1. Loialitatea familial i loialitatea n cadrul relaiei de cuplu Loialitatea familial este un concept-cheie in gandirea luiIvan Boszormenyi- Nagy.

El pornete de la ideea c exist o etic a relaiilor transgeneraionale. Inclcarea acestei etici determin dezechilibre transmise peste multe generaii. Unitatea unui grup depinde de loialitatea membrilor lui. Lipsa de loialitate a unuia dintre membrii grupului genereaz un dezechilibru pe care Boszormenyi-Nagy il traduce prin injustiie. In familie aceast injustiie se exprim prin rzbunare, fug, boli i accidente. Boszormenyi-Nagy i G. Spark, in cartea lor de referin Invisible loyautes, au pus in eviden reguli de funcionare familial bazate pe ateptri reciproce. Exist nite datorii pe care fiecare membru al familiei le are fa de grupul familial. In virtutea acestor datorii exist i o contabilitate familial, cum o numete Boszormenyi-Nagy (apud Schutzenberger, 1993). Aadar, cand vorbim despre loialitate familial vorbim i despre datoriile pe care unul sau mai muli membrii ai unei familii le resimt fa de inaintaii lor. Nu ne referim neaprat la cele pe care le recunosc sau i le asum contient, ci mai curand la cele pe care le resimt incontient. Conceptul psihanalitic de loialitate familial invizibil se refer la identificarea incontient cu un membru al familiei adesea decedat in mod tragic sau disprut (idem. op. cit., 1993). Maniera in care urmaii se achit de aceste datorii este transgeneraional. Neachitarea datoriilor intr-o familie poate duce la instalarea unor comportamente i situaii repetitive transmise la nivelul incontientului familial. Adevrate semnale de peste timp exemplu 1. Loialitatea cred ca este prezenta in majoritatea familiilor, dar o loialitate accentuata fata de parinti am vazut la matusa mea, sora cea mica a mamei mele, in varsta de 26 de ani. Aceasta intotdeauna a fost alaturi de bunicii mei, chiar si in momentul in care logodnicul ei i-a propus sa se mute impreuna. Aceasta a refuzat si l-a rugat sa se mute la ei pt ca ea nu isi poate lasa parintii singuri intr-o casa atat de mare si cu atat de multa treaba. Matusa mea a ale sa fie loiala parintilor ei deaorece este cea mai mica, iar ea a fost conceputa cand acestia deja erau la o varsta mai inaintata. 2. Un alt exemplu, dar de data aceasta cu lipsa de loialitate, este cel al unui prieten de familie ce a ales sa isi lase fratele mai mic sa stea in gazda si sa moara de foame cand parintii lor au murit, acesta avand o situatie financiara buna, iar fratele lui fiind inca student si lucrand si el, cat ii permite timpul si faptul ca nu are niciun fel de experienta.

2. Rolul spaiului identitar n istoria familial i personal Reprezint spaiul care ne permite s ne confirmm, s ne asumm i s ne manifestm o anumit identitate (C. Denisa Godeanu (Stoica, 2007). Corbusier spunea c prima dovad a existenei noastre este aceea de ocupare a spaiului (apud Abraham Moles, Elisabeth Rohmer, 1998). Dinamica identitar se activeaz tocmai in relaie cu spaiile pe care le ocupm i in care ne micm. Putem vorbi despre un spaiu identitar familial, spaiu identitar profesional sau spaiu identitar naional. In absena unui spaiu identitar obiectiv se activeaz un spaiu identitar surogat, pe care il asociem cu patologia identitar. Spaiul identitar fantasmatic poate fi permanent (ex: psihoze) sau tranziional (crizele identitare ce in de dezvoltarea uman) (Denisa Stoica, 2007). Prioritatea spaiului identitar surogat in raport cu cel real se asociaz cu patologie identitar (migraia in delir). In concluzie, dinamica spaiu identitar real vs. spaiu identitar fantasmatic poate genera confuzii identitare de diferite grade. Atunci cand unui copil i se refuz spaii din casa familiei (buctria, sufrageria etc.), el triete interdicia ca pe o excludere, ca pe o lips de confirmare in familie. Acolo unde mama ocup i ii asum tot spaiul casei, din buctrie pan in dormitor, copilului ii mai rmine migraia in virtual (cri, filme, internet etc.). Exist i varianta lipsei de granie, adic situaia in care copiii i prinii interfer spaial. Copiii nu mai triesc in acest caz excluderea, ci fuziunea, nediferenierea (vezi cazurile in care copiii i prinii dorm in acelai dormitor sau in acelai pat), lipsa spaiului personal. Un alt exemplu care reflect dinamica identitate spaiu identitar se refer la situaia familiilor care triesc in regim extins. Prinii, prinii prinilor i copiii se angajeaz intr-o lupt pentru spaiu, soldat cu confuzii identitare i lips de granie, purtate de ctre descendeni transgeneraional. Psihanalitii Albert Eiguer i Didier Anzieu vorbesc despre proiecia Eului familial in modul de imprire a spaiului familial. Intre spaiu i persoana care il ocup pot exista diverse relaii, de asumare, de rejecie, de ignorare. Imi asum spaiul i-l amenajez, imi resping spaiul, migrez in alte zone, ignor spaiul in care locuiesc, il las in paragin. Privarea de spaiu (ex. spaiul concentraionar) nu genereaz, ins, numai migraia in fantasm, ci i posibilitatea de explorare i asumare a spaiului psihic interior, efectul fiind extensia contiinei. Multe mrturii ale celor care au avut experiena lagrelor i inchisorilor confirm acest efect. Unele persoane care au trit experiena inchisorii ies transformate in urma acesteia. In acest caz putem vorbi despre un spaiu-limit (inchisoarea, manstirea), care poate fi tranziional, favorizand explorarea unor alte identiti, unor alte spaii interioare. Spaiul identitar tranziional este acel spaiu care conine, la un moment dat, sentimente, emoii, nevoi, identiti nemanifestate i neconfirmate in scenariul cotidian al individului. Filmul poate fi un astfel de spaiu identitar tranziional ce poate permite explorarea unor alte identiti. Indrznim s spunem c, in urma analizei genogramelor in cadrul procesului terapeutic, am descoperit, pe lang cele menionate mai sus, tipuri specifice ale spaiului identitar, anume: spaiul identitar al cuplului, spaiul identitar securizant, spaiul identitar structurant (conintor), spaiul identitar confuzional, spaiul identitar reparator, spaiul identitar originar, spaiul identitar corporal.

Mitul familial Este un concept foarte important in abordarea transgeneraional. Dup Ferreira i J. Bying Hall, mitul este un discurs unitar care acord tuturor membrilor familiei roluri rigide ce pot fi inelese ca echivalente, la nivel sistemic, cu mecanismele de aprare la nivel individual. Sunt numeroase i diferite, specifice pentru fiecare familie. Mitul familial exprim convingeri imprite care privesc pe de o parte membri familiei i pe de alt parte relaiile lor. Aceste convingeri trebuie acceptate a priori, in ciuda falsificrilor flagrante. Mitul familial prescrie roluri i atribuii ale membrilor in tranzaciile lor reciproce. False sau iluzorii, aceste roluri sau atribuii sunt acceptate de fiecare ca un lucru sacru i tabu pe care nimeni nu indrznete s-l examineze. (Ferreira, apud Selvini Palazzoli, 1980). Un membru al familiei poate ti c este, de fapt, vorba despre o imagine fals, dar el pstreaz acest lucru ca pe un secret. Individul este inainte de toate cel care sufer. El se va opune cu toat fora dezvluirii. Refuzand s-i recunoasc existena, el va face tot ceea ce poate pentru a pstra intact mitul familial. Robert Neuburger vorbete despre mitul familial in legtur cu credinele manifestate in caracteristicile i specificitile grupului familial. Aceste credine privesc toate nivelurile realitii familiei. Dup Neuburger, exist dou lumi care sunt in interaciune in cadrul unei familii. Este vorba despre lumea miturilor i lumea ritualurilor (Neuburger, 1989).

Mitologiile familiale i mitologiile comunitare In practic mitologiile familiale se refer la modalitaile transmise de fiecare familie de a fi in lume ca femeie, ca brbat, ca i cuplu cstorit, la sexualitate. Vorbind despre miturile lumii moderne Mircea Eliade se refer la mituri ca la ...expresia unui mod de a fi in lume... (Eliade, 1991 apud Godeanu, 2008). Eliade se refer i la mitologia difuz care propune adolescenilor europeni numeroase modele de imitat. Vorbind despre aceste modele el se refer i la eroi de romane, eroi de film i noi adugm actorii, eroii jocurilor pe calculator, etc. Toate aceste modaliti de a fi in lume specifice unei familii influeneaz pe fiecare dintre noi. Comunitatea i familia proprie particip la crearea unei poveti care pe lang scenariul personal de via ne aresteaz intr-o matrice din care uneori s-ar putea s nu ieim niciodat. Anne Teachworth (2006) vorbete despre efectul posthipnotic care ne ghideaz alegerile profesionale, parteneriale i de alt natur. Este important s devii contient de mitologia specific comunitii in care trieti. Acordurile i contractele familiale contiente i incontiente construiesc legturile familiale (Decherf, 2005). Mitul familial este prezervat cu ajutorul memoriei familiale. Memoria familial ca orice tip de memorie, conjug cele trei dimenisuni in care se desfoar viaa unui individ: trecut, prezent, viitor. Faptul c cineva ii aduce aminte de ceea ce a trit el sau mai cu seam de ceva trit de antecesorii lui i povestit celor din familie, este tocmai expresia unor legturi de filiaie, a apartenenei individului la grupul social din care face parte, la familia din care provine. Individul se identific cu modelele, cu valorile i evenimentele care au constituit viaa familiei din care provine. Acestea reprezint zestrea generaional cu care fiecare pornete in via i totodat perceptele pe care se construiete prezentul. Aadar nu trim intrun prezent rupt de trecut aa cum nu trim in viitor fr s ne sprijinim pe ceea ce cunoatem despre noi i cei din mediul in care provenim. Mitologiile mass-media se refer la ansamblul miturilor care sunt capabile pentru o perioad de timp s genereze modele i valori adaptative deoarece fac reerire la eroi modele de comportament. In mod particular, expresia mitologii mass-media este folosit in cadrul abordrii inter-i transgeneraionale pentru a reflecta modul in care ele ne afecteaz iniierea i dinamica relaional. Mitologiile mass-media fac parte din mitologia difuz, aa cum spunea Mircea Eliade i se refer la laicizarea, degradarea i camuflarea miturilor.

Obietul purttor de secrete ruinoase Termen introdus de Serge Tisseron, prin care face referire la obiecte, atitudini, fapte care creeaz goluri in istoria familial (apud Eiguer, 1999). Obiectele purttoare de secrete ruinoase ne duc cu ideea la diversele tipuri de secrete care trebuie s rman ascunse, tocmai pentru a proteja pe cineva de ruine, aa cum afirma i S. Tisseron. Unele secrete ruinoase observate in practica analitic se refer la conduite ce implic crima, violul, incestul.

Secretele legate de relaiile erotic-afective din familie pot afecta scenariul prezent de alegere partenerial. Persoanele afectate de astfel de secrete se prezint in clinic reclamand dificulti in gsirea unui partener/ partenere sau in meninerea unei relaii. Refacerea memoriei afective transgeneraionale cu ajutorul dramagenogramei aduce in prim plan secrete, care ies la iveal cu aceast ocazie i care privesc relaii eroticafective neconfirmate de membrii familiei, neacceptate de acetia, in virtutea unor mituri i ritualuri familiale. Relaiile cu parteneri deja cstorii, copiii din flori, morile dureroase sau misterioase ale unor parteneri sau partenere sunt secrete care impiedic disponibilitatea descendenilor pentru relaii parteneriale. Aceti descendeni sunt in incapacitatea de a elabora psihic o relaie partenerial din cauza nespusului din familie. Ei sunt prini in scenarii-capcan i in relaiicapcan care intrein pattern-ul de eec partenerial. Elemente de psihopatologie Patologia darului sau a poverii Alberto Eiguer (2006) inscrie nevoia pe care o simte un copil de a se achita de datoriile fa de prini in ceea ce el numete patologia darului i a datoriei. Potrivit acestei concepii, copilul poart o grij permanent fa de prini, incat propria independen este pus sub semnul intrebrii, instalandu-se astfel o patologie specific, patologie a darului. Fenomenul politica darului se incadreaz in ansamblul fenomenelor ce definesc maladia genealogic familial. Politica darului se refer la capacitatea mamei de a crea in copilul ei un sentiment de culpabilitate i sentimentul datoriei. Copilul resimte in permanen nevoia de a se achita de datorii. Maniera in care el se achit de aceste datorii este transgeneraional. Neachitarea datoriilor intr-o familie poate duce la instalarea unor comportamente i situaii repetitive transmise la nivelul incontientului familial. Se poate vorbi despre psihopatologia darului i a datoriilor. Sentimentele profunde de vin ii pun pe unii dintre descendenii unei familii s se ocupe atat de mult de prinii lor, incat risc s nu reueasc in satisfacerea nevoii lor de independen. Imi vine in minte exemplul unei prietene ai carei parinti au divortat cand ea era foarte mica. Din acel moment mama preluand si rolul de tata. Din acel moment prietena mea a inceput sa se simta datoare fata de mama ei, dupa cat de multe facea pentru ea si ajungea sa o apere pe aceasta

indiferent de situatie, chiar pana in punctul in care aceasta mutandu-se la bucuresti la facultate, intr-o zi mama o suna sa ii spuna ca s-a certat cu vecinul de la parer. In acel moment Clara s-a urcat in primul microbuz ce ducea spre orasul ei si a mers sa isi apere mama, aceasta simtindu-se datoare sa o protejeze si sa o ajute indiferent de ce nevoi ar avea ea si dac acestea ii sunt sau nu satisfacute. O alta situatie pe care eu am remarcat-o la o alta prietena de a mea este cum aceasta se simte obligata sa stea acasa cu mama ei, care este vaduva de 5 ani. Prietena mea a renuntat la dorinta de a face o facultate si de a activa intr-un domeniu care i-ar aduce multe satisfactii doar pentru a sta alaturi de mama sa si pentru a ajuta cu tot ce este nevoie. Mama nu i-a cerut acest lucru, insa ea s-a simtit obligata sa o ajute pentru ca, sustine ea, mama sa nu ar putea sa se descurce singura.