Capitolul 1 1. Din ce motiv majoritatea structurilor de constructii utilizate in Roma antica erau de tipul arcelor si boltilor?

Cateva exemple Motivul era ca acestea rep sist de rezistenta, arcul fiind solicitat numai la compresiune, compensand materialele utilizate: lemn, piatra, argila arsa si un mortar special(ciment roman). Cateva exemple de lucrari: - poduri si viaducte se fol arce semicirculare realizate din boltari de piatra lipiti cu mortar de var; - apeducte constr care sa sustina tuburi si canale pt a adduce ape in orase de la mare dist - panteonul - acoperit cu o cupola semisferica cu diam la baza de 43m realizat din zidarie legata cu mortar de var. 2. care sunt principalele realizari din domeniul lucrarilor de constructii in Romania la sf sec XIX? Podul peste dunare de la Cernavoda, inaugurat in 1895, cu o deschidere centrala de 190m care impreuna cu podul de la Fetesti peste bratul Borcea formau un ansamblu de peste 4000m lungime(cel mai lung din Europa acelor ani). O alta realizare erau silozurile de cereale de la Braila, Galati si Constanta(1884-1885) ce servesc drept dovada ca Romania a fost printre primele tari din lume care a fol pt prima data betonul armat. La realizarea silozurilor, ing A Saligny a utilizat in premiera mondiala elem prefabricate din beton armat si imbinarea barelor de otel prin sudare. 3. cand s-a infiintat Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Romania? In Romania, domnitorul Al. I. Cuza a aprobat la propunerea lu M. Kogalniceanu, infiintarea in 1867 a unei Scoli de Poduri, Sosele si Mine. Era destinata pregatirii de ingineri prin cursuri de 5 ani in care primii 3 ani erau destinati pregatirii fundamentale. Din 1890 denumirea s-a schimbat in Scoala Nationala de Poduri si Sosele, iar in 1921 s-a tranf in Scoala Politehnica cu 4 sectii, principala fiind de Constructii. 4. care au fost principalele cai de industrializare a sectorului de constructii in perioada 1950-1990? Comentati si comparativ cu situatia din present! Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial principalele cai prin care aceste tari au industrializat sectorul constr au fost: - mecanizarea lucrarilor mari consumatoare de forta de munca si mai ales de timp; - organizarea proceselor de lucru pe santier cu modele si metode de tip inginerie industriala - prefabricarea unor componente de constructiilor strategia de dezvoltare a domeniului constructiilor din deceniul 6, fundamentale pe conceptual industrializarii si tipizarii a permis realizare in deceniile 7 si 8 a unui volum impresionant de lucrari. Deceniul al 9-lea s-a caracterizatprintr-o crestere a interesului pt aspecte calitative: - o mai buna adaptare a obiectelor construite la necesitatile utilizatorilor - o reducere a necesarului de materii prime si energie necesar realizarii constructiilor - o conceptie higrotermica a cladirilor - o mai buna compatibilitate intre obiectele construite si mediul natural. S-a covenit la adaptarea unor solutii de prefabricare mult mai adaptabile de cat cele de tip classic, la fluctuatiile pietei de constructii, la nevoia de diversitate functionala si estetica, la restrictiile din ce in ce mai sevarea impuse de protectia mediului si de economie de energie. Dupa 1990 activitatea de constr din Romania a inceput sa asimileze materialele, produsele si tehnici constructive de ultima generatie. 5. Enumerati principalele particularitati ale produselor de constructii si ale activitatii de constructii. Particularitati : a) durata de viata deosebit de mare: cca 70-100 ani. Durata de viata depinde de gradul de importanta al acesteia pentru comunitate. In ceea ce priveste durata de viata s-a introdus notiunea de durata de viata rational economic, stabilita prin analiza ce are in vedere: costuri de intretinere, de dezafectare, efectele ecologice ale existentei cladirii sau dezafectarii ei, costurile renovarii partiale.

b) Lipsa seriei zero: in cazul produselor de constructii acestea nu pot fi testate in ansamblul lor, la scara naturala si in regim red de existenta cu introducerea factorului timp. Constructia prin proiectare si conceptie, pune mai multe probleme decat in cazul altor produse a caror durata de functionare poate fi masurata in sute sau mii de ani. c) dependenta performantelor de amplasament: performantele constructiilor sunt in stransa legatura cu caracteristicile amplasamentului: teren( stabilitate, act seismice); temp ext, insorire, cant de precipitatii, directia si viteza vantului d) impactul asupra mediului natural: constructiile trebuie proiectate si executate in termenii conceptului de dezvoltare durabila a societatii. Acesta urmareste satisfacerea nevoilor actuale fara a compromite sansa generatiilor viitoare de a-si satisface proprile dorinte. Dezvoltarea durabila presupune amortizarea intre necesitatea continua a dezvoltarii economice si sociale si protectia si imbunatatirea starii mediului natural. e) Procesul de realizare are loc in mare parte in aer liber. Obtinerea unei executii de calitate este foarte dificila, atunci cand aceasta are loc in aer liber sub act directa a factorilor climatii. 6. Comentati implicatiile fiecarei particularitati asupra conceptiei, proiectarii si executiei constructiilor. (rasp la intr 5). 7. Comentati legatura dintre activitatea de constructii si strategia dezvoltarii durabile a lumii. Acelasi rasp ca la intr 5. Impactul posibil al unei constr asupra mediului inconjurator este prezentat astfel: - ocuparea terenului: afectarea panzelor de ape freatica, modif ale curgerilor raurilor, modif spatiilor verzi; - modif mediului fizic: poluarea aerului, Sonora, distrugerea faunei si florei; - influenta cladirilor din vecinatate: efecte de mascare si umbrire, reducerea vizibilitatii; 8. Indicati actuala clasificare functionala a constr ingineresti si def principalele tipuri de constr mentionate in aceasta clasificare. Criteriul functionalitatii este primul criteriu de clasificare a produselor de constr. Constructii: - cladiri: civile, industriale, agrozootehnice; - constr ingineresti; Cladirile desemneaza orice constr destinata sa adaposteasca, in cond convenabile, oamenii, animalele, activitati umane sau produse ale acestor activitati. Constr ingineresti cuprind toate constr care nu au caracteristicile unei cladiri. Cladirile civile: rep denumirea tuturor cladirilor destinate sa adaposteasca oanmeni si/sau active umane care nu intra in sfera productiei. Cladirile industriale: rep caldirile destinate sa adaposteasca active umane de productie si/sau rezultatele unei asemenea activitati. Aestea se mai num si hale industriale. Cladirile agrozootehnice: sunt destinate sa adaposteasca animale, pasari, produse agrovegetale si procese de productie specifice sectorului agrozootehnic. 9. Care sunt principalele categorii de constructii ingineresti? constr industriale speciale: turnuri de racire, cosuri de fum, rezervoare , silozuri, castele de apa; constr hidrotehnice cai de comunicatie constr pt retele aeriene: stalpi pt linii de inalta tensiune, turnuri tv, stalpi radio.

10. Care este deosebirea intre notiunile categorie de importanta a unei constr si clasa de importanta a unei constr? Importanta unei constr poate fi privita: - Global: cand privesc intreaga constr sub toate aspectele; - specifica: cand privesc intreaga constr sau numai parti ale acesteia sub un anumit aspect. Cand se are in vedere importanta globala, constr se clasifica prin categ de importanta, iar cand se are in vedere o singura importanta specifica, clasificarea se face in clasa de importanta.

11. Enumerati criteriile ce trebuie avute in vedere de proiectanti la stabilirea categ de importanta a unei constr? Exista 4 categ de importanta: a) categ A constr de importanta exceptionala b) categ B constr de importanta deosebita c) categ C constr de importanta normala d) categ D constr de importanta redusa Incadrarea unei constr in una din cele 4 categ se face pe baza unui regulament, avand in vedere: - importanta vitala a constr in societate - importanta social-economica si culturala - implicarea ecologica - durata de utilizare - conditiile locale de teren si mediu - volumul de munca si materiale necesare. 12. Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa I de importanta. Clasa I de importanta: constr de importanta vitala pt societate a caror functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa tre sa se asigure integral: - spitale, servicii de urgenta, statii de salvare, statii de pompieri, garaje ale serviciilor de urgenta; - cladiri pt unitati administrative centrale si judetene cu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremur - cladiri pt comunicatii de interes national - rezervoare de apa si statii de pompare - unitati de producere/distribuire a energiei electrice - cladiri ce adapostesc explozivi, subst radioactive sau chimice - turnuri de control pt aviatie 13. indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta II. Clasa de importanta II: constr care in caz de avarie pot provoca pericole majore pt viata oamenilor, dar la care se impune limitarea stricta a avariilor: - spitale si institutii medicale cu peste 50 de persoane; - institutii scolare cu peste 150 persoane; - cladiri care adapostesc aglomerari de peste 300 persoane; - cladiri de patrimoniu, muzee, cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice. 14. Incadrati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta IV. Clasa de importanta IV: constr care in caz de avariere pot pune in pericol un nr mic de persoane: - constr agrozootehnice de importanta redusa - constr de locuit unifamiliale - alte constr civile si industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si cu pericol restrans. 15. Care sunt coeficientii asociati celor 4 clase de iportanta utilizate in stabilirea incarcarii seismice. Pt stabilirea exacta a clasei de importanta a unei constr trebuie consultat normativul P100-2006, cf caruia fiecarei clase de importanta ii corespund coef de importanta cu valorile 1.4, 1.2, 1.0 si 0.8 care intervin in calculul incarcarii seismice. 16. Dati cateva exemple de exigente dimensionale ale spatiilor inchise ale cladirilor. - inaltimea libera min a incaperilor cladirilor de locuit trebuie sa fie de 2.60m, iar in cazul cladirilor de birouri 3.50m; - suprafata min a dormitoarelor pentru o pers este de cca 10m2, iar pt 2 pers de 12-14m2. Dimensiunile din plan trebuie sa asigure spatiu pt o mobila min si spatiu de circulatie intre elem de mobilier. 17. dati cateva exemple de exigente dimensionale, referitoare la dimensiunile sectionale ale unor elem de constr din b.a.

dimensiunile sectionale ale grinzilor din b.a., b si h, sunt direct legate de deschiderea acestora; pt placi de b.a. ale planseelor cloadirilor civile, grosimea min e de 13cm, din cconsiderente privind performantele min de izolare acustica.

18. Care este diferenta dintre dimensiunile de proiect ale unui elem prefabricat si dimensiunile de coordonare ale acestuia? Explicati pe caz concret al fasiilor cu goluri rotunde. Dimensiunile de executie(de proiect): dimensiunile pe care trebuie sa le aiba diviziunile fizice ale unei cladiri, sau elem prefabricate utilizate, in conditiile unei executii perfecte. Dimensiune normala( de coodronare): dimensiunea modulara asociata elem prefabricate, ea cuprinde dimensiunea de priect si o parte din marimea rostului de asamblare. Dimensiunile efective: dimensiunile reale obtinute dupa executie( in urma masuratorilor). 19. Definiti toleranta asociata unei dimensiuni D a unui elem prefabricat. Care este legatura acesteia cu abaterile dimensionale admisibile ale prefabricantului? In mod practic intre dimensiunile de proiect si cele efective exista diferente mai mari sau mai mici in fct de capacitatea tehnologica a producatorului. Nu se pune problema eliminarii totale a acestor diferente, ci doar mentinerea lor intre anumite valori prestabilite. Toleranta asociata unei dimensiuni D a unui elem prefabricat este diferenta TD=Dmax-Dmin intre valorile efective extreme ce se admit pt acesta, astfel incat asamblajul sa se poata realiza in conditii bune, fara ajustari sau artificii tehnice. AM=Dmax- DP Am=DP- Dmin TD=Dmax- Dmin= AM+Am DP dimensiune de executie( de proiect) AM, Am abateri dimensionale 20. Prezentati si comentati situatia actuala a reglementarilor tehnice de tip standarde. Standardele cuprind: - principii fundamentale pt proiectarea si executarea constr; - caracteristici ale materialelor si produselor de constr. Standardele sunt documente aprobate de un organism recunoscut, care furnizeaza reguli,linii directoare, caracteristici tehnice, simboluri, terminologie in scopul de a obtine un grad ridicat de ordine conceptuala si terminologica intr-un domeniu dat. In Romania standardele noi au indicativul SR. Cele care sunt in curs de armonizare cu sistemul international (ISO) primesc indicativul SR-ISO, iar in cazul celor cu armonizare cu standardul european(EN) primesc indicativul SR-EN. In unele cazuri poate sa apara si indicativul SR-ISO-EN. In prezent standardele SR au un caracter de recomandare si informativ. Pt a deveni obligatoriu, un standard SR trebuie sa aiba prevederile preluate total sau partial intr-un normativ. 21. Prin ce se deosebesc reglementarile de tip normativ sau ghid de standarde? Normativele reprezinta presciptii tehnice care reglementeaza proiectarea si executia constr. Ele completeaza si detaliaza standardele, stabilind reguli si procedee detaliate de aplicare a acestora in diferite cazuri concrete. Intr-un ghid sunt prezentate toate cerintele si criteriile tehnice si fundamentale asociate unui produs de constr, precum si valorile min admise ale acestor criterii. In plus sunt prezentate si recomandate regulile si procedurile ce pot conduce la obtinerea unor performante admisibile. 22. Care este schema formala a abordarii conceptiei si proiectarii unei cladiri in temeni de performanta?

Aplicarea conceptului de performanta in constr este considerata ca o revolutie in domeniu, o schimbare profunda a modului traditional de conceptie, proiectare, realizare si exploatare a cladirilor, deoarece se impune o abordare globala a tuturor problemelor si aspectelor. In acest tip de abordare se pleaca nu de la ceea ce este si reprezinta un produs, ci de la ceea ce ar trebui sa ofere acesta, indiferent de soutia concreta. 23. Definiti, comentati si exemplificati termenul cerinte ale utilizatorilor. De la orice produs de tip cladire, ceea ce se asteapta in final este un raspuns corespunzator la toate cerintele formulate de cei implicati in utilizarea ei. Acestea sunt cerintele utilizatorilor. Lista exigentelor utilizatorilor se face pt un anumit tip functional de cladire si de aceea este obligatoriu ca acest act sa aiba un grad ridicat de generalitate. Ca urmare, pentru cladirile de locuit trebuie sa existe in principal o aceeasi lista de exigente ale utilizatorilor. Aceste exigente nu sunt de tipul aspiratii, ci exigente obiective, min pt un anumit stadiu de dezvoltare economicasociala. 24. Definiti, comentati si exemplificati termenul conditie tehnica de performanta. Conditiile tehnice de performanta sunt exigente tehnice obtinute din convertirea exigentelor utilizatorilor, privind diviziuni fizice si functionale ale cladirilor. In mod practic toate subsistemele unei cladiri trebuie suspectate ca intervin favorabil in satisfacerea unei anumite cerinte a utilizatorilor, deci fiecaruia ii trebuie asociate una sau mai multe conditii tehnice de performanta. In legatura cu exigenta utilizatorilor care pretinde un confort acustic in interiorul cladirilor civile se formuleaza urmatoarea conditie tehnica de performanta: orice perete exterior trebuie astfel conceput si realizat - in ansamblul sau si al tuturor legaturilor cu elem de constr adiacente incat sa limiteze intr-o masura cat mai mare patrunderea zgomotului aerian stradal in incaperea caruia ii este asociat. 25. Definiti, comentati si exemplificati termenul parametru de performanta Parametrul de performanta este o caracteristica masurabila a unui subsistem a sistemului cladire, cu ajutorul caruia se poate cuantifica gradul de satisfacere a unei conditii tehnice de performanta impuse acestuia. Fiecare parametru de preformanta trebuie sa aiba: - o notatie proprie - o unitate de masura - o menificatie fizica prescrisa si univoca - un model de evaluare prin calcul si o metoda de determinare experimentala. Conditiei tehnice enuntate pt un perete ext i se asociaza parametrul de performanta numit Indice de atenuare global, avand notatia R, unitatea de masura decibelul(dB) si o semnificatie fizica bine precizata. 26. Definiti, comentati si exemplificati termenul nivel de preformanta. Nivelul de performanta rep val de referinta a unui parametru de performanta in raport cu care se evalueaza indeplinirea acestuia. In cazul unui perete interior ce separa 2 incaperi ale aceleiasi locuinte, indicele de izolare la zgomat aerian Ia are nvelul de 32 dB. 27. Care este documentul CEE care introduce notiunea exigenta esentiala? Care sunt cele 6 exigente esentiale asociate in prezent oricarui produs cladire? Documentul elaborat de Comisia Economica Europeana in care se introduce notiunea de exigenta esentiala se numeste Directiva Europeana asupra produselor de constructii. Cele 6 exigente esentiale sunt: - rezistenta mecanica si stabilitate - securitate in caz de incendiu - igiena, sanatate si mediu inconjurator - securitate in utilizare - protectie impotriva zgomotelor - economie de energie si izolare termica

28. Care sunt obiectivele concrete asociate fiecareia din cele 6 exigente esentiale? a) rezistenta mecanica si stabilitate - o constr trebuie conceputa si realizata astfel incat sa se evite: prabusirea ansamblului sau a unei parti; deformatii de o amploare inadmisibila; deteriorari ale unor elem nestructurale datorita deformatiilor importante ale elem structurale; deteriorari din solicitari accidentale de o amploare disproportionat de mare in raport cu intensitatea evenimentului. b) securitate in caz de incendiu - o constr trebuie conceputa si realizata astfel incat: stabilitatea elem structurale sa se mentina o perioada data; aparitia si propagarea focului si fumului in interior sa fie limitata; limitarea extinderii focului; ocupantii cladirii sa fie evacuati fara a fi raniti; echipele de salvare sa poata act eficient si rapid, fara a fi expuse la pericole majore. c) igiena, sanatate si mediu inconjurator - o constr trebuie conceputa si realizata astfel incat sa nu constituie un pericol pt igiena si sanatatea ocupantilor prin: degajarea de gaze toxice; emisii de radiatii periculoase, poluarea sau contaminarea apoi si solului; prezenta umiditatii in diferite parti ale constr sau pe suprafetele interioare ale acestora;defecte de evacuarea a apei, fumului, dejectiilor. d) securitate in utilizare - o constr trebuie conceputa si realizata astfel incat ocupantii ei sa nu fe expusi unor riscuri majori de accidente de tipul alunecarilor, caderilor, arsurilor, lovirilor etc. e) protectie impotriva zgomotelor o constr trebuie conceputa si realizata astfel incat zgomotul perceput de ocupantii sa fie mentinut la nivelul al care sanatatea lor sa nu fie primejduita si somnul, odihna si lucrul sa fie posibile. f) economie de energie si izolare termica - o constr, impreuna cu instalatiile si echipamentele ei, trebuie conceputa si realizata astfel incat consumul de nergie sa ramana moderat, fara a fi afectat confortul termic al ocupantilor. 29. Cum este definit de Legea 10/95 Sistemul Calitatii in Constructii? Detaliati principalele elem componente ale Sistemul Calitatii in Constructii si comentati aspectele pe care le considerati mai interesante. Legea 10/95 instituie Sistemul Calitatii in Constructii si se defineste ca: ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, reglemente,proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constr in etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. Cf legii, Sistemul Calitatii in Constructii se compune din: reglementari tehnice in constr; calitatea produselor folosite la realizarea constr; agrementele tehnice pt produse si procedee noi; verif si expertizarea proiectelor, lucrarilor de executie si a constr existente; conducerea si acreditarea lab de analize si incercari; activitatea meteorologica in constr; recepria constr; comportarea in exploatare si interventii in timp; postutilizarea constr; controlul de stat al calitatii in constr. 30. Indicati minim 4 obligatii principale ale proiectantilor de constructii. Precizarea prin proiect a categ de importanta a constr; participarea la intocmirea cartii tehnice a constr si la receptia lucrarilor; asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate cf cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte si rezolvarea neconcordantelor semnalate. 31. Indicati minim 4 obligatii principale ale executantilor lucrarilor de constructii. Sesizarea investitorilor asupra neconcordantelor aparute in proiect, in vederea solutionarii; respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru a asigura nivelul de calitate corespunator cerintelor; inceperea executiei lucrarii numai la constr autorizate in conformitate cu legea si cu proiectele verificate de specialisti; remedierea pe proprie cheltuiala a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie;