Sunteți pe pagina 1din 28

Componentele Parodontului.

gingie cu : epiteliu gingival, Parodontiul superficial sau de invelis:

corion gingival,
ligamente supraalveolare.

Parodontiul marginal:

cement radicular, Parodontiul profund de sustinere sau functional: Desmodontiu, (Periodontiul) os alveolar.

Unde este situat periodontiul


Periodontiul este un tesut localizat in spatiul dintre lama compacta a alveolei si cementul radicular sau fanta periodontala

Smalt

Coroana Colul
R a d a c i n a

Spatiu integlobular Spatiul odontoblastic Pulpa cu vase si nervi

Epiteliu gingival

Desmodontiu (Periodontiu) Cementul


Canalul radicular

Osul alveolar

Este un tesut de tip conjunctiv, cu grad ridicat de mineralizare, care acoper suprafaa radicular a dinilor i, uneori, o mic poriune din coroana dintelui. Cementul este intrefaa dintre rdcina dintelui i desmodoniul din spaiul dentoalveolar. Are o culoare alb-glbuie si o grosime initial de 14 650 microni, care se modific si difer cu vrsta si topografia. Cementul este de dou feluri: primar si secundar. Cementul primar este de regul de tip acelular, iar cel secundar este de tip celular. Ambele tipuri de cement au o matrice organic care se calcific si contin fibrile de colagen.

Cementul primar si secundar


Cementul primar(acelular) este depus n straturi succesive, paralele cu suprafata radicular, sub form de lamele si are rolul de a ancora fibrele ligamentare periodontale. Fibrele sunt nserate cu un capt n cement si mineralizate la acest nivel. Cementul acelular contine substante anorganice pn la 65 %, ap 12 %, si substante organice -23%, este mai gros n zonele de furcatie a rdcinilor si la apex. Cementul secundar(celular) este situat n jumtatea apical a rdcinii i la nivelul furcaiilor dinilor pluriradiculari. n poriunea mijlocie a rdcinii cementul celular poate acoperi o poriune de cement acelular depus anterior.

Raportul topografic ntre smal i cement poate fi:


cementul acoper smalul cervical n 60-65% din cazuri (fig. a); cementul vine n contact cu smalul n 30% din cazuri (fig. b); cementul nu se ntlnete cu smalul, lsnd o mic poriune de dentin descoperit, n 5-10% din cazuri (fig. c).

Totalitatea structurilor din spaiul dentoalveolar formeaz un complex morfofuncional, denumit desmodoniu. Spaiul dento-alveolar are forma de clepsidr, fiind mai ngust n zona de roaie a dintelui hypomochlion i mai larg n zona cervical, respectiv apical. Spaiul dento-alveolar este vizibil pe imaginea radiologic ca o zon de radiotransparen crescut.

Largimea spatiului periodontal:


Prin poziia punctului hypomochlion mai aproape de apex, aproximativ la unirea a 2/3 coronare ale rdcinii cu 1/3 apical, limea spaiului dentoalveolar nspre coronar va fi mai mare dect spre apical, datorit amplitudinii mai mari a braului de prghie de 2/3 fa de 1/3 din lungimea rdcinii. n medie spaiul dento-alveolar msoar 0.35mm spre coroana dintelui, 0.25mm spre apex si 0.17 mm n zona hypomochlion.
Dimensiunile spaiului dento-alveolar, deci ale desmodoniului, variaz n funcie de: vrst: este mai larg la adolesceni i tineri dect la vrstnici; gradul de erupie: este mai ngust la dinii neerupi i inclui; gradul de funcionalitate a dintelui: este mai larg la dinii cu funcie normal, activi i mai ngust la dinii fr antagonti; hiperfuncia prin suprasolicitare mrete dimensiunile spaiului dentoalveolar; inflamaia desmodoniului; afeciuni sistemice: sclerodermia se nsoete de o lrgire a spaiului dentoalveolar;

Structura Desmodontiului

Desmodontiu

substan fundamental;

celule;

fibre;

vase i nervi.

Substanta fundamentala:

Este o matrice organica nefibroasa, in care sunt inglobate componentele desmodontiului. Din punct de vedere chimic, substanta fundamentala este formata din macromolecule de proteoglicani si glicoproteine.

Celulele. Tipuri
Celulele mezenchimale nedifereniate Fibroblatii
Osteoblatii Cementoblatii Osteoclastele Odontoclastele

Celulele epiteliale provin din teaca lui HERTWIG

Celulele din desmodoniu au funcia principal de meninere a sistemului fibrelor ligamentului periodontal prin sintez de noi fibre i remodelarea celor existente. Dintre celulele desmodoniului se disting: Celulele mezenchimale nedifereniate dotate cu un nalt potenial de transformare n celule ca: fibroblati, cementoblati, osteoblati. Ele joac un rol estenial n procesele de structurare normala a desmodoniului, cementului i osului alveolar. De asemenea, particip alturi de alte sisteme raparatorii la fenomene de regenerare dup intervenii chirurgicale asupra parodoniului marginal. Fibroblatii formeaz marea majoritate celular a desmodoniului i sunt orientai cu axul lung, paralel cu cel al fibrelor principale. Funcia principal a fibroblatilor const n sinteza moleculelor de colagen care formeaz fibrile i fibre. De asemenea, sintetizeaz matricea de proteogicani din jurul fibrilelor.

Celulele

Celule
Osteoblatii sunt situai n desmodoniu nspre osul alveolar, n zonele de osteoformare i de osteomodelare alveolar. Pot fi situai i n interiorul osului alveolar, n lacune, ca osteocii. Cementoblatii sunt dispui spre suprafaa cementului i particip n procesul de cementognez. Osteoclastele acioneaz mpreun cu osteoblatii n remodelarea osului alveolar. Odontoclastele sunt celule cu rol n reabsorbia esuturilor mineralizate, iclusiv cementul, fr a se integra fucional cu cementoblatii. De altfel, remodelarea cementului este un fenomen mai rar dect remodelarea osului alveolar. Celulele epiteliale provin din teaca lui HERTWIG i diafragma epitelial n cursul cementogenezei i sunt cunoscute ca resturile epiteliale ele lui MALASSEZ. Celulele de aprare ca macrofage, mastocite, polimorfonucleare, limfocite sunt prezente n numr redus n desmodoniul normal.

Fibrele desmodontale. Ligamentul periodontal.

fibrele de colagen fibre de oxytalan fibre elastice

Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal


1

Fibrele crestei alveolare

Fibrele orizontale
Fibrele oblice Fibrele apicale Fibre interradiculare

Fibrele crestei alveolare sunt uor oblice, se ntind de la marginea osului alveolar spre cementul radicular, sub epiteliul joncional. Fibrele orizontale sunt dispuse n unghi drept fa de axul longitudinal al dintelui, de la creasta alveolar la cementul radicular. Fibrele oblice sunt cele mai numeroase i constituie suportul principal de susuinere a dintelui n alveol. Se ntind de la osul alveolar spre cement, unde se inser mai apical dect pe os. Fibrele apicale se ntind radiar, oblic sau chiar vertical de la vrful rdcinii la osul nconjurtor.

Functiile Periodontiului:
Funcia de preluare a solicitrilor dentare
Funcia de structurare i restructurare tisular

Funcia de nutriie

Funcia senzitiv i senzorial

Funcia de preluare a solicitrilor dentare asigur:

Rezistena fata de forele ocluzale de impact;

Transm. forelor ocluzale ctre os. alveolar

Protecia form. vasculonervoase

Meninerea unor relaii normale gingivodentare.

Rezistena fa de forele ocluzale de impact (Functia de amortizare)


este expicat prin mai multe teorii:
Teoria sistemului vsco-elastic Conform acestei teorii, forele de impact mping lichidul desmodontal n spaiile osului medular prin orificiile laminei dura. Dup depletiia lichidului intercelular, fibrele ligamentului periodontal se ntind prin dezondulare i produc o compresie a vaselor din care se extravazeaz un ultrafiltrat sanguin care reface volumul lichidului intercelular. Teoria tensiunii ligamentare atribuie rolul principal fibrelor de colagen care, care n cursul solicitrilor, prin impact se dezonduleaz i transmit tensiunea sub form de traciune asupra osului alveolar. Acesta sufer o deformare elastic tranzitorie care, dac nu este excesiv este neutralizat de osul bazal al maxilarului i al mandibulei.

Dintii Sexul
1 2 3 4 5 6 7 8

Total

Masculin 25 23 36 40 40 72 68 48 1408 Feminin 18 15 22 26 26 46 45 36 936

In caz de lipsa a unui dinte functia lui o ia asupra sa dintele vecin. Aceste schimbari de functie duc la mobilizarea fortelor adaugatoare. Insusirea parodontului de a se adapta la fortele permanent schimbatoare declanseaza fortele de rezerva . Aceasta particularitate depinde de starea parodontului, de raportul dintre partea coronara si cea radiculara a dintelui, de suprafata radiculara, de virsta etc. Prin urmare, reiesind din gradul de intensitate a fortei musculare, fortei de rezistenta a parodontului si fortei de masticatie, putem sa presupunem ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza numai 50% din forta totala a parodontului, pe cind cealalta parte se gaseste in rezerva. Fortele de rezerva a parodontului pot fi antrenate, de exemplu, prin folosirea permanenta a produselor alimentare dure. In scopul dezvoltarii unui sistem stomatognat armonizat morfologic si functional si a declansarii fortelor de rezerva se recomanda folosirea produselor alimentare dure.

Aparatele de determinare a rezistentei parodontului.


Pentru determinarea rezistentei parodontului la presiunea masticatoare Bleck a construit un aparat special gnatodinamometrul, care prezinta doua branse unite cu o spirala si un indicator, care determina marimea fortei dezvoltate asupra spiralei, in kg. Dupa ce virfurile branselor sint instalate pe suprafata ocluzala intre doi dinti, se propune de a stringe maxim arcadele dentare, urmarind deplasarea arcului pe cadranul indicatorului. Discipolii lui Bleack au modificat gnatodinamometrul mecanic ( Haber, Tissembaum), iar Rubinov, Perzaskevici au construit gnatodinamometrul electronic. Investigatiile facute in acest domeniu au dat dovada de o mare varietate a indicilor, deoarece rezistenta periodontiului la forta aplicata depinde de numerosi factori cum ar fi: starea parodontului, maladiile suferite in trecut si cele concomitente, starea genereala, psihica, tipul de ocluzie, virsta, timpul masurarii ( dimineata, ziua, seara) etc.

Amar S, Chung KM, Influence of hormonal variation on the periodontium in women, Periodontology 2000, 1994:6: 78-87. Dumitriu HT, Dumitriu Silvia, Paradontologie, Ed.Viaa medical Romneasc, Bucureti, Ed.I: 1997; Ed.II: 1998; Ed.III: 1999. Protetica Dentara, Ilarion Postolachi. 1993 V. SEVERINEANU.- Odontologie si Parodontologie. Ed. Didactica si Pedagogica., Bucuresti-1977. MONICA TOADER-RADU - DINTELE SI PARODONTIUL {1997}

Multumesc Pentru Atentie!!!