Toxinele relationale ce sunt, cum ne afecteaza si cum le anihilam efectele negative Este la moda, de ceva vreme, sa ne ingrijim sanatatea

fiind din ce n ce mai precauti la ce alimente cumparam si ingeram. Citim, din ce n ce mai des si din ce n ce mai informati, etichetele produselor alimentare si decidem (numarand, uneori obsesiv, E-urile toxice ) sa investim din ce n ce mai constient, n calitate si n produse cat mai naturale. Este, desigur, de admirat deschiderea din ce n ce mai evidenta catre grija fata de sanatatea noastra, conform principiului ca, ,suntem ceea ce mancam,,. Sanatatea nu se fundamenteaza insa, din pacate, doar la o alimentatie corecta, sanatoasa, naturala. Sanatatea trupului, a mintii si a sufletului nostru este influentata nu doar de hrana de tip alimentar. Unii vorbesc de hrana spirituala. Altii de hrana cu informatii. Fiecare hrana are rolul ei. La fel si hrana relationala. Acea hrana care o oferim celorlalti n fiecare moment al existentei noastre si acea hrana pe care o primim de la ceilalti. Este acea hrana pe care ne-o oferim si noua insine, n diverse maniere. Nutrientii relationali nu se cumpara de la supermarket. Ei nu au etichete si nici termen de garantie. Nu fac obiectul reclamelor si nici al dietelor. Nutrientii relationali au o existenta voalata, n cele mai multe cazuri necontientizata si subapreciata. Nutrientii relationali ne determina starea de echilibru sau dezechilibru mental, afectiv si n cele din urma fizic, la fel de mult ca si alimentele. Doar ca multi dintre noi nu stim sau ignoram asta. Nutritia relationala, ca si alimentatia, poate fi sanatoasa sau nesanatoasa, bazata pe calitate sau nu, plina de substante ce revigoreaza, dinamizeaza, stimuleaza, armonizeaza ori incarcata de toxine, deE -uri al

caror efect nociv este cu atat mai pervers cu cat nu este facut cunoscut negru pe alb prin vreo eticheta a producatorului E-urile relationale sunt ingerate n cantitati variabile, de fiecare din noi, n fiecare zi. Suntem serviti necontenit, din stanga si din dreapta, din trecut si pana n prezent, n maniere mai subtile sau mai ostentative, cu zeci, sute de, ,substante,, relationale cu efect distrugator asupra noastra. O parte din noi ne dam seama ca suntem supra-saturati de toxine, altiii din noi resimtim simptomele otravirii, ale supradozei de toxicitate dar nu stim carui fapt se datoreaza. Dam vina, simplist si n fuga, pe poluare si pe alimentatia sintetica. Ne schimbam obiceiurile alimentare, a trecut ceva timp de cnd poate chiar am devenit vegetarieni, dar constatam ca trupurile ne sunt inca obosite, mintile tensionate, sufletele fara de voiosie si chipurile fara de zambet. Ce este de facut? Poate ca e util sa ne uitam si n rafturile relatiilor noastre cele de zi cu zi si sa ncepem, la fel de constient cum alegem alimentele fara E-uri, sa selectam si sa investim n acele relatii n care Eurile sunt extrem de putine sau, ideal, lipsesc cu desavarsire. Poate ca e timpul sa pastram n cosul existentei noastre acele relatii din care ne putem extrage nutrientii cei mai de calitate, cei maiaproape de ntural si de autentic, nutrientii care redau celulelor noastre vigoarea, forta, echilibrul. Poate ca e momentul sa intelegem ca, asa cum o hrana cu E-uri te poate distruge n timp, la fel o relatie (ori mai multe) n care predomina toxicitatea, poate fi sau este deja cauza reala, neechivoca, pentru multe din afectiunile trupului nostru, pentru multe din dezechilibrele mintii noastre, pentru multe din, ,gaurile negre,, ale sufletului nostru. Cu cat alegem sa evitam E-urile n relatia cu noi insine si n relatiile cu ceilalti, indiferent ca noi suntem cei care, ,livram,, E-uri sau cei care le,

,consumam,,, cu atat ne dam mai multe sanse la o viata mai sanatoasa si mai mai plina de armonie. Ce sunt si cum evitam toxinele relationale ? Voi raspunde, desigur, succint, n linii generale la aceste intrebari bazandu-ma pe informatia primita de mine n anii de formare pe care am parcurs-o n metoda ESPERE, creata de psihosociologul francez Jacques Salome, metoda care pot spune ca a avut un impact benefic major n viata mea, n comunicarea cu mine insami si cu ceilalti. Conform acestei pedagogii a comunicarii, cei mai multi dintre noi intretinem de-a lungul intregii vieti un sistem, ,anti-relational,, cu maxima incarcatura de nocivitate. Acest sistem se bazeaza pe utilizarea frecventa a unor, ,componente,, toxice, acele E-uri relationale pe care cu totii ar fi bines a invatam sa le evitam: Injonctiunile- acestea se fundamenteaza pe folosirea frecventa si nejustificata n relatiile noastre a lui, ,trebuie,,. Injonctiunile pot fi de doua tipuri: =dinspre ceilalti catre noi sau dinspre noi catre ceilalti: , ,treebuie sa fii mai bun,,, ,,trebuie sa faci asa cum spun eu,,, , ,trebuie sa mananci asta,,, , ,trebuie sa ma asculti,,. Injonctiunile de acest tip predomina mai ales n relatiile parinti-copii, dar nu lipsesc deloc nici din relatiile de cuplu ori din cele profesionale. =dinspre noi insine catre noi insine: , ,trebuie sa slabesc neaparat,,, , ,trebuie sa fac totul pentru ceilalti,,, , ,trebuie sa fiu cel mai bun,, etc. Injonctiunile, chiar daca nu au o aparenta evidenta de nocivitate, ele, ,sapa,, adanc si subtil n forul nostru interior, ne infantilizeaza (cand ne

sunt transmise, adulti fiind, de alti adulti), ori ne rapesc autenticitatea alegerilor, atunci cnd le indreptam noi asupra noastra. Amenintarile- sunt, ,toxine,, care pot lasa cicatrici adanci, mai ales cnd sunt indreptate impotriva copiilor., ,Dac nu te linitesti, primesti o palma,,, , ,daca nu te ocupi de curatenie, o sa vezi tu !,, , , ,daca nu termini lucrarea pana maine, te sanctionez drastic !,,-iata doar cateva exemple din relatiile noastre de familie, de cuplu ori profesionale; exemple asemanatoare, din nefericire sunt nenumarate n existenta fiecaruia din noi. Fraze de acest tip ne pot frana vitalitatea, pot intretine dependenta, pot limita initiativa si libertatea noastra., ,Supradozele,, pot contribui la un stres cronic si la somatizari cu consecinte nefaste. Devalorizarile, descalificarile- acestea se folosesc (constientizat sau nu), pentru a il determina pe celalalt sa-si modifice un comportament ca rezultat al judecatilor noastre., ,Esti un incompetent,,, , ,esti obraznic,,, , ,esti o ignoranta,, -sunt replici ce impanzesc, nociv, reteaua noastra relationala, otravind-o. Culpabilizarea- este procesul prin care cineva lasa o alta persoana sa creada ca ea ar fi responsabila de suferinta, tristetea, starea negativa a primei persoane la care ne-am referit., ,Din cauza ta m-am imbolnavit,,, , ,am facut acest rau datorita tie,,, , ,sunt trist pentru ca tu nu faci nimic pentru mine,, si sirul exemplelor poate umple pagini intregi Cel ce culpabilizeaza il intoxica pe celalalt cu astfel de fraze care submineaza increderea, sunt energofage si destabilizatoare. Santajul- consta intr-o amenintare care de regula este imaginara, fara reprezentare concreta, este o tentativa a cuiva de a impune celuilalt o alegere pe care el nu si-o doreste. n cazul santajului, se intretin raporturi evidente de dominare. Unele exemple de santaj: , ,daca nu ma insotesti n

vizita la parinti, nu o sa-ti mai fie bine cu mine,, , ,daca intarzii la intalnire, o sa ne suparam,,. Cum evitam intoxicarea cu E-uri relationale? Metoda ESPERE propune o serie de reguli, de principii de, ,igienizare,, si de insanatosire a relatiei. Sa alegem sa vorbim CU celalalt si nu despre celalalt. Sa nu ne lasam definiti de cei din jur. Sa constientizam permanent mesajele pe care noi le transmitem, indiferent ca ele sunt verbale sau nonverbale. Sa avem curajul de a impartasi celorlalti ceea ce traim, facilitand astfel, accesul catre emotiile noastre si, prin ricoseu, catre emotiile celuilalt. Sa acceptam sa trecem de la infruntare la confruntare, de la reactie la reactie, de la opozitie la apozitie. Sa facilitam conftruntarea prin confirmare, afirmare si pozitionare. Sa intelegem ca emotia este un limbaj al resentimentului. Sa renuntam sa cautam cu orice prt aprobarea celorlalti sa sa indraznim sa ne diferentiem prin trasaturile noastre unice. Sa facem diferenta intre obiectul discutiei(despre ceea ce comunicam) si subiectul ei (persoana care comunica). Toate aceste reguli, prezentate, desigur foarte succint, cat si o alta intreaga serie de principii si de intrumente de comunicare, ,ecologica,, compun o noua gramatica relationala, care odata nvatata, poate sta la baza rescrierii unei noi vieti, mai luminoase, mai fericite, mai pline de armonie. Pricesul nvatarii unei comunicari lipsite de toxicitate nu este un proces ce are loc peste oapte. Cere perseverenta, curaj, motivatie. Dar rezultatele sale sunt pe masura. Indrum deci si sfatuiesc pe oricine care are dificultati n sfera relatiei cu sine sau cu cei din jur, sa ia initiativa nvatarii sau

renvatarii comunicarii. Metoda ESPERE este cea catre care eu m-am indreptat si sfatuiesc pe toata lumea sa se indrepte. Din fericire, aceasta metoda de pedagogie relationala este accesibila si n Romania si n anexa acestui capitol este prezentat programul de formare. Pentru cei care nu au momentan disponibilitatea de a urma un astfel de program, le recomand cu caldura, ca ghizi n drumul catre o comunicare relationala lipsita de toxicitate, cartile autorului Jacques Salome, traduse n limba romana la Editura Curtea Veche si la Editura Ascendent. (www.edituraascendent.ro)