina , alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie. Durata caldurilor este de 36 48 de ore , acestea repetandu- se la 17 zile. Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie noiembrie , repartizandu se un tap la 30 40 capre. 5. Gestatie - fatare Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 158 zile in functie de precocitatea rasei, varsta mamei , numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere. Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune asimetric si proeminent in partea dreapta . In general, este mai scurta la primipare , la memele cu gemeni , cu o stare buna de intretinere si la cele care fata iedute. Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de peste 10 luni. Acest repaus mamar este absolute necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie. Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei , adancirea flancurior , marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru. Fatarea are loc in 20 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile fetale . In situatia in care fatarile au loc iarna , pet imp friguros , se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 15 grade C , fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat . Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor. In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare , iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi , mijlocii si zburati; pentru preintampinarea pierderilor prin strivire , indeosebi a celor mici , iezii sunt intretinuti in boxe separate. 6. Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor

10

Dupa 20 minute de la fatare se sectioneaza , dezinfecteaza si se leaga ombilicul la o distanta de 3 4 cm de abdomen. Absolut necesar , iedul trebuie sa consume in prima ora de viata o cantitate de colostru , in felul acesta se elimina meconiul si se mareste imunitatea organismului . In prima saptamana , iezii pot suge de 20 30 ori pe zi o cantitate de 700 800 grame , iar la 4 5 sapatamani cantitatea ajunge pana la 1 Kg. In exploatarea semintensiva iezii raman la mame pana la varsta intarcarii la cca doua luni . Periodic se verifica ugerul mamelor , in felul acesta se goleste ugerul prin mulgere si mai ales la caprele cu productii mari de lapte. Conditiile de microclimat reprezinta grupul de factori cel mai important care conditioneaza starea de sanatate a iezilor si ritmul lor de crestere si dezvoltare. Actiunea comuna a frigului , vantului , ploilor , determina inapetenta si trtemuraturi , bronhopneumonii etc., ceea ce-i impiedica sa consume laptele matern, favorizand , in schimb, aparitia masiva a morbiditatii si mortalitatii. De aceea , adapostul trebuie sa fie calduros , luminos, fara curenti si umezeala, cu temperature de 8 10 C in compartimentul caprelor mame si minimum 15 C in cel al iezilor , in primele trei saptamani de viata , dupa care se poate diminua la 8 -12 C , cu 65 % umiditate , iar coeficientul de luminozitate de 1/10 1/12 . 7. Tehnologia cresterii semintensiva La varsta de 12 15 zile , iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut sau se scot in padoc cand temperatura le permite. In felul acesta iezii se obisnuisc sa consume de timpuriu furaje, ceea ce favorizeaza dezvoltarea tubului digestiv. Incepand cu varsta de 2 saptamani se amenajeaza un compartiment aparte cu astdernut curat despartit de restul adapostului de un grilaj prin care au acces numai iezii. In acest compartiment trebuie sa se gaseasca furaje fibroase de buna calitate, concentrate macinate si apa potabila la discretie. Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 30 grame si in plus fan de leguminoase la discretie . Macinarea prea fina a concentratelor nu este recomandabila , deoarece grabeste tranzitul intestinal si deci duce la diminuarea procesului de asimilare. Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat , prin reducerea numarului de mese la doua pe zi , apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile , timp de o saptamana, dupa care administrarea laptelui se intrerupe definitive. Concomitent , iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate ,sau se trec pe cele mai bune pasuni , cu sau fara supliment de furaje concentrate.

11

Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive , inainte de a iesi pe pasune , ei trebuie sa consume in prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita . Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare. Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 3 luni Varsta ( saptamani ) Cantitatea de lapte (g/tain) Nr. tain/zi 1 150 5 1-3 200 4 4-6 350 3 7-8 250 3 9 - 12 150 3

8 . Alimentatia caprinelor O particularitate biologica si implicit economica a caprelor o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi. Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarita de starea de intretinere sau fiziologica a anumalelor si de calitatea furajelor. Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential la arbusti, frunzari, muguri de arbori. Prin natura specificului biologic si cerintele organismului , capra reclama in permanenta schimbarea regimului de alimentatie avand nevoie deci de o furajare cat mai variata , indifferent de sistemul de intretinere si exploatare. Nivelul de consum al furajelor depinde si de varsta de vegetatiei , respective de continutul in substanta uscata ( SU), in celuloza si materii azotate; preferinta fata de diferite stadii de vegetatie este legata de gustul diferit determinat de o anumita compozitie chimica a acesteia . Fiind un animal cu temperament vioi , are un consum mai mare de energie , fapt pentru care necesarul de substante nutritive este mai ridicat decat la oaie , mai ales daca tinem seama si de capacitatea lactogena si prolificitatea superioara. De aceea in alimentatia lor trebuie introduce nutreturile concentrate indeosebi : ovaz, orz,tarate, turte, mazare , sub forma macinata , data fiind valoarea nutritive redusa a vegetatiei lemnoase preferata de ele. Cu toate acestea , capra s-a adaptat si conditiilor de stabulatie permanenta la adapost , cu furajare dirijata pe baza de norme si ratii . Este si normal daca tinem seama ca este supusa acelorasi legi biologice si deci cerinte fiziologice , cu atat mai mult cu cat indeosebi de la rasele perfectionate , se cere o cantitate de lapte de 20 ori mai mare decat propria-I greutate corporala si o productie de iezi de peste 155 % .
12

8.1. Alimentatia in perioada de pasunat Timpul de pasunat este de aproximativ 10 12 ore pe zi , in care intra si timpul rezervat pentru muls, masa verde consumata este de 8 10 Kg pe zi la adulte , 4 5 Kg la tineret peste sase luni si 2 3 Kg pe zi la iezi . In cazul folosirii pajistilor cultivate , proportia este de 70 % graminee si 30 % leguminoase , cantitatea totala de samanta fiind de 30 35 Kg / ha. Se recomanda ca terenul sa fie impartit in 5 6 parcele in felul acesta pasunatul se face rational revenind pe aceeasi sola dupa 40 de zile . Pentru eficientizare , parcelarea se poate face cu garduri permanente sau mobile. 8.2. Alimentatia caprinelor in stabulatie Stabulatia la caprine dureaza aproximativ 150 de zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri, grosiere , concentrate , suculente etc. In perioada de stabulatie cand temperatura ne permite , caprele se mai pot scoate in camp pentru valorificarea resturilor vegetale de pe diferite suprafete. Sistemul de furajare depinde de cel de exploatare, situatia economica si suprafata de teren aferenta bazei furajere. Hranirea se face pe baza de norme si ratii furajere , iar nivelul de ingestie este legat de greutatea corporala si mai ales de nivelul productiv, capacitatea de ingestie variaza in raport cu stadiul fiziologic in sensul ca minima este la sfarsitul gestatiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie. Substantele energetice in cantitate redusa din furajele administrate in ultimile 2 saptamani de gestatie pot produce toxiemie de gestatie care conduc la avorturi. Trebuie evitata administrarea deodata a unei cantitati prea mari de concentrate deoarece poate perturba procesul de rumegare si reduce procesul de digestie la capre . 8.3 Norme si ratii pentru caprine 8.3.1 Ratii furajere pentru capre in lactatie Cantitatea de lapte pe zi - 2 Kg Varianta I Nr. Crt. 1 2 Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Vara Masa verde
13

Cantitate - Kg Iarna 2,0 4,0 Vara 8,0

3 4

Tarata grau Sroturi Varianta II

0,4 0,1

0,4

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Specificare Iarna Fan leguminoase Sfecla furajera Orz uruit Mazare Vara Masa verde

Cantitate Iarna 2,0 1,2 0,3 0,2

Kg Vara 8,0

Tarata grau

0,4

Cantitatea de lapte pe zi - 4 Kg

Varianta I Nr. Crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Borceag Sfecla furajera Tarate grau Varianta II Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Specificare Iarna Fan leguminoase Frunzar Siloz Srot Ovaz Vara Masa verde Cantitate - Kg Iarna 2,0 1,0 2,0 0,4 0,2
14

Cantitate - Kg Vara Masa verde Iarna 1,0 2,0 3,0 0,7 Vara 10,0 0,7

Vara 10,0

Tarate grau Cantitatea de lapte pe zi - 6 Kg Varianta I

0,7

Nr. Crt. 1 2 3 4

Specificare Iarna Fan natural Sfecla furajera Tarata grau Orz uruit Vara Masa verde

Cantitatea - Kg Iarna 2,5 3,0 1,0 0,5 Vara 12,0 1,0

Varianta II Nr. Crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan leguminoase Siloz Tarata grau Ovaz Vara Masa verde Cantitate - Kg Iarna 2,5 3,0 1,0 1,0 Vara 12,0 1,0

Ratie furajera - tapi de reproductie Nr. Crt. 1 2 3 4 Specificare Iarna Fan natural Siloz Porumb Orz Vara Masa verde Cantitatea - Kg Iarna 2,5 3,0 0,7 0,3 Vara 10,0 0,5

15

Ratie furajera - tapi de reproductie Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Specificare Cantitate - Kg Pregatire pentru monta Masa verde Fan leguminoase Orz uruit Porumb uruit Pentru monta 8,0 1,0 0,5 0,5 3,0 0,3 2,0 0,5 4,0

Morcov Srot Fan de leguminoase Ovaz Otava

Structura efectivelor de animale Nr. Specificare Crt. 1 Capre 2 Iezi 3 Tineret femel 4 Tapi M.N. Efective 1500 2250 1125 50 Nr. zile 365 60 240 365 ZAF 547.500 135.000 270.000 18.250

Parametrii functionali in cresterea caprelor Suprafata de cazare a unei capre = 1,5 -2,0 m.p Ied = 0,5 0.7 m.p Tapi = 3,0 5,0 m.p tineret = 1,0 m.p Suprafata adapost capre 1500 x 1,5 = 2250 m.p - iezi 2250 x 0,5 = 1125 m.p - tineret 1125 x 1,0 = 1125 m.p
16

- tapi

50 x 4,0

= 200 m.p.

TOTAL = suprafata adapost = 4700 m.p. Cheltuieli de exploatare - capre in lactatie

Sezon de vara Masa verde Tarate grau Perioada de stabulatie : - fan de leguminoase - siloz - srot - ovaz 1500 x 155 x 2,0 Kg = 232.502 Kg x 0,2 = 46.500 1500 x 155 x 2,0 Kg = 232.502 Kg x 0,05=11.625 1500 x 155 x 0,4 Kg = 93.600 Kg x 0,25 =23.250 1500 x 155 x 0,2 Kg = 46.500 Kg x 0,5 = 23.250 Total cheltuieli = 104.625 lei 1500 x 210 x 10 Kg = 3.150.000 Kg x 0,02 = 63.000 1500 x 210 x 0,7 Kg = 220.500 Kg x 0,4 = 88.200 Total cheltuieli = 151.200 lei

Cheltuieli exploatare tapi de reproductie Perioada de vara - masa verde 50 x 210 x 10 Kg = 105.000 Kg x 0,02 = 2100 -fan leguminoase 50 x 210 x 1,0 Kg = 10.500 Kg x 0,2 = 2100 Morcov - ovaz - srot 50 x 100 x 3,0 Kg = 15.000 Kg x 0,3 = 4500 50 x 210 x 0,5 Kg = 5250 Kg x 0,5 = 2625 50 x 210 x 0,3 Kg = 3150 Kg x 0,25 = 788

Total cheltuieli = 12.113 lei

17

Perioada de iarna : - fan natural - siloz - porumb - orz 50 x 155 x 2,5 Kg = 19.375 Kg x 0,12 = 2325 50 x 155 x 3,0 Kg = 23.250 Kg x 0,05 = 1163 50 x 155 x 0,7 Kg = 5425 Kg x 0,3 = 1628 50 x 155 x 0,3 Kg = 2325 Kg x 0,4 = 930

Total cheltuieli = 6046 lei

TOTAL CONSUM FURAJ Tone Categoria Masa verde Capre 3150 lactante Iezi 21 30 zile Iezi 31 60 zile Tapi 105 reprod. Tineret 1181 femel Total 4436 Tarate Fan Silo Srot Ovaz Orz Fan Morco grau legume. z nat. v 220 233 233 22 10,0 4,0 7,0 10,5 29,0 220 283,5 233 2,0 5,0 29 16,0 3,0 19, 0 15,0 7,0 6,0 3,0 19, 0 15,0 Concentr.

2,0 5,0

18

Suprafata de teren necesara pentru baza furajera Categorii furaje Masa verde Fan leguminoase Siloz Ovaz Orz Fan natural Morcov TOTAL Cantitatea necesara 4436,0 283,5 233,0 16,0 3,0 19,0 15,0 Productia medie to / ha 40,0 8,0 50,0 2,0 3,0 3,0 10,0 Revin / ha 111 35 5,0 8,0 1,0 6,0 1,5 167,5 UN / ha 4800 3840 6500 1600 3000 1350 1400

Costul furajelor total animale Masa verde Fan leguminoase Siloz Ovaz Orz Fan natural Morcov Tarata grau Sroturi Concentrate TOTAL Costul Iluminatului 30 becuri x 100 w x 5 h x 365 x 0,1650 RON / Kwh = 903,37 Cheltuieli cu combustibilul 15 l motorina ( consum estimat ) x 3,3 x 365 = 18.068 lei RON Cheltuieli sanitar - veterinare
19

4436000 x 0,02 = 88.720 283500 x 0,2 = 56.700 233000 x 0,05 = 11650 16.000 x 0,5 = 8000 3000 x 0,4 = 1200 19000 x 0,12 = 2280 15000 x 0,3 = 4500 220000 x 0,4 = 88.000 29000 x 0,25 = 7250 7000 x 0,7 = 4900 273.200

Capre Iezi Tineret TOTAL

1500 x 12 = 18000 2250 x 8 = 18000 1125 x 6 = 6750 = 42750 Costul apei pentru animale

3 5 l / cap / zi 5 l / cap / zi x 1500 x 365 x 0,005 = 13687,5 3 l / cap / zi x 2250 x 60 x 0,005 = 2025 4 l / cap / zi x 1125 x 210 x 0,005 = 4725 TOTAL = 20437,5

VENITURI 1. Evaluarea productiei de lapte 1500 cap x 800 l / cap x 1,0 lei / litru = 1200.000 RON 2. Evaluarea productiei de carne 1. 150 capre x 40 Kg x 3,0 lei / Kg = 18000 2 . 560 iezi + iedute x 80 lei / cap = 44800 TOTAL = 62800 TOTAL VENITURI = 1.262.000 RON ASIGURARI cota parte ( 8 % ) din valoarea animalelor 350 RON / cap x 8 % = 28 RON / animal /an 1500 capete x 28 RON = 42.000 RON AMORTISMENT Animale Valoarea unei capre = 350 RON Revine / cap / an = 70 RON 1500 cap x 70 RON = 105.000 RON TOTAL CHELTUIELI = 397.358,87 RON
20

TOTAL VENITURI

= 1262000 RON

21