UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Educaie Fizic i Sport Specializarea: Kinetoterapie i motricitate special INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA

ANUL III EVALUAREA CUNOTINELOR FUNDAMENTALE I DE SPECIALITATE SESIUNEA: IULIE 2010

1.Abducia braului pn la 90 este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Mare dorsal, deltoid b. Supraspinos, deltoid c. Deltoid, subspinos 2.Abducia orizontal a braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Mare dorsal b. Mare rotund c. Deltoid 3.Abducia orizontal a umrului se evalueaz ntre: a. 0 - 180 b. 0 - 45 c. 0 - 90 4.Abducia oldului are o amplitudine de micare: a. 0 - 90 b. 0 - 45 c. 0 - 100 5.Adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Trapez, mare rotund, mic rotund b. Trapez, mare romboid, mic romboid c. Trapez, mare rotund, mare romboid 6.Adducia orizontal a braului are o amplitudine de micare de: a. 0 - 90 b. 0 - 45 c. 0 - 95 7.Adducia orizontal a braului este realizat de: a. Mare dorsal b. Mare rotund c. Mare pectoral 8.Adducia oldului are o amplitudine de micare ntre: a. 45 si 0 b. 90 si 0 Page 1 of 38

c. 100 si 0 9.Adducia oldului este realizat de: a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern 10.Amplitudinea de micare a rotaiei externe a braului este de: a. 0 - 90 b. 0 - 180 c. 90 - 180 11.Amplitudinea de micare a rotaiei interne a bratului este de: a. 0 - 90 b. 0 - 180 c. 0 - 70 12.Coborarea i adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Trapez portiune inferioara b. Trapez portiune superioara c. Supraspinosul 13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprim: a. Paralizia completa a muschiului b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita 14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprim: a. Forta unui muschi normal b. Paralizie completa a muschiului c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita 15.Evaluarea flexiei cotului, fora 2, presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, bratul fixat b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, bratul fixat c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat 16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 3, presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit lateral, mainile intinse in fata b. Decubit dorsal, mainile sub cap c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

Page 2 of 38

17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 5, presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit lateral, mainile intinse in fata b. Decubit dorsal, mainile sub cap c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp 18.Evaluarea rotaiei trunchiului pentru fora 2, presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Asezat, bratele pe langa trunchi b. Decubit dorsal, bratele incrucisate c. Decubit ventral, bratele pe langa corp 19.Eversia piciorului are o amplitudine de micare de: a. 0 - 25 b. 0 - 15 c. 0 - 30 20.Eversia piciorului este realizat de: a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral b. Tibialul anterior, tibialul posterior c. Gemenii, solearul 21.Extensia braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Deltoid, coracobrahial, biceps b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid c. Mare rotund, triceps, subscapular 22.Extensia coloanei toracale i lombare, fora 2: a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudinea b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata 23.Extensia cotului are o amplitudine de micare ntre: a. 145-160 si 0 b. 180 si 0 c. 120 si 0 24.Extensia cotului este realizat de: a. Mare dorsal, mare rotund b. Triceps, anconeu c. Trapez, mare homboid

Page 3 of 38

25.Extensia cotului pentru fora 3,4,5 presupune ca pacientul s aib poziia de start: a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90, cotul flectat b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, cotul in flexie c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, cotul in flexie 26.Extensia gtului este limitat de: a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei b. Tensiunea ligamentului galben c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei 27.Extensia gtului este realizat de MUCHII: a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul gatului, digastricul nucal b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal 28.Extensia genunchiului are o amplitudine de micare de: a. 120 - 130 si 0 b. 180 si 0 c. 160 si 0 29.Extensia genunchiului este realizat de: a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral 30.Extensia pumnului are o amplitudine de micare de: a. 0 - 90 b. 0 - 70 c. 0 - 100 31.Extensia pumnului este realizat de: a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar 32.Extensia oldului are o amplitudine de micare, de la linia median, de: a. 0 si 10 - 15 b. 0 si 20 c. 0 si 25 Page 4 of 38

33.Extensia oldului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural 34.Extensia trunchiului este realizat de MUCHII: a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal 35.Flexia braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Mare dorsal, trapez b. Trapez, anconeu c. Deltoid, coracobrahial 36.Flexia cotului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator 37.Flexia dorsal a gleznei este realizat de: a. Gambierul (tibialul) anterior b. Gambierul (tibialul) posterior c. Tibialul posterior 38.Flexia gtului este limitat de: a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei c. Apropierea apofizelor spinoase 39.Flexia genunchiului are o amplitudine de micare de: a. 0 - 180 b. 0 - 130 c. 0 - 160 40.Flexia genunchiului este realizat de: a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos 41.Flexia plantar a gleznei are o amplitudine de micare de: a. 0 - 45 b. 0 - 90 c. 0 - 25

Page 5 of 38

42.Flexia plantar este realizat de: a. Gemeni, solear, tibial anterior b. Gemeni, solear, tibial posterior c. Gemeni, solear, lung extensor degete 43.Flexia pumnului are o amplitudine a micrii de: a. 0 - 90 b. 0 - 120 c. 0 - 50 44.Flexia pumnului este realizat de: a. Cubital anterior, mare palmar b. Cubital posterior, mare palmar c. Cubitalul posterior, mic palmar 45.Flexia oldului are o amplitudine de micare de: a. 0 - 180 b. 0 - 150 c. 0 - 125 46.Flexia oldului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Ilio-psoas b. Fesier mijlociu c. Fesier mare 47.Flexia trunchiului este realizat de MUCHII: a. Marele drept abdominal b. Marele dorsal c. Marele complex 48.nclinaia cubital a pumnului msoar: a. 0 - 10 b. 0 - 20 c. 0 - 30 49.nclinaia radial a pumnului msoar: a. 0 - 30 b. 0 - 20 c. 0 - 10 50.Inversia piciorului are o amplitudine de: a. 0 - 15 b. 0 - 10 c. 0 - 35

Page 6 of 38

51.Inversia piciorului este realizat de: a. Tibialul posterior, lung extensor degete b. Tibialul posterior, lung flexor degete c. Tibialul anterior, lung extensor degete 52.Micarea de adducie a omoplatului este stabilizat de: a. Greutatea trunchiului pacientului b. Greutatea trunchiului examinatorului c. Greutatea membrului superior al examinatorului 53.Micarea de eversie a piciorului este limitat de: a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna 54.Micarea de eversie a piciorului este stabilizat de: a. Greutatea trunchiului pacientului b. Greutatea gambei pacientului c. Greutatea membrului superior al examinatorului 55.Muchii principali care realizeaz flexia gtului sunt: a. Sterno-cleido-mastoidianul b. Trapezul fibre inferioare c. Deltoidu 56.Muchiul principal care realizeaz abducia oldului este: a. Fesier mijlociu b. Fesier mic c. Fesier mare 57.Pentru a evalua adducia orizontal a braului, fora 3, poziia de start a pacientului este: a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90 abductie b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 58.Pentru a evalua extensia gtului, fora 4,5, rezistena se aplica pe: a. Occiput b. Frunte c. Trunchi 59.Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 1, poziia pacientului este: a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

Page 7 of 38

60.Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 2, poziia pacientului este: a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta 61.Pentru a evalua flexia gtului, fora 4,5, rezistena se aplica pe: a. Occiput b. Frunte c. Trunchi 62.Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 1, poziia pacientului este: a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat 63.Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 4,5, poziia pacientului este: a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat 64.Pentru a testa abducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului este: a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate 65.Pentru a testa abducia oldului, fora 4,5, poziia de start a pacientului este: a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate 66.Pentru a testa adducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul se afla n: a. Decubit lateral, bratul in abductie 90 si rotatie externa b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie externa c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie interna 67.Pentru a testa adducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului este: a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25 b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45 c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie 68.Pentru a testa adducia oldului, fora 3,4,5, poziia de start a pacientului este: a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25 b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45 c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie Page 8 of 38

69.Pentru a testa extensia braului fora 1, pacientul se afla n: a. Asezat b. Decubit ventral c. Decubit dorsal 70.Pentru a testa extensia braului fora 2, pacientul se afla n: a. Decubit dorsal b. Decubit lateral c. Decubit ventral 71.Pentru a testa extensia coloanei lombare fora 4,5, se opune rezistena: a. Pe partea superioara a toracelui b. Pe partea inferioara a toracelui c. Pe bazin 72.Pentru a testa extensia coloanei toracale fora 4,5, se opune rezistena: a. Pe partea superioara a toracelui b. Pe partea inferioara a toracelui c. Pe bazin 73.Pentru a testa flexia braului fora 1, pacientul se afla n: a. Asezat b. Decubit lateral c. Decubit dorsal 74.Pentru a testa flexia braului fora 2, pacientul se afla n: a. Asezat b. Decubit lateral c. Decubit dorsal 75.Pentru a testa flexia pumnului, fora 2, poziia de start a pacientului este: a. Asezat, antebratul in supinatie b. Asezat, antebratul in pronatie c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna 76.Pentru a testa flexia oldului fora 1, poziia de start a pacientului este de: a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut 77.Pentru a testa flexia oldului fora 2, poziia de start a pacientului este de: a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

Page 9 of 38

78.Pentru a testa ridicarea bazinului fora 3, poziia de start a pacientului este: a. Decubit ventral sau decubit lateral b. Decubit dorsal sau ortostatism c. Ortostatism sau decubit lateral 79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, fora 2, pacientul se afla n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 80.Pentru a testa rotatia externa a braului fora 2, pacientul se afla n: a. Decubit ventral, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna 81.Pentru a testa rotatia externa a oldului, fora 2, poziia de start a pacientului este de: a. Decubit lateral b. Decubit dorsal c. Asezat, gambele atarnate 82.Pentru a testa rotatia n jos i adducia omoplatului, fora 2 pacientul se afla n: a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate 83.Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 2, pacientul este n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 84.Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul este n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 85.Pentru evaluarea extensiei oldului, fora 4,5, poziia pacientului este: a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat 86.Pentru testarea flexiei plantare fora 3 se realizeaz: a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara Page 10 of 38

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si oboseste c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara 87.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Trapez, mare rotund, mic rotund b. Trapez, mare romboid, mic romboid c. Trapez, mare rotund, mare romboid 88.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia braului pn la 90 nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare dorsal, deltoid b. Supraspinos, deltoid c. Deltoid, subspinos 89.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia orizontal a umrului nu se evalueaz ntre: a. 0 - 180 b. 0 - 45 c. 0 - 90 90.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia orizontal a braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare dorsal b. Mare rotund c. Deltoid 91.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia orizontal a braului nu are o amplitudine de micare de: a. 0 - 90 b. 0 - 45 c. 0 - 95 92.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia orizontal a braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare dorsal b. Mare rotund c. Mare pectoral 93.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Amplitudinea de micare a rotaiei externe a braului nu este de: a. 0 - 90 b. 0 - 180 c. 90 - 180

Page 11 of 38

94.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Amplitudinea de micare a rotaiei interne nu este de: a. 0 - 90 b. 0 - 180 c. 0 - 70 95.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Abducia oldului nu are o amplitudine de micare: a. 0 - 90 b. 0 - 45 c. 0 - 100 96.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia oldului nu are o amplitudine de micare ntre: a. 45 si 0 b. 90 si 0 c. 100 si 0 97.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Adducia oldului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern 98.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprim: a. Paralizia completa a muschiului b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita 99.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprim: a. Forta unui muschi normal b. Paralizie completa a muschiului c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita 100.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Coborarea i adducia omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Trapez portiune inferioara b. Trapez portiune superioara c. Supraspinosul 101.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia gtului nu este limitat de: a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei b. Tensiunea ligamentului galben Page 12 of 38

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei 102.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia gtului nu este realizat de MUCHII: a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul gatului, digastricul nucal b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal 103.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 5, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit lateral, mainile intinse in fata b. Decubit dorsal, mainile sub cap c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp 104.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei trunchiului pentru fora 3, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit lateral, mainile intinse in fata b. Decubit dorsal, mainile sub cap c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp 105.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea rotaiei trunchiului pentru fora 2, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Asezat, bratele pe langa trunchi b. Decubit dorsal, bratele incrucisate c. Decubit ventral, bratele pe langa corp 106.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia trunchiului nu este realizat de MUCHII: a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal 107.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia coloanei toracale i lombare, fora 2 nu se testeaza din: a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudinea b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

Page 13 of 38

108.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Deltoid, coracobrahial, biceps b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid c. Mare rotund, triceps, subscapular 109.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Evaluarea flexiei cotului, fora 2, nu presupune ca poziia de start a pacientului s fie: a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, bratul fixat b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, bratul fixat c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat 110.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare dorsal, mare rotund b. Triceps, anconeu c. Trapez, mare rhomboid 111.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului nu are o amplitudine de micare ntre: a. 145-160 si 0 b. 180 si 0 c. 120 si 0 112.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia cotului pentru fora 3,4,5 nu presupune ca pacientul s aiba poziia de start: a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90, cotul flectat b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, cotul in flexie c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, cotul in flexie 113.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia pumnului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar 114.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia pumnului nu are o amplitudine de micare de: a. 0 - 90 b. 0 - 70 c. 0 - 100 115.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia oldului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural Page 14 of 38

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural 116.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia oldului nu are o amplitudine de micare, de la linia mediana, de: a. 0 si 10 - 15 b. 0 si 20 c. 0 si 25 117.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia genunchiului nu are o amplitudine de micare de: a. 120 - 130 si 0 b. 180 si 0 c. 160 si 0 118.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Extensia genunchiului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral 119.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Eversia piciorului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral b. Tibialul anterior, tibialul posterior c. Gemenii, solearul 120.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Eversia piciorului nu are o amplitudine de micare de: a. 0 - 25 b. 0 - 15 c. 0 - 30 121.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia gtului nu este limitat de: a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei c. Apropierea apofizelor spinoase 122.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia trunchiului nu este realizat de MUCHII: a. Marele drept abdominal b. Marele dorsal c. Marele complex

Page 15 of 38

123.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia braului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Mare dorsal, trapez b. Trapez, anconeu c. Deltoid, coracobrahial 124.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia cotului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator 125.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia pumnului nu are o amplitudine a micrii de: a. 0 - 90 b. 0 - 120 c. 0 - 50 126.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia pumnului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Cubital anterior, mare palmar b. Cubital posterior, mare palmar c. Cubitalul posterior, mic palmar 127.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia oldului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Ilio-psoas b. Fesier mijlociu c. Fesier mare 128.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia genunchiului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos 129.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia genunchiului nu are o amplitudine de micare de: a. 0 - 180 b. 0 - 130 c. 0 - 160 130.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia plantar a gleznei nu are o amplitudine de micare de: a. 0 - 45 Page 16 of 38

b. 0 - 90 c. 0 - 25 131.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia plantar nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Gemeni, solear, tibial anterior b. Gemeni, solear, tibial posterior c. Gemeni, solear, lung extensor degete 132.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Flexia dorsla a gleznei nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Gambierul (tibialul) anterior b. Gambierul (tibialul) posterior c. Tibialul posterior 133.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. nclinaia cubital a pumnului nu msoar: a. 0 - 10 b. 0 - 20 c. 0 - 30 134.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. nclinaia radial a pumnului nu msoar: a. 0 - 30 b. 0 - 20 c. 0 - 10 135.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Inversia piciorului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Tibialul posterior, lung extensor degete b. Tibialul posterior, lung flexor degete c. Tibialul anterior, lung extensor degete 136.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Inversia piciorului nu are o amplitudine de: a. 0 - 15 b. 0 - 10 c. 0 - 35 137.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Muchii principali care realizeaz flexia gtului nu sunt: a. Sterno-cleido-mastoidianul b. Trapezul fibre inferioare c. Deltoidu

Page 17 of 38

138.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de adducie a omoplatului nu este stabilizat de: a. Greutatea trunchiului pacientului b. Greutatea trunchiului examinatorului c. Greutatea membrului superior al examinatorului 139.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Muchiul principal care realizeaz abducia oldului nu este: a. Fesier mijlociu b. Fesier mic c. Fesier mare 140.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de eversie a piciorului nu este limitat de: a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna 141.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Micarea de eversie a piciorului nu este stabilizat de: a. Greutatea trunchiului pacientului b. Greutatea gambei pacientului c. Greutatea membrului superior al examinatorului 142.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua flexia gtului, fora 4,5, rezistena nu se aplica pe: a. Occiput b. Frunte c. Trunchi 143.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua extensia gtului, fora 4,5, rezistena nu se aplica pe: a. Occiput b. Frunte c. Trunchi 144.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa extensia coloanei lombare fora 4,5, nu se opune rezistena: a. Pe partea superioara a toracelui b. Pe partea inferioara a toracelui c. Pe bazin 145.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa extensia coloanei toracale fora 4,5, nu se opune rezistena: a. Pe partea superioara a toracelui b. Pe partea inferioara a toracelui Page 18 of 38

c. Pe bazin 146.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa ridicarea bazinului fora 3, poziia de start a pacientului nu este: a. Decubit ventral sau decubit lateral b. Decubit dorsal sau ortostatism c. Ortostatism sau decubit lateral 147.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 2, pacientul nu este n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 148.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa rotatia n sus i abducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul nu este n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 149.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa ridicarea omoplatului, fora 2, pacientul nu se afla n: a. Decubit dorsal b. Decubit ventral c. Asezat 150.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa adducia omoplatului, fora 3,4,5, pacientul nu se afla n: a. Decubit lateral, bratul in abductie 90 si rotatie externa b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie externa c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie interna 151.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa rotatia n jos i adducia omoplatului, fora 2 pacientul nu se afla n: a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate b. Decubit ventral, bratul in abductie 90 c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate 152.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa flexia braului fora 2, pacientul nu se afla n: a. Asezat b. Decubit lateral c. Decubit dorsal

Page 19 of 38

153.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa flexia braului fora 1, pacientul nu se afla n: a. Asezat b. Decubit lateral c. Decubit dorsal 154.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa extensia braului fora 2, pacientul nu se afla n: a. Decubit dorsal b. Decubit lateral c. Decubit ventral 155.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa extensia braului fora 1, pacientul nu se afla n: a. Asezat b. Decubit ventral c. Decubit dorsal 156.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua adducia orizontal a braului, fora 3, poziia de start a pacientului nu este: a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90 abductie b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90 c. Decubit ventral, bratul in abductie 90 157.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa rotatia externa a braului fora 2, pacientul nu se afla n: a. Decubit ventral, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea mesei c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna 158.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pronatia antebraului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Patrat pronator, mare pronator b. Rotund pronator, patrat pronator c. Rotund pronator, mare pronator 159.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa flexia pumnului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este: a. Asezat, antebratul in supinatie b. Asezat, antebratul in pronatie c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna 160.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa flexia oldului fora 1, poziia de start a pacientului nu este de: Page 20 of 38

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut 161.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa flexia oldului fora 2, poziia de start a pacientului nu este de: a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut 162.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru evaluarea extensiei oldului, fora 4,5, poziia pacientului nu este: a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat 163.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa abducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este: a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate 164.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa abducia oldului, fora 4,5, poziia de start a pacientului nu este: a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate 165.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa adducia oldului, fora 3,4,5, poziia de start a pacientului nu este: a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25 b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45 c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie 166.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa adducia oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este: a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25 b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45 c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie 167.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a testa rotatia externa a oldului, fora 2, poziia de start a pacientului nu este de: a. Decubit lateral b. Decubit dorsal Page 21 of 38

c. Asezat, gambele atarnate 168.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 1, poziia pacientului nu este: a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta 169.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua extensia genunchiului, fora 2, poziia pacientului nu este: a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta 170.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 1, poziia pacientului nu este: a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat 171.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru a evalua flexia genunchiului, fora 4,5, poziia pacientului nu este: a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat 172.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Pentru testarea flexiei plantare fora 3 nu se realizeaz: a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si oboseste c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara 173.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Rotatia trunchiului nu este realizat de MUCHII: a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal c. Marele complex, micul complex 174.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Ridicarea bazinului nu este realizat de MUCHII: a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal b. Patratul lombar, sacro-lombarul c. Fesierul mare, pectineul

Page 22 of 38

175.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Rotatia n sus i abducia omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Trapez b. Mare dorsal c. Dintat anterior 176.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. Ridicarea omoplatului nu este realizat de MUCHIUL/MUCHII: a. Dintat anterior, mare dorsal b. Trapez fibre superioare, angularul c. Rotund mare, supraspinos 177.Pronatia antebraului este realizat de: a. Patrat pronator, mare pronator b. Rotund pronator, patrat pronator c. Rotund pronator, mare pronator 178.Ridicarea bazinului este realizat de MUCHII: a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal b. Patratul lombar, sacro-lombarul c. Fesierul mare, pectineul 179.Ridicarea omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Dintat anterior, mare dorsal b. Trapez fibre superioare, angularul c. Rotund mare, supraspinos 180.Rotatia externa a braului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Subscapular, mare rotund b. Subscapular, mic rotund c. Subspinos, mic rotund 181.Rotatia externa a oldului este realizat de: a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier mare b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier mare c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior, gemen inferior, fesier mare 182.Rotatia externa a oldului msoar: a. 0 - 15 b. 0 - 55 c. 0 - 45

Page 23 of 38

183.Rotatia n jos i adducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Mare romboid, mic romboid, trapez b. Mare rotund, mic rotund, trapez c. Supraspinos, subspinos, subscapular 184.Rotatia n sus i abducia omoplatului este realizat de MUCHIUL / MUCHII: a. Trapez b. Mare dorsal c. Dintat anterior 185.Rotatia interna a braului este realizat de: a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid 186.Rotatia interna a oldului este realizat de: a. Fesier mare, tensorul fasciei lata b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata c. Fesier mic, tensorul fasciei lata 187.Rotatia interna a oldului msoar: a. 0 - 15 b. 0 - 55 c. 0 - 45 188.Rotatia trunchiului este realizat de MUCHII: a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal c. Marele complex, micul complex 189.Supinatia antebraului este realizat de: a. Biceps brahial, scurt supinator b. Coracobrahial, scurt supinator c. Anconeu, scurt supinator 190.Valgusul este: a. Miscare de lateralitate interna b. Miscare de lateralitate externa c. Miscare de sertar 191.Mana cazuta este aspectul clinic major n paralizia de: a. nerv median b. nerv radial c. nerv cubital Page 24 of 38

192.Afazia fluenta presupune un debit de: a. peste 100 cuvinte / minut b. peste 200 cuvinte / minut c. peste 50 cuvinte / minut 193.Afazia nonfluenta presupune un debit de: a. sub 50 cuvinte / minut b. intre 100-75 cuvinte / minut c. intre 100-50 cuvinte / minut 194.Agnozia reprezint:
a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

195.Amorfognozia reprezint: a. nerecunoasterea formei obiectelor b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime si consistenta 196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra: a. fortei si rezistentei musculare b. stabilitatii articulare c. metabolismului bazal 197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai important este: a. grupul ligamentelor plantare tarsiene b. gambierul (tibialul) posterior c. lungul peronier lateral 198.Asomatognozia reprezint: a. recunoasterea schemei corporale b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait 199.Asupra articulatiei, procesul inflamator i aparitia infiltratului produce: a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara 200.Axonotmesis nseamn: a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina b. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina Page 25 of 38

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului 201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos n picioare este: a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele 202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos n repaus este: a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica membrul inferior afectat de pe planul patului b. tremuratura de repaus a capului c. ambele 203.Cauzalgia este o complicatie care apare n leziunile nervului: a. median b. radial c. cubital 204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt: a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern b. entorsele piciorului propriu-zis c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern 205.Clonusul apare n: a. leziuni pseudobulbare b. leziuni piramidale c. leziuni de nervi periferici 206.Clonusul piciorului miscari ritmice de flexie-extensie apare dup intinderea brusca a: a. bicepsului femural b. tibialului anterior c. tricepsului sural 207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata, dureaz: a. intre 1-2 luni b. 3 luni c. pana la 4-5 luni 208.Debitul verbal normal la o persoana snatoas este de : a. 100-150 cuvinte / minut b. 50-100 cuvinte / minut Page 26 of 38

c. peste 150 cuvinte / minut 209.Dintre factorii de risc n cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit i n legatura cu: a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul 210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim: a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala b. folosirea diagonalelor Kabat c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa 211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi micrile sunt: a. lente, hipermetrice, sacadate b. rapide, hipermetrice , cursive c. rapide, hipermetrice, sacadate 212.Disartria reprezint: a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca stie ce vrea sa spuna b. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele 213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare n traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul acestora: a. de a stimula sinteza prostaglandinelor b. de a inhiba sinteza prostaglandinelor c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor 214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului: a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii c. sa realizeze toate aceste manevre 215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare: a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei c. indirect pe piele si apoi ridicat 216.Examenul obiectiv n cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza: a. scolioza b. cifoza c. nu deceleaza modificari vertebrale statice Page 27 of 38

217. Examenul obiectiv n cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va decela niciodata: a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice b. limitarea mobilitatii in plan frontal c. mobilitatea libera in toate sensurile. 218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului n care subiectul: a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort c. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile 219.Exerciiile de stoarcere a unei mingii, ca i micarea de a face mana cupa (caus), fac parte din programul de reeducare analitica n: a. paralizia de radial b. paralizia de medial c. paralizia de cubital 220.Faza a II-a a recuperarii umrului posttraumatic, care incepe dup suspendarea imobilizarii, urmareste ntretinerea micrii: a. cu solicitare si cu implicarea leziunii b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii c. fara solicitare si fara iritarea leziuni 221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare n cazul sportivilor: a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea consecintelor negative 222. Fractura de scafoid nu se poate complica cu: a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart c. calus vicios, cu anchiloza secundara 223.n cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este: a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile 224.n cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal: a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina b. inert si inutil c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei 225.n cazul leziunilor de tendon n zona pumnului, imobilizarile dureaz: Page 28 of 38

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani flexorii 226.n cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive i din suspendat, pot incepe: a. dupa primele 21 de zile b. dupa 3-4 saptamani c. dupa 4-5 zile 227.n cazul recuperarii umrului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este: a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea b. asuplizarea articulatiei c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic 228.n cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps su jonctiune musculo-tendinoas), se prefera: a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani 229.n cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe: a. imediat dupa interventie b. dupa minimum o saptamana de la interventie c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie 230.n discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine: a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala b. in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv c. cu membrele inferioare in extensie puternica 231.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba indice-nas la pacientul cu sindrom cerebelos se observ: a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie) b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie) c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie) 232.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba indice-indice la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observ: a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge + degetul afectat dedesubtul celui sanatos b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste + degetul afectat dedesubtul celui sanatos c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge + degetul sanatos dedesubtul celui afectat Page 29 of 38

233.n evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observ, la comanda de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte pn la orizontal: a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos decat cel normal c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal 234.n evaluarea motilitatii, se observ intai atitudinea pacientului n pat. Poziia cu un membru inferior flectat din coaps si genunchi, evoca: a. meningita b. Parkinson c. sciatica 235.n faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc: a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza 236.n faza I (imediat dup traumatism / dup interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umrului posttraumatic se poate face: a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate 237. n faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicat: a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor traumatizate b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare 238.n hemiplegia spastic atitudinea particular caracteristic este: a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica c. pacient in atitudine indiferenta 239.n neuropatia cubitalului sunt compromise micrile de: a. abductie + adductie degete b. pronatie + flexie pumn c. extensie cot + extensie pumn 240.n neuropatia medianului sunt compromise micrile de: a. pronatie + flexie pumn b. extensie cot + extensie pumn Page 30 of 38

c. abductie + adductie deget 241.n neuropatia radialului sunt compromise micrile de: a. pronatie + flexie pumn b. extensie cot + extensie pumn c. abductie + adductie degete 242.n paraplegia spastic atitudinea particular caracteristic este: a. pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica c. pacient in atitudine indiferenta 243.n perioada imediat urmtoare imobilizarii, n primele 2-3 sptamani dac persist inflamatia se indic: a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6 ore b. hidrokinetoterapie calda c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare 244.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomand: a. contractii izotonice cu rezistenta b. programul Williams c. contractii izometrice 245.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomand exerciii de tip: a. contractii izotonice cu rezistenta b. hold-relax c. contractii izometrice 246.n perioada subacut a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomand: a. contractii izotonice cu rezistenta b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat c. contractii izometrice 247.n programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica i antrenarea adductorului policelui (s in ntre policele addus i index obiecte tot mai mici, tot mai subiri) n cazul: a. paraliziei de nerv radial b. paraliziei de nerv medial c. paraliziei de nerv cubital 248.n recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos: Page 31 of 38

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata recuperarea b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta extensia 249.n recuperarea leziunii flexorilor n zona palmara distala dup interventia chirurgicala este contraindict introducerea miscarilor pasive i/su cu rezistena: a. primele 2-3 saptamani b. primele 5-6 saptamani c. primele 6-8 saptamani 250.n recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive i/sau ntinderile cu poziionare pe atele amovibile sunt: a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor c. contraindicate, ca si termoterapia 251.n stadiul de lombosciatic, fragmentul discal herniaz: a. paraligamentar b. supraligamentar c. subligamentar 252.La inspecie, n boala Parkinson atitudinea particular caracteristic este: a. pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica c. pacient in atitudine indiferenta 253.La manevra de flexie brusc a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare dac se produce: a. flexia + adductia policelui & flexia indexului b. extensia + abductia policelui & flexia indexului c. opozitia policelui + flexia indexului 254.La manevra de percuie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana dac apare: a. extensia degetelor + pronatia antebratului b. flexia degetelor + supinatia antebratului c. extensia degetelor + supinatia antebratului 255.Lezarea tendoanelor flexorilor n zona palmar distal i/sau a degetelor proximal, se recupereaz numai dup rezolvarea chirurgical care const n: a. sutura tendoanelor b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive Page 32 of 38

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva 256.Leziunea arhicerebelului determin: a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite 257.Leziunea neocerebelului determin: a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite 258.Leziunea paleocerebelului determin: a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmus b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru c. manifestari distale homolaterale dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite 259.Lombalgia ntr-o protruzie discal simpl este datorat: a. efortului fizic normal, repetat b. efortului fizic supradimensionat c. nu depinde de efortul fizic 260.Nervul circumflex (axilar) are originea n rdcinile: a. C5-C7 b. C5-C6 c. C6-C8 261.Nervul musculocutanat are originea n rdcinile: a. C5-C7 b. C5-C6 c. C6-C8 262.Nervul suprascapular are originea n rdcinile: a. C5-C7 b. C5-C6 c. C6-C8 263.Neurapraxie nseamn: a. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului Page 33 of 38

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina 264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprim clinic printr-un deficit motor pentru: a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat 265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprim clinic printr-un deficit motor pentru: a. abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului 266. Neurotmesis reprezint: a. leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielina b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului 267.Pacientul cu proteza total de old va evita urmtoarele manevre, cu excepia uneia dintre cele de mai jos: a. decubitul dorsal b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat 268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul: a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza 269.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip inferior cuprinde rdcinile: a. C5-C6 contingent C4 b. C8-T1, contingent T2 c. in principal C7 270.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip mijlociu cuprinde rdcinile: a. C5-C6 contingent C4 b. in principal C7 c. C5-C7 271.Paralizia posttraumatic de plex brahial de tip superior cuprinde rdcinile: a. C5-C6,contingent C4 b. C5-C7 c. C5-C7

Page 34 of 38

272.Patologia traumatic la sportivi impune circumstane specifice, printre care nu se numr una dintre urmtoarele: a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat,interzicerea sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.) c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare 273.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. n cazul leziunilor de tendon n zona pumnului, imobilizarile nu dureaz: a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani flexorii 274.Precizai care dintre variantele de mai jos nu este adevrat. n perioada imediat urmtoare imobilizrii, n primele 2-3 sptmni dac persist inflamaia nu se indic: a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore b. hidrokinetoterapie calda c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare 275.Pregatirea programului kinetic de recuperare funcional se face folosind triada: a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare c. caldura + masaj + electroterapie antialgica 276.Primul obiectiv n recuperarea funcional propriu-zis a umrului posttraumatic este: a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului b. refacerea amplitudinii complete de miscare c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati 277.Printre factorii de risc n cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numar: a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate b. caratul de greutati in mod obisnuit c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva 278.Proba Babinski a aplecrii pe spate n sindromul cerebelos: a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului c. cerebelosul o face cu tripla flexie 279.Proba Garcin Rademaker pacientul st cu un picior naintea celuilalt, cu picioarele deprtate i este mpins anterior: a. normal se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent Page 35 of 38

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt 280.Procesele inflamatoare influenteaz musculatura juxtaarticular: a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare b. determina scaderea fortei de contractie c. nu influenteaza activitatea musculara 281.Programele educaionale kinetice n cazul discopatiilor i propun printre obiective: a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului 282.Programul de kinetoterapie n recuperarea oldului nu presupune: a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri 283.Rspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu: a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantai c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantai 284.Recuperarea funcional propriu-zis a umrului posttraumatic se desfoar n: a. faza a II-a b. faza a III-a c. faza a IV-a 285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada: a. caldura - intindere - masaj b. caldura - intindere - atela c. masaj - intindere atela 286.Redoarea de ceaf apare n: a. meningite, hemoragii meningeene b. boala Parkinson c. discopatii vertebrale 287.Redoarea de ceaf definete: Page 36 of 38

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa si pasiva a cefei b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa a cefei c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare pasiva a cefei 288.Refacerea stabilitatii i micrii controlate n recuperarea umrului ncepe din: a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare 289.Reflexul ahilian depinde de rdcinile: a. L2-L4 b. L5-S2 c. L4-S2 290.Reflexul bicipital este controlat motor de: a. nervul axilar ramurile C4-C6 b. nervul musculocutanat ramurile C5-C6 c. nervul radial ramurile C6-C8 291.Reflexul bicipital se exprim prin: a. flexia antebratului b. usoara supinatie a antebratului c. ambele 292.Reflexul rotulian depinde de rdcinile: a. L2-L4 b. L5-S2 c. L4-S2 293.Reflexul tricipital este controlat motor de: a. nervul median ramurile C6-C8 b. nervul radial ramurile C6-C8 c. nervul cubital ramurile C6-C8 294.Reflexul tricipital se exprim prin: a. extensia antebratului + usoara rotatie externa b. extensia antebratului + usoara rotatie interna c. extensia antebratului 295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce: a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive Page 37 of 38

296.Sechela cea mai important care poate apare dup fracturile bimaleolare este: a. redoarea articulara b. edemul cronic de glezna c. instabilitatea laterala a gleznei 297.Semnul Babinski se obine prin stimularea prtii laterale a plantei i se face cu membrele inferioare: a. in flexie b. in extensie c. indiferent 298.Semnul flexiei combinate a coapsei i trunchiului Babinski reprezint o sincinezie caracteristic: a. leziunilor pseudo-piramidale b. leziunilor piramidale c. leziunilor de nervi periferici 299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii nchii) este pozitiv de cauza cerebeloas, dac: a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul caderii b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru c. apare imediat dupa inchiderea ochilor 300.Sensibilitatea proprioceptiv mio-artrokinetic reprezint: a. simtul atitudinilor b. simtul miscarii si pozitiei c. ambele

Page 38 of 38