Sunteți pe pagina 1din 5

Paraschiv Dan Andrei Iind 916

Principiul relativitatii in mecanica clasica. Transformarile lui Galilei. Clasificarea sistemelor de referinta

lui Galilei. Clasificarea sistemelor de referinta Sa prezentam pentru inceput procedeul clasic de transformare

Sa prezentam pentru inceput procedeul clasic de transformare a rezultatelor masuratorilor

clasic de transformare a rezultatelor masuratorilor marimilor spatiu si timp la trecerea de la un la

marimilor spatiu si timp la trecerea de la un

masuratorilor marimilor spatiu si timp la trecerea de la un la alt . Se va arata

la alt

. Se va arata ca acest procedeu

este valabil cu buna aproximatie si in TRR in conditii terestre, unde vitezele de deplasare sunt

.
.

mult mai mici decat vitez 545j96f a luminii in vid

aflat in repaus, si alt sistem desunt . mult mai mici decat vitez 545j96f a luminii in vid Consideram un sistem de

545j96f a luminii in vid aflat in repaus, si alt sistem de Consideram un sistem de

Consideram un sistem de coordonate cartezian545j96f a luminii in vid aflat in repaus, si alt sistem de coordonate constanta fata de

coordonate

constanta fata de

temelor

coincid. Admitem de asemenea ca un ceas in repaus fata de

ceasul aflat in repaus fata de

repaus in raport cu

fata de ceasul aflat in repaus fata de repaus in raport cu care se deplaseaza rectiliniu
fata de ceasul aflat in repaus fata de repaus in raport cu care se deplaseaza rectiliniu

care se deplaseaza rectiliniu si uniform de-a lungul axei

cu care se deplaseaza rectiliniu si uniform de-a lungul axei si cu viteza (fig.1). Presupunem ca

si

care se deplaseaza rectiliniu si uniform de-a lungul axei si cu viteza (fig.1). Presupunem ca in

cu viteza

(fig.1). Presupunem ca in timpul deplasarii axele de coordonate ale sis-

ca in timpul deplasarii axele de coordonate ale sis- si raman paralele intre ele, iar la
ca in timpul deplasarii axele de coordonate ale sis- si raman paralele intre ele, iar la

si

ca in timpul deplasarii axele de coordonate ale sis- si raman paralele intre ele, iar la
ca in timpul deplasarii axele de coordonate ale sis- si raman paralele intre ele, iar la

raman paralele intre ele, iar la momentul

ale sis- si raman paralele intre ele, iar la momentul originile lor indica intervalul de timp

originile lor

si raman paralele intre ele, iar la momentul originile lor indica intervalul de timp indica intervalul
si raman paralele intre ele, iar la momentul originile lor indica intervalul de timp indica intervalul

indica intervalul de timp

indica intervalul de timp

lor indica intervalul de timp indica intervalul de timp distanta va fi egala cu , iar

distanta

indica intervalul de timp indica intervalul de timp distanta va fi egala cu , iar .

va fi egala cu

de timp indica intervalul de timp distanta va fi egala cu , iar . Fata de

, iar

. Fata de observatorul aflat in

va fi egala cu , iar . Fata de observatorul aflat in avem: , si astfel

avem:

va fi egala cu , iar . Fata de observatorul aflat in avem: , si astfel
va fi egala cu , iar . Fata de observatorul aflat in avem: , si astfel

, si astfel in raport cu

Fata de observatorul aflat in avem: , si astfel in raport cu (4.1) Fata de observatorul
Fata de observatorul aflat in avem: , si astfel in raport cu (4.1) Fata de observatorul

(4.1)

observatorul aflat in avem: , si astfel in raport cu (4.1) Fata de observatorul aflat in
observatorul aflat in avem: , si astfel in raport cu (4.1) Fata de observatorul aflat in
observatorul aflat in avem: , si astfel in raport cu (4.1) Fata de observatorul aflat in

Fata de observatorul aflat in repaus in raport cu Prin urmare, in raport cu acesta se poate scrie relatia:

aflat in repaus in raport cu Prin urmare, in raport cu acesta se poate scrie relatia:

distanta

.
.

va fi egala cu

(4.2) Din (3.1) si (3.2) se obtine: (4.3) Ajungem astfel la concluzia ca timpul este

(4.2)

Din (3.1) si (3.2) se obtine:(4.2) (4.3) Ajungem astfel la concluzia ca timpul este absolut, independent de starea de miscare a

(4.2) Din (3.1) si (3.2) se obtine: (4.3) Ajungem astfel la concluzia ca timpul este absolut,

(4.3)

(4.2) Din (3.1) si (3.2) se obtine: (4.3) Ajungem astfel la concluzia ca timpul este absolut,

Ajungem astfel la concluzia ca timpul este absolut, independent de starea de miscare a sistemului de referinta, adica cele doua ceasuri legate rigid de sisteme de referinta diferite, aflate in miscare unul in raport cu celalalt, indica acelasi interval de timp. Din cele relatate nu rezulta ca am demonstrat relatia (4.3), deoarece am folosit in mod implicit ipoteza clasica, admisa fara demonstratie, ca distanta intre doua puncte este o marime absoluta, independenta fata de sistemul de referinta. Postuland caracterul absolut al timpului prin egalitatea (4.3), se ajunge la natura absoluta a lungimilor. Valabilitatea caracterului absolut al timpului, respectiv al spatiului, poate fi probata numai in masura concordantei cu datele experimentale.

numai in masura concordantei cu datele experimentale. Relatiile (4.1) si (4.2) reprezinta transformarile lui

Relatiile (4.1) si (4.2) reprezinta transformarile lui Galilei, care se scriu pentru

, si
,
si

sub forma :

componentele vectorilor

,
,

(4.4)

respectiv

, si sub forma : componentele vectorilor , (4.4) respectiv (4.5) Ultimele expresii pot fi scrise
, si sub forma : componentele vectorilor , (4.4) respectiv (4.5) Ultimele expresii pot fi scrise

(4.5)

Ultimele expresii pot fi scrise si sub forma matriciala, in acest scop fiind comod sa utilizam

notatiile

pot fi scrise si sub forma matriciala, in acest scop fiind comod sa utilizam notatiile ,

, si respectiv

:
:
pot fi scrise si sub forma matriciala, in acest scop fiind comod sa utilizam notatiile ,

(4.6)

si

pot fi scrise si sub forma matriciala, in acest scop fiind comod sa utilizam notatiile ,

(4.7)

Se verifica simplu ca produsul matricelor de transformaresi este matricea unitate. Subliniem faptul ca relatia (4.3) este o consecinta a unei ipoteze

Se verifica simplu ca produsul matricelor de transformare si este matricea unitate. Subliniem faptul ca relatia

si

este
este

matricea unitate.

Subliniem faptul ca relatia (4.3) este o consecinta a unei ipoteze fundamentale a fizicii clasice, si anume ipoteza propagarii instantanee cu viteza infinita a interactiilor. Existenta unei viteze infinite de propagare a interactiilor permite sincronizarea tuturor ceasurilor, legate de orice sistem de referinta. De asemenea, din (4.3) rezulta caracterul absolut al notiunii de simultaneitate, adica doua evenimente simultane in raport cu un sistem de referinta sunt simultane in raport cu orice alt sistem de referinta.matricelor de transformare si este matricea unitate. Consideram viteza punctului material (4.8) : fata de

Consideram viteza punctului materialsunt simultane in raport cu orice alt sistem de referinta. (4.8) : fata de sistemul de

sistem de referinta. Consideram viteza punctului material (4.8) : fata de sistemul de referinta si .
sistem de referinta. Consideram viteza punctului material (4.8) : fata de sistemul de referinta si .

(4.8)

:
:

fata de sistemul de referinta

si

punctului material (4.8) : fata de sistemul de referinta si . viteza aceluiasi punct material in
.
.

viteza aceluiasi punct material in raport cu

Derivand in raport cu timpulreferinta si . viteza aceluiasi punct material in raport cu relatia (4.1) obtinem: , (4.10) (4.9)

punct material in raport cu Derivand in raport cu timpul relatia (4.1) obtinem: , (4.10) (4.9)

relatia (4.1) obtinem:

,
,

(4.10)

(4.9)

respectiv

,
,

(4.11)

Formula (4.10) sau (4.11) reprezinta legea de compunere a vitezelor in mecanica clasica.

Derivand (4.11) obtinem:legea de compunere a vitezelor in mecanica clasica. (4.12) Din (4.12) observam ca este posibila clasificarea

a vitezelor in mecanica clasica. Derivand (4.11) obtinem: (4.12) Din (4.12) observam ca este posibila clasificarea

(4.12)

Din (4.12) observam ca este posibila clasificarea sistemelor de referinta in doua categorii:in mecanica clasica. Derivand (4.11) obtinem: (4.12) cele in care se respecta principiul inertiei (sau inertiei

cele in care se respecta principiul inertiei (sau inertiei (neinertiale).

inertiale) si cele in care nu se respecta principiul

a) In cazul ca daca principiul inertiei se respecta fata de sistemul = constant, ,
a) In cazul ca daca principiul inertiei se respecta fata de sistemul = constant, ,
a) In cazul ca daca principiul inertiei se respecta fata de sistemul = constant, ,
a) In cazul ca daca principiul inertiei se respecta fata de sistemul = constant, ,

a) In cazul

ca daca principiul inertiei se respecta fata de sistemul

= constant,

, si

, de unde rezulta

respecta fata de sistemul = constant, , si , de unde rezulta . Se observa usor

. Se observa usor

:
:

, principiul se respecta si fata de

. Se observa usor : , principiul se respecta si fata de (4.13) (4.14) De aici

(4.13)

Se observa usor : , principiul se respecta si fata de (4.13) (4.14) De aici se

(4.14)Se observa usor : , principiul se respecta si fata de (4.13) De aici se pot

usor : , principiul se respecta si fata de (4.13) (4.14) De aici se pot trage

De aici se pot trage urmatoarele concluzii:

, atunci pot exista o infinitate dede (4.13) (4.14) De aici se pot trage urmatoarele concluzii: - daca exista un singur sistem

urmatoarele concluzii: , atunci pot exista o infinitate de - daca exista un singur sistem de

- daca exista un singur sistem de referinta inertial

asemenea sisteme, fiecare dintre ele deplasandu-se fata de sistemul initial diferita;

cu o viteza
cu o viteza
deplasandu-se fata de sistemul initial diferita; cu o viteza - din (4.13) si (4.14) se poate

- din (4.13) si (4.14) se poate afirma ca toate

intai a dinamicii, cat si legea a doua a dinamicii au aceeasi forma fata de orice

sunt echivalente intre ele, deoarece legea

.
.
fata de orice sunt echivalente intre ele, deoarece legea . b) Cazul de referinta se numesc

b) Cazul

de referinta se numesc neinertiale

, in care principiul intai al dinamicii nu se mai respecta, si aceste sisteme

:
:
intai al dinamicii nu se mai respecta, si aceste sisteme : (4.15) Daca . Se observa

(4.15)

al dinamicii nu se mai respecta, si aceste sisteme : (4.15) Daca . Se observa de
al dinamicii nu se mai respecta, si aceste sisteme : (4.15) Daca . Se observa de

al dinamicii nu se mai respecta, si aceste sisteme : (4.15) Daca . Se observa de

Daca

. Se observa de asemenea din (4.15) ca intr-un

: (4.15) Daca . Se observa de asemenea din (4.15) ca intr-un legea a doua isi

legea

a doua isi schimba forma fata de forma intr-un

. In concluzie, orice sistem de referinta

.
.

care se deplaseaza accelerat fata de un sistem de referinta inertial este un

accelerat fata de un sistem de referinta inertial este un Se poate arata din (3.1) ca

Se poate arata din (3.1) ca distanta dintre doua puncte oarecare din spatiu este invarianta fata de transformarile Galilei, iar din (4.10)-(4.11) se poate arata ca si vitezele relative a doua corpuri oarecare sunt invariante. De aici rezulta invarianta fortelor ce depind de distanta sau de vitezele relative, ca de exemplu forta atractiei universale ce depinde de distanta dintre centrele a

doua corpuri de mase

aflate in contact. In mecanica fortele depind de obicei numai de distantele relative dintre corpuri

si respectiv de vitezele lor relative, si astfel acestea sunt identice in raport cu sistemele de

sisi astfel acestea sunt identice in raport cu sistemele de : , sau fortele de frecare

:
:
astfel acestea sunt identice in raport cu sistemele de si : , sau fortele de frecare

, sau fortele de frecare ce depind de viteza relativa a corpurilor

in raport cu sistemele de si : , sau fortele de frecare ce depind de viteza

refe-

in raport cu sistemele de si : , sau fortele de frecare ce depind de viteza

rinta

si respectiv

(4.16) Prin derivarea de doua ori in raport cu timpul a formulelor (4.4) si (4.5)

(4.16)

Prin derivarea de doua ori in raport cu timpul a formulelor (4.4) si (4.5) rezulta ca si acceleratiile corpurilor sint aceleasi in raport cu cele doua sisteme de referinta:(4.16) (4.17) Am aratat astfel ca fortele si acceleratiile sint invariante fata de transformarile Galilei. Aceasta

sint aceleasi in raport cu cele doua sisteme de referinta: (4.17) Am aratat astfel ca fortele

(4.17)

Am aratat astfel ca fortele si acceleratiile sint invariante fata de transformarile Galilei. Aceasta reflecta

faptul ca miscarea oricarui punct material are loc identic fata de referentialele

punct material are loc identic fata de referentialele si , in cazul unor conditii initiale identice.

si

punct material are loc identic fata de referentialele si , in cazul unor conditii initiale identice.

, in cazul unor

conditii initiale identice. Ajungem astfel la concluzia care reprezinta Newtoniana:

principiul relativitatii in mecanica

'Miscarea rectilinie si uniforma a sistemelor de referinta inertiale nu influenteaza desfasurarea proceselor

referinta inertiale nu influenteaza desfasurarea proceselor mecanice in aceste sisteme'. Principiul relativitatii
referinta inertiale nu influenteaza desfasurarea proceselor mecanice in aceste sisteme'. Principiul relativitatii

mecanice in aceste sisteme'. Principiul relativitatii lui Galilei subliniaza deci echivalenta tuturor

in mecanica Newtoniana. De cele mai multe ori se considera cazul

simplificat cind sistemul de referin-

,
,
se considera cazul simplificat cind sistemul de referin- , ta se deplaseaza in lungul axei in

ta

considera cazul simplificat cind sistemul de referin- , ta se deplaseaza in lungul axei in raport
considera cazul simplificat cind sistemul de referin- , ta se deplaseaza in lungul axei in raport

se deplaseaza in lungul axei

in raport cu

. In conditiile

transformarile lui Galilei (4.4) si (4.5) iau forma:

,
,

(4.18)

respectiv

in lungul axei in raport cu . In conditiile transformarile lui Galilei (4.4) si (4.5) iau

(4.19)