Bejan Alexandrina ECTS Anul III Zi

Criza economica a debutat pe piata americana in octombrie 1997 , s-a declansat cu putere si s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizarii. Cunoscand consecintele globalizarii, multe din statele europene au actionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. Nu acelasi lucru s-a intamplat in Romania , unde criza i-a gasit total nepregatiti pe oficialii romani care declarau ca efectele crizei nu vor afecta economia romaneasca foarte mult. Asa se explica ntarzierea cu care s-a actionat pentru diminuarea efectelor crizei. Astfel , efectele negative ale crizei economice s-au resimtit cel mai mult in sectorul IMM care fost secatuit de costurile crizei economice mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce mpiedica dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilitatii bancare a acestora.

Principalele dificultati cu care acestea se confrunta, atat din cauza crizei economice, cit si din cauza actiunilor haotice ale guvernului sunt: - in domeniul asigurarii finantarii necesare si a lichiditatilor din cauza blocajului creditarii. - scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si international, reflectata in reducerea importanta a exporturilor si vinzarilor pe piata interna, - fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicata, - cresterea abrupta a preturilor la materii prime, energie si alimente, - variatii mari ale cursului valutar si inflatiei, - cadrul legal instabil, birocratia si numeroasele bariere administrative privind desfasurarea activitatii IMM-urilor, - masurile insuficiente de sustinere a IMM-urilor in perioada crizei - excesul de controale ale administratiei publice locale si centrale asupra IMM-urilor.

Potrivit Institutului National de Statistica, in perioada ianuarie - decembrie 2009 exporturile au scazut cu 13,9% iar importurile cu 21,8%, fata de ac eeasi perioada din 2009. In ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului IMM s-a facut foarte putin. Comisia Europeana recunoaste rolul fundamental al IMM-urilor in economia statelor, acestea reprezentand esalonul cel mai numeros, cu un rol esential in iesirea din criza si relansarea economiei. n cadrul masurilor de revigorare a economiei romanesti, oficialitatile trebuie sa aiba in vedere si sa actioneze pentru stimularea activa a exportului. Unele companii, in vederea asigurarii unui minim cash-flow care sa le permita continuarea afacerilor, prefera sa-si amane plata unor datorii catre stat, chiar daca trebuie sa plateasca penalizari exagerate. Cel putin din acest punct de vedere statul reprezinta pentru acesti datornici cel mai mare camatar.

Antreprenoriat Lichiditati Investitii Comisia Europeana Finantare

Criza economica a debutat pe piata americana in octombrie 1997 , s-a declansat cu putere si s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizarii. Cunoscand consecintele globalizarii, multe din statele europene au actionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. Nu acelasi lucru s-a intamplat in Romania , unde criza i-a gasit total nepregatiti pe oficialii romani care declarau ca efectele crizei nu vor afecta economia romaneasca foarte mult. Asa se explica intarzierea cu care s-a actionat pentru diminuarea efectelor crizei.
Astfel , efectele negative ale crizei economice s-au resimtit cel mai mult in sectorul IMM care a fost secatuit de costurile crizei economice mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce impiedica dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilitatii bancare a acestora.

IMM-urile sunt cel mai dinamic sector al economiei romanesti, generand aproape 80% din PIB-ul Romaniei. Dar este si cel mai sensibil si afectat de climatul economic, a declarat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. Acesta considera ca statul roman trebuie sa fie primul care sa dezghete lichiditatile prin achitarea datoriilor in valoare de aproximativ 2,1 miliarde de euro pe care le are la IMM-uri. IMM-urile se confrunta astfel cu o serie de dificultati si incearca sa faca fata.

Principalele dificultati cu care acestea se confrunta, atit din cauza crizei economice, cit si din cauza actiunilor haotice ale guvernului sunt: - In domeniul asigurarii finantarii necesare si a lichiditatilor din cauza blocajului creditarii. - scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si international, reflectata in reducerea importanta a exporturilor si vinzarilor pe piata interna, - fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicata, - cresterea abrupta a preturilor la materii prime, energie si alimente, - variatii mari ale cursului valutar si inflatiei, - cadrul legal instabil, birocratia si numeroasele bariere administrative privind desfasurarea activitatii IMM-urilor, - masurile insuficiente de sustinere a IMM-urilor in perioada crizei - excesul de controale ale administratiei publice locale si centrale asupra IMM-urilor. - Lipsa unor masuri de protejare a capitalului romanesc; - Lipsa de informare a intreprinzatorilor.

In ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului IMM s-a facut foarte putin. Comisia Europeana recunoaste rolul fundamental al IMM-urilor in economia statelor, acestea reprezentand esalonul cel mai numeros, cu un rol esential in iesirea din criza si relansarea economiei. De aceea trebuie sa i se acorde atentia cuvenita.

n tara noastra, IMM-urile genereaza cea mai mare parte din PIB-ul tarii (aproximativ 80%), asigurand in acelasi timp si locuri de munca.
n cadrul masurilor de revigorare a economiei romanesti, oficialitatile trebuie sa aiba in vedere si sa actioneze pentru stimularea activa a exportului.

Unele companii, in vederea asigurarii unui minim cash-flow care sa le permita continuarea afacerilor, prefera sa-si amane plata unor datorii catre stat, chiar daca trebuie sa plateasca penalizari exagerate. Cel putin din acest punct de vedere statul reprezinta pentru acesti datornici cel mai mare camatar.

90% din intreprinderile mici si mijlocii din Romania sunt afectate de actuala criza financiara si economica. Potrivit Institutului National de Statistica, in perioada ianuarie - decembrie 2009 exporturile au scazut cu 13,9% iar importurile cu 21,8%, fata de ac eeasi perioada din 2009. La sfarsitul lunii decembrie, statul avea de platit sectorului privat 2,1 miliarde de euro. In cascada, acest blocaj inseamna 89 miliarde de euro. Desi in luna decembrie s-a promis ca statul si va achita toate datoriile, numai o mica parte dintre acestea au fost platite catre IMM-uri Impozitul forfetar aplicat nediferentiat va duce la falimentarea a 40.000-50.000 de firme foarte mici cu o cifra de afaceri de cateva milioane de lei vechi. Vor rezulta aproximativ 40.000-50.000 de someri, care trebuie platiti din bugetul statului. Peste 90% dintre IMM-uri au probleme mai mari sau mai mici legate de criza economica. Cele mai multe probleme sunt legate de diminuarea comenzilor si de lipsa surselor de finantare. Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numar din ce in ce mai mare

IMM-urile se finanteaza modest de la banci . Doar 15% din IMM-uri apeleaza la banci. Sursele principale de finantare ale IMM-urilor sunt proprii actionari si creditele comerciale. Creditul bancar intern reprezinta aprox 12% din pasiv. Am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Cota unica a stimulat consumul, si avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% anul trecut si probabil peste 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. Se pierd locuri de munca, si acesta este doar inceputul. In 2009 incasarile la buget au fost mai mici,. Rata anuala a inflatiei a fost de 6,3 la suta la sfarsitul anului 2008, in coborare fata de varful de 9,04 la suta atins in iulie 2008 si fata de 6,57 la suta din decembrie2007.

Reluarea si consolidarea procesului de dezinflatie sau produs ca efect al dinamicii favorabile a preturilor volatile (combustibili si produse alimentare) si a conduitei politicii monetare. Cu toate acestea, relaxarea politicilor salariale si fiscale in anul electoral 2008 si deprecierea monedei nationale in conditiile accentuarii aversiunii fata de risc a investitorilor au intretinut presiunile inflationiste. Astfel, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustat calculata prin eliminarea impactului preturilor administrate si al celor volatile (legume, fructe, oua si combustibili) si al taxei pe viciu a fost de 6,3 la suta in decembrie 2008.Efectele crizei financiare si economice internationale isi fac tot mai mult simtita prezenta in reducerea exporturilor si a finantarilor externe, intr-o volatilitate crescuta pe piata valutara, corelata cu tendintele din regiune si cu lipsa apetitului fata de risc al investitorilor straini. Continuarea procesului de intermediere sustenabila a economiei in conditiile restrangerii accesului bancilor la finantarea externa si finantarea deficitului public in aceasta perioada, au facut necesara asigurarea lichiditatii in sistemul bancar .

n acest context si pe baza datelor disponibile, CA al BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 10,00 la suta pe an de la 10,25 la suta pe an. Ca urmare a acestei decizii, incepand cu data de 5 februarie 2009, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 6,00 la suta pe an de la 6,25 la suta, iar rata dobanzii pentru facilitatea de credit va fi de 14,00 la suta pe an fata de 14,25 la suta. n acelasi timp, rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la 21,00 la suta, incepand cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2009.

Intreruperea tendintei de apreciere a monedei nationale fata de dolarul SUA (de la 4,2 la suta in trimestrul II la -1,2 la suta in perioada iulie-septembrie) a afectat cu precadere preturile de import ale materiilor prime, atenuand influenta pozitiva a relaxarii observate pe pietele externe de profil incepand cu luna august. Totusi, dat fiind ca atat pretul petrolului, cat si cel al principalelor categorii de metale au atins maxime istorice pe parcursul trimestrului III, variatiile anuale ale valorii unitare a importurilor s-au mentinut la niveluri consistente: 12,7 la suta in cazul metalelor (+8,8 puncte procentuale fata de intervalul precedent) si 39 la suta in cazul combustibililor.

De asemenea , conform cercetarilor, majoritatea IMMurilor nu au un departament specializat de resurse umane si prin urmare proceduri de dezvoltare a personalului sau o strategie de organizare a fortei de munca implementata. In general, activitatea de HR se rezuma la selectia si angajarea de personal, drept urmare nu se poate vorbi de o structura organizational bine organizata. Aflandu-se ntr-un impas financiar IMM urile incearca sa reduca din costurile de HR pentru a diminua pierderile, iar si cele mai des intalnite metode sunt reducerea salariilor si concedierea de personal. Reducand salariile este dificil ca oamenii sa ramana motivati, iar concedierile creaza confuzie si panica. Daca vorbim de concediere, vorbim si de posibilitatea si in acelasi timp de riscul de a renunta la omul nepotrivit. Acest lucru se poate intampla fiindca tendiinta este de a inlatura persoana care pare ineficienta, care nu da randamentul asteptat, dar de cele mai multe ori nu se ia in calcul faptul ca ea poate fi o persoana cheie in organizatie, poate un lider informal ii astfel se pot creea disensiuni majore. In realitate in orice organizatie exista o structura formala si una informala.

Pe timp de criza, in comparatie cu marile companii, IMM-urile au avantajul de a-si permite sa fie mult mai flexibile, pot implementa noi servicii si lansa produse noi. In lipsa strategiilor si aprobarilor superioare, in cadrul lor se pot lua decizii mai usor ii astfel pot deveni mult mai eficiente. In acest fel, IMM-urile pot actiona mai prompt aplicand solutii adaptatate la conditiile de piata. Pot identifica noi piete,noi solutii. Pentru a fi pregatite in fata inovatiilor, managementul ar trebui sa fie constient de competentele din cadrul organizatiei. Cateodata, noile servicii au nevoie de noi competente care pot fi prezente in companie, chiar daca intr-un mod ascuns.

Criza financiara globala a afectat sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania pe doua cai: Pe de o parte , mediul economic, datorita faptului ca marile intreprinderi cu care colaboreaza sunt afectate. ( exemplu, piata autoturismelor). A doua cale se datoreaza sistemului financiarbancar, care este in acest moment cel mai vulnerabil si cel mai volatil. Sistemul a limitat accesul la credite al IMM-urilor. Criza a inceput din cauza situatiei de pe piata imobiliara, iar garantiile pe care bancile le cer IMM-urilor pentru a avea acces la finantare sunt in special garantii imobiliare si in aceasta situatie scaderea valorii de piata a imobiliarelor va antrena intrarea in dificultate a IMM-urilor de a obtine noi credite sau chiar posibilitatea de a mentine liniile de credit pentru dezvoltarea productiei .

De asemenea , principalele dificultati cu care acestea se mai confrunta, atit din cauza crizei economice, cit si din cauza actiunilor haotice ale guvernului sunt: - in domeniul asigurarii finantarii necesare si a lichiditatilor din cauza blocajului creditarii. - scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si international, reflectata in reducerea importanta a exporturilor si vinzarilor pe piata interna, - fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicata, - cresterea abrupta a preturilor la materii prime, energie si alimente, - variatii mari ale cursului valutar si inflatiei, - cadrul legal instabil, birocratia si numeroasele bariere administrative privind desfasurarea activitatii IMM-urilor, - masurile insuficiente de sustinere a IMM-urilor in perioada crizei - excesul de controale ale administratiei publice locale si centrale asupra IMM-urilor.

 FNGCIMM

- Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; FSE - Fondul Social European CNIPMMR - Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania ANIMMC - Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie HR human resources ( resurse umane) UNPR Uniunea Nationala a Patronatelor din Romania CA Consiliul de administratie BNR Banca Nationala Romana

Costul creditelor acordate IMM-urilor este influentat si de calitatea garantiilor depuse de solicitanti. In aceasta situatie solutia pentru intreprinderile mici si mijlocii ramane F.N.G.C. care poate garanta creditele acordate de bancile comerciale in limita a maxim 75%. Deasemenea, Fondul ofera si finantare directa pentru IMM-uri Dezghetarea creditarii este esentiala pentru ca lipsa finatarii omoara si afacerile viabile. Romania este mai afectata din acest punct de vedere, deoarece 95% dintre banci depind de capitalul strain, iar firmele mama isi pastreaza banii.

Potrivit UNPR, pentru combaterea crizei financiare trebuie adoptate masuri precum: Garantarea depozitelor bancare si implicarea Fondului de Garantare pentru protejarea IMMurilor si a start-up-urilor; Asigurarea unei stabilitati economice din partea statului si stoparea masurilor sociale excesive; Pentru companiile listate la bursa, luarea in calcul a posibilitatii delistarii lor pe perioada crizei; Pentru IMM, implementarea unui plan financiar si de investitii prudent, conservarea fortei de munca; Corelarea masurilor economice luate la nivel European cu cele interne.

Printre alte masuri propuse , s-au remarcat urmatoarele: - achitarea catre agentii economici a datoriilor administratiei centrale (facturi restante, lucrari receptionate si nefacturate), dar nu ii a datoriilor administratiei locale; - amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economico-financiara; - compensarea TVA de platit cu cel de incasat; - scutirea de impozitare a dividendelor reinvestite; Solutii salvatoare pentru IMM-uri: - deblocarea creditarii in economie; - renuntarea la impozitul minim, revenirea la masurile de reducere a fiscalitatii in cazul firmelor ce isi platesc in mod anticipat taxele; - revenirea la politicile de micsorare a nivelului asigurarilor sociale. - modificarea modului de plata al TVA-ului, respectiv plata TVA-ului la incasare; - schimbarea rapida si diminuarea majora a birocratiei de accesare a Fondurilor Europene.

De asemenea, la 29 octombrie 2008, Comisia Europeana a prezentat o comunicare, intitulata de De la criza financiara la redresare : un plan cadru de actiune la nivel european, prin care propune un plan de actiune pentru revigorarea activitatii economice din Uniunea Europeana. Comunitatea Europeana aloca fonduri pentru dezvoltarea antreprenoriatului, iar Guvernul vine si taie initiativa de la radacina. Fondurile structurale ofera o posibilitate de finantare, dar cata vreme aceasta vine dupa un an de la depunerea proiectelor cam taie din avant celor care ar dori sa aplice. Sa se renunte la impozitul forfetar aplicat intreprinderilor mici. Guvernul ar trebui sa-si recunoasca greseala, sa ia in serios semnalele care vin din mediul de afaceri, sa calculeze mai atent implicatiile acestei decizii si sa renunte cel putin pe perioada crizei la aceasta idee.

Eficientizarea proceselor, reorganizarea activitatilor, reorientarea in mai mare masura spre produse/servicii cerute in acest moment de catre clienti si acces la finantare. Ultima se va rezolva mai usor decat primele (70% din firme vor rezolva aceasta problema), datorita imobilitatii in gandire, a inclinatiei spre vaicareala si a orientarii mai curand spre problema decat spre solutie (doar 40 % din firmele romanesti vor fi capabile sa rezolve aceste aspecte Solutia salvatoare pt IMM-uri ar fi un mix format din: adaptabilitate si deschidere la schimbare, inovare, transparenta fata de partenerii de afaceri, retentia si implicarea oamenilor valorosi in schimbare De asemenea experienta anterioara a managerului si disponibilitatea lui actuala pot fi decisive in depasirea perioadelor de criza economica generalizata. El trebuie sa raspunda provocarilor unei situatii de revolutie' care intrerupe o perioada de evolutie' a firmei pe care o conduce.

Acordul incheiat cu FMI ca masura de contracarare a efectelor crizei nu a avut, cel putin in 2009, rezultate pozitive pentru ca o parte substantiala din imprumuturile incasate nu au fost dirijate pentru revigorarea economiei Pentru ca inflatia sa nu erodeze veniturile bugetare, toate tarile europene practica o penalizare in cazurile de intarziere a platilor, dar nici una dintre ele nu are o penalizare de 10 ori peste nivelul inflatiei, ca tara noastra (0,1% pe zi de intarziere, care corespunde penalizarii de 36,5% pe an). n situatia inversa, cand statul trebuie sa restituie sau sa achite unele datorii catre firme private, la nivelul economiei nationale se inregistreaza plati amanate de stat de ordinul miliardelor de lei, prin neplatadeTVA Cele mai multe din firmele care au de incasat sume de bani de la stat nu au solicitat penalizari. Din sondaje rezulta ca de regula nu se solicita penalizari pentru a evita eventuale repercusiuni ulterioare.

Potrivit unui studiu efectuat de o firma de consultanta, solutionarea platilor datorate de stat firmelor s-a facut intre 3 si 6 luni de la termenul de 45 zile prevazut de lege. Cu unele intarzieri, oficialitatile au luat, totusi, o serie de masuri in acest sens. De exemplu, prin bugetul pe 2009 s-a prevazut alocarea pentru investitii a unui procent de 20% din cheltuielile bugetare. Numai ca dupa 6 luni cheltuielile efectuate pentru investitii reprezentau numai 33% din program. n ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului IMM s-a facut foarte putin. Comisia Europeana recunoaste rolul fundamental al IMM-urilor in economia statelor, acestea reprezentand esalonul cel mai numeros, cu un rol esential in iesirea din criza si relansarea economiei. De aceea trebuie sa i se acordea In ceea ce priveste programul de masuri anti-criza elaborat de Guvern, presedintele CNIPMMR l-a apreciat ca fiind unul oportun, insa a atras atentia asupra faptului ca extrem de important sa apara si mecanismele de operationalizare a acestuia.

Strategia guvernamentala pentru dezvoltarea IMMurilor ntarzie,cu toate ca tara are nevoie de mediul de afaceri. Strategia guvernamentala pentru dezvoltarea IMM-urilor, intre 2009-2013, va fi lansata in sase luni. Proiectul Elaborarii Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM, in perioada 2009-2013, costa 3.489.040 lei si urmeaza sa fie lansat in sase luni .Proiectul trebuia sa fie initial lansat in urma cu un an, aprobarea acestuia ntarziind din cauza ca nu fusesera parcurse toate etapele necesare. - modele de bune practici din state membre UE, - vor fi elaborate studii si microstudii privind analizarea celor mai noi tendinte n domeniul planificarii strategice pentru sprijinirea IMM-urilor, in UE, - situatia actuala a IMM-urilor din Romania, - accesul ntreprinderilor mici si mijlocii la finantare, - analiza a sistemului educatiei antreprenoriale din Romania si a activitatilor de inovare in IMM. Proiectul in valoare de 3.489.040 lei este cofinantat 85% (2.965.684 lei) din FSE, iar restul de 15% (532.356 lei) este contributia beneficiarului.

n ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului IMM s-a facut foarte putin. Comisia Europeana recunoaste rolul fundamental al IMM-urilor in economia statelor, acestea reprezentand esalonul cel mai numeros, cu un rol esential in iesirea din criza si relansarea economiei. Efectele negative ale crizei economice s-au resimtit cel mai mult in sectorul IMM care a fost secatuit de costurile crizei economice mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment sa dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce impiedica dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilitatii bancare a acestora.

Multe organisme economice : UNPR, CNIPMMR, UNPR, au propus o serie de solutii pentru ajutorarea IMM-urilor, nsa guvernul roman intarzie sa actioneze n luarea masurilor pentru diminuarea efectelor crizei. Astfel, Strategia guvernamentala pentru dezvoltarea IMM-urilor, intre 2009-2013, va fi lansata in sase luni, cu toate ca tara are nevoie de mediul de afaceri. Cu unele ntarzieri, oficialitatile au luat, totusi, o serie de masuri n acest sens. De exemplu, prin bugetul pe 2009 s-a prevazut alocarea pentru investitii a unui procent de 20% din cheltuielile bugetare. Numai ca dupa 6 luni cheltuielile efectuate pentru investitii reprezentau numai 33% din program.

nsa, pe timp de criza, in comparatie cu marile companii, IMM-urile au avantajul de a-si permite sa fie mult mai flexibile, pot implementa noi servicii si lansa produse noi. n lipsa strategiilor si aprobarilor superioare, in cadrul lor se pot lua decizii mai usor si astfel pot deveni mult mai eficiente. In acest fel, IMM-urile pot actiona mai prompt aplicand solutii adaptatate la conditiile de piata. Pot identifica noi piete,noi solutii. Pentru a fi pregatite in fata inovatiilor, managementul ar trebui sa fie constient de competentele din cadrul organizatiei. Cateodata, noile servicii au nevoie de noi competente care pot fi prezente in companie, chiar daca intr-un mod ascuns. Este cert ca modelul economic ultimilor 4 - 5 ani nu mai functioneaza. Ca si intreaga societate si antreprenorii trebuie sa se intoarca si sa reconsidere lucruri fundamentale legate de afacerea lor: calitatea, apropierea de client si intelegerea acestuia, cheltuiala cu masura, administrarea bugetului firmei, economia in cadrul firmei si reinstaurarea gandirii de bun simt. Va iesi cu siguranta din criza un intreprinzator care este prudent si preocupat sa isi fidelizeze clientii. Ideea este ca anul acesta firmele nu si permit sa piarda clienti.

Constituirea unui fond de criza in valoare de 1 miliard de euro, pentru acordarea de credite pentru IMM; - Constituirea, unui fond de garantare, de 1 miliard de euro, pentru garantarea in proportie de 50% a creditelor bancare acordate pentru continuarea investitiilor directe autohtone pe teritoriul national; - Reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 1 punct procentual; - Acordarea de consultanta gratuita pentru IMM care doresc sa solicite credite din fondul de criza de 30 mld. Euro, constituit de catre BEI; - Mentinerea cotei unice de impozitare directa de 16% - impozitul forfetar sa se aplice ncepand de la cel putin 500 milioane de lei vechi, iar prevederea sa nu se aplice la firmele care de-a lungul timpului au fost bune platnice in ceea ce priveste contributiile la stat, dar care acum, in situatia de criza, au ajuns pe pierderi.

Revista romana de fiscalitate, 2,12, 2008, p. 22-26 Cerna S., Turbulentele de pe pietele financiare internationale Consecinte, remedii, Oeconomica, 2, 2008, p. 51-66. BUCUREAN M. 2001. Management si creativitate in micile afaceri, Editura Tribuna Economica, Bucuresti. GAVRILA T., GAVRILA, I. 2003. Economia bazata pe cunoastere, Tribuna Economica, nr. 9, Bucuresti., Hauew, Boston. ZAMAN, GH. 1999. Coexistenta intreprinderilor mari si mici, Tribuna Economica nr. 45, Bucuresti. Cerna S., Cresterea rapida a creditului: pericole si remedii, Gabriela Marchis - Mediul de afaceri European, Ed. Universitara Danubius Galati,2010 Oeconomica, 3, 2006, p. 5-20 Cerna S., s.a., Stabilitatea financiara, Ed. Univ de Vest, Timisoara, 2008 Cerna S., Cauze si efecte ale evolutiei recente a cursului leului,