Behaviorismul

Teoria behaviorist, dei este nc viabil, nu mai deine supremaia pe care o deinea mai demult n psihologie. Rdcinile behaviorismului se gsesc la sfritul secolului al XIX lea, cnd s a de!voltat fi!iologia e"perimental i s a trecut de la metodele #anecdotice$ la observaia tiinific din psihologia comparativ. %tudiile asupra nvrii reali!ate de psihologi ca &. 'bbinghaus sau (.'. )*eller au demonstrat de asemenea eficacitatea metodelor obiective n cercetarea psihologic. Thorndi+e a avut de asemenea interese n psihologia comparat. ,a student la &arvard, a reali!at e"perimente despre sistemul ncercare - eroare. .nul dintre re!ultatele primelor e"perimente a fost legea efectului, conform creia comportamentele recompensate vor aprea mai des n comportamentul animalelor, iar cele pedepsite mai rar. /ondarea behaviorismului ca i curent este ns creditat lui 0. 1atson. John Watson i behaviorismul 2entru 1atson, studiul contientului era irelevant pentru predicia comportamentului animalelor sau oamenilor. 3n 4546 n Psychology as the Behaviorist Views It 1atson susinea c psihologia introspectiv era netiinific, pentru c nu se ocupa de fapte obiective. 'l a respins toate strile subiective ca sen!aia, imaginaia sau gndirea, argumentnd c nu pot fi observate de alii. 7e la acest manifest a pornit behaviorismul american. ,am la vreo 89 de ani dup ce 2avlov #chinuia$ cinii n laboratoarele ruseti, 1atson fcea acelai lucru, dar pe subieci umani. 'l considera c forme comple"e de comportament pot fi programate n ca!ul oamenilor. : condus un e"periment n care unui bieel ;#micul :lbert$< i s a dat un oricel alb cu care s se =oace. 7up ce biatul s a obinuit cu animalul, e"perimentul continua astfel> se i!bea puternic podeaua cu o bar de oel ori de cte ori oarecele era adus nuntru. ,opilul se speria i n cele din urm a a=uns s se sperie ori de cte ori avea n prea=m un animal cu blan. 1atson afirma - referindu se direct la acest tip de e"periment> #7ai mi un copil i l voi face s se caere sau s i foloseasc minile pentru a construi cldiri din piatr sau lemn? 3l voi face ho, rufctor sau to"icoman. 2osibilitile n orice direcie sunt nenumrate? @amenii se construiesc i nu se nasc.$
4

Aehaviorismul trebuia s fie #noua psihologie practic$ pe care toat lumea trebuia s fie capabil s o foloseasc. 1atson afirma c de ndat ce noile date ale psihologiei erau obinute pe cale e"perimental, profesorii, medicii sau =uritii ar trebui s le foloseasc n practica lor. 3n martie 454B, 1atson publica Locul reflexului condiionat n psihologie, care a deschis larg porile afirmrii behaviorismului. )ai tr!iu 1atson s a orientat spre o latur mai puin e"perimental a behaviorismului, ncercnd s e"plice aspectele practice ale teoriilor sale. Aehaviorismul trebuia s fie cheia prin care ori societatea putea fi modificat pentru a se potrivi comportamentului grupurilor sau indivi!ilor, ori indivi!ii puteau fi modelai pentru a se potrivi mediului. :rgumente pentru noua paradigm din psihologie> toat lumea utili!ea! psihologia, chiar i fr s tie ;nvm din succese i eecuri cum s conducem o afacere, cum s ne nelegem cu semenii etc.<C toate societile au utili!at psihologia pentru a controla grupurile sau indivi!iiC observaia este necesar pentru nelegereC comportamentul este observat, dar stimulul care a dus la acel comportament trebuie s fie identificat prin investigaii i observaiiC behavioristul trebuie s neleag trecutul subiectului ;un copil care a fost mucat mai demult de un cine va reaciona altfel la contactul cu alt cine n comparaie cu un copil care nu a fost mucat<C simul comun este o psihologie grosier, dar n acelai timp real ;de ce oamenii nu i prind intenionat degetele la uD<C este aproape imposibil s i!ole!i un stimul ;unde luminoase, unde sonore, mirosuri etc.< chiar i n situaii e"perimentaleC de aceea, este mai uor s lum n calcul un comple" de stimuli ;foame, sperietur etc.<C e"ist patru tipuri de rspunsuri> rspunsuri comportamentale explicite ;construirea unei case, trimiterea unei scrisori<C rspunsuri comportamentale implicite ;limba=ul trupului, refle"ele condiionate<C rspunsuri instinctuale explicite ;strnutul, furia<C rspunsuri instinctuale implicite ;modificri ale funcionrii sistemului endocrin<. Burrhus Frederick Skinner 2rimele sale e"perimente au avut ca re!ultat porumbei care puteau dansa sau =uca
8

tenis de mas. '"perimentele sale nu s au oprit ns la porumbei. ,e mai faimoas invenie a lui %+inner, destinat s produc un #copil sociali!at$ era o cutie de mrimea unei csue pentru copii n care introducea copii ;inclusiv pe ai lui<. %copul su final nu era de a controla comportamentul unui individ i!olat, ci de a i da seama cum poate fi controlat societatea ca ntreg. ,artea sa alden !wo ;45EF< descrie ntocmai acest lucru i este o utopie comunist v!ut din perspectiva unui behaviorist. %ocietatea este condus de /ra!ier, care are n subordine ase #planificatori$C planificatorii i conduc pe #manageri$, care sunt responsabili de #controlai$ - cei care e"ecut sarcinile de !i cu !i. )embrii societii respect un #,od de comportament$ foarte puritan, care se aplic fiecrui aspect al vieii ;e"ist inclusiv interdicia de a lua o gustare noaptea tr!iu<. ,opiii nu sunt educai n familie, ei sunt predai grupului de ctre familie. 'sena crii este sistemul de aplicare a ntririlor po!itive i negative n scopul crerii unui stat linitit, fr crime dar i fr posibilitatea de a alege.

BEHAVIORISMUL SAU PSIHOLOGIA COMPORTAMENTULUI (a doua forta in psiho o!i"# Timp indelungat psihologia a fost considerata o stiinta a starilor de constiinta si de aceea singura metoda aplicabila mult timp a fost introspectia. In opozitie cu aceasta teza, ca o reactie la introspectionism, la inceputul secolului XX s-a afirmat o noua doctrina (pragmatica, comportamentalista )- $"ha%ioris&u . Acest curent, promovat de lucrarile lui John. . !atson ("#$# - "%&#) si 'd(ard.) Thorndi*e ("#$+ - "%+#) , reprezinta o abordare comportamentala a activitatii psihice , schema ,-- respingand variabila intermediara dintre ,timul si -aspuns . Actul de nastere al behaviorismului il reprezinta articolul .Psihologia vazuta de un behaviorist . publicat in "%"/ in -evista de psihologie americana, de John !atson. 'l isi prezinta pe larg conceptia in lucrarea .Behaviorism . (0e(1or*, "%2&).3enumirea curentului provine de la termenul englezesc 4behavior4 care inseamna comportament, de unde si denumirea de Teoria comportamentului. Aceasta contramiscare initiata in psihologia 0ord Americana, reflecta caracterul american cu aspectele sale practice, asa zis .cu picioarele pe pamant.. 'ohn Broadus (atson ("#$# - "%&#),figura marcanta a
6

conceptiei comportamentaliste, supranumit si .parintele behaviorismuiui4, a fost profesor la 5niversitatea John +/+d//e 6op*ins (din "%7# pana in "%27). A fost considerat principalul teoretician al behaviorismului si s-a opus cu vehementa introspectionismului lui !ilhelm !undt. A acordat mare importanta lucrarilor lui 8avlov si bazat pe acestea,impreuna cu sotia sa , a realizat cercetari e9perimentale referitoare la conditionarile emotionale (de e9. a studiat frica unui copil de "" luni). In conceptia lui !atson, emotiile sunt comportamente. In "%/7 el dezvolta .Teoria metrica a gandirii., aratand ca gandirea este o activitate comple9a care mobilizeaza intreaga organizare corporala. 8rincipalele sale opere sunt: . ehavior., . ehaviorism. ("%2&). )ui !atson i se parea ca vechii psihologi au incercat sa studieze ceva ce era prea vag si subiectiv, poate prea .ireal., pentru a fi un subiect adevarat pentr-o cercetare stiintifica. Intrebarile pe care si le punea el erau: ;e este acest lucru care se numeste .minte4< ;um putem sa ne bazam pe afirmatiile introspectionistilor despre ce se intampla in mintile lor, inobservabile pentru noi< ;e faceam atunci cand introspectionisti diferiti fac afirmatii contradictorii, fiind supusi aceluiasi stimul< !atson sustinea ca,pentru ca psihologia sa devina o stiinta autentica,este necesar ca ea sa se concentreze asupra unui fapt definit, care sa poata fi observat in mod direct de catre toti investigatorii interesati. Astfel,in viziunea sa, studiul adevarat al psihologei ar fi trebuit sa se ocupe de comportament. !atson afirma ca psihologia in viziunea comportamentalista, este .o ramura e9perimentala pur obiectiva a carui scop este predictia si controlul comportamentului , iar introspectia nu formeaza o parte importanta in metodele sale.. (3arle= J.>, ?luc*sberg ,., @inchia -.A "%%"). Asadar, pentru comportamentalisti obiectivul psihologiei era sa descopere factorii determinanti ai comportamentului: ;e stimuli produc respectivele raspunsuri observabile< ;um se modifica relatiile intre stimuli si raspunsuri, odata cu e9perienta< ;omportamentalismul era adecvat in special studiului invatarii. Intr-un e9periment comportamentalist tipic, cand un animal facea o anumita actiune (dadea un raspuns), acest raspuns era urmat rapid de o portie de mancare (un intaritor) si cercetatorii observau si masurau devierile in rata de raspunsuri a animalului. ?anditi-va sa puneti un sobolan (cobai) caruia ii este foame intrun labirint. 'l alege un drum, apoi aAunge la sfarsit unde poate sa
E

aleaga sa mearga spre dreapta sau spre stanga. 3aca in mod repetat in cazul in care sobolanul o ia la dreapta este recompensat cu mancare acesta va invata sa o ia la dreapta in acel loc, cel putin daca ii este foame. 3ar ce gandeste sobolanul atunci cand o ia la dreapta< .hmm, ultima oara cand am fost in aceasta situatie si am luat-o la dreapta mi s-a dat ceva de mancareB cred ca o sa incerc asta inca odata.. Ci se pare ridicol sa ne transpunem in .mintea. unui sobolan< Asa a parut si pentru J. !atson ) dar el a fost rugat sa considere aceasta intrebare ca pe o cerinta pentru doctoratul sau pe care la primit la 5niversitatea din ;hicago in "%7/ - . The Animal Education". Dunctionalismul era peste tot in tara si dominant in acea perioada iar la 5niversitatea din ;hicago functionalistii erau acceptati cu conceptia flu9ului de constiinta precum si cu cea a comportamentul public (deschis). !atson s-a oprit la eforturile introspective ale functionalistilor in a studia constiinta, in special constiinta animalelor inferioare. 'l pretindea ca daca psihologia este o stiinta naturala la fel ca fizica si chimia, trebuie sa se limiteze la comportamente sau elemente observabile, masurabile, nu trebuie sa se ocupe cu .elemente de constiinta4 care erau accesibile doar organismelor care le traiau (incercau, e9perimentau). !atson a fost de acord cu atentia functionalistilor asupra importantei invataturii, insa a sugerat ca psihologia se refera la invatarea unor raspunsuri masurabile la stimulii mediului si a luat e9perimentele de laborator facute de I.8. 8avlov in -usia ca model. 8avlov a descoperit urmatorul fapt: cainii invata sa saliveze cand suna un clopotel, daca sunetul acestuia a fost asociat in mod repetat cu operatia de hranire. 'l a e9plicat salivarea in termeni de conditii de laborator sau conditionare care au dus la aceasta si nu in termeni ai proceselor mentale, imaginare a cainilor. >ai mult, raspunsul pe care a ales sa-" studieze(adica salivarea) era un efect ce putea fi masurat cu instrumente de laborator. 'ra absurd a incerca sa se determine ce gandeste un caine sau o persoana, in aceste conditii. !atson a predat la 5niversitatea .John 6op*ins. in "%7#, unde comportamentalismul a prins radacini si in curand a devenit curentul cel mai ferm din psihologia americana. Burrhus *r"d"ri+, S,inn"r ("%7+ - "%%7),psiholog la
G

5niversitatea 6ar(ard a introdus conceptul de intarire (consolidare) in comportamentalism. Erganismele, sustinea el, invata sa se comporte in anumite moduri deoarece au fost intarite in a face aceste lucruri. 'l a demonstrat de asemenea ca animalele de laborator vor avea comportamente variate simple si comple9e din cauza intaririi. >ulti psihologi au adoptat ideea ca in principiu se poate e9plica comportamentul uman comple9 ca o insumare de invatari prin intarire. (3arle= >. J., ?luc*sberg ,., @inchla -.A, "%%") 8entru J. . !atson psihologia trebuie sa se defineasca drept stiinta comportamentului. In loc sa se bazeze pe constiinta si pe introspectie, ea ar trebui sa-si limiteze studiul la observarea organismului intr-o situatie data. Intr-adevar, singurele elemente susceptibile sa fie obiectul unei cercetari stiintifice sunt cele observabile, ale comportamentului verbal si motor, care este intotdeauna adaptativ. Erganismul supus unei actiuni tinde sa neutralizeze efectele acesteia, fie actionand asupra obiectului care o produce, fie modificandu-se el insusi.-aportand aceste conduite la stimuli, pare deci posibil sa se stabileasca legile datorita carora putem prevedea reactiile unui individ la o .e9citatie4 cunoscuta, sau sa deducem natura unui stimul pornind de la observarea unei reactii. ;heia de bolta a acestui sistem este refle9ul conditionat (mentionat anterior), instinctele insesi fiind reduse la o serie de refle9e inlantuite. Totul este invatare, chiar si e9presiile emotiilor comportamentale putand fi modificate prin educatie. ehavioristii au studiat comportamentul animalelor, al nou nascutilor si al copiilor mici. 8ornind de la observatiile facute la noul-nascuti, !atson a considerat ca poate afirma ca la inceputul vietii e9ista trei emotii fundamentale: frica, furia si dragostea, acestea regasindu-se e9trem de diversificate, ca efect al conditionarii si la omul adult.In realitate aceasta asertiune este eronata, asa dupa cum au demonstrat-o cercetarile ulterioare. In primele zile de viata, fiinta omeneasca raspunde la stimuli intrun mod nediferentiat, iar mai tarziu prin placere sau neplacere si in sfarsit, sub influenta maturizarii organice, isi fac aparitia succesiv, furia, dezgustul, frica, gelozia etc. 8ozitia initiala a behavioristilor, care voiau sa reduca faptul psihologic la cuplul stimul - raspuns, este astazi depasita. 0oi doctrine, neobehavioriste, foarte influente in ,5A si Anglia, i-au
B

succedat, pastrand ideile de baza ale teoriei lui !atson: obiectivitatea si importanta mediului. Idei behavioriste (comportamentaliste) apar in aceeasi perioada cu cele din America si in 'uropa( ?ermania, Dranta, -usia). ehavioristii pun accent pe mediul inconAurator in formarea omului, acordand un rol minor trasaturilor ereditare. ehaviorismul influenteaza gandirea psihologica mondiala timp de patru decenii (din "%"/ pana in "%&7). 'ste curentul cu cea mai mare longevitate si cu cea mai puternica influenta, la concurenta cu psihanaliza, din istoria moderna a psihologiei. Dundamentul filosofic al behaviorismului este 8ragmatismul american initiat de Char "s Sand "r Pi"r+" ( "#/% - "%"+) si ' ohn -"."/ ("#&% - "%&2) . ;uvantul pragmatism vine de la 4pragma4 (gr.) care inseamna actiune. 8ragmatismul a fost influentat de pozitivism, de voluntarismul lui Driedrich 0ietzsche ("#++ - "%77), iar ulterior de bergsonism (6enri ergson ("#&% - "%+"). Adevarul este identificat cu utilul, adica este adevarat ceea ce se dovedeste a fi avantaAos. ( nu ceea ce concorda cu realitatea). ;omportamentul este ansamblul de reactii obiectiv observabile la stimuli obiectivi observabili, definitie data de J. !atson ("%"/) H"nri Pi"ron ("##" - "%F+) introduce notiunea de comportament in limbaAul psihologic francez in "%7$, cu F ani inaintea lui J. !atson (dar nu se dezvolta curentul). Idei inrudite behaviorismului au fost dezvoltate in -usia de J. >. ,ecenov ("#2% - "%7&), reluate J.8. 8avlov ) dar sub interpretare fiziologica. ;onceptul de comportament s-a dezvoltat si corectat prin cercetarile behavioristilor. 'l a devenit un fundament epistemologic care a permis calificarea psihologiei ca .stiinta a comportamentului. (aproape Aumatate de secol). R"pr"0"ntanti si ori"ntari &ai i&portant" in $"ha%ioris&

ehaviorismul clasic studiaza comportamentul animal sau uman, dupa schema stimul-raspuns (,--). -eprezentanti au fost: John. . !atson, 'd(ard. ). Thorndi*e si . '. ,*inner, care dezvolta behaviorismul prin conditionarea operanta in cadrul unei conceptii proprii numita .analiza e9perimentala a comportamentului .. N"o$"ha%ioristii 0eobehaviorismul introduce variabila intermediara (motiv, emotie) intre stimul si raspuns. -eprezentanti importanti au fost: C ar+, L"onard Hu ("##+-"%&2) -care a elaborat metoda ipotetico-deductiva , a inventat conceptele .3rive-impuls. si .6abitude., obicei si deprindere si a scris lucrarile: .8rincipiile ehavioriste., .'senta ehaviorismului.si .,istemul ehaviorist. Ed.ard Cha+" To &an ("##F-"%&%) - care a dezvoltat Teoria variabilei intermediare (motiv, cognitiv) , a introdus conceptul de 4comportament intentional4 (8urpose ehavior) si a relevat ca intaririle nu decurg automat ci sunt transmise cognitiv prin formarea asa numitelor harti cognitive (cognitive maps). Char "s1 E1 Os!ood ("%&$) are cercetari in domeniul invatarii. Stan "/1G1 Ha are cercetari in invatare.

,e delimiteaza doua directii in behaviorism: behaviorismul metodologic si behaviorismul teoretic.;ognitivismul contemporan, cibernetica si inteligenta artificiala asimileaza selectiv numai behaviorismul metodologic. Contri$utii2 ". 5tilizeaza metode stiintifice obiective in studiul comportamentului (e9perimentul) 2. 'videntiaza accesul la evenimente si reactii observabile in opozitie cu incercarile introspective anterioare. ". 8rin behaviorism psihologia isi consolideaza prestigiul ca stiinta, castiga increderea oamenilor de stiinta din celelalte domenii. 2. ehaviorismul largeste sfera psihologiei, incluzand studiul comportamentului animalelor, ca o cale de a invata mai multe
F

despre oameni. &. ehavioristii au contribuit la dezvoltarea psihologiei e9perimentale si au introdus rigoare stiintifica si control obiectiv in cercetare. F. ;ercetatorii behavioristi au avut mari contributii asupra cercetarii e9perimentale a invatarii. $. ehaviorismul si dezvoltarile sale au pus in circulatie foarte multe probleme interesante, aparand chiar si psihoterapii comportamentale. Incepand cu anul "%&$, behaviorismul se amesteca si se combina din ce in ce mai mult cu gestaltisimul si alte curente psihologice. #. ;ontribuie la aparitia unor terapii comportamentale. Li&it"2 ehaviorismul a ignorat cercetarea constiintei considerand o asemenea preocupare ca fiind .misticism4. 6. 8ieron ("%&%) arata ca .psihologia comportamentului este o psihologie fara constiinta. este o psihologie obiectiva. C. 8avelcu ("%$2) aprecia de asemenea ca in psihologia behaviorista corpul inlocuieste sufletul. .3iferentele dintre animal si om incep sa fie negliAate: in behaviorismul clasic, lumea subiectiva a omului este amenintata, randamentul si actiunea primeaza asupra libertatii interioare si a meditatiei, limita esentiala a behaviorismului este faptul ca a ignorat constiinta si lumea subiectiva a omului.. (>inzat I, "%%+). 8utem spune ca abordand behaviorismul, psihologia a facut ceea ce a prescris !atson. Argumentele sale aveau o forta enorma, nu atat pentru logica lor, ci mai ales pentru vasta e9pansiune si obiectivitate a cercetarii psihologice e9perimentale pe care perspectiva comportamentalismului o incuraAa. >ai mult, e9istau si dezvaluirile provocate de rezultatele slabe ale primilor introspectionisti. Ericare ar fi fost motivele, din anii "%27 pana in anii "%&7, vasta maAoritate a psihologilor americani au fost de acord cu teoria lui J.!atson privitoare la faptul ca psihologia este stiinta comportamentuluiB mintea, constiinta si procesele mentale
5

tindeau a fi ignorate in cercetarea psihologica. ehavioristii pur si simplu au accentuat simplitatea metodologica a studiului comportamentului observabil si a principiilor observabile ce rezultau dintr-un astfel de studiu. 3aca freudismul a incercat sa construiasca o psihologie fondata pe inconstient , behaviorismul a incercat sa edifice o psihologie fara constiinta. .Atat pentru freudisti cat si pentru behavioristi, constiinta este o Aalnica iluzie, o autoinselare care trebuie imprastiata cat se poate de repede. 3e aceea, behavioristii ca si adeptii psihologiei freudiene, protesteaza in egala masura impotriva intelegerii psihologiei ca stiinta a constiintei. 'i difera numai prin aceea ca se debaraseaza de constiinta prin procedee diferite.. (>.-alea si ;. otez, p.&/2) .,copul cercetarii psihologice este cunoasterea acelor date si legi astfel ca daca stimulul este dat, psihologia sa poata prezice raspunsul care va avea loc, si, pe de alta, parte, daca raspunsul este cunoscut sa se poata specifica natura stimulului care l-a activat.. (J. .!atson - .8sihologia din punctul de vedere al unui behaviorist., "%"/). ehavioristii accentueaza rolul mediului inconAurator in formarea naturii umane si acorda un rol minor trasaturilor. 8romoveaza actiunea (randamentul, performanta) si blocheaza meditatia, introspectia.

49