Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Bucureti Facultatea de Jurnalism i tiinele Comunicrii Anul II - ID

Tehnici de redactare n televi iune Asist! "oria #oraru TUT$%AT &

4.3 REPORTAJUL
Este cel mai complex format utlizat in emisiunile de stiri si este cea mai buna ocazie pentru urnalistul de tele!iziune de a se exprima pe deplin" imbinand mesa ul transmis de text cu cel transmis de ima#ine. $urta medie optima este de %& pana la '( de secunde" dar poate cobori pana la 4( de secunde" sau in cazuri exceptionale poate urca pana la doua minute" daca subiectul este considerat de importanta ma ora. )n functie de distanta dintre momentul desfasurarii e!enimentului si momentul difuzarii" se intalnesc doua tipuri de reprota * +. reporta ul in direct" atunci cand cele doua momente coincid, un tip mai rar utilizat in emisiunile de stiri, -. reporta ul inre#istrat" cand difuzarea informatiei are loc dupa desfasurarea e!enimentului, este !arianta cea mai utlizata in emisiunile de stiri tele!izate si constituie principalul subiect al acestui capitol. Principala caracteristica a reporta ului de stiri este faptul ca tratea a su'iectul dintrun sin(ur un(hi de a'ordare si numai unul! Daca su'iectul necesita o durata mai mare decat cea o)tima* e )re+era'ila tratarea sa in doua* sau chiar mai multe re)orta,e din un(hiuri de a'ordare di+erite* decat intr-un sin(ur re)orta, cu o durata mai mare si in care un(hiurile de a'ordare sunt amestecate* ca in care intele(erea si retinerea in+ormatiei ar +i mult in(reunate!

-!.!/! 0ta)ele reali arii re)orta,ului


).

Ale(erea su'iectului

.e !a face utilizand criteriile de selectie a informatiei in functie de natura postului si de politica redactionala.

II!

Documentarea

Aceasta etapa incepe inca din redactie" imediat ce subiectul a fost ales" prin studierea tuturor documentelor disponibile" le#ate de subiect. )n cazul unui e!eniment

anuntat pentru care se pre!ede un reporta in direct" este indicat ca ec/ipa sa faca in prealabil o deplasare la fata locului pentru a repera punctele cele mai fa!orabile amplasarii camerei 0camerelor1 de luat !ederi" in scopul obtinerii unor ima#ini cat mai su#esti!e. )n cazul reporta ului inre#istrat" aceasta delplasare preliminara nu este recomandata deoarece poate duce la formarea unei idei preconcepute despre subiect si c/iar la ratarea unei ima#ini interesante. Aici este foarte importanta stabilirea contactelor cu persoane susceptibile de a putea furniza informatii esentiale in intele#erea subiectului. Odata ce a fost inc/eiata aceasta prima etapa" cea 2de redactie3" se !a trece la faza principala" cea a documentarii in teren. Aceasta cuprinde cule#erea informatiilor ce !or fi utlizate atat la ni!el de text" cat mai ales" la ni!el de ima#ine. $e aici rezulta necesitatea unei perfecte colaborari intre reporter si operator" primul fiind obli#at sa posede un minimum de cunostinte despre posibilitatile camerei de luat !ederi si sa fie capabil sa #andeasca subiectul" inainte de orice" in termeni de ima#ine. Reporterul trebuie sa fie constient ca" desi el este raspunzator de calitatea produsului finit" ceea ce trebuie !alorificat la maximum este munca operatorului" deci ima#inea. 4umai asa se poate obtine acea unitate a ec/ipei" absolut necesara pentru realizarea unui reporta de calitate.

Ti)uri de )alnuri utli ate in reali area re)orta,ului de stiri


$aca !orbim de clasificari" ine!itabil ne !om #andi la criterii. 5om prezenta in continuare cate!a dintre acestea. I! DU1A 1$2ITIA CA#0%0I3 Planuri fixe 6 camera imobila..unt planurile cel mai frec!ent utilizate in realizarea reporta ului pentru emisiunea de stiri.Un asemenea reporta ar trebui sa contina '(7'&8 planuri fixe. Miscari de camera 6 camera in miscare.Este un tip de plan care nu este recomandat in reporta ele7stire.Astfel" intr7un asemenea reporta " de %&7'( de secunde" nu ar trebui sa a!em mai mult de una" cel mult doua miscari de camera" si numai daca utilizarea lor este bine ustificata.$inamizarea reporta ului se !a realiza in primul rand prin alternarea un#/iurilor de filmare si a !alorilor de cadra si nu prin utilizarea abundenta a miscarilor de camera. DU1A TI1U4 #I5CA%II CA#0%0I3 Panoramari 0laterale sau !eritcale1 6 miscare de rotatie dupa un ax perpendicular pe axul camerei.Panoramarile !erticale se mai numesc si bascule" iar deca miscarea este rapida !orbim despre un raf. Travelling 0lateral" orizontal sau !eritcal1 6 miscare de translatie de7a lun#ul sau perpendicular pe axul camerei.

II!

4u este recomandat in reporta ele de stiri" decat in situatii exceptionale.)n 29anuel du ournalisme radio7tele3" Jac:ues Larue7Lan#loisexclude total posibilitatea utilizarii tra!ellin#ului" mentionand ca miscari de camera doar panoramarea"bascula si transfocarea.Principalul moti! pentru care tra!ellin#ul nu este recomandat este faptul ca este aproape imposibila realizarea unei miscari perfect rectilinii tinand camera pe umar. Transfocare 0sau zoom1 6 este !orba de o falsa miscare de camera. Aceasta este fixa" dar se modifica distanta focala a obiecti!ului. Efectul este de tra!ellin# orizontal 0apropiere sau departare1 prin modificarea !alorii de cadra III! DU1A 6A4$A%0A D0 CAD%AJ3 Planuri largi Planuri medii Planuri stranse DU1A 1$2ITIA 5UBI0CTU4UI FATA D0 CA#0%A3 Plan ansamblu 6 plan cu !aloare mare de cadra " in care subiectul nu este bine identificat si situat in decor. Are rol in stabilirea decorului in care se petrece actiunea" dar poate da informatii si despre amploarea acesteia.0 !ezi foto + 1 Plan general 6 plan cu !aloare mare de cadra " in care subiectul este bine identificat si situat in decor.Are rolul de a stabili exact locul desfasurarii actiunii. 0!ezi foto - 1 Plan american 6 plan situat la limita intre lar# ;i mediu" cu subiectul cadrat de la #enunc/i in sus. Este foarte des utlizat in relatarile din picioare 0 stand7up 1" deoarece permite prezentarea in plan secund a unor elemente de decor care pot plasa reporterul la locul faptei. 0 !ezi foto 3 1 Plan mediu 6 subiectul cadrat de la brau in sus.0 !ezi foto 4 1. Este un tip de plan folosit destul de frec!ent la inter!iuri. Prim-plan 6 plan cu !aloare mica de cadra . .ubiectul este cadrat bust. 0 !ezi foto & 1 Gors-plan 6 plan cu !aloare misca de cadra . .ubiectul este cadrat cap. La cadra este permisa taietura pana la ni!elul radacinii de par" dar se !a a!ea #ri a sa se lase suficient loc pentru a nu scoate barbia din cadru cand subiectul !orbeste.)n #eneral denumirea de #ros7plan este data planurilor stranse in care este prezentat un subiect 6 altul decat un om 6 de foarte aproape. 0!ezi foto < 1 Paln detaliu 6 planul cu cea mai mica !aloarea de cadra " prezinta un detaliu din subiect. 0!ezi foto % 1

I6!

6!

DU1A %$4U4 I7 %01%$TAJ3 Planuri ilustrative 6 au rolul de a ilustra textul cu ima#ine. Planuri de legatura 6 fac le#atrua intre doua momente ale unei sec!ente" sau intre doua sec!ente diferite. prin sec!enta se !a intele#e o succesiune de planuri care su#ereaza o actiune. .au mai pe scurt" o unitate de loc" timp si actiune. Plan cheie 6 in cadrul reporta ului este unul sin#ur" si anume primul plan al reporta ului. Are rol de a acorsa !izual" de a capta atentia telespectatorului. 4u este neaparat un plan factual" ci trebuie sa contina elemente cat mai socante pentru oc/i. 4u orice plan care desc/ide un reporta este un plan c/eie. $e exemplu" planurile care prezinta si#le 0lo#o7uri1 ale unor institutii" sau cele care au" in #eneral" rol de localizare a actiunii" nu sunt planuri c/eie si de accea plasarea lor in desc/iderea reporta ului nu este recomandata. DU1A CA7TITAT0A D0 I7F$%#ATI0 FU%7I2ATA3 Planuri informative 6 sunt planuri care au continut informati! ridicat si care permit foarte putin" sau c/iar de loc" acoperirea lor cu text. .unt planuri care ar trebui sa fie cel mai cautate si care sa furnizeze baza reporta ului. Planuri pretext 6 sunt planuri cu continut informati! practic nul" dar care au o !a#a le#atura cu subiectul. Permit furnizarea informatiei la ni!el de text care nu a putut fi plasata pe palnurile informati!e si care este absolut necesara intele#erii subiectului.

6I!

Interviul in cadrul re)orta,ului 8sincronul9


)n cadrul etapei de documentare" reporta ul trebuie sa pre!ada si o discutie cu un interlocutor apropiat" sau c/iar implicat in subiect si care i7ar putea furniza informatii ce !or fi prezentate ca atare in cadrul reporta ului. =/iar daca rolul principal al acestui fra#ment de inter!iu este de a creste credibilitatea materialului" el nu !a fi utilizat cu orice pret" daca informatia nu este suficient de puternica" sau daca furnizorul ei are mari dificultati in exprimare. )n continuare !om prezenta cate!a repere pentru realizarea unui inter!iu corect" din care sa poata fi selectat un fra#ment ce !a fi utilizat la realizarea reporta ului. )ntrebarile !or fi putine si bine tintite. Ele !or fi formulate in asa fel incat raspunsul sa aiba sens si in conditiile in care intrebarea cade la monta . .e !a tine seama si de faptul ca inter!iul 0 sincronul 1 !a fi 2lansat3 din constructia textului" in asa fel incat discursul interlocutorului sa cur#a firesc. Lansarile radiofonice" de tipul 2 >directorul intreprinderii ?" domnul )on Popescu" ne7a declarat> 3" reprezinta o solutie simplista"
4

neadec!ata unui reporta de tele!iziune.Prezentarea interlocutorului se !a face printr7un insert 0burtiera1 cu numele si calitatea acestuia.)nformatia nu este atat de importanta incat sa ustifice consumul de timp necesar transmiterii ei si prin textul reporterului" si" in plus" demonstreaza inte#rarea fortata a inter!iului" sau c/iar inutilitatea acestuia in reporta . )nterlocutorul !a fi plasat intr7un mediu cat mai familiar" dar si su#esti! pentru locul desfasurarii actiunii. .e !a e!ita insa ca discutia sa se poarte la birou" acolo unde interlocutorul s7ar simti prea stapan pe situatie si ar putea a!ea tendinta de a conduce situatia. E!ident ca acest lucru nu este intotdeauna posibil.Ar fi destul de dificil"de exemlu" sa7l con!in#em pe #u!ernatorul @ancii 4ationale a Romaniei sa7si paraseasca biroul. )n acelasi scop reproterul nu !a ceda nici o clipa micorfonul din mana" acesta reprezentand un fel de sceptru" un simbol al puterii celui care stabileste re#ulile ocului. $e altfel" este indicat ca inter!iul sa se realizeze cu doua microfoane* al reproterului si o la!aliera pentru interlocutor. Astfel se poate e!ita aparitia microfonului in cadru" lucru nedorit nu doar din ratiuni estetice" sau pentru ca ar putea constitui un bruia optic" ci si pentru ca astfel este eliminata ideea de intermediar intre interlocutor si public. .e !a e!ita prezenta bruia elor optice pe fundal 0elemente de decor !iu colorate sau in miscare" care ar putea distra#e atentia telespectatorului de la discursul interlocutorului1. Reporterul !a sta cat mai aproape de operator" in asa fel incat pri!irea interlocutorului sa fie" practic indreptata spre camera de luat !ederi. .e !a crea astfel senzatia ca interlocutorul se adreseaza direct publicului si in acelesi timp el !a discuta cu o persoana reala" ceea ce ii !a diminua stresul pro!ocat de prezenta camerei de luat !ederi. )nterlocutorul trebuie sa con!erseze cu publicul pentru ca informatia ii este adresata si este interesanta pentru acesta. $aca nu este asa" inter!iul este inutil.

III!

0ditarea 8monta,ul9

Editarea reprezinta realizarea efecti!a a reporta ului ca produs finit" bun de difuzat. )n functie de produsul rezultat in urma monta ului exista doua tipuri de monta * MONTAJ ON-L N! 6 produsul rezultat in urma editarii este un produs finit" bun de difuzat. MONTAJ O""- L N! 6 produsul rezultat este doar o mac/eta care !a fi supusa monta ului on7line pentru a obtine produsul finit. )n #eneral acest tip de monta se utilizeaza in cazul in care exista foarte mult material brut" ceea ce nu se intampla" in #eneral" la reporta ele pentru emisiunile de stiri" unde materialul brut nu depaseste de obicei &7% minute. )n functie de suportul pe care se efectueaza monta ul se intalnesc de asemenea doua tipuri de monta " utilizate in mod curent in editarea reporta ului de sitri*

&

MONTAJ # $!%T sau P$ N A&AM'LA$! 0cut1 6 monta ul se face prin alipirea planurilor pe un suport considerat !ir#in. MONTAJ P$ N N&!$T 6 consta in acoperirea cu un semnal a unui semnal preexistent" fie el si ne#ru. Acest tip de monta permite acoperirea cu planuri ilustrati!e a unui inter!iu prea lun#" sau plasarea textului reporterului de7a lun#ul reporta ului. )nainte de a trece la editarea materialului" urnalistul trebuie sa stie ca trebuie sa e!ite o serie de #reseli cu un impact ne#ati! mai mic sau mai mare in receptarea informatiei. $intre acestea" patru sunt de o #ra!itate deosebita si producerea lor este cu desa!arsire interzisa* TA !T($A P! M &%A$! #! %AM!$A Pentru a putea citi si analiza o miscare de camera oc/iul are neaparata ne!oie de doua puncte de reper* la inceputul si la sfarsitul miscarii. $in aceasta cauza" orice miscare de camera trebuie obli#atoriu sa inceapa si sa se tremine cu o zona de fix suficient de mare pentru a fi perceputa de oc/i. )n functie de continutul informati!" aceste zone pot !aria ca durata de la circa o secunda" pana la durata de plan. &ALT(L N %A#$( 0 ump7cut" cla:ue1 Este sc/imbarea brusca a pozitiei subiectului in doua planuri succesi!e" fara o modificare semnificati!a a !alorii de cadra 0 foto ' 1. $aca diferenta de !aloare de cadra este de cel putin 3(8" atunci nu este salt in cadru si alaturarea planurilor este permisa 0 foto +( 1. .ituatia apare frec!ent la monta ul sincronului. =ea mai buna solutie de eliminare este acoperirea zonei de salt cu un plan ilustrati! 0metoda insertului !ideo1. 9etoda cea mai ieftina si mai frec!ent utilizata este" insa" intercalarea unui plan subliminal" de obicei de ne#ru" care atenueaza efectul de salt 0metoda 2mustei31. &ALT(L N A) 0saritura peste ax1 =onsta in alaturarea a doua planuri in care subiectul a fost filmat de7o parte si de alta a axului desfasurarii actiunii 0 foto ++ 1.=u alte cu!inte in cele doua planuri alaturate" subiectul !a fi filmat din aceeasi umatate a unui cerc ima#inar impartit in doua de axul ima#inar al desfasurarii actiunii.

(T L *A$!A PLAN($ LO$ &('L M NAL! Pentru a putea percepe o ima#ine" oc/iul uman are ne!oie de cel putin +A3( secunde. )ma#inile cu o durata mai mica decat aceasta se numesc ima#ini subliminale" iar utilizarea lor este interzisa prin le#e"deoarece ele sunt percepute in subconstient si au o foarte mare capacitate de su#estie.Pentru a putea citi o ima#ine" sunt necesare cel putin 3 secunde. =u alte cu!inte" acest inter!al de timp

<

este necesar pentru ca oc/iul nu doar sa perceapa existenta ima#inii" ci sa o ii si descifreze continutul.Planurile cu o durata mai mica decat aceasta sunt numite planuri subliminale" iar utilizarea lor este cu desa!arsire interzisa in cadrul reporta elor de stiri" unde" asa cum am mai spus" publicul nu trebuie sa ramana cu nelamuriri sau sa7si puna intrebari.

Boto +7 planul ansamblu

.e poate obser!a ca in cadrul acestui plan nu poate fi identificat un subiect anume.)n sc/imb" !aloarea foarte mare de cadra permite situarea in spatiu a locului prezentat in ima#ine.

% Boto -7 planul #eneral

)n aceasta ima#ine se poate !edea subiectul bine identificat 0 cladirea Rectoratului U.P.@. 1. $atorita !alorii mari de cadra 0 lar#imea cadrului 1 se re#asesc suficiente elemente pentru localizarea acestuia.

Boto 37 planul intre#

.ubiectul este cadrat in intre#ime.Este permisa existenta unui luft 0 spatiu deasupra capului 1 care nu poate" insa" depasi -(8 din inaltimea subiectului.

'

Boto 47 planul american

.ubiectul este cadrat de la #enunc/i in sus.5aloarea de cadra a planului este suficient de mare pentru a permite plasarea reporterului la locul e!enimentului" fara" insa" a putea determina cu exactitate locul. )n acelasi timp planul este suficient de strans incat subiectul 0 reporterul in acest caz1 sa poata fi bine identificat.

+(

Boto &7 planul mediu

.ubiectul este cadrat de la brau in sus. Acest tip de plan se utilizeaza in inter!iuri si" uneori in cazul relatarilor din picioare" atunci cand reporterul !rea sa sublinieze importanta emotionala a informatiilor furnizate.

++

.ubiectul este cadrat bust.Este un tip de plan utilizat de obicei in realizarea inter!iurilor.
Boto <7 prim7planul

+-

Boto %7 #ros7planul

.ubiectul este cadrat cap. )n cazul de fata planul mai poate fi strans cu cate!a procente" lasand insa suficient spatiu pentru ca" in cazul in care subiectul !orbeste"barbia sa nu iasa din cadru.

+3

Boto C7planul detaliu

)n acest plan este prezentata doar o parte a fetei subiectului.5aloarea de cadra poate fi scazuta oricat de mult" astfel incat sa nu se poata !edea decat un oc/i" de exemplu.

+4

Boto '7 saltul in cadru

)n ambele situatii alaturarea planurilor nu este permisa" deoarece apar sc/imbari ale pozitiei subiectului.)n prima situatie sin#ura solutie posibila este intercalarea unui plan de le#atura.)n situatia de os poate fi folosita oricare din metodele prezentate pentru eliminarea saltului in cadru.

+&

Boto +(

$iferenta dintre !alorile de cadra ale celor doua planuri este mai mare de 3(8.Alaturarea planurilor este permisa.

+<

Boto ++7saltul in ax

$irectia pri!irii subiectilor determina axul desfasurarii actiunii. =ele doua planuri au fost filmate de7o parte si de alta a acestui ax. )n aceste conditii alaturarea acestora nu este permisa datorita saltului in ax.

+%

)n afara de #reselile de monta enuntate exista si altele" mai mult sau mai putin #ra!e"dar care au un impact ne#ati! considerabil asupra receptarii si intele#erii mesa ului. =umularea acestor efecte de7a lun#ul reporta ului se traduce" la ni!elul publicului" prin expresia 2nu7mi place3" determinand pana la urma sc/imbarea pro#ramului. Alaturarea a doua miscari de camera. Orice miscare de camera solicita suplimentar oc/iul care are ne!oie de un moment de repaus" reprezentat de cel putin un plan fix.)n conditiile in care oc/iul retine circa %(8 din informatia receptata" suprasolicitarea sa prin alaturarea miscarilor de camera !a a!ea efect ne#ati! nu doar in retinerea celei de7a doua miscari" ci si a planurilor urmatoare. Taietura pe dinamica miscarii. .e !a e!ita inceperea" sau terminarea unui plan cu subiectul in miscare" taieturile facandu7se preferabil pe momente de repaus" ori inceput" sau sfarsit de miscare. Alaturarea a doua planuri stranse. 4u este o #reseala extrem de #ra!a" dar e bine ca aceasta situatie sa fie" pe cat posibil" e!itata. Planul strans simuleaza pri!irea de aproape care cere oc/iului un effort suplimentar" acesta fiind construit de natura sa functioneze la parametrii maximi in !ederea la distanta. Alaturarea a doua planuri cu diferenta semnificativa de cromatica+ sau contrast.

Este e!ident ca e!itarea in totalitate a acestor #reseli" in conditii reale de lucru" este practic imposibila. Jurnalistul e pus in permanenta in situatia de a decide care este combinatia cu impact ne#ati! minim.

+C

0:0%CITII
+. Urmariti un urnal tele!izat..electati trei reporta e si identificati tipurile de planuri utilizate" in ordinea in care au fost plasate. -. Urmariti un urnal tele!izat. .electati minimum trei reporta e si identificati #reselile de monta .Propuneti solutii pentru eliminarea lor. 3. Explicati de ce alaturarea a doua planuri lar#i nu reprezinta o #reseala de monta " in conditiile in care alaturarea a doua planuri stranse este. 4. Urmariti un urnal tele!izat. Urmariti respectarea un#/iului de abordare unic in cadrul reporta elor.)dentificati7le. &. Urmariti un urnal tele!izat.Ale#eti doua reporta e si identificati un#/iul de abordare al fiecaruia. Propuneti un al doilea un#/i. <. Explicati de ce planurile de mai os nu pot fi alaturate.

+'