TINERI ANTREPRENORI DE SUCCES

Curs Management Financiar

Proiectul
Tineri Antreprenori de Succes

curs de

Management Financiar

CUPRINS:

CAP. I Noiuni generale despre contabilitate..pag.3 pag.23 CAP. II Bilanul contabil...pag.24 pag. 31 CAP. III Analiza financiarapag.32 pag.38 CAP. IV Bugetul de venituri i cheltuieli...pag.39 pag.42 CAP. V Cash-flow-ul ..pag.43 pag.45 CAP. VI Fiscalitate..pag.46 pag.49

NOTIUNI GENERALE DESPRE CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori" (Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in iunie 2007, art.2, al (1). Contabilitatea s-a nascut odata cu economia de subzistenta a comunei primitive, desenele din pesterile rupestre nefiind altceva decat forme incipiente ale socotelilor: cate animale au fost vanate si mancate, cate piei s-au jupuit si cate haine au rezultat etc. Impreuna cu economia in dezvoltare s-a perfectionat si arta tinerii socotelilor, punctul de cotitura reprezentandu-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, dupa care contabilitatea a devenit de neinlocuit, fara alternative, deopotriva o stiinta si o arta in urmarirea existentei si miscarii capitalurilor si utilitatilor, al stabilirii rezultatelor activitatii si plasarii lor, si totul de maniera ca afacerile sa beneficieze permanent de suportul banesc necesar. Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, stiintifice si practice sunt fara sfarsit, atat in ceea ce priveste cuprinderea fenomenelor economice, cat si al modului in care ele sunt sistematizate, prelucrate si prezentate, astfel ca despre ea niciodata nu poti sa pretinzi ca stii totul. Companiile, intreprinderile, institutiile, societatile de orice fel si marime, persoanele juridice din intreaga lume intocmesc conturi si situatii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informatii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, dupa o metodologie unica - iar aceasta este contabilitatea. Din punct de vedere istoric, cateva repere merita a fi retinute. In lucrarea "Contabilitate generala" din 1947, editia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineste contabilitatea pe trei coordonate:

a) obiectul - contabilitatea este o ramura a stiintelor sociale care asigura inregistrarea metodica si ordonata a tuturor operatiilor privind miscarile de valori, de drepturi si obligatii, precum si modificarile determinate de rezultatele activitatii desfasurate;

b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situatiei economice si juridice a intreprinderii, exercitarea permanenta a unui control;

c) mijloacele - contabilitatea se foloseste de mijloace proprii: conturi, balante de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea presoanelor fizice si juridice [] trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.

Istoric
Arta contabilizarii pe principii stiintifice era deja cunoscuta in Italia inainte de 1495 cand Luca Pacioli (1445 - 1517), cunoscut si ca Parintele Luca dal Borgo, a publicat la Venetia tratatul sau de contabilitate. Prima carte in limba engleza a fost publicata la Londra de John Gouge or Gough in 1543: A Profitable Treatyce called the Instrument or Boke to learn to knowe the good order of the kepyng of the famouse reconynge, called in Latin, Dare and Habere, and, in Englyshe, Debitor and Creditor.

Obiectul contabilitatii
Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relatiilor juridice, adica drepturi si obligatii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, in corelatie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzatoare.

Conceptia economica defineste ca obiect al contabilitatii circuitul capitalului privit sub aspectul destinatiei lui, respectiv fix si/sau circulant si sub aspectul modului de dobandire, respectiv propriu si/sau atras (atras si imprumutat). Conform Legii contabilitatii nr. 82/1991, obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile persoanelor fizice sau juridice (subiecti de drept), precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.

Functiile contabilitatii

Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea, potrivit unor principii si reguli proprii, a proceselor si fenomenelor economice ce apar in cadrul unitatilor patrimoniale si se pot exprima valoric.

Functia de informare consta in furnizarea de informatii privind structura si dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii deciziilor. Contabilitatea are o functie de informare interna (pentru conducerea unitatii) si o functie de informare externa (a tertilor).

Functia de control gestionar consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, de gospodarire a resurselor, controlul respectarii disciplinei financiare etc.

Functia juridica - datele furnizate de contabilitate si documentele de evidenta servesc ca mijloc de proba in justitie, pentru a dovedi realitatea unor operatii economice si a stabili raspunderea patrimoniala pentru pagubele produse.

Functia previzionala - informatiile contabile aferente unei perioade deja incheiate pot fi folosite pentru determinarea tendintelor de evolutie a fenomenelor si proceselor economice viitoare.

Principalele forme de organizare contabila

Pilonul principal pe care se sprijina economia este intreprinderea, firma, compania, societatea comerciala.

Contabilitatea intreprinderii (firmei, companiei) se organizeaza la nivelul intreprinderilor care produc bunuri, executa lucrari, presteaza servicii, dar si al institutiilor, bancilor, societatilor de asigurare si, in general, al oricarei persoane juridice, evident, in forme complexe sau simplificate, in functie de marimea si profilul operatorului. In consecinta, oicare ar fi acestea, contabilitatea moderna este organizata in asa numitul dublu circuit, sau mai exact, pe doua paliere, adica: (a) contabilitatea financiara presupune urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, in ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin intermediul documentelor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor economice. Are un caracter unitar pentru toti agentii economici, se organizeaza pe baza unor norme elaborate de autoritati. (b) contabilitatea interna de gestiune (numita si analitica sau manageriala) are ca scop urmarirea in detaliu a gestiunii interne a unitatii, calcularea costurilor de productie, de achizitii, de transfer, de vanzare; stabilirea profitabilitatii pe produse, lucrari, servicii, intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de informatii necesare in procesul decizional. Sistemul unic de contabilitate, cu ambele sale paliere, prezinta particularitati semnificative in functie de sfera de activitate la care se refera, astfel ca trebuie sa se mai faca distinctie intre :

contabilitatea operatorilor economici, denumita si cadrul contabil general sau pilonul principal aplicabil de societatile comerciale de orice fel, mici intreprinzatori, mari companii si oricine desfasoara o activitate lucrativa (dar,cu grade diferentiate de complexitate si agregare (pentru mari intreprinderi, pentru intreprinderi mici si mijlocii, pentru micii intreprinzatori individuali);

contabilitatea bancara si a altor institutii financiare; contabilitatea societatilor de asigurare si reasigurare; contabilitatea organizatiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociatii si fundatii ;

contabilitatea institutiilor publice este organizata la nivelul institutiilor si administratiei publice, unitatilor publice autonome persoane juridice din invatamant, sanatate, aparare, cultura si arta etc. si urmareste executia de casa a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv.

contabilitatea nationala este organizata la nivelul economiei nationale si prezinta sintetic activitatea economica a unei natiuni urmarind indicatori macroeconimici, modificarile in structura de ramura si teritoriala a economiei, marimea si structura avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare. Contabilitatea nationala se obtine pe alte cai decat prelucrarea documentelor justificative, apelandu-se la statistica, serii matematice, centralizari si consolidari de situatii financiare ale entitatilor juridice si multe alte proceduri, toate insa respectand regulile contabile.

Principii contabile
Potrivit prevederilor Regulamentului Financiar al Uniunii Europene nr. 1605/2002 (art.203, 204) contabilitatea oricarei entitati cu personalitate juridica functioneaza dupa anumite principii si reguli (politici) contabile care isi au originea in "conventia evaluarii", conform careia exprimarea monetara corecta este "regula de fier" a contabilitatii. Principiile contabile contin un ansamblu de reguli de conduita economica extinzand notiunea de evaluare de la bunuri si relatii financiare la evaluarea potentialului, evaluarea performantelor, evaluarea perspectivelor etc., si numai in aceasta acceptiune largita prevederea din I.A.S. nr. 1 cum ca "evaluarea posturilor cuprinse in Situatiile financiare trimestriale si anuale se efectueaza in conformitate cu anumite principii infailibile" da valoare si sens contabilitatii ca sistem si model economic de conducere financiara a fiecarei persoane juridice. In consecinta, evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare si care provin din conturile contabile curente, dar si dimensionarea elementelor pe care fiecare dintre acestea le urmaresc zi de zi si le sintetizeaza periodic, trebuie sa fie efectuate in acord cu principiile statuate ale contabilitatii, care sunt de fapt "porunci economice" (probabil de aceea sunt tot 10). 1. Principiul continuitatii activitatii. Acesta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. Daca administratorii entitatii au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea institutiei (intreprinderii) de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative. In cazul in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatiile privind modul de intocmire a raportarii financiare respective si motivele ce au stat la baza deciziei conform careia

persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea. Continuitatea sau incetarea activitatii trebuiesc intelese in sens financiar, pentru ca orice institutie moarta poate fi tinuta in viata prin finantari hemoragice, dar, astazi, nimeni nu-si mai propune asa ceva.

2. Principiul permanentei metodelor, conform caruia este obligatorie continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile intreprinderii. Este foarte importanta mentionarea in notele explicative a oricaror modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia: daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat; efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor societatii.

3. Principiul prudentei. Valoarea oricarui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. In mod special aceasta presupune a se avea in vedere urmatoarele aspecte: a) se vor lua in considerare numai profiturile (veniturile,finantarile) recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar; b) se va tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului; c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere. Se intelege deci ca potrivit acestui principiu nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.

4. Principiul independentei exercitiului. Se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor (contabilitatea de angajament). Independenta se

asigura prin respectarea tehnicilor delimitarii in timp a evenimentelor, angajamentelor, veniturilor, cheltuielilor, obligatiilor si, implicit, scadentelor.

5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv. In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv, indiferent de continutul sau economic, de evolutia previzibila a pietei, de consecintele pe care le are aceasta evaluare. Odata stabilita corect valoarea, mai departe, prelucrarea si sistematizarea informatiilor o face contabilitatea dupa toate regulile sale specifice.

6. Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent, cu exceptia corectiilor impuse de aplicarea l.A.S. 8. Atentie la acest principiu intrucat oamenii cu experienta au tendinta de a regla sau reporta erorile dintr-un bilant in altul (bilant de inchidere, bilant de deschidere) in loc sa respecte procedurile contabile care cer scormonirea erorii pentru a afla si efectele sale colaterale.

7. Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de Standardele Internationale de Contabilitate (este vorba de asa numitele conturi rectificative, care aduc activele si, respectiv pasivele, la valoarea contabila neta).

8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

9. Principiul pragului de semnificatie. Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata.

10. Principiul contabilitatii pe baza "Accrual", conform caruia tranzactiile si evenimentele sunt inregistrate in conturi atunci cand apar si nu cand sumele sunt platite sau incasate. Ele trebuie inregistrate in anul financiar la care se refera, principiul accrual fiind o extindere a regulii contabilitatii de angajament.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana necesita adaptarea sistemului finantelor publice la normele europene, obligatie asumata in cadrul Documentului de pozitie la capitolul 11Uniunea Economica si Monetara. Aceasta presupune raportarea datelor statistice in domeniul finantelor publice cu respectarea Sistemului European de Conturi si a regulamentelor emise in aplicarea acestor norme, intre care: inregistrarea operatiilor pe baza principiului acrrual, respectiv la momentul crearii, transformarii, disparitiei/anularii unei valori economice, a unei creante sau a unei obligatii. Sistemul statisticii finantelor publice poate raspunde cerintelor internationale numai in masura in care si contabilitatea institutiilor publice trece lavsistemul contabilitatii de angajament si ofera surse de date suficient de detaliate. Cadrul legal a fost creat prin ordinul ministrului finantelor publice nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii finantelor publice.

Politici contabile
Politicile contabile definesc, deci, o conceptie contabila pentru fiecare intreprindere sau institutie publica in rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele incorporeaza principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o entitate in conducerea curenta a activitatilor a contabilitatii acestora, pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Prin politica contabila trebuie sa se clarifice ferm varianta de operare constanta pentru fiecare tip de eveniment in parte, pornindu-se de la faptul ca I.A.S. si interpretarile Comitetului Permanent pentru Interpretari ofera diverse metode de rezolvare a unei anumite probleme, solutii alternative, calcule optionale etc. Asa constatam ca mai apar si alte principii si reguli, cum ar fi:

rationamentul profesional", singurul care permite alegerea alternativelor;

judecata de valoare" este baza solutiilor contabile; pragul de semnificatie" conform caruia o informatie - este tratata sau nu ca semnificativa in functie de interesul urmarit (spre exemplu daca ea reprezinta sub 5% din portofoliul problemei nu ne intereseaza evident).

Politicile contabile incorporeaza:

principiile; metodele si procedurile; bazele de calcul; regulile de evaluare; practicile proprii, specifice fiecarei institutii publice.

Functionarea contabilitatii
Obiectul contabilitatii, asa cum s-a vazut mai inainte, este poate cel mai clar exprimat prin Legea contabilitatii nr. 82/1991 (republicata in 2004) care, la art. 2, precizeaza: (1) Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori. (2) Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului de asigurari sociale de stat, a fondurilor speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor locale. Organizarea contabila si asigurarea functionarii ei corespunzator pretentiilor europene este totusi atributul fiecarei persoane juridice detinatoare si administrator de patrimoniu, initiatoare si decizionara de acte comerciale, economice si banesti pentru ca, spune Legea (Legea nr. 82 / 1991, republicata 2004, art. 11) contabilitatea nu trebuie confundata sau redusa la intocmirea si

clasarea de documente sau alte inscrisuri, ci conturarea si respectarea unor conceptii si politici care sa asigure conducerea financiara a intreprinderilor si institutiilor, intr-o maniera care sa corespunda exigentelor actuale: integrarea europeana, libera circulatie a bunurilor si a banilor, transparenta in utilizarea resurselor si a fondurilor comunitare, intarirea capacitatii de rezilienta financiara intr-o economie concurentiala si plina de obstacole. Nota: Acest capitol il vom trata, in continuare, pe exemplul institutiilor publice, dat fiind ca este mai accesibila - dar trebuie avut in vedere ca exista standarde, si implicit particularitati, pentru firme-corporatii, pentru banci, asigurari, institutii financiare.

Organizarea contabilitatii
Orice entitate persoana juridica, nu poate functiona decat impreuna cu propria contabilitate, ca o cerinta obiectiva a gestiunii financiare, ordinea si disciplina fiind cerinte ale legii, dar si ale propriului statut. Cu atat mai ferma este constatarea in cazul acelor institutii care gestioneaza banul public, care se leaga direct de la bugetul de national aprobat la randul lui, de Parlamentul tarii. Tocmai de aceea, Legea contabilitatii nr. 82/1991 (actualizata prin O. G. Nr. 70/13.08.2004), precizeaza expres inca de la art. 1, al. 2: Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune (in partida dubla art. 4). In interiorul persoanei juridice, in ansamblul mecanismului sau functional, organizarea si asigurarea functionarii acitivitatii de contabilitate este o chestiune de management, cu multe implicatii, care angajeaza fonduri, oameni, tehnica de calcul si necesita o specializare destul de riguroasa. Tocmai de aceea Legea contabilitatii nr. 82/1991 (actualizata 2004) prevede la art. 1, al (1) ca: raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Persoanele juridice organizeaza si realizeaza contabilitatea, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic (financiar), contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si

raspund, impreuna cu personalul din subordine, de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii. In acest scop, persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile economice, organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul persoanei juridice.

Moneda si cursul de inregistrare

Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Reflectarea in contabilitatea institutiilor publice a operatiunilor privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii Europene se face in lei si in EURO. Conversia dintre EURO si moneda nationala se efectueaza la cursul de schimb lunar al EURO, calculat pe baza cursului de schimb valabil in penultima zi lucratoare a lunii precedente lunii pentru care se stabileste cursul valutar. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de BNR. La data intocmirii situatiilor financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, creante si datorii in valuta) se reevalueaza la cursul comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

Documente si registre contabile

1. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise. Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, reactualizata prin O.G.nr.70 din 13 aug. 2004 precum si a celorlalte prevederi legale privind intocmirea si utilizarea formularelor comune si a celor cu regim special necesare in activitatea

financiara si contabila, orice operatiune economica efectuata se consemneaza intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, devenind astfel document justificativ. Aceste documente, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza deopotriva raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz. O experienta de-o viata a confirmat ca singura solutie pentru ca o operatie economicofinanciara patrimoniala, care apare zi de zi in activitatea economica, sa poata fi introdusa in procesul de prelucrare contabila, o constituie atestarea sa prealabila pe baza unui document justificativ intocmit si pus in circulatie dupa reguli si "canoane" foarte severe. Atestarea documentara a operatiilor economice este o cerinta minim necesara in orice "miscare" patrimoniala. In ansamblul lui, sistemul documentelor contabile este foarte complex, cu numeroase particularitati de continut si restrictii de completare si circulatie: unele se intocmesc in unitate, altele vin sau pleaca spre exterior, unele inscrisuri au caracter de dispozitie, altele de executie si justificare etc., in functie de "tratarea" si complexitatea lor, retinand totusi existenta in practica curenta a trei mari categorii si anume:

Documente justificative prin intermediul carora se atesta efectuarea ca atare a operatiilor economice si care formeaza de fapt masa covarsitoare a acestora;

Documente de evidenta si prelucrare contabila; Documente de sinteza si raportare contabila si financiar-fiscala.

La randul lor documentele justificative pot fi: - documente primare intocmite la locul si in momentul desfasurarii evenimentului patrimonial, pe care il "fotografiaza" pe o macheta specifica fiecarui gen de operatii; - documentele centralizatoare obtinute prin sortarea documentelor primare pe operatii, exprimarea in etalon monetar a marimii operatiilor economice si financiare, deci prin cumularea si centralizarea datelor consemnate initial in documentele primare, spre a facilita prelucrarea lor contabila ulterioara. Sintetizand lucrurile, cateva constatari sunt demne de semnalat in vederea atestarii sistemului documentelor primare: a) Investigarea "codului" pachetului documentelor, ca si "vizualizarea" unora din componentele lui, ne conduce la concluzia ca orice document trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente: - denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.); - denumirea unitatii (gestiunii) care a intocmit

documentul; - numarul de ordine al documentului; - data si locul intocmirii; - felul operatiei, cu indicarea elementelor cantitative si calitative; - valoarea in moneda (scrisa in cifre si in litere, pentru documentele bancare si de casa); - semnatura persoanelor implicate in efectuarea operatiilor, aprobarea si confirmarea datelor inscrise in documente; - semnatura de autorizare prin control a legalitati operatiilor prevazute. Anumite documente mai pot cuprinde si alte elemente ce-i imbogatesc continutul sau ii usureaza prelucrarea, dar cele mai sus mentionate raman indispensabile. b) Pentru toate categoriile de documente exista obligativitatea pastrarii (arhivarii) acestora, in limita unor termene stabilite prin lege, clasarii si sistematizarii lor de asa maniera incat sa faciliteze accesul retroactiv si controlul situatiei desfasurate, la orice moment dorit. c) Se retine de asemenea obligatia respectarii cu strictete a metodologiei de intocmire si circulatie a documentelor primare si introducerea lor in procesul de prelucrare contabila dupa reguli si folosind procedeele cele mai potrivite specificitatii organizatorice si pretentiile manageriale ale fiecarui agent economic. 2. Documentele primare se transpun in conturi, pe principiul dublei inregistrari, prin intermediul formulei contabile, respectand cu strictete procedeele specifice metodei contabilitatii iar toate acestea tin de alfabetul stiintei care se presupune, apriori, ca este cunoscut. Prelucrarea contabila a documentelor se face prin intermediul registrelor si numai in urma acestor operatii ele devin documente justificative. 3. Conform art. 19 si 20 din Legea contabilitatii nr.82/1991 (republicata 2004): registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul inventar si registrul cartea mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. a) Registrul - jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv (si implicit formula contabila de pozitionare corespunzatoare).

Registrul-jurnal poate imbraca forma unui registru-jurnal general si, eventual, a unor registrejurnal auxiliare. In cazul in care se folosesc jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrul-jurnal general (care devine un registru centralizator de control). In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operatiune se va inregistra in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie registrul-jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial se completeaza lunar prin preluarea totalului din registruljurnal obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, care sta la baza inregistrarii in registrul-jurnal. Principalele registre-jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionarile, vanzarile, trezoreria, operatiile diverse, in functie de necesitatile institutiei. Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul-jurnal general. Deci, registruljurnal inlocuieste foile volante ale "notei contabile", iar totalul registrului-jurnal verifica "totalul rulajelor din luna curenta a balantei de verificare. b) Registrul - inventar este un document obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrulinventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Registrul - inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, anual la inchiderea exercitiului, cu ocazia incetarii activitatii, fara stersaturi si spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si in procesele verbale de inventariere, prin gruparea elementelor de activ si de pasiv. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice. Registrul inventar serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii si ca proba in diverse litigii. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului). c) Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilinduse situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se conduce de fiecare institutie,

precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub forma de registru sau foi volante si listari informatice legate sub forma de registru, dupa caz. Registrele de contabilitate prevazute se numeroteaza inainte sau pe masura intocmirii lor, iar la inchiderea conturilor, acestea se bareaza, nefiind admisa inregistrarea unor operatii ulterioare. Registrul-jurnal si registrul-inventar se numeroteaza si se snuruiesc inainte de depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare si inregistrare. Registrul-jurnal si registrulinventar se numeroteaza si se snuruiesc inainte de depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare si inregistrare. Atentie la continut: registrul inventar nu tine locul documentelor de inventariere, nu calculeaza plusurile si minusurile, ci compara valorile stocurilor, creantelor, datoriilor, imobilizarilor existente la finele anului valorile contabile cu valorile juste, de piata in scopul redimensionarii provizioanelor (cresterii descresterii).

4. Balanta de verificare: Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor patrimoniale se intocmeste lunar balanta de verificare (a conturilor, evident). Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile sintetice, urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor (in ordinea din planul de conturi), totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, rulajele curente debitoare si creditoare ale lunii curente, totalul rulajelor cumulate de la inceputul anului pana la zi, debitoare si creditoare ale lunii curente, soldurile finale debitoare si creditoare (deci balante de verificare cu patru serii de egalitati) Balanta de verificare la 1 ianuarie se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie. Cu ajutorul balantei de verificare se certifica corelatiile dintre egalitatile generate de dubla inregistrare a operatiilor patrimoniale in contabilitate, respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice; pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor (balanta soldurilor). Prin intermediul balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile lor analitice.

Persoanele juridice care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure respectarea normelor contabile si controlul datelor inregistrate in contabilitate, precum si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice moment, reconstituirea elementelor si continutului conturilor, a listelor si informatiilor supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie in ordine inversa de la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se poata determina datele de intrare. Organele de control, cu ocazia verificarilor ce le efectueaza la persoanele care prelucreaza in sistem automat datele din contabilitate, au dreptul de acces la documentatia de analiza, programare si de utilizare a tehnicii de calcul, in vederea efectuarii corespunzatoare a testelor necesare. Exercitiul bugetar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii institutiei publice prin actul normativ de infiintare. Aceasta prevedere isi are suporturile sale istorice, traditionale, legislative si chiar astronomice sau climatice.

Sistemul conturilor
Standardele internationale de contabilitate cerceteaza si argumenteaza stiintific evenimentele si solutiile corespunzatoare, evident intr-un camp de rezolutii alternative, asa ca atunci cand trecem la utilizarea practica a conturilor trebuie sa avem in vedere ca orice cont se circumscrie intr-un anume perimetru, intr-un "cadru general" denumit si "Plan contabil general", construit si el dupa o serie de reguli specifice care tin seama de functionalitatea conturilor, de continutul lor economic, de acoperirea necesitatilor de informare, de calcul si control economic etc. (Atentie, nu uitati sa invatati, in prealabil, ce este contul)! In cadrul standardelor de contabilitate, planul contabil general reprezinta "platforma" de lansare a intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniale si al rezultatelor obtinute. Fiecare cont dimensionat in cadrul planului se delimiteaza ca o pista pe care alearga datele in vederea constituirii indicatorilor economici si financiari necesari in gestiune si comunicare, in masurarea pozitiei financiare si a performantelor. In structura sa cea mai generala conturile sunt sistematizate, inainte de toate, pe clase omogene cu o adresa clar delimitata. Daca analizam aceasta structura asa cum este ea reglementata in tara noastra, in consens cu normele internationale de contabilitate, constatam urmatorul tablou al conturilor (valabil pentru orice tip de persoana juridica, eventualele paricularitati regasindu-se in interiorul claselor:

- clasa 1: Conturi de capitaluri (inclusiv rezultate) - clasa 2: Conturi de active imobilizate - clasa 3: Conturi de stocuri si productie in curs de executie - clasa 4: Conturi de terti (decontari), - clasa 5: Conturi de trezorerie - clasa 6: Conturi de cheltuieli - clasa 7: Conturi de venituri - clasa 8: Conturi speciale - clasa 9: Conturi interne de gestiune In ansamblul acestei structuri, semnificatia codificarii (simbolizarii) grupelor si a conturilor este si ea evidenta. Cateva repere sunt interesante de retinut: terminatiile grupelor de la 0 la 8 permit clasificarea operatiilor conform unor criterii generale: in activul bilantier - in functie de destinatia sau natura economica a bunurilor; in contul de "profit si pierdere" in functie de natura cheltuielilor si a veniturilor pe seama carora se formeaza rezultatul exercitiului; - pentru grupele de conturi afectate activului bilantier terminatiile 9 (inclusiv grupa 28) indica provizioanele pentru deprecierea activelor corespunzatoare claselor 2 5; o serie de grupe de conturi sunt perfect simbolizate prin corelatiile absolute dintre ele: gr. 66 - "cheltuieli financiare" si gr. 76 "venituri financiare", sau gr. 67 - "cheltuieli exceptionale" si gr. 77 "venituri exceptionale" etc.; in cazul conturilor si subconturilor de bilant sau de cheltuieli si venituri, terminatiile 9 permit sa se identifice operatiile de sens contrar celor care in mod normal sunt acoperite prin contul de nivel imediat superior sau prin contul de acelasi nivel, cu terminatia de la 0 la 8. Pentru sistematizarea conturilor si ierarhizarea claselor (grupelor s-a folosit "criteriul bilantier" conform caruia conturile sunt clasificate si ordonate in raport de structurile de activ si pasiv, venituri si cheltuieli, delimitate si "aliniate" in bilantul contabil, contul de profit si pierderi, anexele la bilant. Procedand astfel, se realizeaza o legatura directa intre contabilitatea curenta financiara si situatiile de sinteza financiar-contabile; intre sistemul de conturi si bilantul contabil, necesara conducerii operative cand informatia "calda" se culege din conturi fara a mai astepta

sinteza prin bilant. "Tabloul conturilor" este oricum mai complex si mai vechi decat "tabloul elementelor" sa zicem. Asa cum in tabloul lui Mendeleev daca ai anumite supozitii gasesti locul in care se afla elementul chimic nou descoperit sau prezumat, tot astfel in "tabloul lui Luca Paciolo" gasesti contul de care ai nevoie sau, daca economia reala o cere, il poti imagina. i poate in acest domeniu cel mai bun exemplu ni-l ofera institutiile publice, unde, nu de putine ori, trebuiesc cautate niste de plantare a unor conturi specifice pentru diverse evenimente temporare precum finantarile comunitare, fondurile cu destinatie speciala, separarea imobilizarilor supuse amortizarii de cele neamortizabile si inca altele.

Contabilitatea si performanta financiara

Deciziile economice, chiar si cele sociale necesita, intotdeauna, evaluarea capacitatii firmelor, companiilor, societatilor, fiecarei institutii de a genera numerar (venituri, atrageri de fonduri, finantari, etc.) ori echivalente ale numerarului, inclusiv a perioadei si a sigurantei generarii lor. In ultima instanta de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea acesteia de a angaja lucrari si a plati furnizorii, de a-si plati angajatii, de a rambursa imprumuturi si a plati dobanzile corespunzatoare, de a onora diverse alte obligatii. Utilizatorii sunt mai in masura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului daca le sunt oferite informatii complete si concentrate asupra performantei si modificarii pozitiei financiare pentru fiecare entitate persoana juridica la nivelul careia se administreaza venituri, se angajeaza cheltuieli, se genereaza sau se plange dupa resurse. Lumea crede ca aceste afirmatii preluate din cadrul general IAS se refera doar la intreprinderi, intrucat ele au menirea fundamentala de a genera venituri si, de aici, beneficii economice, dar nu e asa. O institutie publica este mai interesanta si devine mai atractiva daca stie sa-si fundamenteze bugetul, sa-si argumenteze cererea de fonduri, daca se incumeta sa solicite si sa obtina finantari pe programe, daca da suportul stiintific si legal dimensionarii si colectarii veniturilor proprii din taxe, impozite, activitati conexe, resurse colaterale, apoi, daca stie sa-si gestioneze cheltuielile balansand corect intre necesitati si resurse iar toate acestea intr-un context in care sa nu fie omise eficienta si perspectiva. Este putin? Nu cred si este bine sa nu va amagiti, ca mai sunt inca multe altele cu care se ocupa ferm performanta financiara cea mai dinamica sectiune a contabilitatii. Asa s -a ajuns la

concluzia SEC 95 conform careia contabilitatea este si o activitate specializata in masurarea si urmarirea (eu spun si calcularea) informatiilor cu privire la pozitia financiara, si fluxurile de trezorerie iar, in consens, Legea contabilitatii nr. 82/1991 modificata 2004 O. G. 70/13.08.2004) are si prevederi exprese pentru institutiile publice (de la presedentia Republicii la presedentia comunei). Informatiile despre performanta unei entitati economice sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla in viitor, pentru anticiparea capacitatii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente, pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care ea, poate angaja si utiliza noi resurse. In practica curenta informatiile privind performanta financiara sunt oferite in primul rand de contul de profit si pierdere, respectiv contul de executie bugetara, dar lucrurile nu sunt chiar atat de simple incat sa le reducem la datele sintetice dintr-un anume formular de raportare periodica pentru ca ar fi pacat sa se ignore informatia in timp real pe care o furnizeaza contul contabil. Performanta este mai importanta decat banii. Banii exprima o posesie, performanta exprima capacitatea de a valorifica posesia. A-ti jucat vreodata risca. Un banut aruncat in sus si cazut pe o anume fata, apoi pe cealalta (avers si vers), oricum produce mai mult decat cel care doarme in punga, chiar daca ramane de vazut in favoarea cui.

Situatiile financiare (cadrul general)

Pozitia, performanta si gestionarea financiara a oricarei institutii publice, economic comerciale, administrative, impun in mod necesar, ca periodic activitatea acestora sa fie sintetizata si supusa unei analize de fond prin intermediul situatiilor financiare. Asa cum precizeaza art. 10, al. 1 al Legii nr. 82/1991 (republicata 2006) documentele oficiale de prezentare a situatiei economico financiare a persoanelor juridice prevazute la art. 1 (societati comerciale, institutii publice, asociatii si organizatii, etc.) sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. Situatiile financiare se intocmesc pornind de la conturile curente, supuse verificarii prin intermediul balantei de verificare, intocmite cel putin anual, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice (Legea 82/1991, republicata 2004 OG 70/13 august 2004).

Dar sa nu se ignore ca cel mai necrutator utilizator de informatii financiare este cel cu banii: proprietarul, finantatorul, donatorul, ordonatorul de credite, etc. Desi nu toate necesitatile de informatii ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare, exista cerinte comune tuturor utilizatorilor. Intrucat proprietarii investitori sunt ofertantii de capital de risc ai entitatii persoana juridica, furnizarea de situatii financiare satisface necesitatile lor si de asemenea va satisface majoritatea necesitatilor altor utilizatori. Situatiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile, situatii, anexe, calcule comparative, fiecare cu explicitarea conducerii, discutate si aprobate sub semnatura de organele abilitate, supuse auditarii si facute publice. Aceste formalizari au menirea de a intari valoarea cognitiva a informatiilor contabile concomitent cu valorificarea lor in procesul decizional si managerial.

CAPITOLUL II. BILANTUL CONTABIL

Pentru realizarea funciilor contabilitaii: de informare, decizie i control, este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele contabile, in documente de sinteza expresive i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitaii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, banca, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a intreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societaile comerciale i a Legii Contabilitaii 82/1991, toi agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai sa intocmeasca bilan contabil. Bilanul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitailor patrimoniale, care contribuie la imaginea fidela, clara i completa a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimoniala. Acest lucru presupune: respectarea cu buna credina a regulilor privind evaluarea patrimoniului; respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitaii bilanului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii; posturile inscrise in bilan trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitaii i baza informaionala fundamentala, bilanul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica i in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un moment dat. Mai jos regasii ultima varianta de bilan contabil, cea aferenta anului financiar 2011, in baza caruia vom efectua exerciiile practice de analiza financiara.

Odata cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu anexa la bilan, unitaile patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conine in principal: prezentarea situaiei unitaii patrimoniale i evoluia sa previzibila; elemente deosebite intervenite in activitatea unitaii patrimoniale dupa incheierea exerciiului; participaiile de capital la alte unitai; activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor subunitai proprii; activitatea de cercetare-dezvoltare; alte referiri cu privire la activitatea desfaurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune.

CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIAR

In practica uzuala, mai ales cea din Romania, managementul financiar folosete ca principal instrument de lucru analiza financiara care, prin definiie, este un proces complex de cunoatere a starii economico-financiare a companiei i care folosete metode adecvate i indicatori specifici in vederea identificarii cauzelor i factorilor care au determinat o anumita stare a companiei. Analiza se efectueaza pe perioade/intervale de timp diferite, de obicei pe exerciii financiare, urmarind evoluia indicatorilor de la o perioada la alta. Parcurgem acum caiva indicatori clasici dar relevani pentru analiza economicofinanciara: 1. capitalul propriu reprezinta sursa de finanare stabila la dispoziia companiei i este format din aporturile de capital ale asociailor (capitalul social), primele de capital, rezervele legale i rezervele din reevaluarea activelor companiei, rezultatul reportat (performana financiara din exercitiile anterioare) i rezultatul exerciiului (profit sau pierdere). In bilanul nostru suma capitalului propriu o regasim la randul 37 din formularul 10-bilan prescurtat; dupa cum observam este o suma pozitiva dar, in alte cazuri, se poate intampla ca suma sa fie negativa, adica pierderile acumulate de societate sau rezervele rezultate din scaderea valorii activelor depaesc capitalul social, aceasta din urma situatie fiind una de nedorit. In cazul companiei noastre observam o crestere a valorii capitalului propriu de la suma de 1.752.913 lei in anul 2010 la 2.062.319 lei in anul 2011; cauza creterii o reprezinta profiturile obinute de companie. 2. cifra de afaceri poate cel mai popular indicator, reprezinta totalul vanzarilor/facturarilor efectuate de companie din activitatea comerciala i nu include tva-ul aferent facturarilor. De exemplu compania noastra, care are ca obiect de activitate exploatarea pietriului (balastiera), vinde un activ propriu, acest venit nu se cuprinde in cifra de afaceri fiind considerat venit excep ional. In exemplul nostru cifra de afaceri o regasim in formularul 20 contul de profit i pierdere la randul 01 iar ca evoluie putem observa o diminuare valorica faa de perioada precedenta de 400.045 lei sau procentual de 5,88 % (400.045 / 6.796.948 * 100). Dei aceasta diminuare nu reprezinta, cu

siguranta, un semnal foarte bun, in practica financiara curenta se ine cont mai mult de procentul cu care se diminueaza acest indicator.

Soldurile intermediare de gestiune, cele clasice la care vom face referire in acest curs sunt: 1. marja comerciala - se folosete cu precadere la companiile cu activitate specifica de comert sau la partea pur comerciala din activitatea unei companii i poate fi exprimata atat in valoare absoluta cat i procentual. In cazul companiei noastre putem observa acest indicator doar in exercitiul financiar 2010 ca diferena intre suma aferenta randului 03 i cea aferenta randului 16 din contul de profit i pierdere. Calculand efectiv, avem: 356.575 - 217.834 = 138.741 lei in valoare absoluta sau: 138.741 / 217.834 * 100 = 63,69% . Atunci cand calculam procentual, ne raportam intotdeauna la valoarea de achizitie/costul de intrare al marfii vandute. 2. producia exerciiului este expresia valorica globala a activitaii companiei, de multe ori mult mai relevanta decat cifra de afaceri deoarece cuprinde, in plus, producia stocata sau producia imobilizata. Dar finanatorii clasici din zilele noastre (banci, societai de leasing) se ghideaza dupa cifra de afaceri, considerand neinteresanta producia stocata de exemplu, deoarece nu exprima performanele de marketing ale companiei. In cazul companiei noastre putem observa valoarea produciei stocate la randul 07 din F20-contul de profit i pierdere; iar ca producie a exercitiului putem lua in considerare fara probleme suma totala a veniturilor din exploatare (randul 12). 3. valoarea adaugata se calculeaza pe baza relaiei: producia exerciiului + marja comerciala consumuri provenite de la teri; poate fi interpretata ca o cretere de valoare pe care compania o aduce bunurilor cumparate de la teri. Suma valorii adaugate la nivel naional, provenita de la toti operatorii economici, se folosete la calcularea produsului intern brut (PIB). 3. rezultatul din exploatare este expresia finala a activitaii productive i se poate constitui ca excedent sau deficit sau, altfel spus, profit sau pierdere din exploatare. Indicatorul reflecta capacitatea companiei de a genera profitul din care poate acoperi cheltuielile financiare (costul imprumuturilor) i

exceptionale (neprevazute). In cazul companiei noastre rezultatul din exploatare inregistreaza o scadere faa de perioada anterioara, cauza principala fiind scaderea cifrei de afaceri; cu alte cuvinte odata cu scaderea cifrei de afaceri scad i cheltuielile productive, ceea ce arata capa-citatea companiei de a gestiona factorul extern al scaderii cifrei de afaceri. Daca totui cheltuielile de exploatare (randul 35 din formularul 20 contul de profit i pierdere) nu inregistrau o scadere, puteam interpreta ca incapacitate a companiei de a se adapta mediului extern/pieei. Ca o remarca personala, inand cont de faptul ca in literatura de specialitate teoreticienii folosesc i termenul de rezultat brut de exploatare sau excedent brut de exploatare, ceea ce este un non-sens deoarece rezultatul/excedentul de exploatare nu poate fi decat brut; daca mergem mai departe, rezultatul de exploatare corectat cu rezultatul financiar i cu cel exceptional dau rezultatul curent al exerciiului asupra caruia intervine fiscalitatea (impozitul pe profit daca, bineaneles, rezultatul curent este profit) pentru ca apoi sa ajungem la rezultatul net al exerciiului financiar. 4. rezultatul financiar este diferena dintre veniturile financiare (dobanzi incasate, diferene pozitive de curs valutar, etc.) si cheltuieli financiare (dobanzi aferente imprumuturilor contractare, diferene negative de curs valutar, discount-uri acordate clienilor). 5. rezultatul curent i rezultatul net al exerciiului am facut referire mai sus, nu mai detaliem, menionam doar ca aceste doua rezultate stau la baza calculului rentabilitaii/profitabilitaii companiei. Concluzionand la situaia financiara a companiei noastre, putem spune ca rezultatul financiar a inregistrat o uoara contracie cauzata, in principal de scaderea cifrei de afaceri, stare de fapt negativa dealtfel, scadere care a condus la nevoia ajustarii cheltuielilor de exploatare i, desigur, a generat i o scadere a profitului net. Nu cred ca ar fi cazul sa insistam pe cauzele scaderii cifrei de afaceri deoarece, in cele mai multe cazuri cred eu, nu este de competena managementului financiar. Pe langa soldurile interne de gestiune, analiza financiara mai folosete o serie de indicatori de performana financiara; deoarece acetia sunt destul de numeroi i inand cont ca

unii deriva din alii, ne vom opri doar asupra celor mai uzitai dintre ei, ordinea in care -i vom prezenta nu este neaparat cea a importanei lor: 1. rata profitabilitaii calculat la diferite nivele ale profitului brut, net, de exploatare acest indicator se uziteaza mai ales in momentele in care se incearca o investiie noua i mai ales atunci cand investiia ar trebui realizata cu surse externe/atrase. Sa ne oprim doar asupra calculului ratei profitului net, dupa formula: Rpn = Profit net / Cifra de afaceri * 100. De obicei ratele profitabilitaii se raporteaza la cifra de afaceri, dar putem raporta i la producia exerciiului, am explicat diferena dintre cele doua la partea de solduri interne de gestiune. Pentru compania noastra Rpn 2011 = 309.406 / 6.396.903 = 4,84 %, respectiv Rpn 2010 = 411.944 / 6.796.948 = 6,06 % . Cum putem interpreta aceasta diminuare a ratei profitului net? O explicaaie ar putea fi aceea ca societatea nu i-a putut diminua cheltuielile in ritmul scaderii cifrei de afaceri sau poate ca managementul companiei nici nu a dorit acest lucru. Trebuie sa facem i precizarea ca o reducere drastica i intr-un termen scurt a cheltuielilor poate avea efecte negative asupra continuitaii activitaii pe termen mediu i lung. Deci putem considera ca o varianta de lucru, cel puin teoretica, acceptul managementului companiei pentru diminuarea profitului i implicit a ratei profitului; vom detalia mai mult acest aspect in momentul in care vom vorbi despre controlul i reducerea costurilor. 2. lichiditatea o putem defini, intr-un limbaj semiacademic, capacitatea companiei de a-i achita la timp datoriile faa de teri. Indicatorul poate fi calculat in mai multe variante: lichiditatea generala, patrimoniala, imediata, la vedere, etc. Lichiditatea generala se calculeaza ca raport intre activele curente (stocuri, creane, disponibilitai baneti) i datoriile curente (furnizori, salariai, datorii la stat, credite pe termen scurt). In actuala conjunctura economica se folosete cel mai mult lichiditatea imediata care, spre deosebire de cea generala, elimina din calcul elementele de stocuri. O rata/procent general acceptata pentru lichiditatea imediata ar fi de 100 %. In cazul companiei noastre, pentru a calcula lichiditatea imediata (Li), folosim date din F10-bilan prescurtat, astfel:

Li = (creane+disp.baneti) / datorii curente * 100 = 95,68 % Rd.06 Rd.08 Rd.11 Rezultatul este destul de aproape pragul optim, totui sub acest prag i confirma problemele de lichiditate pe care le intalnim la aproape toate companiile de pe piaa. 3. solvabilitatea generala (Sg) capacitatea companiei de a acoperi toate datoriile din totalul activelor, se calculeaza dupa formula: Sg = total active / total datorii * 100. Un nivel general acceptat este considerat, procentual, intre 120% si 150%. In cazul companiei noastre preluam sumele din F10-bilant prescurtat i avem: Sg = (active imobilizate+active circulante) / (datorii pe termen scurt+datorii pe termen lung) / 100. Sg=(4.426.122+3.582.571)/(3.266.017+3.023.105)/100 = 127,34 % Din

calcul rezulta ca avem capacitatea de a plati datoriile, un semnal bun de care tin cont foarte mult in special bancile. 4. rata autonomiei financiare (Raf) sau, altfel spus, gradul de indatorare, ne arata pana la ce nivel ne putem indatora i o calculam astfel: Raf = datorii totale / capital propriu * 100; sumele le preluam tot din F10-bilant prescurtat i avem: Raf = (Rd.11 + Rd.14) / Rd.37 * 100 = 305% inand cont ca un nivel procentual general acceptat este cuprins intre 100% i 150%, putem observa ca stam foarte prost cu acest indicator. Putem face vreo propunere catre managementul companiei pentru remedierea indicatorului? Trebuie sa ne gandim ce anume am putea corecta i sa observam ca, capitalul propriu il putem crete prin aportul asociailor la capitalul social sau prin creterea profiturilor anilor urmatori. Dar mai putem propune i convertirea creditelor pe care asociaii le-au acordat firmei in capital social, inand cont ca, in cadrul datoriilor pe termen lung, sumele imprumutate de asociai au o pondere semnificativa iar Legea 31 a societailor comerciale permite acest lucru. Deci cretem capitalul propriu concomitent cu diminuarea datoriilor, adica corectam automat acest indicator. 5. viteza de rotaie a stocurilor (Vrs) masoara capacitatea companiei de a vinde produsele stocate intr-un timp cat mai scurt i poate fi exprimata ca numar de rotaii sau ca numar de zile aferente unei rotaii. O calculam dupa formula: Vrs =

Costul bunurilor vandute / stoc mediu; in cazul nostru preluam sumele din F10 si F20 i avem: Vrs = Rd.13F20+Rd.14F20+Rd.15F20 / Rd.05F10 = 6,54 rotaii / an. Daca imparim numarul de zile din an (365) la numarul de rotaii, obinem durata medie a unei rotaii, adica 56 de zile. Aici numarul optim de rotaii sau durata medie optima a unei rotaii variaza destul de mult de la business la business asa ca nu ma hazardez sa dau o valoare optima general agreata. 6. fondul de rulment (Fr) mai este cunoscut ca i capital de lucru, se calculeaza ca diferena dintre activele curente i datoriile curente (pe termen scurt) i are un rol foarte important in determinarea lichiditaii. Indicatorul poate avea valoare pozitiva sau negativa, din cea din urma varianta deriva un alt indicator, necesarul de fond de rulment . In exemplul nostru calculam fondul de rulment, preluand sumele din F10, astfel: Fr = Rd.09 Rd.11 = 3.582.571 3.266.017 = 316.554 lei. Aa cum spuneam, daca valoarea ar fi negativa, diferena in minus ar insemna necesar de fond de rulment care ar pute a fi obinut fie prin aportul la capital al asociatilor sub forma de lichiditai, fie prin credit furnizor, fie prin credite bancare pe termen scurt (linie de credit). 7. pragul de rentabilitate (Pr) mai este cunoscut i ca punct mort, reprezinta acel nivel in care vanzarile acopera costurile fara a genera profit. Deoarece consider ca nu poate fi calculat cu exactitate 100%, o varianta buna de calcul urmatoarea: Pr = cifra de afaceri profitul net ; in cazul nostru, preluand sumele din F20, avem: Pr = 6.396.903 309.406 = 6.087.497 lei ; cu alte cuvinte aceasta ar fi fost, valoric vorbind, punctul mort al companiei pentru exerciiul financiar 2011.

Un element foarte important, pe care managementul financiar este de asteptat sa-l ofere este acela al soluiilor de control si posibilitatea reducerii costurilor. In condiiile unor contracii evidente a pietelor, lucru nedorit dar care este o realitate certa a zilelor noastre, reducerea costurilor, in special a celor de exploatare, devine pentru managementul companiilor principala inta pe termen scurt; sigur trebuie sa recunoatem ca este

o problema sensibila care trebuie bine gandita i efectuata cu cea mai mare minuiozitate, astfel incat sa nu afecteze evoluia pe termen mediu i lung a business-ului. Daca observam atent evoluia cheltuielilor in cazul companiei noastre, vom vedea o reducere a celor directe, cu excepia cheltuielilor cu personalul. Adica s-au redus cheltuielile cu materialele, cu utilitaile i cu serviciile terilor; totui ramane intrebarea: de ce au crescut cheltuielile cu salariile? Sa fie oare din cauza faptului ca a existat nevoia unei fore de munca suplimentare, varianta creterii semnificative a salariilor nefiind una plauzibila. Daca este aa, atunci apare inevitabil o diminuare a productivitaii muncii, ceea ce ar putea constitui o bila neagra pentru managementul companiei.

CAPITOLUL IV. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI?

Un buget reprezinta proiecia asteptarilor unei firme asupra veniturilor, cheltuielilor i profitulului/pierderii pentru o perioada determinata de timp. Construcia bugetului pornete intotdeauna cu asumarea unor asumpii legate de mediul de afaceri, de evolutia mediului intern i extern firmei i evident de ateptarile managementului

firmei. Bugetul reprezinta practic proiecia in cifre a planului de afaceri, el fiind in fapt consolidarea cifrica a tuturor "particelelor" care compun planul de afaceri. Consolidarea in acelai format a bugetelor pe 3-5 ani duc la reprezentarea financiara a unui plan strategic; in funcie de complexitatea afacerii, bugetele pot fi mai simple sau mai complexe. Indiferent de complexitatea lor, ele insa au la baza aceleai principii. Bugetul se utilizeaza in egala masura de catre companii i instutuii publice. Se spune ca un buget bun este unul care poate fi inteles de toi potenialii utilizatori, chiar daca nu au cunostinte financiare aprofundate. Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitaii , echilibrului i realitaii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii i executarii oricarui buget, prin bugetul de venituri i cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective:

proiectarea tuturor fluxurilor in lei i valuta, ocazionate de intreaga activitate a agentilor economici, pentru cunoaterea i inerea sub control a intrarilor i ieirilor de bani i in final, al capacitatii de a onora integral i la timp platile;

reflectarea tuturor veniturilor i cheltuielilor, proiectarea i optimizarea capacitaii agentilor economici de a realiza beneficii ( profit); desfaurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru finanarea nevoilor, a aciunilor social-culturale i a altor aciuni; evaluarea i dimensionarea relaiilor baneti ale agenilor economici cu salariaii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice i juridice in calitate de debitori sau creditori;

Mai jos gasii un model super-simplist de buget. In cadrul acestui curs nu vom detalia la modul practic, adica cu exerciii pe cazul concret al companiei noastre deoarece este important, in prima faza, sa stapinim analiza financiara, apoi sa facem previziuni. Asadar, in cadrul urmatorului curs, cel de avansai, vom experimenta concret un buget.

SC EXEMPLU SA /SRL

BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI PENTRU ANUL/PERIOADA X

INDICATORI

SUME x

LEI

Venituri din lucrari/servicii Venituri din vanzari marfuri A Productia vanduta TOTAL VENITURI EXPLOATARE

0 0 0 0

Chelt privind marfurile Chelt materiale Chelt lucr / serv terti

0 0 0

Chelt impozite & taxe (fara imp profit) 0 Chelt cu personalul B Chelt cu amortizarea 0 0

TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE 0 C=A-B REZULTAT DIN EXPLOATARE 1 2 Venituri financiare 0 0 0

D=C+1-2 Cheltuieli financiare

REZULTAT CURENT ACTIVITATE 0 3 4 Venituri exceptionale 0 0 0 0 0

E=D+3-4 Cheltuieli exceptionale 5 F=E-5 REZULTAT BRUT Cheltuieli impozit pe profit REZULTAT NET

Elaborarea bugetului de venituri i cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate i de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitaii de gestiune, a cheltuielilor i veniturilor corelate cu prevederile

bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programai cu cei efectivi, amplificand rolul informaiilor contabile in procesul conducerii activitaii. In funcie de nevoile utilizatorilor, bugetul poate fi detaliat i personalizat fara limitare. Este foarte importanta diferenierea intre un buget, care este o previziune, i execuie bugetara, document cu acelai format i aceeai structura ca i bugetul dar care prezinta situaia faptica la sfaritul unei perioade de raportare. Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai meninerea firmei la un anumit nivel cat i pentru dezvoltarea acesteia in concordana cu mediul economic in care exista i cu tendinele acestuia. Pentru ca aceasta politica sa fie cat mai exacta i cat mai utila organelor executive ale agentului economic ea trebuie sa ii fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins i sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate in condiii de rentabilitate in mod cat mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata i spre viitor i sa incerce sa prevada posibilitaile optime de finanare in funcie de costurile existente pe pieele de materii prime, capital i produse finite pe care actioneaza societatea. Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atat pe termen scurt cat i pe termen lung al societaii, conducerea este obligata sa acorde o atenie deosebita modului in care sunt programate i se desfasoara toate procesele financiare : Evaluarea nevoilor de capital Gasirea posibilitailor de finanare Organizarea folosirii capitalului atras in modul cel mai eficient posibil. In condiiile unei economii de piata concureniale, activitatea firmelor trebuie sa se desfaoare profitabil conform unei relaii de echilibru intre venituri i cheltuieli. Pentru a desfaura o activitate rentabila, conducerile oricarei unitai economice trebuie sa-i preconizeze cheltuielile, incasarile i plaile pentru o anumita perioada de timp. Reprezentand un instrument principal al previziunii financiare a unitailor economice, elaborarea bugetelor de venituri i cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitaii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitaii nr. 82 din 19 91, republicata. In acest sens bugetul de venituri i cheltuieli se intocmete pe feluri de activitai, iar controlul execuiei bugetare se realizeaza in scopul cunoaterii rezultatelor i furnizarii datelor

fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitaii patrimoniale. Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitailor viitoare ale firmei precum i precizarea politicilor , programelor i procedurilor menite sa asigure condiiile necesare pentru atingerea acestor obiective. Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune compania sunt utilizate in mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre societate pentru finanarea activitaii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara.

CAPITOLUL V. CASH FLOW ul

I se mai spune i pulsul real al firmei, este elementul central al managementului financiar i, in aceasta perioada, marea provocare a oricarei afaceri. Trecand peste analizele financiare complexe, deciziile de dezvoltare bazate pe un istoric economic pozitiv sau inginerii legale cu credite bancare sau fonduri nerambursabile, mai este cunoscut in Romania i sub denumirea de flux de numerar. Definitia termenului poate fi una foarte simpla: diferenta dintre incasarile i plaile curente ale unei firme, pe o perioada specifica de timp. In cazul concret al companiei noastre, acest indicator il regasim direct calculat de catre F10-bilan prescurtat, la randul 12, sub denumirea de active circulante nete, suma fiind de 316.554 lei. Deci avem un cash-flow pozitiv, acesta fiind un aspect bun. Fara un cash-flow atent gestionat, nu putei avea raspunsuri privind solvabilitatea i

lichiditatea firmei i, de aici, gradul de rentabilitate. Cazurile de falimente spectaculoase din economia mondiala sunt o dovada ca nu intotdeauna este suficient si vinzi mult i bine. Peste tot i toate, cash-flow-ul reprezinta echilibrul. Va spune ce s-a intamplat din punct de vedere al rulajelor i va ajuta sa va planificai activitatea firmei. Daca un cash-flow este negativ, atunci se impune luarea de urgena a unor masuri excepionale precum: amanarea unor plai catre furnizori, realizarea de venituri suplimentare (oferte speciale, promoii, reduceri de pre), contractarea creditelor.

Atenie!
Un cash-flow negativ pentru mai mult de 6 luni, in cazul unei firme mici, este un semnal clar ca firma se indreapta intr-o direcie greita. Mai ales daca in aceasta perioada nu s-au facut investiii masive, trebuie analizai imediat toi indicatorii financiari i luate decizii de salvare a afacerii! Pe de alta parte, trebuie pregatita afacerea pentru a face faa i perioadelor in care cash flow-ul este pozitiv. Depozitele bancare, retehnologizarea, investiiile in formarea profesionala a angajailor sau extinderea afacerii sunt citeva din opiunile pe care le avei. Asta in cazul in care nu va gandii, spre exemplu, la o vacana exotica (nerecomandata in nici o situaie, decat in cazul repartizarii profitului pe dividende, dar i aici cu asumarea ferma a deciziei).

Mai jos regasii un model simplist de cash-flow (flux de numerar), ca i in cazul bugetului de venituri i cheltuieli, vom efectua exerciii practice in cadrul cursului de avansai. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 TRIMESTRUL / ANUL Sold initial de numerar Incasari Incasari din vanzari Alte incasari din activitatea firmei Vanzari de active si alte incasari din activitatea extraordinara Imprumuturi contractate Contributia actionarilor in numerar Total incasari TRIM. I TRIM. II TRIM. III TRIM. IV

10 Plati 11 Achizitii de stocuri 12 Cheltuieli cu personalul 13 Cheltuieli administrative, altele decat cele cu personalul 14 Alte cheltuieli din exploatare(compensari) 15 Plati aferente contractelor de leasing (inclusiv dobanzi) 16 Cheltuieli de capital 17 Retrageri de numerar de catre actionari 18 Alte cheltuieli financiare si exceptionale 19 Rambursarea datoriilor 20 Rambursari de capital existente 21 Plata dobanzilor pentru creditele existente 22 Rambursari de capital - aferente noii solicitari de credit 23 Plata dobanzilor - aferente noii solicitari de credit 24 Total Plati 25 Fluxul net de numerar (+/-) 26 Sold final de numerar Previzionarea cash flow-ului i urmarirea rezultatelor efective ale acestuia sunt doua activitai eseniale aflate in stransa legatura. O buna previzionare a cash flow-ului, numita i buget de cash flow, sta la baza procesului financiar al unei firme i este deosebit de importanta pentru supravieuirea acesteia. Cum altfel va putei asigura ca avei resursele financiare necesare pentru a va extinde afacerea sau macar pentru a plati salariile daca nu va planificai, cu un grad mai mic sau mai mare de probabilitate, intrarile i ieirile de lichiditai pe saptamani, luni, ani? Daca este intocmit corect, bugetul de cash flow va oferi afacerii dvs. controlul financiar necesar pentru a va ghida activitaile i pentru a catiga increderea bancilor. Deasemenea, el va mentine sub control impulsul de a se cheltui sau de a se investi mai mult decat ii poate permite firma. Bugetul dvs. de cash flow nu trebuie sa fie complicat pentru a fi eficient. Puteti folosi un tabel realizat in Excel, putei cumpara un program simplu de contabilitate sau puteti chiar sa facei estimarea cu creionul pe hartie.

CAPITOLUL VI. FISCALITATE

In incheierea acestui curs, doresc sa facem o trecere in revista succinta a principalelor elemente de fiscalitate pentru o companie. Dupa cum probabil cunoatei deja toate aspectele de fiscalitate sunt reglementate de Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala. Avem, in Romania, cateva categori de impozite/taxe: pe rulaj/vanzari, pe performana financiara, pe munca, pe proprietate. La categoria taxelor pe rulaj/vanzari cea mai cunoscuta este taxa pe valoarea adaugata (TVA), am definit in cadrul soldurilor interne de gestiune ce este valoarea adaugata. Procentual avem cateva cote de TVA: cota standard de 24%, cota redusa de 9% pentru tiparituri i servicii de cazare, cota redusa de 5% pentru construcia de locuine. Pentru vanzarile sau prestarile externe (exporturi) avem scutire de taxa iar pentru unele operatiuni desfasurate pe teritoriul arii (masa lemnoasa, cereale) avem un sistem special de taxare denumit taxare inversa care presupune ca taxa este platita doar de catre consumatorul final. Calculul i plata TVA se efectueaza lunar de catre companiile cu cifra de afaceri anuala de peste 100.000 de euro sau cele care efectueaza achiziii intracomunitare de bunuri (din statele

UE), respectiv trimestrial de catre companiile cu cifra de afaceri anuala sub 100.000 de euro i care nu efectueaza achiziii intracomunitare de bunuri. In ambele cazuri plata se efectueaza pana la data de 25 a lunii/trimestrului urmator celui de referina. In categoria performanei financiare avem impozitul pe profit, calculat ca procent de 16% din profitul brut la care se adauga cheltuielile nedeductibile (nerecunoscute de catre codul fiscal ca eligibile la calcului impozitului). Calculul si plata impozitului se face trimestrial pana la data de 25 a lunii urmatoare trimestrului de referina. O forma speciala in aceasta categorie este impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in fapt o facilitate acordata companiilor mici, care au o cifra de afaceri anuala de pana la 100.000 euro i maxim 9 angajai. Calculul impozitului se face aplicand cota de 3% direct tuturor veniturilor inregistrate de companie intr-un trimestru, termenul de plata fiind data de 25 a lunii urmatoare trimestrului de referina. Tot aici mai putem vorbi i de impozitul pe dividente, tot in procent de 16%, aferent profitului net repartizat pe dividende odata cu aprobarea bilanului contabil anual de catre asociai. Calculul impozitului se face la fiecare trana de ridicare a dividendelor, dar nu mai tarziu de finele anului in care s-a efectuat repartizarea profitului pe dividende. In categoria impozitelor pe munca avem contribuiile sociale si cota unica de impozit pe venitul din salarii. Aceste impozite se retin i de la angajai i de la angajator (companie). In cazul contributiilor retinute de la angajai avem: contrubuia la asigurarile sociale (pensia) in procent de 10,5%, contribuia la fondul de omaj de 0,5%, contribuia la asigurarile sociale de sanatate de 5,5% si cota unica de impozit pe venitul din salarii de 16%. Asigurarile reinute de la angajator sunt: contribuia la asigurarile sociale de 20,8%, contribuia la asigurarile de omaj de 0,5%, contribuia la asigurarile de sanatate de 5,2%, fondul de accidente de munca de 0,25% (variabil in funcie de natura activitaii), contribuia pentru concedii medicale de 0,85% i fondul de garantare a creanelor salariale de 0,25%. Calculul i plata acestor taxe se face lunar, pana in data de 25 a lunii urmatoare celei de referina cu excepia microintreprinderilor (maxim 3 angajai) care calculeaza i platesc trimestrial. In categoria taxelor pe proprietate avem: impozitul pe teren, calculat la unitatea de masura hectar sau fraciune in funcie de rangul localitaii si de locaia terenului

 impozitul pe cladiri, calculat prin aplicarea la valoarea de inventar a cladirii a unei cote procentuale care variaza intre 1% i 2%. Atenie: codul fiscal solicita reevaluarea construciilor cel puin odata la 3 ani, in caz contrar cota de impozitare poate ajunge pana la 30% incepand cu acest an impozitul pe mijloacele de transport, calculat in funcie de tipul mainilor i de capacitatea cilindrica impozitul pe mijloacele de reclama/publicitate, mai este cunoscut si ca taxa firma, se calculeaza ca suma fixa pe fiecare metru patrat de reclama. Toate taxele pe proprietate sunt calculate anual de catre primaria in raza careia ii are sediul compania si au 2 scadene: 31 martie i 30 septembrie.

Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Titlul programului: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Titlul proiectului: Tineri Antreprenori de Succes Editorul materialului: JCI Romnia Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei

www.antreprenoridesucces.ro