UNIVERSITATEA MIHAIL KOGLNICEANU IAI

Importana, controverse i limitri privind valoarea probant a expertizei amprentelor genetice

I. Scurt istoric al medicinei legale

1. PE PLAN INTERNATIONAL Cercetarea, descoperirea i judecarea faptelor de natur penal, n general a faptelor ilicite, necesit ca ntreaga activitate judiciar s se desfoare pe baze tiinifice, prin folosirea celor mai noi cuceriri ale tiinei i tehnicii, a celor mai noi metode i tactici de efectuare a actelor procedurale. Cele mai vechi dovezi care atesta colaborarea medicilor cu justiia dateaz din antichitate. Codul lui Hamurabi, rege al Babilonului ntre anii 1728-1686 i.e.n., stipuleaz elemente de rspundere medical, precizind i sanciunile pentru greeli n interveniile terapeutice. La vechii evrei, in cartile biblice se gasesc o serie de referiri la unele aspecte medico-legale cum ar fi: ranirile, omuciderile, sinuciderile, sarcina, constatarea mortii, perversiunile sexuale, semnele virginitatii, violul, etc. La vechii egipteni, era prevazuta necesitatea examinarii de catre moase a femeilor condamnate la moarte, amanandu-se executia pana dupa nastere in caz de graviditate.

Prima scoala medicala importanta a antichitatii a fost cea din Kos, avand ca reprezentant de frunte pe Hipocrate. In "Corpus Hipocraticum" desi nu gasim preocupari medico-legale in sensul actual sunt tratate totusi unele aspecte care fac parte din problematica medico-legala cum ar fi: descrierea leziunilor craniene, semnele agoniei, descrierea fracturilor, observatii privind sterilitatea,etc.

Medicina greaca post hipocratica reprezentata de scoala empirica a lui Heracleidos din Tarent, inlatura orice element speculativ din gandirea medicala considerand ca numai practica poate contribui la dezvoltarea medicinei si ca aceasta trebuie sa se sprijine pe obsevatie proprie, inclusiv pe autopsie.

In Roma antica a existat o categorie profesionala a medicilor. Unul dintre reprezentantii de seama este Galenus, care a formulat principiul conform careia oricarei alterari functionale ii corespunde o leziune organica si invers. Din punct de vedere medico2

legal sunt interesante conceptiile lui despre simulare precum si descrierea caracteristicilor plamanului respirat fata de cel al nou-nascutului mort. Atat medicina greaca cat si cea romana fac referiri la bolile psihice,aratand felul in care pot fi trasi la raspundere bolnavii psihici. ns cel mai vechi document al medicinii legale universale este colecia Si-Iuan-Lu, n cinci volume, aparut n 1247, n China. Cartea trateaz aspecte legate de autopsii, traumatisme mortale i nemortale, asfixii, moartea subit i morile survenite n cursul tratamentului prin acupunctur. Prima carte de medicin legal aparut n Europa, n 1575, se numete "Des rapports et des moyens d'embaumer les corps morts". Cartea se adreseaz medicilor i le arata dificultile profesiunii medicale i le recomand s fie obiectivi i "s nu prezinte plgile mari ca mici i nici cele mici ca mari, prin favoare sau altfel, pentru c juraii se consult i judec adesea dup cum li se raporteaz." Denumirea de medicina legala" a fost utilizata pentru prima oara de italianul Paolo Zacchia, medic al papei Inocentiu al X-lea, consultant al tribunalului ecleziastic (Rota Romana), i savant multilateral. n cele 10 volume ale tratatului "Questiones medico-legales", el abordeaz capitolele clasice ale medicinei legale la care anexeaz i 85 de preri i decizii ale Rotei Sacre. In secolul al XVIII-lea progresele anatomiei patologice au impulsionat dezvoltarea medicinei legale, dezvoltare concretizata in numeroase lucrari cu caracter medico-legal. In secolul al XIX-lea au aparut ample tratate de medicina legala cum sunt cele ale lui Tardieu si Bronardel in Franta si Vensovici si Gromov in Rusia. In secolul al XX-lea in medicina legala au fost incluse noi domenii, in special ereditatea la om si serologia. Apar numeroase lucrari dintre care amintim tratatele lui Mueller, Prokop in Germania, Simonin in Franta, Popov si Raiski in Rusia, tratatul lui Mina Minovici in Romania.

Incepand cu secolul al XX-lea au aparut noi si importante Institute de medicina legala in intreaga lume si a crescut autoritatea stiintifica a probelor medico-legale administrate justitiei.

2. PE PLAN NATIONAL In Romania, primele elemente de medicin legal se regsesc n Legiuirile cuprinse n Cartea Romneasc de nvtur de la Pravilele mprteti, cunoscut i ca Pravila lui Vasile Lupu, scris de Varlaam Mooc i tiprit la Iai n 1646 sub oblduirea

domnitorului Vasile Lupu, precum i n ndreptarea Legii, cunoscut i ca Pravila lui Matei Basarab, tiprit laTrgovite n 1652, din porunca domnitorului Matei Basarab. n cele dou pravile se fac referiri la expertiza n cazuri de otrvire, rnire, nebunie, deflorare, sodomie. Sunt indicai medicii care pot s fac expertize, precum i modul cum acestea trebuie executate. Sunt enumerate o serie de infraciuni cum ar fi pruncuciderea, atentatele mpotriva moravurilor, incestul, sodomia, violul, sugrumarea, rnirile i otrvirile, care fac parte din preocuprile medicinii legale. In anul 1856, Carol Davila nfiineaz coala de Chirurgie care va lua ulterior numele de coala Naional de medicin i farmacie. Aici s-a predat i medicin legal. Astfel, n anul 1862 ele sunt publicate n Monitorul Medical, sub forma unor Instruciuni pentru medicul legistu al capitalei Bucureti". Conform acestui document, medicul legist era obligat s ntrebuineze mijloacele materiale care i ofer postulu su pentru nvtura practic a elevilor n lucrrile medico-legale". De asemenea, medicul legist avea obligaia de a face cercetri medico-legale n caz de rniri periculoase, otrviri, asupra cadavrelor, violurilor, avorturilor, sarcinii, naterii, facultilor mintale, asupra putinilor ori neputinilor sexuale." n anul 1865 a fost introdus Codul Penal i de instrucie Criminal, n care se stabilea rolul medicului n cauzele cu caracter penal (moarte de cauz suspect sau necunoscut), oblignd procurorul s solicite participarea medicului la autopsie i redactarea raportului. In anul 1892, profesorul Mina Minovici a inaugurat Morga oraului Bucureti, transformat n 1898 n Institutul medico-legal, care funcioneaz i n prezent, sub titulatura Institutul de Medicin Legal din Bucureti. Mina Minovici a identificat faptul ca sistemul medico-legal trebuie sa functioneze complet separat de cel de sanatate publica sau de psihitrie si trebuie organizat la scara nationala in subordonare teritoriala si stiintifica, de tip piramidal. Medicii trebuiau sa fie medici legisti, specialisti in acest domeniu care sa nu aiba alte probleme de rezolvat in cadrul altor specialitati. Prin inaugurarea acestei institutii in Bucuresti se pun practic bazele stiintifice ale activitatii medico-legale moderne din Romania.

II. Importanta amprentei ADN

Amprenta genetica si-a castigat un loc de marca intre mijloacele de proba, jucand un rol din ce in ce mai important in condamnarea celor vinovati si exonerarea celor care au fost condamnati sau acuzati pe nedrept. ADN-ul este o metod deosebit de util n investigarea diferitelor tipuri de crime, excluderea suspecilor pe baza analizei ADN fiind absolut, fr suspiciuni de probabilitate statistic. n acest domeniu, analiza ADN a devenit o nou form de probare tiinific i majoritatea organelor juridice accept astzi ca elemente probatorii analizele ADN. Esantioane biologice care au fost recoltate cu ani in urma si erau imposibil de testat, astazi pot oferi informatii vitale in aflarea adevarului privind anumite fapte si faptuitori. Testarea ADN a devenit un important instrument in investigarea infractiunilor deoarece, cu exceptia gemenilor identici, toate persoanele au un ADN diferit. De aceea, probele ADN colectate de la locul infractiunii pot duce la identificarea criminalului sau la eliminarea unui alt suspect, lucru care fara indoiala va grabi solutionarea cazului. Totodata, testul ADN poate duce la identificarea unei victime prin raportarea la ADN-ul rudelor in cazul in care corpul acesteia nu poate fi gasit; profilul ADN facut de criminalisti la locul unei infractiunui poate fi comparat cu profilul ADN gasit la locul unei alte infractiuni, din tara sau din strainatate, permitand, astfel, legarea celor doua cazuri sau indicand faptul ca cele doua infractiuni sunt comise de aceeasi persoana. Probele ADN recuperate de la locul faptei sunt cruciale in cazul infractiunilor privind viata sexuala a persoanei sau in alte crime violente. De exemplu, in cazul unui viol, probele biologice cum ar fi fire de par, tesut epitelial, sange, saliva pot fi lasate pe corpul victimei si vor fi de o importanta vitala in dovedirea vinovatiei persoanei in comiterea infractiunii. Revoluia Bio-tehnologia joac un rol important i n continu cretere n viaa noastr. Genetica medicala si terapia genica ne-au oferit deja instrumente extraordinare pentru a diagnostica si trata bolile mostenite. Cu ADN-ul, testarea filiaiei a devenit o procedur fara vreo marja de eroare. ADN-ul este utilizat pentru protejarea speciilor pe cale de dispariie, pentru detectarea crimelor de rzboi i identificarea
5

rmielor umane. In numeroase cazuri, ADN-ul reprezinta singura sursa prin care putem confirma identitatea unor persoane decedate. Una dintre cele mai comune utilizri pentru testarea ADN ramane cea pentru motive legale. Exist o serie de scenarii legale in care paternitatea sau de relatiile de familie devin importante pentru soluionarea unui litigiu. Fie c este o disput pentru motenire unde determinarea relaiilor de familie ar putea avea un impact semnificativ asupra executrii unei anumite bunuri, fie ca este vorba de dovedirea vinovatiei unui infractor, testarea ADN este una dintre modalitile cele mai precise care pot oferi dovada necesar pentru a determina rezultatul juridic corect. ADN-ul a fost descoperit n 1868, aproape in acelasi timp cu formularea legilor ereditatii de catre clugrul austriac Gregor Mendel, cel care a pus bazele tiinei moderne a geneticii. La nceputul anilor 1950, James Watson i Francis Crick au rezolvat puzzle-ul privind structura ADN-ului i au declansat revoluia din biologia moleculara. La sfarsitul anilor80, Sir Alec Jeffreys, cel care a desoperit amprentele genetice, a dovedit in instanta importanta ADN-ului prin rezolvarea unui caz de omor in Marea Britanie. Prima condamnare pe baza testelor ADN n Statele Unite a avut loc n 1987, cnd Curtea de Judecata din Orange County, Florida, l-a condamnat pe Tommy Lee Andrews in urma savarsirii infractiunii de viol. Testele ADN au fost larg imbratisate de comunitatea stiintifica si juridica din intreaga lume, devenind un instrument fara rival in cadrul investigatiilor medico-legale si politienesti. O contributie importanta a avut si finalizarea in 2001 a proiectului Genomul uman, proicet ce a generat o uimitoare cantitate de informatie stiintifica despre materialul ereditar al speciei noastre. In Romania, pana in 2004, politia se baza pe descoperirea clasicelor amprente digitale, care puteau fi insa evitate usor daca suspectul folosea manusi, si pe stabilirea grupei sanguine, un rezultat care nu spunea prea multe despre cine este de fapt infractorul. Metoda a fost introdusa abia la sfarsitul anului 2003, cand s-a infiintat cate un laborator special, intai in cadrul Institutului de Criminalistica, apoi la Institutul de Medicina Legala. Primul caz rezolvat a fost o crima petrecuta la Hunedoara, unde s-a putut identifica profilul genetic al criminalului pentru ca s-au gasit urme de sange ale victimei pe pantalonii autorului si depozite de piele ale criminalului sub unghiile persoanei ucise. Insa, pe masura ce tehnologiile de identificare se imbunatatesc si sunt utilizate pe scara tot mai larga, se ridica intrebari serioase despre libertatile civile si dreptul la intimitate ale persoanelor testate genetic.
6

III. PROBLEME CONTROVERSATE PRIVIND AMPRENTELE ADN Ideea utilizrii ADN pentru a identifica un singur individ din lume este uimitoare, dar, totodata, posibilitatea de a identifica infractori folosind baze de date de ADN ridic probleme importante: este etic s pstrezi ADN uman n asemenea baze de date sau este o nclcare a drepturilor omului? Ar trebui s existe amprenta ADN a fiecrei persoane sau numai a celor care au fost arestate? Ct timp ar trebui pstrat profilul ADN? La aceste intrebari vom incerca sa raspundem avand in vedere reglementarile in materie din legislatiile internationale si in special ale Statelor Unite ale Americii acolo unde problematica utilizarii testelor ADN in sala de judecata a devenit din ce in ce mai controversata. In Romania, proba ADN este complementara anchetei. De altfel, aceasta este doar una dintre limitarile peste care dau biochimistii in analiza urmelor biologice. Celelalte apar din cauza unor factori obiectivi din teren. In primul rand, e foarte important ca proba ADN sa fie proaspata. Cu cat e mai degradata, cu atat obtinerea unui rezultat clar e mai dificila. De asemenea, proba trebuie recoltata perfect de la locul faptei, fara a se amesteca cu urmele biologice ale altor persoane si fara a se produce alterari. In fine, e important sa fie transportata cum trebuie. Anchetatorii lucreaza dupa metodologii stricte de identificare, recoltare, ambalare, pastrare si transport date de specialistii Institutului de Criminalistica. Dar cea mai importanta limitare vine din faptul ca proba ADN, desi indubitabila, nu poate inlocui ancheta politistilor si procurorilor. Ca sa se faca legatura intre amprenta genetica gasita la locul unei fapte si infractor, trebuie stabilit si un cerc de suspecti de la care sa se prevaleze mostre comparative, criminalistica bazandu-se pe comparatie. Laboratorul stabileste profilul genetic, iar politistul trebuie sa-l gaseasca pe posesorul acestui profil genetic.

1. BAZELE DE DATE ADN Utilizarea de probe ADN este un subiect controversat din punct de vedere social i etic. Dei aceste tehnici sunt larg neles de ctre oamenii de tiin i ofierii de urmrire
7

penal, publicul n general, nu are o nelegere profund a tehnologiei. Investigaiile sunt acum mult mai complexe, folosindu-se probe de ADN i probe de urme. Utilizarea bazei de date ADN ca un instrument de investigaie este noua- sfritul anilor 80, iar tehnicile actuale de biologie molecular sunt destul de recente- sfritul anilor 70. Astfel, marea majoritate a populaiei nu a primit inca o educaie corespunzatoare pe aceste teme. Incertitudinea nsoete aceast lips de nelegere, care poate fi, de asemenea, alimentata de nevoia de senzaional prezenta in mass-media prin publicitatea unor cazuri in care probele ADN duc la condamnarea inculpatului. Ca n orice noua tehnologie, o anumit cantitate de speculaii nsoete baza de date si profilul ADN. Muli oameni considera ca este o linie fin ntre dezvoltarea unei baze de date ADN i nclcarea libertilor civile. ADN-ul conine o mutitudine de informaii care privesc nu numai un individ, dar, de asemenea, poate oferi informaii despre familie i origine etnic. Utilizarea necorespunztoare a profilurilor ADN n bazele de date ar putea duce la discriminare, astfel nct este necesar un grad adecvat de protecie a bazelor de date ADN. Exist dou tipuri de baze de date ADN: baza de date a condamnatilor i baza de date privind locul crimei. Baza de date a condamnatului este un jurnal de profiluri STR (short tandem repeatt). Exist trei mari baze de date de ADN ale persoanelor condamnate pentru o infraciune: CODIS care este inut de ctre Statele Unite, mai exact de Biroul Federal de Investigaii; baza de date ADN ENFSI (Reeaua European a Institutelor de Medicina Legala); ISSOL, baza de date alcatuita de ctre Interpol. Tipul de infraciuni pentru care este stocat ADN-ul difer de la tara la tara. Iniial, aceste baze de date conineau doar probe de la infractorii violeni, cei condamnai pentru atac deosebit de grav, viol sau omor. Cu toate acestea, valoarea bazelor de date ADN privind infractorii care au comis infraciuni mai puin grave a fost recunoscuta, muli criminali devenind recidiviti i, de asemenea comitand infractiuni mult mai violente. O baza mare de mostre de ADN poate aciona ca un factor de descurajare; o potrivire a unei probe de la locul unei crime cu o proba dj existenta in baza de date ar rezolva rapid crima, economisind timp, efort, i bani. Totodata, utilizarea de probe ADN poate ajuta sau poate dovedi imediat nevinovia unui suspect. Cu toate aceste avantaje, exist grupuri de oameni care se opun cu inversunare bazelor de date ADN din motive etice i sociale. Acum, c proiectul Genomul uman a fost finalizat, iar cercetari privind genetica populaiei i alte studii sunt in curs de desfasurare, muti oameni se tem ca acestea vor duce la stabilirea unui anumit genotip specific pentru infractori sau
8

criminali violeni, acesta putand fi folosit in alcatuirea profilului potenialilor infractori. ntro lume n care esti nevinovat pana la proba contrarie, care ar putea fi consecina de a poseda un profil genetic care sugereaza ca poti comite o crim in viitor? n societate, acest individ ar putea fi condamnat pentru o crim pe care nu a comis-o, doar pentru faptul ca are un profil ADN care prezinta similitudini cu cel al unor criminali violeni. Utilizarea bazelor de date ADN a persoanelor pentru anumite tipuri de comportament, cum ar fi violator sau criminal violent ar putea afecta drepturile omului i libertile civile. Totodata, drepturile civile ar putea fi incalcate prin faptul c bazele de date ADN ar putea fi extinse dincolo de cele ale infractorilor, pn la punctul n care analiza genetic ar putea fi utilizata ntr-un mod discriminatoriu. Trebuie protejat ceea ce exist n prezent n bazele de date pentru a se asigura ca ADN-ul nu este exploatat ntr-un mod in care este lipsit de etic sau ncalc drepturile omului. Un motiv de ngrijorare este faptul c, dei profilele STR sunt nregistrate numai n baza de date ADN, fie c este vorba CODIS, EN FSI, sau ISSOL, n cazul n care este stocat proba, se includ toate celelalte informaii genetice asupra acelui individ. n plus, datele obinute de la locul crimei, care ar fi introduse n baza de date a locului crimei ar putea fi utilizate n primul rnd pentru a oferi un profil al agresorului. De exemplu, probele de ADN lsate la locul unei crime nu se potrivesc cu nici un suspect din baza de date penal. Cu toate acestea, acest ADN ar putea fi folosit pentru a obine sexul, nlimea, culoarea prului i ochilor i alte astfel de trsturi care pot permite poliiei s genereze un profil fizic al agresorului. Astfel, oricine care s-ar potrivi acestui profil ar putea deveni un potenial suspect. Analiza ulterioara a profilului STR printr-o mostr de ADN furnizata de ctre o persoan aflat sub suspiciune ar putea conduce cu uurina la excluderea ei din randul suspectilor n cazul n care el a fost ntr-adevr nevinovat. Cu toate acestea, acest lucru de asemenea, genereaz probleme de drepturile omului, deo arece, dei persoana este dovedit a fi nevinovata, orice consecine negative sau de publicitate legate de ancheta ar nclca drepturile omului. Implicaiile juridice sunt constant luate n considerare n instanele de judecat pentru a asigura respectarea liniilor directoare care reglementeaz aceste mijloace de proba. In octombrie 2004, presedintele Bush a promulgat Legea pentru toti prin care se ofera un sprijin suplimentar pentru drepturile victimelor, asigurarea finanrii pentru programele de asisten victimei. Se extinde, de asemenea, bazele de date ADN prin oferirea de fonduri pentru analiza probelor n cazurile nerezolvate i stabilete liniile directoare pentru utilizarea probelor de ADN de catre persoanele condamnate care susin nevinovia lor. Acesta permite
9

persoanelor condamnate accesul la probe ADN, n scopul de a demonstra nevinovia lor. Numeroase persoane condamnate pentru crime, inclusiv unele condamnate la moarte, au fost exonerate pe baza unor dovezi ADN care fie nu au fost disponibile la acel moment, fie nu a fost admisa in sedinta de judecata datorita tehnologiei timpului. n Europa, articolul 8 din Convenia European a Drepturilor Omului definete liniile directoare pentru protecia drepturilor individului. Utilizarea bazelor de date ADN medicolegale a ajuns n discuie n condiiile prezentei legi, dar folosirea corect a bazelor de date ADN nu s-a dovedit a fi o nclcare a drepturilor omului. Dei cele mai multe ri europene sunt guvernate de Convenia European a Drepturilor Omului, fiecare ar are propriile linii directoare i reglementri suplimentare atunci cnd vine vorba de drepturile de confidenialitate, confidenialitatea informaiilor genetice, i cercetarea la faa locului. Diversitatea de ri din Europa necesit luarea n considerare a mai multor probleme sociale i etice n ceea ce privete bazele de date ADN. Unele ri membre ale Uniunii Europene nu au n prezent o baz de date ADN. Exist opinii diferite n Europa cu privire la care dintre infraciuni este necesar un mandat de a lua o mostr ADN. n plus, unele ri au nevoie de consimmntul celui suspectat de comiterea infractiunii, n timp ce altele nu. Si durata in care proba recoltata poate rmne n baza de date ADN-ului poate fi diferita de la ar la ar. n mod evident, problemele sociale i etice cu privire la probe de ADN vor continua s fie un subiect de dezbatere. Prin educaie, legislaie, precum i utilizarea adecvata a tehnologiilor ADN i a bazelor de date, utilizarea de probe ADN va continua s duca la condamnarea infractorului adevarat i la demonstrarea nevinoviei altora.

2. TEORIA PROBABILITATII Interpretarea probelor ADN a fost subiectul unor controverse substaniale, att n sala de judecat, cat i n literatura tiinific i juridic. Cnd probele ADN au fost folosite prima dat n cazuri penale, a fost de multe ori dificil pentru procurori i avocaii aprrii, precum i pentru experi s depun mrturie, s explice semnificaia potrivirii ADN-ului invinuitului cu ADN-ul gasit la locul crimei. Amprentele sunt considerate n continuare de ctre cei mai muli oameni o modalitate principala de a identifica pe cineva. Un expert care depune mrturie despre amprente genetice le discuta n termeni de "puncte de similaritate." Potrivirile
10

ADN-ului sunt discutate in termeni de probabilitate statistic, utilizandu-se ceea ce este cunoscut in prezent drept similitudine ADN n cadrul populaiei generale. Acest lucru a fost de multe ori interpretat incorect sau a dus la anumite confuzii. De exemplu, un expert ar putea spune c profilul ADN creat din probele de la locul crimei are o probabilitate de 4-la-5 (sau 80 la suta sansa) de potrivire cu cel al profilului ADN creat din eantionul inculpatului. Spunnd c probabilitatea de potrivire este de 80 la suta nu este acelai lucru cu a spune c probabilitatea de vinovie a persoanei acuzate este de 80 la sut. Pe de alt parte, un expert ar putea spune ca probabilitatea ca ADN-ul persoanei invinuite si ADN-ul gasit la locul crimei, sa se potriveasca, sa fie de 1 la 10 (sau 10 la suta) . Aceasta nu este o probabilitate foarte mare, dar se ia n considerare faptul c acuzatul nu este doar o persoan aleatorie, ADN-ul fiind doar o pies ntr-un puzzle foarte mare. Profilele ADN i interpretarea lor au inceput sa fie puse la indoiala. Analiza RFLP a fost n parte ntrerupta din cauza posibilitii de eroare. Riscul de potrivire ntmpltoare folosind RFLP este de 1 la 100 de miliarde. Cu toate acestea, n condiii de laborator, acest risc este, probabil, mai mare, deoarece tehnicienii pot interpreta greit modele similare ca identice sau efectua analiza incorect. Analiza STR nu este la fel de subiectiva, dar orice profil ADN poate da un rezultat fals dac acesta este contaminat. Dei nu au existat cazuri documentate in care un lucrtor al laboratorului sa fi contaminat n mod intenionat o mostr de ADN, mostre de ADN au fost contaminate sau chiar falsificat de ctre infractori pentru a evita urmrirea penal. Totusi, profilele ADN s-au dovedit a fi un instrument extraordinar in cauzele penale si nu numai. Cu toate acestea, este doar unul dintre mai multe instrumente folosite pentru a gsi adevrul n anchetele penale, cutri de genealogie i de testare pentru boli. Exist rareori o certitudine de 100 la sut in ceea ce priveste un anumit lucru.

11

IV. LIMITARI ALE UTILIZARII PROBELOR ADN Aplicarea profilelor ADN n sistemul de justiie penal este o problem important cu care se confrunt instanele romane i ofierii de urmrire penal. Tehnologia se schimb rapid i mai multe tehnici noi devin disponibile. Din ce n ce mai mult, consilierii juridici sunt obligai s vin in contatct cu acest tip de dovezi tiinifice. Valabilitatea tiinific a aplicrii sale de laboratoare individuale a fost pus sub semnul ntrebrii de ctre unii. Se ridica o serie de probleme care limiteaz utilizarea profilului ADN in investigatiile medicolegale. Ar trebui subliniat faptul c exist un numr de factori care pot restriciona utilizarea de profile ADN in investigatiile medico-legale. In primul rand, o cantitate adecvata, nedegradata si necontaminata de ADN trebuie sa fie extrasa de la locul crimei. ADN-ul se degradeaza prin expunerea prelungita la soare, caldura si umiditate. Mai mult decat atat, proba ADN poate fi contaminata cu bacterii, ciuperci. n afar de factorii de mai sus, abilitatea de a folosi aceasta tehnica de investigare este dependent de autorul infractiunii care poate lasa un eantion, cum ar fi sngele, sperma, pr, esut moale. De exemplu, resturi de sperma nu vor fi ntotdeauna lsate la violuri sau sperma ar conine puin sau deloc ADN. In al doilea rand, unele aspecte legate de crime sexuale i modul n care aceste acte sunt adesea percepute n societate poate, de asemenea, milita mpotriva utilizrii de profile ADN. Majoritatea victimelor violurilor, de exemplu, nu raporteaza infraciunea sau este raportata prea trziu pentru prelevarea de probe relevante in descoperirea faptuitorului. Victimele, de asemenea, refuz de multe ori examinarea medico-legal sau refuza sa faca plangeri penale si de aceea, multi dintre cei care comit astfel de crime scapa de raspunderea penala. In al treilea rand, criminalistii pot fi, de asemenea, limitati de incapacitatea juridic a ofierilor de a preleva probe de ADN din cauza impedimentelor de ordin legislativ. n Statele Unite, tratamentul constituional privind colectarea de par sau saliva ca probe este guvernat de cel de-al patrulea amendament: un mandat de percheziie este de obicei, este necesar. Cu toate acestea cauza probabil este suficienta dac circumstante deosebite exista.
12

In al cincilea rand, o alta dificultate asociata cu analiza ADN este c, dac o prob conine ADN de la mai mult de un individ (cunoscut ca un profil mixt), profilele nu pot fi uor separate, reducnd succesul de ansamblu a testrii. Soluia la aceast problem va fi data de rafinamentul software-ului de calculator pentru a-i ajuta pe oamenii de stiinta in atingerea unei interpretri obiective i impariale. n viitor, mbuntiri continue n tehnologie vor permite laboratoarelor sa proceseze mai multe probe i sa mbunteasca capacitatea lor de a interpreta profile mixte. In al saselea rand, costul i timpul necesar pentru conturarea unui profil ADN poate interzice aceasta metoda de investigare deoarece necesita foarte multi bani, fora de munc intensiv i timp mai indelungat. Cu toate acestea, a crescut utilizarea profilului ADN in investigatii i schimbrile tehnologice pot duce la reducerea acestei variabile. Metodele PCR vor reduce semnificativ numarul de ore, munca si bani implicate in acest proces de identificare a infractorilor. Introducerea probelor de ADN a jucat un rol-cheie n ancheta numeroaselor crime, poliia bazandu-se acum pe analiza ADN-ului pentru a furniza informaii care anterior erau indisponibile. Valoarea probatorie convingtoare a acestei tehnologii a dus la o ateptare mai mare de dovezi tiinifice impariale n instanele de judecat. Prin parteneriate ntre poliie i oameni de tiin, analiza ADN-ului va continua s fie considerat ca un standard de excelenta pentru dezvoltarea de dovezi tiinifice impariale, neprtinitoare n sprijinul sistemului de justiie.

13

Concluzie
Introducerea tiparii ADN a reprezentat o revolutie in domeniul biologiei moleculare. De la descoperirea amprentelor papilare, profilul ADN reprezinta cea mai mare descoperire in domeniul criminalistic si este indisolubil legata de viitorul medicinii legale. Din controversele actuale rezulta necesitatile evolutive care determina directiile viitoare de dezvoltare a tehnologiei ADN: crearea unei banci internationale de date ADN pentru uz medico-legal, conectata cu banci de date similar; programe de cercetare coordonate pe plan international; ameliorarea tehnicii ADN; standardizarea tehnicilor de laborator. Capacitatea amprentei ADN de a stabili' vinovatia sau nevinovatia a captat atentia si entuziasmul politiei si justitiei. Terminologia si tehnologia sofisticata, futurista a tehnicilor ADN, le-a inconjurat cu o aura de infailibilitate ceea ce a determinat existenta multor cazuri implicand amprenta ADN, care au fost aduse in fata Curtii cu putine alte dovezi incriminante. Pentru moment nici instantele, nici magistratii nu sunt pregatiti sa inteleaga pe deplin valoarea dovezilor rezultate din tehnicile ADN, deci nu pot lua decizii corecte bazate pe argumentele controversate aduse de expertii apararii si acuzarii. Aceasta explica neincrederea cu care au inceput sa fie privite dovezile ADN de catre tribunale in ultimul timp. Contrastand cu procesul obisnuit al progresului stiintific, se observa in prezent tendinta ca medicii legisti sa se cantoneze in pareri inflexibile, rigide datorita unor marturii depuse anterior. Un sistem adversial bazat pe contradictorialitate nu este recomandabil dezvoltarii acestui camp nou de activitate medico-legala, si in general progresului stiintific medico-legal. In ciuda acestor controverse, progresele recente in domeniul profilului ADN au transformat acest tip de investigatie intr-un instrument de investigatie de o importanta deosebita pentru medicina legala datorita unor calitati incontestabile: metoda are o specificitate si o capacitate de discriminare net superioara metodelor clasice de identificare serologica, permite identificarea urmelor biologice chiar daca acestea se gasesc in cantitati foarte mici, se poate aplica cu succes chiar atunci cand urmele biologice sunt foarte vechi si degradate, iar in administrarea
14

justitiei, aportul profilului ADN il constituie exonerarea de vinovatie al suspectilor si evitarea sau repararea comiterii unor erori judiciare. Este important de subliniat ca utilizarea ADN in practica judiciara, desi constituie un element probant al anchetei, nu trebuie sa i se substituie, ci s-o intareasca. Introducerea acestei probe, necesita neaparat o modificare a practicii anchetatorilor pe teren, cum ar fi tehnicile de prelevare a probelor, absenta ideilor preconcepute, etc, ceea ce de fapt semnifica o noua organizare a anchetei. Citandu-l pe Conan Doyle care spunea 'cand niciodata nu ai exclus imposibilul, ramane ceva care desi improbabil, poate fi adevarat', intelegem de ce atunci cand stiinta este aplicata in acest domeniu este obligatoriu implicata medicina legala, chemata astfel sa ajute justitia in stabilirea atat in penal, cat si in civil a unor elemente concrete biofizice. Legea defineste elementele infractiunii; stiinta contribuie prin informatii in a determina daca un element exista sau nu.

15

BIBLIOGRAFIE Cri, articole, studii de specialitate

1. American Society of Human Genetics 1990, 'Individual Identification by DNA Analysis: Points to Consider', American Journal of Human Genetics, vol. 46, pp. 631-634; 2. Australian Institute of Criminology, Trends and Issues in Crime and Criminal justice, 1990, p. 1-8; 3. Barbarii, Ligia, Investigatia ADN in slujba justitiei, note de curs, p. 1-15; 3. Committee on DNA Technology in Forensic Inference (1992). DNA technology in forensic science., National Academy Press, Washington, D.C.; 4. Coleman, Howard; Swenson, Eric, DNA in the Courtroom. A Trial Watcher's Guide, GeneLex Press Seattle, Washington USA, 1994; 5. Chernoff, Herman, Issues in DNA Fingerprinting, Harvard University, Department of Statistics, 1994; 6. Di Pietro, Susanne, Use of DNA profiles in Criminal Proceedings in Alaska, Alaska Judicial Council, 1996, p. 1-28; 7. Kane, Dan E.; Ostrowski, Ronald, Unresolved issues in the Forensic Use of DNA Profiling, published in Accountability in Research, vol 3, Publishers, 1993, USA, p. 47-54; 8. Fisher, I., Ruling allows DNA testing as evidence, The New York Times, 1994; 9. Risch, N. & Devlin, B., On the probability of matching DNA fingerprintings, Science, vol. 255, 1992, p. 717-720; 10. K Cho, Mildred; Sankar, Pamela, Forensic genetics and ethical, legal and social implications beyond the clinic, Nat Genet, 2004 Gordon and Breach Science

Legislatie 1. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar internaional n materie penal, publicat n M. Of. nr. 594 din 1.07.2004; 2. Conventia Europena pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 135 din 31/05/1994;
16

3. Codul penal si Codul de procedura penala acualizat 24 septembrie 2012, editie ingrijita de conf. univ. dr. judecator Dan Lupascu; 4. Codul penal. 40 legi special. Jurisprudenta selectiva. 174 decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu modificarile pana la data de 2 aprilie 2008; 5. Codul Penal al Romaniei, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 510 din 24/07/2009, care va intra in vigoare la data de 1 februarie 2014

BIBLIOGRAFIE WEB 1. http://www .voices.yahoo.com 2. http://academic.udayton.edu 3. http://www.ncbi.nlm.nih.gov 4. http://www.dartmouth.edu 5. http://www.romanialibera.ro 6. http://www.policechiefmagazine.org 7. http://thinkprogress.org 8. http://www.legmed.ro/

17