Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2013
Cuprins
Capitolul 1
Programul productiei vegetale sintetizeaza productia prevazuta a se obtine din cultura plantelor, acesta regasindu-se, de cele mai multe ori, in memoria unui calculator. Programul presupune anumite actiuni, precum corelarea productiei cu factorii ce vor fi utilizati sau estimarea rezultatelor economice pozitive. O componenta de baza a programului productiei vegetale este reprezentat de structura culturilor, fiind urmata de alti indici, precum: productia medie prognozata, productia totala aferenta fiecarei culturi si cheltuieli de productie totale si pe hectar. Programul urmareste satisfacerea propriilor nevoi ale exploatatiei. In elaborarea programului se are in vedere, modul de folosinta al terenlui in cazul societatilor comerciale agricole, dar si modificarile ce vor interveni in suprafata , in perioada in care se elaboreaza programul de productie referitor la cresterea suprafetei arabile prin arendare ,diminuarea suprafetei, prin scoaterea din circuitul agricol sau retrogedarea din societatea agricola a unor membrii. In urma procesului de optimizare , suma suprafetelor repartizate pe culturi trebuie sa fie egala cu suprafata totala arabila prevazuta in modul de folosinta al terenului. Elaborarea programului mai mare a re in vedere urmatoarele aspecte: -imbunatatirea structurilor categoriilor de folosinta. -executare de lucrari ameliorative pe terenurile cultivate -situatia terenurilor pentru irigat, redata prin balanta terenului irigat -modul de asigurare a necesarului de samanta. -asigurarea cu ingrasaminte, amendamente si pesticide. -volumul de lucrari prevazute pentru a se efectua prin tehnologia culturilor. -stabilirea si asigurarea factorilor de productie Programul de productie al tehnologiilor culturilor are si un rol fundamental, cuprinzand date tehnice si economice pentru fiecare cultura. Sunt notate toate lucrarile, mecanizate sau manuale, volumul si perioadele optime de executare si toate consumurile de factori. Astfel, se permite stabilirea cheltuielilor totale. In conditiile unor preturi de vanzare previzibile, se previzioneaza cheltuielile si costul unitar pentru determinarea rezultatelor economice si financiare, indicatori pe care-i gasim in bugetul de venituri si cheltuieli. In cazul societatilor care se ocupa cu cresterea animalelor, programul de productie are in vedere previziunea cantitatilor de produse necesare pentru furaje. La nivelul societatii, se asigura un program coerent si fundamental, prin reflectarea asupra saisfacerea creintelor legaturilor dintre productia vegetala, cea din cresterea animalelor si din alte compoenete ale mediului de activitate.
Capitolul 2
Nr crt 1. 2. 3. 4.
UM ha pers ha Ha
Compartiment economic
Compartiment de marketing
Director economic
F2- vegetala
F1- vegetala
Dintr-un total de 60 de salariati 45 sunt permanenti, in timp ce restul de 15 lucreaza sezonier. Se observa ca 75% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 15,5% reprezinta salariatii peste limita de varsta. Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printro structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.
Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:
Nr crt
Cultura Ha
Suprafata % 30 40 10 20 100
1 2 3 4 Total
Aproape un sfert din totalul de suprafata cultivata il reprezinta graul apoi urmat porumb, acestea fiind principalele tipuri de culturi cultivate pentru productia in masa, favorabile conditiilor meteo si terenului, societatea nedispunand de sisteme de irigat. Florea-soarelui si soia sunt cultivate in proportii mici deoarece nu sunt conditii favorabile pentru o productie mai mare.
S tructuradeproductie
grau porum b floareasoarelui soia
POTENTIALUL MATERIAL Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. 2. 3. 4. 5. 6.
S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole; sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie; sa amelioreze conditiile de munca sa sporeasca productivitatea muncii sa amelioreze conditiile de munca sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
Nr. crt
Specificare
Numarul feminin
Sex masculin 40 35 9
1 2 3
Total salariati
60
20 10 6
Venituri din exploatare Prestari servicii terti 9 10 Venituri financiare Venituri exceptionale Total venituri 11 Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli cu servicii prestate 12 Cheltuieli financiare
13
14 15 16
Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei. Conform datelor pe ultimii 3 ani se inregistreaza o crestere semnificativa la nivelul societatii, atat in randul activelor cat si al capitalului si datoriilor. In urma calculelor indicatorilor reiese faptul ca societatea urmeaza un curs bun al pietei si beneficiaza de o evolutie buna, se poate mentine cu usurinta la nivelul pietei. In anii 2010 si 2011 societatea a inregistrat venituri considerabile si a putut face rezerve. In anul 2012 s-a inregistrat o seceta si dupa cum am mentionat mai sus , societatea nu dispune de sisteme de irigatii si nici de subventii considerabile de la stat, iar productia nu este la nivelul asteptarilor. Agricultura in Romania se bazeaza cel mai mult pe dupa cum bate vantul ceea ce indica un nivel scazut al tehnologiilor si mari gauri in economia agrara, practicandu-se inca o agricultua primitiva in care se foloseste sapa si puterea omului. Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari: 1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri 2) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante 3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100 Anul 2010: Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35 Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29 Rata datoriilor totale=(80367411/237516181)x100=33,83 Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98
Anul 2011 : Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28 Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87 Rata datoriilor totale=(11438740/209535447)x100=5,45% Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155 Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043 Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121% Anul 2012 : Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34 Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90 Rata datoriilor totale=(13674580/186425701)x100=7,33% Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086 Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57 Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%
Nr crt
I 1
INDICATORI FINANCIARI Indicatori de lichiditate -rata lichiditatii imediate -rata lichiditatii curente 0,35 1,29 0,28 0,87 0,34 0,90
2.
Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale -solvabilitate financiara 3. Indicatori de gestiune -viteze de rotatie a activelor 4. Indicatori de rentabilitate -marja de profit -rata rentabilitatii resurselor consumate
41,7 0,98
5,45 1,155
7,33 2.086
1,31
1,04
0.057
12,73 17,75
15,33 19,21
21,90 29,81
Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele: -capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile; -rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005; -rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004; -marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006.
I.5.Analiza SWOT
OPORTUNITATI
-tendintele pietei; -cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere -cunoasterea nevoilor clientilor
AMENINTARI -veniturile tot mai mici ale populaiei -concurenta tot mai mare -pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole
PUNCTE FORTE
-raportul calitate-pret; -amplasament pe un teren agricol fertil -personal cu un nivel de pregatire profesionala bun
PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local -atragerea de clienti numai din zona -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului
2.6.Piata
Piata de desfacere este cea din centrul Ploiestiului din zona Halele Centrale, reprezentata de societatile care detin o gama larga de produse agricole de calitate superioara, dar si de calitate mai putin superioara. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole din zona Baicoi , Plopeni, Campina , dar si la fermele de porci din zona Campina si Banesti. Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos. Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt. Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute. Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).
Nr crt
Cultura a
Suprafat % Ha
1 2 3 4 Total
Clientii:AMC ProdImpex SRL;Morarit &Planificatie;AgraPlanr SRL; Agrobanal.SA;Agroman SRL;Agromarket SRL;Albatros SRL; Boromir SRL;
Concurentii:Apicultura,Agromon,Agricopan
Furnizorii de materiale:
Nr crt
Furnizor
Produsul
Cantitate (%)
1.
Agromena SA
4 3 5,8 3500
Erbicide, fungicide, 100% insecticide Ingrasaminte chimice/fertilizanti -N -P -K 100% 100% 100% 100% 100%
4. 5.
OMV SA Autokarma SA
Capitolul 3
Cultura/An Grau 2008 2500 2009 3100 2010 2700 2011 3200 2012 3800
Porumb
3500
4100
3700
4400
5000
1500
1800
1600
2000
1800
1500
1800
1600
2000
1800
3.1 Prognozarea productiei medii Productia medie pe perioada 2008-2012 exprimata in kg/ha
Folosim pentru prognozarea productiei medii, metoda mediei mobile pentru fiecare cultura, afland astfel o posibila productie pentru anul 2013.
Grau t q 2006 2500 2800 2007 3100 2900 2850 2887.5 2008 2700 2950 2925 3075 2009 3200 3500 3225 2010 3800
3500 3800
5000
Floarea-soarelui t q 2006 1500 1650 2007 1800 1700 1675 1712.5 2008 1600 1800 1750 1800 1756.25 2009 2000 1900 1850 2010 1800
Rapita
t q
2010 1800
Avand in vedere productiile medii prognozate pentru anul 2013, sunt relativ bune si cu putin mai mari fata de productiile din 2012. Culturile inlocuite vor aduce mai mult profit firmei deoarece sunt la mare cautare iar costurile de intretinere sunt mai reduse fata de cele initiale. Aparatura din dotare este capabila sa intretine lucrari pentru culturile respective, deci din punct de vedere tehnologic nu reprezinta costuri suplimentare pentru adaptarea tehnologiei agricole pentru noile culturi. Mediile prognozate pot aduce un profit considerabil firmei.
3.2 Optimizarea structurii de productie. Nr.crt Specificari Simbol U.M Cultura Cultura care se inlocuita:Soia introducerein structura:Rapita 1000 1500 6 2000 1200 7
1 2
q ch p
kg lei lei
Pentru a fi eficienta inlocuirea culturii soia cu cea de rapita se utilizeaza indicatorii formulati la bugetul partial.Acestia se regasesc in doua categorii respectiv castiguri si pierderi. Pierderi A Cheltuieli la ha al culturii care se introduce in strucura:Rapita 1200 B Venituri de la cultura inlocuita:Soia 6000 Castiguri C Venituri de la cultura care se introduce in structura:Rapita 14000 D Cheltuieli la ha ale culturii inlocuite: Soia 1500
(C+D)-(A+B)=15500-7200=8300
Nr.crt 1 2 3 4 TOTAL
Graul si porumbul au o pondere foarte mare in vanzarea propriu-zisa dintre cerealele cultivate. Reprezinta aproape 50% din totatul veniturilor incasate, care indica faptul ca reprezinta o necesitate la nivelul consumatorilor pentru produsele de panificatie, ceea ce ajuta firma sa prospere. Se va urmari ca in viitorii ani sa se perfectioneze tehnologiile pentru a avea o productie cat mai mare la hectar, probabil se vor investii bani in laboratoare de cercetare.
Nr.crt
Sume % 100 67.2 26.99 18.23 21.27 0.72 30.39 1.76 0.60
Total cheltuieli din care: Cheltuieli materiale Cheltuieli cu seminte Ingrasaminte Combustibil Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu arenda Alte cheltuieli
Nr.crt 1 2 3 4 5 Venitul total Cheltuieli anuale Prifit total Profit total net Rata profitului
Sume
In urma inlocuirii culturii de soia cu cea de mazare,am optinut o productie mult mai mare datorita rotatiei culturilor,solul fiind mai productiv. S-a realizat un profit de pe urma acestei schimbari.