EDUCAIE ANTREPRENORIALA

1. > > > > > > Forme de organizare a activitatii economice din Romania! P.F.- persoana fizica; A.F.- asociatia familiar; S.R.L.-societate cu raspundere limitata; S.A.-societate pe actiuni; S.C.S.-societate in comandita simpla; S. .C.-societate in nume colectiv. * societatea cu raspundere limitata (S.R.L.) - este o societate de capitaluri! in care raspunderea fiecarui asociat se realizeaza doar in raport cu suma de "ani! ce reprezinta participarea sa sau cu alte cuvinte o"ligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul! iar asociatii raspund numai pana la limita capitalului social su"scris. * Societatea pe actiuni (S.A.) - este forma de societate! care se utilizeaza mai ales atunci cand este vor"a de acumularea unor capitaluri mari! pentru participarea la constituirea capitalului societatii! eli"erandu-se titluri de valoare! numite actiuni. Caracteristicile unui contract de societatate. caracter consensual - un contract de societate se inc$eie prin simplul acord de vointa al partilor; caracter patrimonial - asociatii determina structura de organizare! cantitatea! calitatea si componenta "unurilor din

#.

patrimoniu; ei precizeaza durata si modul de functionare al firmei si adopta criterii de repartizare a "eneficiilor; caracter oneros - scopul constituirii societatii comerciale respective este acela al o"tinerii de foloase! respectiv de profit; caracter comutativ - in sensul ca o"ligatiile asumate de fiecare asociat sunt precis determinate din momentul constituirii societatii; caracter comercial - scopul inc$eierii contractului de societate este acela de desfasurare a unor acte de comert %vanzare de "unuri sau servicii catre populatie&. '. Ce este patrimoniul unei firme(

Patrimoniul - ansam"lul tuturor "unurilor mo"ile si imo"ile de care dispune o intreprinderile sau o firma. ). Ce inseamna C.A.*. . ; C.+.F. ; C.,.+. (

C.A.E.N. - clasificarea actiunilor din economia nationala; C.I.F. - cod unic de inregistrare fiscala; C.U.I. - cod unic de inregistrare. -. *lementele componente ale unui plan de afaceri!

precizarea identitatii firmei %denumirea societatii!sim"olul! sloganul!em"lema! numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului! codul de identificare fiscala&; structura .uridica a societatii comerciale %S.R.L.;S.A.;S.C.S.;S.C.A.;S. .C.&; misiunea! viziunea si o"iectivarea firmei; precizarea o"iectivului de activitate si a domeniului de activitate din C.A.*. resursele umane! financiare si materiale;

 produsul sau serviciul destinat populatiei; costuri de functionare! de distri"utie etc; studiul de piata! precizarea clientilor potentiali! marimea pietii de desfacere! firmele concurente etc; campanie de promoare! de pu"licitate; dezvoltarea dura"ila - inscrierea in proiecte sociale! implicarea in protectia mediului etc. /.Ce inseamana un serviciu de catering( Serviciul de catering - se "azeaza pe ideea de a adauga plus valoare alimentelor prin preparare! am"alare in recippiente de unica folosinta! decorarea meselor si transport pana la client! astfel incat clientul sa economiseasca timp si sa manance conforta"il. 0. Care sunt resursele necesare derularii unei afaceri(

) resurse inanciare - principalele surse de imprumut financiare sunt1"ancile comerciale! camatarii! programe de finantare europeana! imprumuturi guvernamentale! leasing-ul; ) resurse umane - sunt reprezentate de personalul apt de munca care tre"uie sa ai"a varsta legala si sa fie apt din punct de vedere medival; ) resurse naturale - reprezinta factori de productie primari! resurse care nu au trecut prin nici un proces te$nologic %minereuri! solul! apa! petrol! gaze&; ) !unuri de capital capitalul fi2 3 capitalul circulant. 4. Ce este capitalul fi2 %e2emple&(

Capitalul i"(#f) - este reprezentat de "unuri care se utilizeza o perioada indelungata de timp! suferind o uzura fizica si una morala! prin participarea la mai multe procese de productie. e2emple1 cladirea; masinile; calculatoarele; mo"ilierul; telefoanele etc. uneltele; utila.ele;

5.

Ce

este capitalul circulant %e2emple&(

Capitalul circulant(#c) - este reprezentat de "unuri care se utilizeaza o singura data! la un singur proces de productie. e2emple1 materia prima; "enzina; energia electrica; gazul; apa%te$nologica&; ata; motorina; uleiurile de masina etc. 16. Ce este uzura morala a capitalului fi2(

U$ura morala a capitalului fi2 - reprezinta depasirea te$nologica. 11. Ce reprezinta amortizarea si cum se calculeaza(

Amorti$area - reprezint7 recuperarea in timp a c$eltuielilor efectuate pentru capitalul fi2 si se calculeaza ca raport intre pret 1#.Formula costului total si a si timpul utilizarii in luni! a profitului. "unului respectiv.

1'. Ce

este cifra de afaceri a unei firme( irme(%P) - reprezinta volumul

Ci ra de a aceri a unei total al incasarilor unei firme.

S 8P 9 C: 9;Pr 9 6 <s 8P ; C: 9;Pr ; 6 ! firma lucreaza in profit; <s 8P = C: 9;Pr = 6 ! firma lucreaza in pierdere. 1). Ce reprezinta organigrama unei firme(

&rganigrama unei firme reprezinta aran.area ierar$ica si functionala a personalului! a posturilor din firma respectiva. 1-. >odalitati de promovare a produselor si serviciilor1

* afisele pu"licitare; reclamele difuzate radio?:@; "rosuri; monstre gratuite; * sponsorizari; concursuri; conferinte; tom"ole;programe de fidelitate; "onusuri etc.

1/.:ipuri de raspundere in afaceri.

&

raspunderea penala - presupune savarsirea de infractiuni care sunt cele mai aspru pedepsite de lege %inc$isoare&; o e2emple de infractiuni1 inselaciunea! delapidarea! falsificarea de moneda! falsul intelectual in declaratii! uz de fals! falsificare unor documente etc.. & raspunderea contraventionala - presupune savarsirea de contraventii sau de fapte care presupun un pericol social mai redus decat infractiunile. Se aplica amenda contraventionala sau inc$isoare contraventionala; o e2emple de contraventii1 sustragerea de la plata ta2elor si impozitelor! nedeclararea veniturilor sau a "unurilor supuse impozitarii! neintocmirea la termen a documentelor conta"ile etc.. & raspunderea disciplinara - presupune savarsirea unor fapte cu o gravitate mai mica decat contraventiile si se refera! de regula! la relatia dintre anga.at si antreprenor. o e2emple de fapte penalizate disciplinarii1 intarzierea la serviciu! acte de violenta ver"ala si fizica! consumul de "auturi alcoolice la serviciu; se sondeaza cu desfacerea contractului de munca! penalizare la salar! e2cluderea din domeniul respectiv etc.. 10.Fata de cine avem raspunderi in afaceri( ata de cienti %garantie pentru produsele vandute! service! informare corecta&;

ata de anga'ati %remunerare ec$ita"ila?salariu convena"il! dezvoltare profesionala! respect pentru viata personala! posi"ilitatea promovarii&; ata de actionari %gestiune corecta! loialitate! informare permanenta! transparenta&; ata de comunitate %implicarea in proiecte de proiectie a mediului! contri"utii la rezolvarea pro"lemelor sociale! respectarea diversitatilor culturale! sponsorizari! donatii etc.&. 14.Principiile unei actiuni etice. A principiul general - actioneaza in asa fel in care ai vrea ca altii sa te trateze pe tine %Bce tie nu-ti place ! altuia nu-i faceC&; A principiul utilitar - actioneaza in asa fel incat sa fii cat mai util pentru cat mai multi oameni; A principiul pro esional - tre"uie sa-ti manifesti competentele profesionale astfel incat sa poti fi apreciat si sa reprezinti un model pentru colegii de aceeasi profesie; A principiul testului () - actioneaza in asa fel incat daca ai fi in fata unei audiente nationale sa te simti conforta"il .ustificand deciziile tale; A principiul legalitatii - sa actionezi intotdeauna in conditii de legalitate! intrucat legea este "aza oricarei etici; A principiul celor patru intre!ari - esti in regula daca raspunzi cu *A la urmatoarele intre"ari1 * Decizia ta este sicera( * Decizia ta este corecta pentru toti cei influentati de ea( * Decizia ta va aduce avata.e cator mai multi oameni(

* Decizia ta va conti"ui la consolidarea intelegerii dintre oameni( 15.Forme de piata economica.Ce reprezinta cererea si oferta in fiecare forme de piata. 3 piata !unurilor si serviciilor - cererea este reprezentata de consumatori! fiind cantitatea dintr-un "un sau serviciu! pe care ei pot si doresc sa o cumpere! iar oferta este reprezentata de producatori! fiind cantitatea dintr-un "un sau serviciu! pe care acestia pot sa o produca si sa o vanda; 3 piata monetara - cererea de "ani de la populatie si de la firme! oferta de "ani de la E. .R.; masa monetara 9 cu cantitatea totala de "ani din economie %"ani numerar sau lic$izi?CASF si "ani scripturali sau moneda de cont&; + piata inanciara - piata capitalurilor! se e2ecuta tranzactii cu actiuni si o"ligatiuni; cerere de actiuni si o"ligatiuni din partea populatiei si oferta de actiuni si o"ligatiuni care vine de la "ursa de valori si de la trezorerie; + piata ortei de munca - oferta vine de la persoanele care vor sa se anga.eze! cerere de forta de munca vine de la anga.atori; + piata sc,im!urilor valutare - efectuate de casele de sc$im" valutar %cerere sau oferta de moneda straina&. #6.Forme de piata in functie de concurenta.

CG C,R* :A R.PRGD,CA:G R+ R.CG S,>A:G R+

P*RF*C >G GPGL+S: :A A multi multi multi multi

GL+HGPGL putini multi

>G GPG L unu multi

GL+HGPSG putini multi

>G GPSG multi 1-# consumatori

1
:+P D* PRGD,S omogen e usoara diferent. calitativ usoara dif. calit. si ca pret dificila unic "locata

+ :RAR*A AH* :+LGR *CG G>+C+ + FL,* :*AIA PR*:,L

dif. calit. si ca dif. calit. si ca pret pret usoara usoara

legea cererii si ofertei

legea cererii si ofertei

producator producatoru consumatorul ul l

consumator ul

*J*>PL* companii "ancile

energia electrica! gazul! apa

reprezentanti A@G ! GR+FLA>*

papuci marimea )/

#1.Atri"utiile &.P.C.S urm7rirea calitatii produselor si serviciilor; S urmarirea termenului de garantie; S verificarea respectarii standardelor o"ligatorii de catre agentii economici; S urmarirea mi.loacelor de masurare a legalitatii si corectitudinii acestora; S constatarea contraventiilor si aplicarea de amenzi; S activitati de consiliere?informare si educare a populatiei; S efectuarea de analize in la"oratoare proprii; S urmarirea vamilor si a tuturor produselor din import; S confiscarea sau distrugerea produselor deteriorate; S retragerea unor autorizatii de functionare; S descoperirea produselor riscante sau periculoase. ##.Ce este o franciza(

Franci$a de activitate economica este tipul prin care cel care acorda franciza %francizorul& ofera "eneficiarului %francizatul& intregul mod de realizare a activitatii economice %capacitati de productie! procedeuri de operare! firma! marcile! instructa.&.

ITEMI DE EVALUARE LA EDUCAIA ANTREPRENORIALA SEMESTRUL I CLASA A XI-A

1. Ce urmareste sa obtina un intreprinzator in urma desfasurarii activitatii sale? a. avantaje materiale b. cifra de afaceri sporita c. profit d. scaderea taxelor si impozitelor 2. Antreprenoriatul mai poate fi definit ca a. libera initiativa sau initiative personala b. concurenta libera c. pornire personala d. piata libera !. Cate"oriile in care poate fi clasificata populatia d.p.d.v al criteriului occupational sunt a. populatie nativa si populatie mi"ratoare b. populatie ocupata si populatie mi"ratoare c. populatie ocupata si populatie dezocupata d. populatie activa si populatie inactiva #. $otalitatea persoanelor care furnizeaza forta de munca disponibila se numeste a. populatie somera b. populatie ocupata c. populatie care se afla in treaba d. populatie neocupata

%. &omerii sunt parte a populatiei active si se caracterizeaza prin a. faptul ca nu au de lucru si nici nu vor sa'si caute b. faptul ca nu au de lucru la un moment dat urmand sa se intoarca la locul de munca avut inainte c. faptul ca nu au un loc de munca( dar sunt in cautarea acestuia d. nu au un loc de munca stabil ). *upa modul de obtinere a veniturilor( populatia ocupata poate fi clasificata in urmatoarele cate"orii a. someri si salariati b. patroni si someri c. someri si lucratori pe cont propriu d. salaria+i( patroni( lucratori pe cont propriu ,. Cate"oria antreprenorilor este formata din a. someri si salariati b.patroni si someri c. patroni si lucratori pe cont propriu d.someri si lucratori pe cont propriu -. Capitalul initial al unei afaceri poate fi sub mai multe forme a. bani( mijloace fixe b.bani( alimente( alte avantaje c. mijloace fixe si mijloace de informare in masa d.bani si alte mijloace banesti .. /esponsabilitatea intreprinzatorului se prezinta atat asupra lui insusi( a familiei( cat si asupra a. "uvernului prin plata taxelor b.0niunii 1uropene c. a celorlalti patroni din mediul de afaceri d.comnitatii si an"ajatilor sai 12. 3lanul de afaceri este a. impus de catre autoritati b.un instrument indispensabil celor ce construiesc o afacere c. o sc4ema de afacere care conduce la obtinerea profitului d.un proiect de afaceri care nu are le"atura intotdeauna cu realitatea 11. 0n plan de afaceri a. este un instrument si"ur al unei viitoare afaceri b.obli"a intreprinzatorul sa'si defineasca idelie de afaceri c. are cinci componente principale d.este realizat de o firma specializata 12. 3arcur"erea cator etape necesita intocmirea unui plan de afaceri?

*CG G>+*.....................................................................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15 *CG G>+*.....................................................................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5

Semestrul al ++ - lea................................................................................#5 Antreprenorial7..........................................................................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................-' Antreprenorial7..........................................................................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................// Semestrul al ++ - lea................................................................................//
0na din etapele intocmiri unui plan de afaceri este a. ale"erea domeniului de actvitate b.sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceri c. redactarea planului d.evaluarea mijloacelor implicate in afacere 1!. 3lanul de afaceri reprezinta a. inceputul de succes al unei afaceri b.o planificare virtuala a activitatii c. un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economic d.nici una din variante nu este corecta 1#. 0na din functiile planului de afaceri este a. sa avertizeze mediul de afaceri( in special concurenta b. sa informeze consumatorii c. ambele variante de mai sus d. sa obtina finantare 1). &inteza planului de afaceri se intocmeste a. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceri c. in cea de'a doua etapa a planului de afaceri d. numai dupa ce planul a fost elaborat in intre"ime 1,. 5storicul firmei si activitatea prezenta se re"aseste in planul de afaceri in a. sinteza planului b. cuprinsul lucrarii c. descrierea afacerii d. nici un raspuns nu este corect 1-. Capitolele majore ale planului de afaceri se re"asesc in a. cuprinsul lucrarii b. sinteza planului c. descrierea afacerii d. planul de mar6etin" 1.. *escrierea afacerii se face cu ajutorul a. unor institute specializate b. unor intrumente specializate c. unor date si informatii disponibile

d. nici un raspuns nu este corect 22. 7rice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau a. persoane importante b. multe resurse financiare c. o strate"ie d. o structura politica 21. Abordarea de amr6etin" a afacerii are drept scop a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceri c. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului 22 Afirmatia cum ca obiectivul activitatii de mar6etin" este de aface vanzarea de prisos apartine lui a. Adam &mit4 b. 3eter *ruc6er c. *avid /icardo d. 8icolae &erbanescu 2!. Ce componenta a planului de afaceri reliefeaza modul de transpunere in practica a strate"iei afacerii a. planul operational b. planul de mar6etin" c. ambele planuri d. nici unul din aceste planuri 2#. 3rincipala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta a. insuficienta resurselor financiare b. lipsa de competenta si experienta a mana"ementului c. mar6etin"ul defectuos d. toate variantele sunt corecte

2%. Cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri este a. planul de mar6etin" b. planul de mana"ement c. sinteza planului d. planul financiar 2). Activitatea antreprenoriala in /omania se poate desfasura sub a. % forme b. ! forme c. 2 forme d. nici una din variante 2,. Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare intr'o economie o reprezinta a. intreprinzatorul individual sau asociatia familiala b. re"ia autonoma

c. societatea pe actiuni d. & / 9. 'ul 2-. :;iliera de autorizare mai scurta< reprezinta pentru intreprinzatorul individual a. un avantaj b. un dezavantaj c. atat un avantaj cat si un dezavantaj d. nici o varianta nu este corecta 2.. 0nul din dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma asociatiilor familiale sunt a. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiu c. posibilitati mai reduse de finantare=creditare d. toate variantele sunt corecte !2. Cate aprobari sunt necesare pentru infintarea unei asociatii familiale?

*CG G>+*.....................................................................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15 *CG G>+*.....................................................................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5 Semestrul al ++ - lea................................................................................#5 Antreprenorial7..........................................................................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................-' Antreprenorial7..........................................................................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................// Semestrul al ++ - lea................................................................................//
3otrivit carei le"i se pot or"aniza societatile comerciale in /omania? a. !2 pe 1..2 b. %, pe 2221 c. 121 pe 1.., d. !1 pe 1..2 !2. 5n cadrul societatii in nume colectiv obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a a. primului asociat b. primilor trei asociati c. "rupului principal de asociati d. tuturor asociatilor !!. &.8.C. in relatie cu nivelul capitalului necesar este restrictionata la 1222 de parti sociale nu are nici o restrictie ajun"e pana la %22 de actiuni nici un raspuns nu este corect

!#. /aspunderea solidara si nelimitata in cadrul &.8.C. presupune ca intreprinzatorul este raspunzator pentru toate datoriile firmei sale este raspunzator doar pentru jumatate din datorii nu este raspunzator pentru datoriile firmei sale nici un raspuns nu este corect !%. 5ntr'o societate in comandita simpla( comanditarii nu raspund in nici un fel raspund numai pana la concurenta aportului lor raspund numai in fata camanditarilor nici un raspuns nu este corect !). 5n cadrul &.C.&. asociatul comanditar nu are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii intervine in acte numai in prezenta cenzorilor corecte sunt numai vatiantele b> si c> !,. 5n cadrul societatii pe actiuni( obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul nu sunt "arantate cu patrimoniul sunt "arantate de banci toate raspunsurile sunt corecte !-. Asociatii din cadrul &.A. au o raspundere limitata nu au nici o raspundere au raspundere totala nici un raspuns nu este corect !.. Actionarii unei &.A. nu pot sa isi vanda actiunile pot sa isi vanda actiunile( dar afectand cursul afacerilor ulterioare pot sa isi vanda actiunile fara a afecta derularea afacerilor nici un raspuns nu este corect #2. *in punct de vedere al duratei potentiale de existenta( &.A.'urile au o durata mai mica decat cea a &./.9.'urilor au o durata mai mare decat cea a &.8.C.'urilor au o durata mai mica decat toate celelalte forme de s.c.'uri au o durata mai mare decat toate celelalte forme de societati comerciale #1. *in punct de vedere al transferabilitatii proprietatii( un actionar nu poate sa isi vanda actiunile poate sa isi vanda actiunile numai celorlalti actionari poate sa isi vanda actiunile oricui nici un raspuns nu este corect

#2. 7 &.A. in raport cu cei care au infiintat'o( are o existenta mai lun"a decat ei mai scurta decat ei la fel cu a lor nici un raspuns nu este corect #!. Care este numarul minim de membri fondatori prin care poate fi infiintata o &.A. 12 membrii , membrii % membrii 1 membru ##. *in punct de vedere al obiectului de activitate( &.A.'urile se pot infiinta numai in anumite domenii de activitate se pot infiinta numai in trei domenii de activitate se pot infiinta in orice domeniu de activitate nici un raspuns nu este corect #%.Capitalul minim de constituire a unei &.A. este de !222 de lei %222 de lei 2%22 de lei 8ici un raspuns nu este corect #).Capitalul social de constituire al unei &/9 este de 1%22 lei !222 lei 2222 lei 12222 lei #,.Care este numarul maxim de asociati in cadrul unei &/9?

*CG G>+*.....................................................................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15 *CG G>+*.....................................................................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5 Semestrul al ++ - lea................................................................................#5 Antreprenorial7..........................................................................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................-' Antreprenorial7..........................................................................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................// Semestrul al ++ - lea................................................................................//
5n cadrul &/9 asociatii raspund 8umai cu partile lor sociale 8u raspund deloc 8umai prin 4otarare judecatoreasca

8ici un raspuns nu este corect #-.5n contextul &./.9.'urilor( un asociat un asociat poate sa infiinteze si=sau sa participe a. 9a maxim % s.r.l.'uri b. 9a minim # s.r.l.'uri c. 9a oricate s.r.l.'uri doreste d. 8ici un raspuns nu este corect %2. *erularea unei afaceri le"ale nu poate poate fi asi"urata decat dupa infiintarea si inre"istrarea a. 9a Curtea de Conturi b. 9a /e"istrul Comertului c. 5n ?onitorul 7ficial d. 8ici un raspuns nu este corect

Anul colar 2009 - 2010

ECONOMIE

clasa a Xl-a frecven redus

prof. Zigoli Drago
Capi!ol"l I - CE ESTE ECONOMIA#
M$%i"l sau &pa!i"l $co'o(ic ' rezultatul interactiunii dintre mediul social si cel natural. N$)oil$ *!r$+"i'!$l$) ' semnale receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor exercitati de mediul natural( respective de mediul social. a. Dupa 'a!"ra lor, nevoile sunt: 1. fiziolo ice @ tin de existeanta biolo"ica> 2. sociale @ date de cerintele convietuirii in societate> b. Dupa gra%"l %$ co(pl$-i!a!$, se pot distinge nevoi: 1. ele!en"are @ de baza > 2. co!#le$e @ superioare > Cea mai cunoscuta sc4ema de structurare a nevoilor este %ira!ida lui Maslo&' Aceasta se bazeaza pe 2 principii a. structurarea piramidala a nevoilor de la inferior la superiorA b. modalitatea de satisfacere a nevoilor: oamenii isi pun problema satisfacerii unor nevoi de ordin superior abia dupa ce si'au acoperit in mod multumitor nevoile de ran" inferior. ?asloB a ordonat in piramida sa urmatoarele nevoie de la inferior la superior

' ' ' ' '

nevoi de baza @fiziolo"ice> nevoi de si"uranta nevoi de apartenenta nevoi de stima nevoie de autorealizare .

Care este deosebirea dintre nevoi si dorin"e( ' ' ,,Mi-efoame< este o nevoie' ,,As manca ceva bun < este o dorin"a'

5n acelasi mediu natural si social care determina nevoile se "asesc solutiile pentru satisfacerea acestora. R$&"r&$l$ ' elementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor. a. In functie de pro)$'i$'!a, pot fi identificate resurse: 1. #ri!are) potential uman si naturalA 2. deriva"e) rezultatul activitatii umane. b. In functie de 'a!"ra lor, resursele sunt: 1. u!ane @populatia apta de munca> 2. !a"eriale @materii prime( combustibili( te4nolo"ii etc.> !. financiare @bani( actiuni( obli"atiuni> #. infor!a"ionale @cunostinte stiintifice si te4nice>. R$&"r&$l$ fiind limitate@rare> oamenii se vad nevoiti sa aleaga intre destinatiile posibile de utilizare. *ar( in conditii de raritate( a alege ceva inseamna a renunta la altceva. /ezolvarea problemei ale"ere'renuntare necesita utilizarea unor criterii. Astfel( in spatiul economic exista un criteriu specific( cunoscut prin termenul economic de costul oportunitatii, cost de oportunitate sau costul alternativei sacrificate. Co&!"l %$ opor!"'i!a!$ ' reprezentat de beneficiul @casti"ul> asociat celei mai bune variante de actiune la care s'a renuntat in favoare alternativei alese. Paul Samuelson @n.1.1%>( celebrul economist american laureat al 3remiului 8obel pentru 1conomie @1.,2>( considera ca stiinta economica ,,studiaza modul in care sunt utilizate resursele rare pentru a fi realizate marfuri folositoare si pentru a le distribui diferitilor oameni". Ca orice alta stiinta( economia trebuie sa satisfaca doua cerinte majore

' '

sa e plice realitatea economicaA sa realizeze predictii asupra evolutiei fenomenelor economice.

&tiinta economica are mai multe niveluri de abordare( cele mai cunoscute fiind

(icro$co'o(ia ' partea care se ocupa de studiul comportamentelor

economice individuale( al raporturilor dintre "rupuri de indivizi @cumparatori=vanzatori>( respective a relatiilor de pe piete si dintre piete. (acro$co'o(ia ' partea care se ocupa de studiul sistemelor economice de ansamblu ' economii nationale( structuri economice multinationale sau internationale.

Capi!ol"l II - CONSUMATORUL SI RATIONALITEA IN CONSUM

Co'&"(a!or ' orice a"ent economice care actioneaza pentru a'si procura bunurile si serviciile necesare satisfacerii trebuintelor. a' *upa for!a de e$is"en"a* bunurile sunt 1. +unuri #ro#riu-zise @au forma materiala> 2. servicii @au caracter nematerial lectii predate( tratamente medicale etc.> !. infor!a"ii @licente( brevete( pro"rame de calculator> +' *upa !odul de rela"ionare* bunurile sunt 1. co!#le!en"are @atunci cand consumarea unui bun atra"e( in mod necesar( consumarea unui alt bun> 2. su+s"i"ui+ile @un bun poate inlocui un alt bun in consum> c. Dupa (o%"l i' car$ circ"la, bunurile si serviciile sunt: 1. !arfare @ajun" la consummator prin vanzare=cumparare> 2. ne!arfare @sunt oferite in afara pietei de catre institutii publice sau private precum invatamant( sanatate( televiziune etc.> Co(por!a($'!"l ra!io'al al consumatorului este acela care asi"ura un maximum de satisfactie in consum cu un minimum de c4eltuieli( acesta "4idandu'se dupa criteriul eficientei economice. U!ili!a!$a $co'o(ica ' consta in satisfactia resimtita de un individ ca urmare a consumarii unei cantitati date dintr'un bun.

CEREREA ' cantitatea totala dintr'o marfa care este dorita si care poate fi cumparata @exista capacitatea de plata>( intr'o anumita perioada( la un anumit pret. Ela&!ici!a!$a c$r$rii ' releva modificarea marimii cererii datorita unor variatii ale factorilor cauzali @pretul si venitul consumatorului>.

$ipurile de elas"ici"a"e a cererii in func+ie de #re") 1. Cerere elas"ica @Cec=p > 1> ' modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii cerute( in sens invers. @cresterea pretului determina scaderea cantitatii cerute>. ' bunurile cu cerere elastica sunt( de re"ula( bunuri substituibile. 2. Cerere inelas"ica @Cec=p D 1> ' modificarea pretului determina o modificare mai mica a cantitatii cerute( in sens invers. ' bunurile cu cerere inelastica sunt( de obicei( bunuri de stricta necessitate( pentru ca fata de acestea consumatorul se afla intr'o relatie de dependenta( nu poate renunta definitiv la cumpararea lor. !. Cerere cu elas"ici"a"e uni"ara @Cec=p E 1> ' modificarea pretului determina o modificare e"ala a cantitatii cerute( in sens invers. @cresterea pretului cu FG determina scaderea cantitatii cerute tot cu F G>. #. Cerere #erfec" inelas"ica @Cec=p E 2> ' modificarea pretului nu determina nici o modificare a cantitatii cerute. ' acest tip de cerere apare pe o perioada de timp foarte scurta cand cumparatorii nu se pot adapta la conditiile de piata. ' este cazul unor oferte promotionale ,,in limita stocului disponibil H care sfarsesc brusc( fara a lasa cererii timpul necesar sa se adapteze. %. Cerere #erfec" elas"ica @Cec=p E I>> ' modificarea oricat de mica a pretului determina o variatie foarte mare a cantitatii cerute. ' cand variatia pretului tinde spre zero( variatia cantitatii cerute tinde spre infinit. @ Cec=p E coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret> Co'cl".ii prac!ic$/ 0 Pro%"c1!or"l car$ &$ co'fr"'!a c" o c$r$r$ $la&!ica i&i poa!$ &pori )$'i!"ril$ pri' r$%"c$r$a pr$!"l"i %$ )a'.ar$.

0 Pro%"ca!or"l car$ &$ co'fr"'!a c" o c$r$r$ i'$la&!ica ca&!iga a!"'ci ca'% pr$!"l cr$&!$.

Capi!ol"l III - PRODUCATORUL2INTREPRINZATORUL SI COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

I'!r$pri'.a!or"l ' persoana care initiaza o afacere( investind bani( timp( ener"ie( putere munca si creativitate( cu scopul de a obtine un profit cat mai mare. In ce consta rolul intreprinzatorului!producatorului" creeaza bunuri noi care sunt cautate pe piata decide ce nevoi umane urmeaza a fi satisfacute si ce resurse disponibile pot fi mobilizate in acest scop stabilste proportiile intre factorii materiali si umani( modul de or"anizare a activitatii si te4nolo"iile necesare 4otaraste daca o activitate trebuie extinsa sau( dimpotriva( restransa isi asuma responsabiltatile fata de proprietari( furnizori( parteneri( clienti isi asuma riscuri calculate( astfel incat sa casti"e este un spirit independent( animat de dorinta de autonomie in actiune este optimist( caracterizat de "andire pozitiva( dispune de flexibiltate si dinamism. Pro%"c!ia ' activitatea umana care se manifesta prin crearea de bunuri si servicii capabile sa satisfaca nevoi=dorinte. Propri$!a!$ ' reprezinta relatia dintre oameni @indivizi( societate( "rupuri>( cu privire la insusirea bunurilor existente sau produse de societate.

#aportul de proprietate atrage dupa sine %r$p!"ri &i a!ri+"!$ care revin detinatorilor proprietatii: a. %osesia ' insusirea de catre persoana=institutie a bunurilor b. ,is#ozi"ia ' decizia referitoare la obiectul proprietatii c. -olosin"a ' utilizarea bunului aflat in posesie d. .zufruc"ul ' insusirea beneficiilor care apar in le"atura cu acel bun.

-or!ele de #ro#rie"a"e existente intr'o economie de piata sunt 1. piata. %ro#rie"a"e #ar"iculara ' forma preponderenta in economia de

a. i'%i)i%"ala ' proprietarul foloseste( administreaza si isi insuseste roadele b. a&ocia!i)a ' un "rup de persoane fizice sau juridice se asociaza pentru a administra impreuna o afacere sau pentru a administra impreuna o afacere sau pentru a desfasura anumite activitati. Astfel de forme de proprietate sunt cele mai frecvente in economia de piata. 2. %ro#rie"a"e #u+lica ' proprietari sunt unitati ale administratiei publice intreprinderi de stat( administratii publice locale si centrale !. %ro#rie"a"e !i$"a ' imbina proprietatea particulara cu aceea publica( atat in plan national( cat si international. 3ACTORII DE PRODUCTIE ' reprezinta totalitatea elementelor care participa la producerea de bunuri si servicii. A. M"'ca @factor de productie primar> ' ansamblul resurselor umane antrenate in activitatea economica diviziunea sociala a !uncii E procesul istoric de separare( diferentiere( desprindere si specializare a muncii pe "enuri distincte de activitati care( in timp( s'au transformat in ocupatii(meserii( ramuri economice. J. Pa(a'!"l2'a!"ra - totalitatea resurselor brute( neprelucrate( din natura @solul( apa( mineralele( padurile( fenomenele naturale atrase in productie> care pot fi utilizate si transformate in activitatea economica in conformitate cu interesele de consum.

C. Capi!al"l - ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite in activitatea economica pentru producerea altor bunuri si=sau servicii destinate vanzarii. 1. Ca#i"alul fi$ ' acea componenta a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie( se consuma treptat si se inlocuieste dupa o perioada de timp indelun"at ' uzura ca#i"alului fi$ este

a. uzura fizica - manifestata prin deprecierea treptata a capitalului fix ca urmare a folosirii indelun"ate si=sau a actiunii unor factori naturali b. uzura morala - manifestata in situatia in care se creeaza mijloace de productie cu utilitate similara( dar cu caracteristici te4nice superioare si=sau un pret mai mic. 2. Ca#i"alul circulan" ' acea componenta a capitalului care participa la un sin"ur ciclu de produtie( se consuma inte"ral in timpul unui ciclu de productie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie. 3ir(a2i'!r$pri'%$r$a ' unitatea economica producatoare care se caracterizeaza prin a. un "en specific de activitate b. capacitatea de a produce bunuri si servicii c. capacitatea de a conduce si "estiona rational activitatea economica. $biectivul final al activitatii producatorului si al firmei este o+"inerea #rofi"ului' 8umim pro%"c!i)i!a!$ a unui factor de productie F volumul de productie realizat cu ajutorul acestuia in raport cu cantitatea consumata din acel factor. COSTUL DE PRODUCTIE ' totalitatea c4eltuielilor ocazionate de producerea si desfacerea unei cantitati determinate de bunuri si servicii. a. Co&! fi- *Cf)- ansamblul c4eltuielilor care nu variaza @pe termen scurt> in raport cu cantitatea de bunuri economice realizate. b. Co&! )aria+il *C)) ' ansamblul c4eltuielilor de productie care variaza @in acelasi sens> odata cu modificarea nevelului productiei realizate. %ostul &otal '%t( ) %f * %v PRO3ITUL ' excedentul incasarilor @veniturilor> fata de c4eltuieli dintr'o activitate economica. Profi!"l '$! ' partea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si alte taxe pe profit. Cifra %$ afac$ri ' totalul incasarilor obtinute din vanzari. 5n functie de criteriul con"ri+u"iei la dezvol"area ac"ivi"a"ii econo!ice) a. #rofi"ul le i"i!/!eri"a" ' ca suma obtinuta de catre detinatorul firmei in conditiile respectarii prevederilor le"ale( inclusive cele referitoare la impozitare.

b. #rofi"ul nele i"i!/ne!eri"a" ' ca suma obtinuta de posesorul capitalului( fara a avea o contributie la dezvoltarea activitatii economice. 5n functie de !ari!ea #rofi"ului) a. #rofi"ul nor!al/o+isnui" ' ca recompense minima necesara pentru continuarea activitatii( lipsa acestui tip de profit facand imposibila reluarea acesteia. b. #rofi"ul su#ra#rofi" ' atunci cand este obtinut prin majorarea pretului de vanzare a unui produs de catre o sin"ura firma @care detine monopolul pe piata>( caz in care este numit si profit de monopol. Prag"l %$ r$'!a+ili!a!$ ' arata ca intreprinzatorul trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel minim pentru a putea sa'si recupereze investitia facuta si pentru a face fata c4eltuielilor curente de exploatare a afacerii sale. 3ali($'!"l ' situatia determinata de mecanismele pietei si sanctionata juridic( pentru ca a"entul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii respective. O3ERTA ' cantitatea de bunuri si servicii pe care a"entii economici o aduc pe piata intr'o anumita perioada si la un anumit pret. 3roducatorii au un comportament diferentiat( care este influentat de (o%ificar$a pr$!"rilor la fac!orii %$ pro%"c!i$ ' cresterea acestora reprezinta o constrangere pentru producatori( care conduce la scaderea volumului productiei. (o%ificar$a pr$!"rilor %$ )a'.ar$ al$ +"'"rilor ' cresterea acestora ii stimuleaza pe producatori( care au tendinta de a creste oferta. Pro%"ca!or"l asi"ura realizarea bunurilor economice ' ' ' ' ac4izitionarea factorilor de productie necesari or"anizarea activitatii de obtinere a bunurilor si serviciilor studiul cererii pe piata cu scopul de a veni in intampinarea nevoilor de consum diversificarea produselor etc.

5n formarea ofertei pe piata( i'!$r($%iarii sunt a"entii economici care mijlocesc relatiile economice intre producator si furnizori( finantatori( comercianti( clientii consumatori. 3rezenta acestora este necesara pentru ' ' ' ' finantarea activitatilor economice @continuarea( extinderea( innoirea te4nolo"ica( ridicarea nivelului de calificare> promovarea produselor prin or"anizarea activitatilor publicitare asi"urarea retelei de transport prin care bunurile si serviciile parcur" drumul spre cumparatori asi"urarea retelei de vanzare prin amenajarea de spatii adecvate si personal calificat pentru ca bunurile si serviciile oferite sa fie efectiv vandute.

L$g$a of$r!$i ' reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv. ELASTICITATEA O3ERTEI ' modificara ofertei ca urmare a actiunii factorilor care o influenteaza. &ipuri de $la&!ici!a!$ a of$r!$i in func+ie de pret: 1. 0unuri cu ofer"a elas"ica @Ceo=p >1> ' modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite( in acelasi sens @cresterea pretului cu xG determina cresterea cantitatii oferite cu mai mult de xG> 2. 0unuri cu ofer"a i'$la&!ica@Ceo=pD1>'modificarea pretului determina o modificare mai mica a cantitatii oferite(in acelasi sens@cresterea pretului cu xGdetermina cresterea catitatii oferite cu mai putin de xG>. !. 0unuri cu ofer"a de elas"ici"a"e "'i!ara@Ceo=pE1>' modificarea pretului determina o modificare e"ala a cantitatii oferite(in acelasi sens@cresterea pretului cu xGdetermina cresterea cantitatii cerute tot cu xG>. #. 0unuri cu ofer"a #erfec" inelas"ica1ri ida(',eo!p)-(modificarea pretului nu determina nici o modificare a cantitatii oferite.Aceasta situatie apare pe o perioada de timp foarte scurta(cand ofertantii nu au timp sa se adapteze la conditiile pietei sau in situatii cand exista blocaje@de resurse(te4nolo"ice sau de alta natura>care nu perimit cresterea ofertei. %. 0unuri cu ofer"a #erfec" $la&!ica@Ceo=pEro>'o modificare foarte mica a pretului determina o variatie foarte mare a cantitatii oferite.9a limita(cand variatia preatului tinde spre zero(variatia cantitatii oferite tinde spre infinit.

Al!$ co'%i!ii car$ i'fl"$'!$a.a (o%ificar$a of$r!$i -%re"urile al"or #roduse #e pia!a'reprezinta o alta conditie pentru modificarea ofertei.7ferta creste pentru acele bunuri ale caror preturi pe piata cresc. -Nivelul "e2nolo iei'introducerea inovatiilor te4nice are ca effect cresterea productivitatii muncii(care conduce(la randul sau(la scaderea costului de productie(care are effect pozititv asupra ofertei. -Modificarea nivelului cos"ului de #roduc"ie-daca pentru anumite bunuri costul de productie scade(atunci oferta creste.Asadar(intre nivelul ofertei si cel al costului *e productie exista o relatie inversa. -Modificarea nu!arului fir!elor care #roduc acelasi pro%"&'cresterea numarului de firme producatoare pe piata conduce la cresterea ofertei(considerand alti factori de influenta ca fiind constanti. -Nivelul "a$elor si al su+sidiilor'daca taxele cresc(oferta scade@deci conditionarea actioneaza in sens invers>.*aca insa un producator beneficiaza de subventii(acestea vor determina mina cresterea ofertei. -3olul eveni!en"elor social-#oli"ice asupra modificarii ofertei se manifesta prin aceea ca instabilitatea sociala determina(de re"ula(scaderea ofertei(pe cand stabilitatea sociala si politica creeaza un cadru favorabil cresterii ofertei de bunucri si servicii. -3olul condi"iilor na"urale:fenomenele naturale inundatiile(furtunile(cutremurele(actioneaza(de re"ula(in directia reducerii ofertei. precum

Anul colar 2009 - 2010

ECONOMIE
clasa a Xl-a -recven" 3edus
.

4e!es"rul al II - lea
prof. Zigoli Drago
Capi!ol"l IV - PIAA
PIAA ' spa+iul economic Kn cadrul cLruia se desfLMoarL sc4imburile @actele de v/nzare cump0rare( de bunuri Mi servicii( locul unde se KntNlnesc purt0torii cererii cu purt0torii ofertei. 3or($ al$ pi$4$i/ a. In func+ie de o+i$c!"l !ra'.ac4io'1rii, se pot distinge:

1' 2' 5' 6'

#ia"a unui +un de consu! #ia"a unui fac"or de #roducie #ia"a !one"ar #ia"a valu"ar etc.

b. 1n func+ie de &pa!i"l g$ograp5ic aco#eri"* se pot face referiri la: 1' 2' 5' 6' #ia"a local #ia"a re ional #ia"a na"ional #ia"a !ondial

c. 1n func+ie de carac!$r"l co'c"r$'!$i, se poate face deosebirea 2ntre: 1' 2' #ia"a cu concuren" #erfec" #ia"a cu concuren" im#erfec"

PREUL ' se formeazL pe pia+L prin KntNlnirea cererii cu oferta. Pr$4"l %$ $c5ili+r" - este pre+ul la care cererea satisfLcutL este e"alL cu oferta satisfLcutL( e"alitate ce determinL cea mai mare cantitate a vNnzLrilor=cumpLrLrilor. Condi+ia realizLrii rolului pre+ului de ec4ilibru este ca acesta &1 &$ for($.$ li+$r p$ pia41. S!a!"l poate interveni Kn stabilirea=influen+area pre+ului prin douL modalitL+i fundamentale a. 3rin i'!$r)$'4i$ %ir$c!1/ 1. ;ie prin stabilirea unor #re"uri !ini!e* consecin+a fiind( de re"ulL( stimularea ofertei( ceea ce duce la apari+ia unui e$ces de ofer"' 2. ;ie prin stabilirea unor #re"uri !a$i!e @numite Mi ((pre+ plafon<( pentru cL nu pot fi depLMite> consecin+a fiind stimularea cererii( care devine mai mare decNt oferta 1e$ces de cerere7* cu efecte ne"ative de tipul ,,pia+a neagr0 < ( ,,statul la coad0". +. 3rin i'!$r)$'4i$ i'%ir$c!1/ 1. Ac2izi"ii de s"a" ' conduc la creMterea cererii pentru un anumit bun 2' Ma8orarea veni"urilor consu!a"orilor #rin di!inuarea i!#ozi"elor ' conduce la stimularea cererii 5' Acordarea de #ri!e 1su+ven"ii7 #roduc"orilor ' conduce la stimularea ofertei #. 3educerea/cre"erea "a$elor de i!#or" ' conduce la creMterea=scLderea importurilor Mi la creMterea=scLderea ofertei. CONCURENA ' desemneazL tipul specific de rela+ii Kntre a"en+ii economici

@producLtori sau consumatori> care ac+ioneazL pe pia+L pentru realizarea propriilor interese( confirm libertL+ii de ac+iune Mi liberei ini+iative. a. $ipul de concuren+L dupL cri!$ri"l r$&p$c!1rii l$gilor/ 1. 9oial sau corec" ' dacL respectL le"ile Mi re"lementLrile Kn vi"oare. ' aceasta '" p$r(i!$/ participarea la Kn+ele"eri care sL afecteze jocul liber al concuren+ei( reclama mincinoasL care KnMalL consumatorul( favorizarea creMterii=scLderii artificiale a pre+urilor( falsificarea mLrfurilor.

2. Neloial sau incorec" ' dacL are drept consecin+L favorizarea artificialL a a"en+ilor economici care ob+in astfel avantaje nemeritate. b. $ipul de concuren+L dupL ipo!$.$l$ %$ %$fi'ir$/ 1. %ia"a cu concuren" #erfec" ' cu caracter idealA trLsLturile sale sunt un model de analizL pentru concuren+a realL 2. %ia"a cu concuren" i!#erfec" ' caracterizeazL realitatea economicL ' fiecare formL de pia+L cu concuren+L imperfectL se caracterizeazL printr'un #re" s#ecific Mi o anumitL !odali"a"e de !a$i!izare a #rofi"ului

Co'c"r$'4a p$rf$c!1 se caracterizeazL prin A!o(ici!a!$a constL Kn faptul cL participan+ii la pia+L sunt foarte numeroMi( cu putere concuren+ialL micL Mi participan+ii ac+ioneazL independent. O(og$'i!a!$a pro%"&"l"i se referL la faptul cL toate firmele produc Mi distribuie bunuri identice( astfel KncNt consumatorilor le este indiferent de la ce firmL cumpLrL. Li+$r!a!$a %$ ac4i"'$ p$ pia41 se manifestL prin :intrarea< Mi :ieMirea< liberL Kn Mi de pe pia+L( care se bazeazL numai pe criteriul eficien+ei economice. Tra'&par$'4a p$rf$c!1 constL Kn perfecta informare a a"en+ilor economici privind cantitatea( calitatea( pre+ul( structura cererii Mi a ofertei. Mo+ili!a!$a p$rf$c!1 a fac!orilor %$ pro%"c4i$ se referL la accesul nelimitat la utilizarea capitalului Mi a muncii, Kn activitL+i cu maximL eficien+L. Co'c"r$'4a i(p$rf$c!1 apare din mai multe cauze

 fenomenul concentrLrii firmelor strate"ia firmelor de a se individualiza prin diferen+ierea produselor inten+ia informLrii imperfecte Kn scopul ob+inerii unor avantaje strate"ice men+inerea avantajelor firmelor deja existente( care creeazL bariere Kn intrarea pe pia+L etc. MONOPOLUL ' situa+ia de pe pia+L Kn care o sin"urL firmL produce @oferL> un anumit bun Mi se confruntL cu toatL cererea. MONOPSONUL - situa+ia de pia+L Kn care o sin"urL firmL cumpLrL de la mai mul+i producLtori. OLI6OPOLUL ' situa+ia de pia+L unde existL cNteva firme care asi"urL oferta unui bun( On timp ce numLrul de cumpLrLtori este mare. OLI6OPSONUL ' tipul de pia+L caracterizat de existen+a unui numLr restrNns de firme mari cumpLrLtoare ale unei mLrfi ' oferitL @vNndutL> de mai mul+i producLtori. CONCURENA MONOPOLISTIC7 ' situa+ia Kn care pe pia+L existL un numLr mare de ofertan+i( unii dintre aceMtia fiind de mari dimensiuni Mi de+inNnd monopol de marcL( iar bunurile oferite sunt puternic diferen+iate. Pia4a ("'cii ' locul de KntNlnire Kntre purtLtorii cererii Mi ofertei de muncLA este spa+iul Kn care aceMtia intrL Kn contact( stabilesc condi+iile de an"ajare( ne"o"iazL mLrimea salariilor( stabilesc performan+ele corespunzLtoare salariilor. C$r$r$a %$ ("'c1 ' nevoia de muncL salariatL care se formeazL Kn cadrul diferitelor activitL+i la nivel de firme( zone( re"iuni sau +arL Mi se exprimL prin num0rul de locuri de munc0 existente sau oferta de locuri de munc0. Con"rac"ul de !unc existL Kn douL forme 1. Con"rac" individual de !unc care este rezultatul ne"ocierii libere dintre an"ajator Mi an"ajat. ' an"ajatorul stabileMte sarcinile care Ki revin salariatului Mi drepturile salariale corespunzLtoare( respectiv obli"a+iile pe care Mi le asumL patronul fa+L de an"ajat Kn ceea ce priveMte asi"urarea condi+iilor propice de muncL( plata impozitelor aferente Mi a contribu+iilor la asi"urLrile sociale etc. 2. Con"rac"ul colec"iv de !unc este rezultatul ne"ocierii cu sindicatul din Kntreprindere( prin care se precizeazL o serie de drepturi Mi obli"a+ii "enerale referitoare la condi+iile de muncL( zilele libere Mi concediul de odi4nL( sporurile pentru muncL periculoasL sau pentru lucrul de noapte etc. Of$r!a %$ ("'c1 ' cantitatea totalL de muncL pe care indivizii dintr'o economie sunt dispuMi sL o presteze Kn condi+ii "enerale.

Salari"l ' pre+ul la care este tranzac+ionatL for+a de muncL. ' acesta poate avea mai multe forme a. Salari"l 'o(i'al ' suma de bani primitL de salariat=plLtL de firmL( Kn sc4imbul muncii depuse de an"ajat. ' acesta poate fi 1. 4alariul no!inal +ru" ' suma totalL de bani prevazutL Kn statul de salarii 2. 4alariul no!inal ne" ' suma de bani care rLmNne din salariul nominal brut dupL scLderea impozitului Mi a contribu+iilor la sistemele de asi"urLri. b. Salari"l r$al ' cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi procuratL cu salariul nominal. PIAA MONETAR7 8o+iunea de +a'i desemneazL un mijloc de sc4imb "eneral acceptat( pe baza unei conven+ii Kntre oameni( Kntr'un spa+iu economic dat. Cele # func+ii fundamentale ale banilor a. +. c. %. ;unc+ia de (i8loc %$ &c5i(+ ;unc+ia de $!alo' g$'$ral %$ (1&"rar$ i co(parar$ a activitL+ii economice ;unc+ia de (i8loc %$ pla!1 ;unc+ia de $co'o(i&ir$

Ma&a (o'$!ar1 sau (a&a +1'$a&c1 - suma de bani aflatL Kn circula+ie Kntr'o economie la un moment dat Mi care apar+ine diferi+ilor a"en+i economici @na+ionali> Mi are drept componente '"($rar"l ' care este emis numai de Janca CentralL Mi este alcLtuit din bancnote Mi moned0 metalic0 @confec+ionatL din aliaje de cupru( nic4el( aluminiu> +a'i &cip!"rali @Knscrisuri Kn conturile bancare> ' aceMtia sunt crea+i atNt de Janca CentralL( cNt Mi de celelalte bLnci Mi institu+ii financiare. Vi!$.a %$ circ"la4i$ a +a'ilor reprezintL numLrul de tranzac+ii de vNnzare'cumpLrare Mi plL+i pe care le mijloceMte o unitate monetarL Kntr'o perioadL de timp. P"!$r$a %$ c"(p1rar$ a +a'ilor reprezintL cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi cumpLratL la un moment dat cu o unitate monetarL( la un anumit nivel al pre+urilor. Cr$%i!"l este o rela+ie Kntre un creditor care acordL un Kmprumut Mi un debitor care este beneficiarul Kmprumutului Mi care se an"ajeazL sL plLteascL la o datL ulterioarL @scaden+a> suma corespunzLtoare( plus o dobNndL.

Do+9'%a este o sumL de bani care revine creditorului pentru folosirea Kmprumutului de cLtre debitor Kntr'o anumitL perioadL de timp. I')$&!i4ia este procesul de plasare a banilor pentru ac4izi+ionarea de bunuri de capital. Pia4a fi'a'ciar1 este acea pia+L pe care se KntNlnesc a"en+ii economici care au nevoie de bani pentru a'Mi finan+a afacerile Mi a"en+ii economici care doresc sL sus+inL cu bani acele afaceri. :"r&a reprezintL institu+ia centralL a pie+ei capitalurilor Mi este :barometrul unei economii<. Pia4a $-!ra+"r&i$r1 a !i!l"rilor co!a!$ ' este formatL din titluri financiare emise de societL+i neadmise la bursL. ' un exemplu de astfel de pia+L Kn /omNnia este sistemul RASDA;, creat dupL modelul Mi cu asisten+L NASDA; @8ational Association of &ecurities *ealers Automated Puotation ' Asocia+ia 8a+ionalL a *ealerilor de $itluri de valoare Cotate Kn &istem Automat> din &0A. Pia4a $-!ra+"r&i$r1 a !i!l"rilor '$co!a!$ ' este formatL din tranzac+iile directe de titluri financiare neKnscrise Kntr'unul din sistemele anterioare( Mi prin urmare( fLrL un pre+ oficial @recunoscut de un or"anism financiar> ' fiind o pia+L nesuprave"4eatL( "radul de risc al tranzac+iilor este mai /idicat. Pia4a )al"!ar1 este pia+a specializatL Kn vNnzLri Mi cumpLrLri de valute sau alte devize( locul unde se KntNlneMte cererea cu oferta de valutL Mi se stabileMte cursul de sc4imb al monedei na+ionale. Val"!a este termenul economic care desemneazL moneda na+ionalL utilizatL Kn sc4imburile interna+ionale. Pari!a!$a a"r ' cantitatea de aur cu care o monedL se sc4imbL oficial o unitate monetarL a unei +Lri. C"r&"l %$ &c5i(+ este pre+ul unei monede exprimat Kn altL monedL.

Co')$r!i+ili!a!$a "'$i (o'$%$ se referL la capacitatea ei de a putea fi sc4imbatL pe o altL monedL.

Capi!ol"l V - MACROECONOMIA
Eco'o(ia 'a4io'al1 este forma de manifestare a interdependen+elor dintre a"en+ii economici Kn cadrul institu+ional' na+ional al unei +Lri.

3l"-"ril$ $co'o(ic$ @materiale Mi monetare> sunt "enerate de sc4imburile de bunuri Mi servicii . $otalitatea fluxurilor economice alcLtuieMte circ"i!"l (acro$co'o(ic. I'%ica!orii (acro$co'o(ici rezultL din mLsurarea fluxurilor economice Mi sunt foarte importan+i( deoarece relevL performan+ele economice ale fiecLrei +Lri. Pro%"&"l I'!$r' :r"! *PI:) este principalul indicator macroeconomic Mi reprezintL valoarea ad0ugat0 brut0 produsL Kntr'o economie na+ionalL( Kntr'o perioadL de timp @an( trimestru>. Valoar$a a%1"ga!1 +r"!1*VA:) constL Kn plusul de valoare realizat de fiecare a"ent economic Kn raport cu valoarea intrLrilor Kn sistemul sLu de activitate. I'fla4ia - un dezec3ilibru de ansamblu al economiei, manifestat prin cre4terea generalizat0 a pre+urilor Mi sc0derea puterii de cump0rare a banilor. :o!a8ul ' un dezec4ilibru macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de muncL Kn raport cu cererea de muncL. ?odificarea Kn timp a stLrii economiei na+ionale se numeMte %i'a(ica $co'o(i$i 'a4io'al$. 3erioada de timp formatL dintr'o faz0 de e pansiune Mi una de recesiune se numeMte cicl" $co'o(ic. Cr$ !$r$a $co'o(ic1 reprezintL evolu+ia ascendentL a 35J'ului poten+ial( pe termen lun". D$.)ol!ar$a $co'o(ic1 este un process complex care presupune KmbunLtL+iri profunde le"ate de structura socialL( de calitatea institu+iilor Mi de atitudinile popula+iei unei +Lri. Acest concept de dezvoltare economicL @economic development> se bazeazL pe trei valori esen+iale su+s"enana ' relevL perfoman+ele procesului de dezvoltare economicL Kn ceea ce priveMte modul de acoperire a nevoilor popula+iei unei +Lri au"ores#ec"ul ' caracterizeazL demnitatea( sim+ul onoarei( pre+uirea fa+L de sine a cetL+enilor unei +Lri li+er"a"ea ' evinde+iazL modul Kn care indivizii pot lua decizii fLrL a fi Kn"rLdi+i structuri birocratice sau politice( respectiv de supersti+ii( cutume sau mentalitL+i anacronic

Capi!ol"l VI - ECONOMIA DESC<IS7

Co($r4"l este activitatea economicL prin care bunurile ajun" de la producLtori la consumatori. Co($r4"l i'!$r'a4io'al se referL la totalitatea sc4imburilor de bunuri Mi servicii dintre a"en+ii economici din diferite +Lri.

Co($r4"l $-!$rior desemneazL ansamblul exporturilor Mi importurilor unei +Lri. On ceea ce priveMte comer+ul exterior( de'alun"ul timpului s'au conturat diferite politici economice 1. %ro"ec"ionis!ul reprezintL un ansamblu de mLsuri menite sL protejeze producLtorii interni de concuren+a realizatL prin bunuri importate la pre+uri mai mici. - principalele forme de protec+ionism sunt introducerea unor ta e vamale reprezentNnd cote procentuale aplicate pre+urilor bunurilor importate utilizarea unor restric+ii netarifare: standardele de calitate ridicate( condi+ii privind protec+ia consumatorilor Mi a mediului natural etc. practicarea unor cote cantitative pentru importuri: sunt ne"ociate unele plafoane cantitative pentru mLrfurile importate( Knc4eindu'se acorduri comerciale cu diferite +Lri 2. 4"i!ularea e$#or"urilor ' sunt oferite anumite prime de e port, subven+ii, scutiri sau reduceri de impozite, ori alte facilit0+i firmelor e portatoare5 este o formL mai subtilL de protec+ie a producLtorilor interni( KntrucNt avantajele concuren+iale ale acestora se manifestL pe pie+ele externe. !. 9i+eralis!ul ' sc4imburile economice dintre diferite +Lri nu sunt afectate nici de restric+ii tarifare sau netarifare Mi nici de stimulente acordate exportatorilor.

:ala'4a co($rcial1 este un tablou statistic Kn care sunt Knre"istrate importurile Mi exporturile de mLrfuri ale unei +Lri pe o perioadL de timp @un an>. :ala'4a %$ pl14i $-!$r'$ redL modul Kn care pot fi ec4ilibrate KncasLrile Mi plL+ile aferente opera+iunilor economice cu strLinLtatea. %re4terea interdependen+elor economice, sociale, culturale, ecologice, politice al economiilor na+ionale conduce la o nou0 stare 2n economia mondial0, 2n careabordarea problemelor generale ale omenirii se face la scar0 planetar0, viziunea fragmentat0 pe continente sau regiuni ale lumii fin dep04it0. AceastL nouL tendin+L de evolu+ie a economiei mondiale se numeMte glo+ali.ar$. 7 tendin+L oarecum contrarL "lobalizLrii este aceea de in"e rare' .niunile va!ale Mi asocia"iile econo!ice re ionale constituie forme elevate ale procesului de inte"rare. Cele mai cunoscute structuri de inte"rare sunt A&ocia4ia La!i'o-A($rica'1 a Co($r4"l"i Li+$r *ALACL) a fost Knfiin+atL Kn 1.)2 prin &ratatul de la Montevideo semnat de Ar"entina( Jrazilia( C4ile( ?exic( 3ara"uaQ( 3eru Mi 0ru"uaQ. 0lterior( au mai aderat Mi alte +Lri latino'americane. A&ocia4ia Na4i"'ilor %i' A&ia %$ S"%-E&! *ASEAN) a fost Knfiin+atL Kn 1.), prin participarea urmLtoarelor +Lri 5ndonezia( ?alaezia( ;ilipine( &in"apore Mi $4ailanda.

 A&ocia4ia Nor%-A($rica'1 %$ Co($r4 Li+$r *NA3TA) a fost Knfiin+atL Kn 1..! prin participarea ?exicului( Canadei Mi &tatelor 0nite ale Americii. 0lterior( C4ile a acceptat invita+ia celor trei +Lri de a deveni membru 8A;$A. U'i"'$a E"rop$a'1 *UE) care este cea mai avansatL formL de structurL inte"ra+ionistL mondialL KntrucNt presupune existen+a unor pie+e comune( a unei monede commune @euro>( a unor institu+ii economice Mi sociale comunitare( respective coordonarea politicilor economice Mi sociale.

I!$(i p$'!r" $)al"ar$ Eco'o(i$ Cla&a a Xl-a

1. /ezultatul ac+iunii dintre mediul social sic el natural este a. mediul ecolo"ic b. mediul cibernetic c. spatiul bursei d. mediul sau spatiul economic 2. *upa natura lor( nevoile sunt a. elementare si complexe b. fiziolo"ice si sociale c. complexe si fiziolo"ice d. sociale si complexe !. &emnalele receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor exercitati de mediul natural si de mediul social se numesc a. semnale pane"erice b. atribute psi4o'sociale c. nevoi sau trebuinte d. raporturi social'naturale #. *upa "radul de complexitate( nevoile sunt a. elementare si complexe b. elementare si supra'elementare c. complexe si supra'complexe d. sociale si naturale

%. Cea mai cunoscuta sc4ema de structurare a nevoilor este a. 3iramida lui Ceops b. Cubul lui *illin"er c. &cara lui Adams d. 3iramida lui ?asloB ). Conform 3iramidei lui ?asloB( oamenii isi pun problema satisfacerii a. unor nevoi maxime inaintea celor minime b. unor nevoi de ordin superior abia dupa ce si'au satisfacut in mod multumitor nevoile de ran" inferior c. unor 4obbQ'uri inaintea indatoririlor de serviciu d. altor nevoi intelectuale dupa satisfacerea celor academice

,. 5n varful 3iramidei lui ?asloB sunt urmatoarele tipuri de nevoie a. nevoi de baza b. nevoi de si"uranta c. nevoi fiziolo"ice d. nevoie de autorealizare -. 1lementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor sunt a. materialele rare b. materiil prime c. resursele d. metalele pretioase .. *upa provenienta lor( resursele pot fi a. resurse din import si resurse din export b. resurse primare si resurse derivate c. resurse imbo"atite si resurse terminate d. resurse minime si resurse complexe 12. /esursele se impart in umane( materiale( financiare si informationale in functie de provenienta lor ciclicitatea lor natura lor utilizarea lor 11. /esursele informationale se refera la a. cunostiinte stiintifice si te4nice b. ziare si reviste c. pa"ini de internet d. pro"rame secrete 12. Costul de oportunitate este a. cel mai bun de pe piata b. primul pret stabilit in economie beneficiul asociat celei mai bune variante de ac+iune la care s'a renun+at Kn favoarea alternativei c. alese d. media costurilor dintr'o economie 1!. Care economist celebru considerL cL economia studiazL modul Kn care sunt utilizate resursele rare pentru a fi realizate mLrfuri folositoare Mi pentru a le distribui diferi+ilor oameni? a. Adam &mit4 b. 3aul &amuelson c. Rasile Conta d. $4eodor &tolojan 1#. Care sunt cele mai cunoscute niveluri de abordare ale Mtiin+ei economice a. economia centralizatL Mi cea lLsatL liber b. economia Knc4isL Mi cea desc4isL c. microeconomia Mi macroeconomia

d. economia industrialL Mi economia a"ra"rL 1%. 3artea din economie care se ocupL cu studiul comportamentelor economice individuale se numeMte

a. b. c. d.

macroeconomia economia detaliatL economia de "estiune microeconomia

1). Ce parte din economie se ocupL cu studiul economiilor na+ionale( a structurilor economice interna+ionale sau multina+ionale a. microeconomia b. economia "lobalizatL c. economia super'centralizatL d. macroeconomia 1,. Care este denumirea "enericL pentru orice a"ent economic care ac+ioneazL pentru a'Mi procura bunurile Mi serviciile necesare satisfacerii trebuin+elor a. ac+ionar b. menaj c. consumator d. cumpLrLtor c4eie 1-. Cum se clasificL bunurile dupL forma lor de existen+L a. complementare Mi substituibile b. necomplementare Mi nesubstituibile c. bunuri propriu'zise( servicii Mi informa+ii d. servicii Mi bunuri 1.. Junurile sunt complementare Mi substituibile dacL le clasificLm dupL urmLtorul criteriu a. mod de rela+ionare b. mod de circula+ie c. formL de existen+L d. formL de complementaritate 22. *upL modul Kn care circulL( bunurile sunt a. complementare Mi substituibile b. servicii Mi bunuri c. bunuri Mi informa+ii d. marfare Mi nemarfare 21. *upL ce criteriu se "4ideazL un consumator atunci cNnd are un comportament ra+ional a. criteriul celei mai bune oportunitL+i b. criteriul lui ?asloB c. criteriul piramidal d. criteriul eficien+ei economice 22. Comportamentul ra+ional al consumatorului este acela care asi"urL a. un maxim de satisfac+ie cu un minim de c4eltuieli b. un minim de satisfac+ie cu un maxim de c4eltuieli c. satisfac+ie fLrL precedent d. c4eltuieli infime

2!. &atisfac+ia resim+itL de un individ ca urmare a consumLrii a unei cantitL+i date dintr'un bun este a. cererea b. oferta c. utilitatea economicL d. utilitatea ra+ionalL a eficien+ei 2#. Ce reprezintL cererea? a. cantitatea dintr'o marfL vNndutL Kntr'o anumitL perioadL b. cantitatea totalL dintr'o marfL care poate fi cumpLratL Kntr'o anumitL perioadL( la un anumit pre+ c. pre+ul unei mLrfii dintr'o anumitL perioadL d. perioada economicL Kn care pre+ul este cel mai bun 2%. ?odificare mLrimii cererii datoritL unor varia+ii ale factorilor cauzali se numMte a. cererea perfectL b. elasticitatea ofertei c. oferta perfectL d. elasticitatea cererii 2). Atunci cNnd creMterea pre+ului determinL scLderea cantitL+ii cerute( cererea este a. inelasticL b. elasticL c. perfectL d. unitarL 2,. Junurile de strictL necessitate au de obicei o cerere a. inelasticL b. perfectL c. elasticL d. unitarL 2-. Atunci cNnd modificarea pre+ului nu determinL nici o modificare a cantitL+ii cerute a. cererea este inelasticL b. cererea este elasticL c. cererea este perfect inelasticL d. cererea este perfect elasticL 2.. CNnd cNMti"L producLtorul care se confruntL cu o cerere inelasticL a. atunci cNnd pre+ul scade b. atunci cNnd pre+ul rLmNne constant c. atunci cNnd pre+ul creMte d. atunci cNnd pre+ul scade pNnL la ultima limitL !2. Cum KMi poate spori veniturile producLtorul care se confruntL cu o cerere elasticL? a. prin reducerea pre+ului de vNnzare b. prin creMterea pre+ului de vNnzare c. prin reducerea pre+ului de cumpLrare d. prin creMterea pre+ului de cumpLrare

!1. 3ersoana care initiaza o afacere( investind bani( timp( ener"ie( putere( munca si creativitate( cu scopul de a obtine un profit cat mai mare se numeste a. afacerist b. bisnitar c. milionar de carton d. intreprinzator !2. /elatia dintre oameni cu privire la insusirea bunurilor existente sau produse de societate se exprima prin conceptul de a. avutie b. avere c. proprietate d. societate comerciala !!. ;ormele de proprietate existente intr'o economie de piata sunt a. proprietate simultana si proprietate anterioara b. proprietate privata si proprietate semi'privata c. proprietate privata( publica si mixta d. proprietate semi'mixta si semi'publica !#. Cei doi factori de productie primari sunt a. munca si capitalul b. pamantul si munca c. pamantul si capitalul d. munca te4nolo"izata si in"ineriile financiare !%. *eprecierea treptata a capitalului fix ca urmare a folosirii indelun"ate a. uzura morala b. epuizare c. uzura totala d. uzura fizica !). Capitalul circulant se inlocuieste a. dupa doua cicluri de productie b. dupa fiecare cilcu de productie c. dupa mai multe cicluri de productie d. dupa primele trei cicluri de productie !,. 7biectivul final al activitatii producatorului si al firmei este a. cresterea cifrei de afaceri b. pozitionarea pe piata pe un loc cat mai bun c. falimentul d. obtinerea profitului !-. 1xcedentul incasarilor fata de c4eltuieli intr'o activitate economica se numeste a. profit b. cifra de afaceri c. profit net d. casti" le"al

!.. $otalul incasarior obinute din vanzari se numeste a. profit brut b. cifra de afaceri c. profit net d. profit ilicit #2. 3artea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si alte taxe pe profit este a. profitul net b. cifra de afaceri c. volumul vanzarilor d. taxe si impozite la stat nedatorate #1. Cand un intreprinzator trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel mnim pentru a putea sa'si recupereze investitia facuta si pentru a face fata c4eltuielilor curente( el trebuie sa atin"a a. profitul maxim b. supraprofitul c. pra"ul de rentabilitate d. falimentul #2. Cantitatea de bunuri si servicii pe care a"entii economici o aduc pe piata intr'o anumita perioada si la un anumit pret se constituie in a. cerere b. oferta c. oferta cererii d. cererea ofertei #!. 9e"ea care reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv este a. le"ea circulatiei marfurilor b. le"ea de comert international c. le"ea cererii d. le"ea ofertei ##. Atunci cand modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite( si in acelasi sens( aveam de'a face cu a. oferta inelastica b. oferta perfecta c. oferta elastica d. cerere elastica #%. &ituatia in care a"entul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii sale se numeste a. faliment b. insolventa c. somaj et4nic d. carambol comercial

I!$(i p$'!r" $)al"ar$ Eco'o(i$ Cla&a a Xl-a S$($&!r"l al II l$a

1. Ce este pia+a? a. spa+iul Kn care se KntNlnesc pruducLtorii a"ricoli cu orLMenii b. spa+iul economic Kn cadrul cLruia se desfLMoarL sc4imburile c. locul de unde se pot cumpLra zarzavaturi d. nici un rLspuns nu este corect 9ocul unde se KntNlnesc purtLtorii cererii cu purtLtorii ofertei se numeMte a. JursL b. Sall &treet c. 3ia+L d. /A&*AP !. On func+ie de obiectul tranzac+ionLrii se pot distin"e urmLtoarele pie+e a. pia+a localL Mi pia+a mondialL b. pia+a na+ionalL Mi pia+a re"ionalL c. pia+a auto Mi pia+a alimentarL d. pia+a monetarL Mi pia+a valutarL #. Clasificarea Kn pia+L localL Mi pia+L re"ionalL se face Kn func+ie de a. spa+iul "eo"rafic acoperit b. caracterul concuren+ei c. obiectul tranzac+ionLrii d. nici un rLspuns nu este corect %. Cum se formeazL pre+ul? a. prin stabilire de cLtre autoritL+ile competente b. prin totalizarea tuturor costurilor c. ambele variante de mai sus d. prin KntNlnirea cererii cu oferta ). 3re+ul la care cererea satisfLcutL este e"alL cu oferta satisfLcutL se numeMte a. pre+ul optim de vNnzare b. pre+ul prestabilit de vNnzLtor c. pre+ul de ec4ilibru d. pre+ul cel mai mic de cumpLrare

,. Cea mai mare cantitate a vNnzLrilor=cumpLrLrilor este determinatL de a. dispozi+ia cumpLrLtorilor b. pre+ul de ec4ilibru c. pozi+ionarea pie+ei d. nici un rLspuns nu este corect -. 3re+ul de ec4ilibru KMi realizeazL rolul pe pia+L atunci cNnd a. este adoptat de to+i participan+ii la actul economic b. este re"lementat prin le"i oficiale c. este lLsat sL se formeze liber pe pia+L d. nici un rLspuns nu este corect .. 7ferta este stimulatL atunci cNnd statul intervine direct prin stabilirea unor pre+uri minime( aceastL mLsurL ducNnd la apari+ia unui exces de ofertL apari+ia unor miMcLri sociale stoparea vNnzLrilor dintr'o economie sc4imbarea "uvernului declarat incompetent 12. &tatul la coadL sau pia+a nea"rL sunt efecte ale interven+iei directe a statului prin stabilirea unor pre+uri maxime( fapt care duce la exces de ofertL exces de cerere ec4ilibrul acestor douL dezec4ilibrul dintre ele 11. &tatul poate interveni indirect Kn influen+area pre+ului prin a. stabilirea unor pre+uri minime b. stabilirea unor pre+uri maxime c. ac4izi+ii de stat( reducerea taxelor de import d. nici o variantL nu este corectL 12. Ce desemneazL no+iunea de concuren+L? a. Kntrecerea acerbL Kntre a"en+ii economici b. tipul specific de rela+ii Kntre producLtori Mi consumatori care ac+ioneazL pe pia+L pentru realizarea propriilor interese( conform libertL+ii de ac+iune Mi liberei ini+iative c. manifestarea finalitL+ii actului economic d. nici un rLspuns nu este corect 1!. *upL criteriul respectLrii le"ilor( concuren+a poate fi a. perfectL Mi imperfectL b. perfectL Mi neloialL c. loialL Mi neloialL d. imperfectL Mi loialL 1#. /eclama mincinoasL care KnMealL consumatorul( falsificarea pre+urilor( favorizarea creMterii=scLderii artificiale a pre+urilor sunt practici ale concuren+ei

a. b. c. d.

perfecte imperfecte loiale neloiale=incorecte

1%. /ealitatea economicL este caracterizatL de a. pia+a cu concuren+L perfectL b. pia+a cu concuren+L imperfectL c. pia+a cu concuren+L neloialL d. toate rLspunsurile sunt "reMite 1). Atomicitatea este o caracteristicL a concuren+ei a. imperfecte b. perfecte c. loiale d. neloiale 1,. 3erfecta informare a a"en+ilor economici privind cantitatea( calitatea( pre+ul( structura cererii Mi a ofertei este o caracteristicL a concuren+ei perfecte Mi se numeMte a. atomicitate b. omo"enitatea produsului c. transparen+L perfectL d. nici o variantL nu este corectL 1-. $rLsLtura conform cLreia toate firmele produc Mi distribuie bunuri identice( astfel KncNt consumatorilor le este indiferent de la ce firmL cumpLrL poartL denumirea de a. atomicitate b. transparen+L perfectL c. libertate de ac+iune pe pia+L d. omo"enitatea produsului 1.. &itua+ia de pe pia+L Kn care o sin"urL firmL produce un anumit bun Mi se confruntL cu toatL cererea se numeMte a. oli"opson b. oli"opol c. monopson d. monopol 22. &itua+ia de pia+L Kn care o sin"urL firmL cumpLrL de la mai mul+i producLtori se numeMte a. monopson b. oli"opol c. monopol d. nici un rLspuns nu este corect 21. $ipul de pia+L caracterizat prin existen+a unui numLr restrNns de firme mari cumpLrLtoare ale unei mLrfi vNndute de mai mul+i producLtori se numeMte a. oli"opol b. monopol

c. monopson d. oli"opson 22. &itua+ia Kn care pe pia+L existL un numLr mare de ofertan+i( unii dintre aceMtia fiind de mari dimensiuni Mi de+inNnd monopol de marcL( iar bunurile oferite sunt puternic diferen+iate poartL numele de concuren+L oli"opsonisticL concuren+L monopolisticL concuren+L incorectL nici o variantL nu este corectL 2!. 9ocul de KntNlnire Kntre purtLtorii cererii Mi ofertei de muncL se numeMte a. pia+a a"ro'alimentarL b. pia+a nea"rL c. pia+a muncii d. pia+a de capital 2#. Contractul individual de muncL reprezintL a. rezultatul ne"ocierii libere dintre an"ajator Mi an"ajat b. rezultatul re"lementLrilor "uvernamentale c. rezultatul abilitL+ii an"aja+ilor Kn arta ne"ocierii d. rezultatul tuturor acestor factori 2%. Cantitatea totalL de muncL pe care indivizii dintr'o economie sunt dispuMi sL o presteze Kn condi+ii "enerale a. cerere de pre+ b. ofertL de muncL c. cerere de muncL d. ofertL de pre+ 2). 3re+ul la care este tranzac+ionatL for+a de muncL se numeMte a. cNMti" financiar b. rentL via"erL c. salariu d. nici un rLspuns nu este corect 2,. &uma de bani primitL de salariat Kn sc4imbul muncii depuse de an"ajat se numeMte a. salariu extensiv b. salariu retroactiv c. salariu nominal d. salariu retributiv 2-. &uma de bani care rLmNne din salariul nominal brut dupL scLderea impozitului Mi a contribu+iilor la sistemele de asi"urLri se numeMte a. salariu nominal b. salariu nominal brut c. salariu retributiv d. salariu nomianl net 2.. Cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi procuratL cu salariul nominal reprezintL a. salariu real

b. salariu ireal c. salariu fantastic d. salariu realistic !2. ?ijlocul de sc4imb "eneral acceptat( pe baza unei conven+ii Kntre oameni( Kntr'un spa+iu economic dat poartL de numirea de a. titluri financiare b. cambie c. bani d. resurse financiare !1. &uma de bani aflatL Kn circula+ie Kntr'o economie la un moment dat Mi care apar+ine diferi+ilor a"en+i economici @na+ionali> se numeMte a. masL financiarL b. remunera+ie nominalL c. finan+e publice d. masL monetarL=masL bLneascL !2. 8umLrul de tranzac+ii de vNnzare'cumpLrare Mi plL+i pe care le mijloceMte o unitate monetarL Kntr'o perioadL de timp reprezintL a. puterea de cumpLrare a banilor b. viteza de circula+ie a banilor c. creditare perfectL d. nici un rLspuns nu este corect !!. Cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi cumpLratL la un moment dat cu o unitate monetarL( la un anumit nivel al pre+urilor poartL denumirea de a. putere financiarL b. rezisten+L valutarL c. putere de cumpLrare a banilor d. toate variantele sunt corecte !#. &uma de bani care revine creditorului pentru folosirea Kmprumutului de cLtre debitor Kntr'o anumitL perioadL de timp se numeMte a. retribu+ie monetarL b. credit deficitar c. dobNndL d. investi+ie !%. 5nstitu+ia centralL a pie+ei capitalurilor care este consideratL Mi((barometrul unei economii< se numeMte a. banca na+ionalL b. bursa c. banca comercialL d. ministerul de finan+e !). 3ia+a specializatL Kn vNnzLri Mi cumpLrLri de valute sau alte devize( locul unde se KntNlneMte cererea cu oferta de valutL Mi se stabileMte cursul de sc4imb al monedei na+ionale se numeMte

a. pia+a extrabursierL a titlurilor cotate b. pia+a valutarL c. pia+a extrabursierL a titlurilor necotate d. pia+a muncii !,. 3re+ul unei monede exprimat Kn altL monedL poartL numele de a. convertibilitate b. credit c. dobNndL d. curs de sc4imb !-. Convertibilitatea unei monede se referL la a. capacitatea ei de a putea fi sc4imbatL pe o altL monedL b. valoarea ei pe pia+a valutarL c. sc4imbul ei pe titluri financiare d. nici o variantL nu este corectL !.. ;orma de manifestare a interdependen+elor dintre a"en+ii economici Kn cadrul institu+ional'na+ional al unei +Lri este a. microeconomie b. macroeconomie c. economie na+ionalL d. economie jude+eanL #2. 3rincipalul indicator macroeconomic ca reprezintL valoarea adLu"atL brutL produsL Kntr'o economie na+ionalL( Kntr'o perioadL de timp este a. 3rodusul 8a+ional Jrut b. $axa pe Raloare AdLu"atL c. 3rodusul 5ntern Jrut d. 3rodusul 8a+ional 8et #1. *ezec4ilibrul de ansamblu al economiei( manifestat prin creMterea "eneralizatL a pre+urilor Mi scLderea puterii de cumpLrare a banilor poartL denumirea de a. Momaj b. crac4 economic c. infla+ie d. toate rLspunsurile sunt corecte #2. *ezec4ilibrul macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de muncL Kn raport cu cererea de muncL se numeMte a. Momaj b. infla+ie c. faliment na+ional d. nici un rLspuns nu este corect #!. 3rocesul complex care presupune KmbunLtL+iri profunde le"ate de structura socialL( de calitatea institu+iilor Mi de atitudinile popula+iei unei +Lri se numeMte

a. redundan+L economicL b. reabilitare economicL c. dezec4ilibru social'economic d. dezvoltare economicL ##. Comer+ul este a. activitatea de vNnzare a produselor fabricate de cLtre producLtori b. activitatea economicL prin care bunurile ajun" de la producLtori la consumatori c. principala activitate a unei economii centralizate d. nici un rLspuns nu este corect #%. Ansamblul exporturilor Mi importurilor unei +Lri desemneazL a. comer+ul interna+ional b. comer+ul "lobal c. comer+ul exterior d. toate rLspunsurile sunt corecte #). Ansamblul de mLsuri menite sL protejeze producLtorii interni de concuren+a realizatL prin bunuri importate la pre+uri mai mici se numeMte a. 9iberalism b. &timulare a exporturilor c. 3rotec+ionism d. Comer+ retractar #,. $abloul statistic Kn care sunt Knre"istrate importurile Mi exporturile de mLrfuri ale unei +Lri pe o perioadL de timp @un an> poartL denumirea de a. balan+L de verificare b. situa+ia uniunilor vamale na+ionale c. re"istru'jurnal al exporturilor d. balan+L comercialL #-. $endin+a contrarL a procesului de "lobalizare se numeMte a. inte"rare b. neo'"lobalizare c. dezinte"rare d. nici un rLspuns nu este corect #.. Asocia+ia 8ord'AmericanL de Comer+ 9iber din care fac parte Canada( &0A Mi ?exic poartL numele de

*CG G>+*.....................................................................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15 *CG G>+*.....................................................................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5 Semestrul al ++ - lea................................................................................#5 Antreprenorial7..........................................................................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................-' Antreprenorial7..........................................................................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................//

Semestrul al ++ - lea................................................................................//
Cea mai avansatL formL de structurL inte"ra+ionistL mondialL care presupune existen+a unor pie+e comune Mi a unei monede comune este a. 0niunea 1uropeanL b. Asocia+ia 9atino'AmericanL a Comer+ului 9iber c. Asocia+ia 8a+iunilor din Asia de &ud'1st d. Asocia+ia 8ord'AmericanL de Comer+ 9iber

Anul colar 2009 - 2010

Educaie
;

An"re#renorial

clasa a Xl-a frecven redus

prof. Zigoli Drago I'!ro%"c$r$

CuvNntul antreprenor isi are ori"inea in fran+uzescul entreprendre si desemneaza persoana care initiaza si conduce realizarea unei afaceri. I')$&!i!or"l *i'!r$pri'.a!or"l sau a'!r$pr$'or"l) este o persoana care or"anizeaza si "estioneaza o activitate de afaceri( de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o serie de riscuri inerente acestui tip de activitate. A'!r$pr$'oria!"l este un mod prin care un individ isi casti"a existenta( este o munca( o ocupatie. *e asemenea a'!r$pr$'oria!"l poate fi definit si ca libera initiativa, initiativa personala. 3ornind de la un cri"eriu occu#a"ional* acela al participarii la activitatea economica( populatia poate fi clasificate in mai multe cate"orii a. %o#ula"ia ac"iva ' reprezentata de totalitatea persoanelor care furnizeaza forta munca disponibila si fiind formata din ' ' populatia ocupata ' cuprinde toate persoanele care au cel putin varsta de 1% ani si lucreaza somerii - considerate a fi acele persoane care nu au un loc de munca( dar se afla in cautarea acestuia.

b. %o#ula"ia inac"iva ' este formata din elevi( studenti( pensionari( casnice( copii sub 1% ani care nu sunt elevi( alte persoane intretinute.

9a randul sau( #o#ula"ia acu#a"a poate fi clasificata( dupa modul de obtinere a veniturilor( astfel ' salariati ' persoanele care isi exercita activitatea ca an"ajat( pe baza unui contract( in sc4imbul unui salariu

' '

patroni ' persoanele care isi exercita ocupatia in propriile lor unitati @intreprinderi( a"entii( ateliere( ma"azine( birouri( ferme> si au an"ajati unul sau mai multi salariati. 5n propria intreprindere poti fi atat patron cat si salariat. lucratori pe cont propriu ' persoanele care isi exercita activitatea in unitatile proprii sau intr'o afacere individuala( fara a an"aja nici un salariat( fiind ajutati sau nu de membrii familiei.

Patronii, impreuna cu lucratorii pe cont propriu, formeaza cate"oria an"re#renorilor' *e la aspiratia de a'si intemeia propria afacere pana la inre"istrarea efectiva a propriei afaceri este un foarte dificil( pe care nu multi au reusit sa'l faca. 5n acest process trei caracteristici sunt foarte importante a. Capi!al"l i'i!ial ' variaza foarte mult ca marime in functie de dimensiunile afacerii ' depinde de ceea ce vrei sa faci( de resursele existente( de cele posibil a fi atrase prin imprumuturi( de calculele de rentabilitate ale investitiei @timpul in care se obtine profit si marimea acestuia> ' poate fi sub forma de bani( si dupa caz( mijloace fixe precum terenuri( cladiri( utilaje etc. b. M$%i"l %$ afac$ri ' constituit din conditiile economice( financiare( le"islative( sociale in care se deruleaza o initiative economica @afacere>. *upa cum o planta( pentru a creste( are nevoie de anumite conditii apa( aer( soare( pamant bun( dupa cum o fiinta( pentru a se dezvolta( necesita un anumit mediu fara de care viata i'ar fi pusa in pericol( tot asa realizarea unei investitii nu poate sa aiba success decat intr'un mediu prielnic. ?ediul de afaceri poate fi prietenos, favorabil realizarii investitiilor( sau ostil, nefavorabil initiativelor economice. 7 trasatura foarte importanta a mediului de afaceri romanesc il constituie !en"ali"a"ile sociale' Men"ali"a"ea ** !ainii in"inse< ' ' este reprezentata de aceia care considera ca statul este un fel de ((tatuc< cu tot felul de obli"atii sa fixeze salarii @mari>( preturi @mici>( sa asi"ure fiecaruia un serviciu etc. cei care apartin acestei mentalitati mizeaza pe deciziile care vin ((de sus< in detrimental 4otararilor si implicarii personale.

Men"ali"a"ea **sa !oara si ca#ra vecinului< ' ' ' in tara noastra inainte de 1.-.( cuvantul afacere avea un inteles ne"ativ. in mintea oamenilor s'a inoculate idea ca oamenii de afaceri sunt persoane certate cu le"ea( speculanti( escroci. patronii( in "eneral( oamenii mai bo"ati( au fost descrisi in manualele de istorie si economie ale epocii ca un fel de boieri exploatatori care nu aveau decat "rija de a'si c4eltui banii dobanditi fara munca( de aici poate si atitudinea de astazi a unora care( trandavind( se uita ((peste "ard<( cu invidie( la "ospodaria prospera a vecinului.

c. Cali!a!il$ &i co(p$!$'!$l$ p$r&o'al$ al$ i'!r$pri'.a!or"l"i

' pentru a deveni intreprinzator( nu este obli"atoriu ca la scoala sa fi obtinut numai note mari( asa cum pentru a fi un bun profesionist nu este obli"atoriu sa fii intreprinzator( te poti afirma ca an"ajat. ' c$$a c$ $&!$ i(por!a'! $&!$ ca i' cari$ra !a, i' c$$a c$ faci, &a fii !", &a po!i $-pri(a p$r&o'ali!a!$a, ap!i!"%i'il$, 'a."i'!$l$ p$ car$ l$ ai. ' pentru a tea firma in cariera trebuie mai intai sa fii la locul potrivit( locul in care iti poti exprima cel mai bine ce stii si ce poti. A fi i'!r$pri'.a!or inseamna responsabilitate nu numai fata de tine( de familia ta @riscul investitiei si sacrificiul unei vieti personale ti4nite> dar si fata de an"ajati si comunitatea in mijlocul careia firma ta isi desfasoara activitatea. $entatia de a fi propriul sef( de a'ti verifica capacitatile personale intr'o afacere care sa'ti asi"ure un anumit standard de viata i se opune teama de necunoscut( lipsa unor "arantii ca vei reusi sa'ti recuperezi banii investiti sau sa obtii profitul dorit. 1lemente caracteristice din viata unui an"ajat si din acea a unui intreprinzator

Anga6atul odata iesit ((de la munca< pana a doua zi nu mai este preocupat( poate sa :uite< de problemele de serviciu. An"re#renorul nu poate sa tra"a o linie de demarcatie intre afacere si viata personala in familie( cu prietenii sau pe strada recepteaza si prelucreaza informatii mai vec4i sau noi( de moment( considerate utile pentru afacere isi poate face planuri pentru dupa serviciu( in Bee6'end( in concediu este dificil sa'si or"anizeze timpul liber( mai intotdeauna apar situatii neprevazute( poate lucra timp indelun"at( poate si ani de zile fara sa'si poata lua un concediu( iar atunci cand isi permite un concediu de lux( tine le"atura permanent cu ceea ce se intampla in firma sa stie cat casti"a si isi poate planifica banii

An"ajatul

An"re#renorul Anga6atul

An"re#renorul

' se poate astepta la perioade in care nu are bani sa plateasca materiile prime( utilitatile( an"ajatii( dar si la zile in care sa aiba mari satisfactii datorate casti"urilor care le depasesc cu mult pe ale oricarui an"ajat al sau Anga6atul poate sa fie si sa para obosit An"re#renorul trebuie sa fie mereu proaspat( sa surada( sa aiba privirea limpede( mintea a"era fiecare nou client il ia drept odi4nit( "ata de munca daca este femeie trebuie sa aiba o tinuta impecabila mac4iaj( coafura daca e barbat( nu poate avea 4aine mototolite( nici respiratia in"reunata de tutun sau=si alcool Pla'"l %$ afac$ri ' un instrument indispensabil intreprinzatorilor ce construiesc o o afacere sau cauta parteneri( mana"erilor ce propun proiecte noi sau altor persoane=institutii de finantare( institutiilor ce "estioneaza fonduri pentru proiecte de investitii( "estionarilor de proiecte( care include indicatori financiari( caracteristici de piata( factori de previziune( or"anizare si mana"ement etc Astfel( un pla' %$ afac$ri/ ' ' obli"a intreprinzatorul sa'si defineasca ideile de afaceri A forteaza intreprinzatorul sa'si or"anizeze o "andire critica despre fezabilitatea propriei idei de afaceriA impin"e intreprinzatorul sa caute informatii relevante pentru a desc4ide si a derula o afacereA ii arata intreprinzatorului drumul( prin pre"atirea unui document scris( lo"ic( ne"ru pe alb( ar"umentat la rece( pentru ratiunea de a desc4ide si derula o afacereA odata realizat( devine instrument operational( prin care intreprinzatorul poate conduce( monitoriza si controla intre"ul proces de desc4idere si derulare a afaceriiA

' '

' '

reprezinta un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate @personal an"ajat( parteneri etc.>( cat si cu mediul economic @ clienti( furnizori( finantatori etc.>. Intocmirea unui plan de afaceri necesita parcur"erea urmatoarelor trei etape 1> Cule"erea informatiilor @preturi( concurenti( furnizori( date te4nice( juridice etc.> 2> 3lanificarea efectiva a activitatii respective ' ale"erea strate"iei potrivite si "asirea cailor de atin"ere a obiectivelor stabilite

!> /edactarea planului @etapa de ale"erea a formei optime de prezentare catre destinatar a rezultatului etapei urmatoare> Pla'"l %$ afac$ri are = functii a> b> c> d> sa cristalizeze si sa dezvolte ideile privitoare la odalitatea de conducere a afacerii sa realizeze o evaluare retrospectiva a performantelor reale ale unei afaceri de'a lun"ul timpului sa evalueze prospectiv noi idei de afaceri sa obtina finantare

5ndiferent de marimea planului de afaceri( pentru a face fata cerintelor de informare( el trebuie sa cuprinda urmatoarele $l$($'!$ &!r"c!"ral$/ 1. Si'!$.a pla'"l"i ' avan"arda planului in lupta pentru obtinerea unei finantariA ea apare intotdeauna la inceputul planului de afaceri si se intocmeste numai dupa ce planul a fost elaborat in intregime. Si'!$.a pla'"l"i poate avea urmatoarea structura a. Is"oricul fir!ei si ac"ivi"a"ea sa #rezen"a ' cuprinde o descriere scurta a firmei beneficiare planului de afaceri si a tipului de activitate desfasurata de aceasta( mentionand eventualele modificari ce au survenit de'a lun"ul timpului. b. Conce#"ul si o#or"uni"a"ea afacerii ' trebuie sa atra"a imediat atentia cititorilorA acest lucru se realizeaza adesea prin explicarea motivului pentru care planul este deosebit sau unic. c. ,escrierea #rodusului sau a serviciului ' se face prin evidentierea caracteristicilor unice ale acestuia care il fac sa se ridice deasupra concurentei. d. %ia"a ' este locul unde se ac4izitioneaza produsul=serviciul ofertat de societate. e. Ec2i#a !ana eriala ' demonstreaza principiile de conducere a afacerii si cum vor conduce acestea la succesul demersului antreprenorial. f. 4olici"arile financiare si +eneficiile oferi"e ' constituie un punct forte in rezumatul documentului. ". Al"e infor!a"ii de i!#ac" ' informatii care nu au fost incluse in para"rafele anterioare( dar care constituie elemente de interes si de impact asupra examinatorului. 2. C"pri'&"l l"crarii prezinta capitolele majore ale planului de afaceri. - constituie componenta de prezentare condensata a esentei planului de afaceri( iar cuprinsul reflecta modul de or"anizare a lucrarii si forma de prezentare a acesteia. >. D$&cri$r$a afac$rii se face cu ajutorul unor date si informatii disponibile. ,a"ele reprezinta cifre brute( neprelucrate( informatii primare( valori absolute( pe cand infor!a"iile se obtin in urma unor procese de prelucrare( interpretare si analiza a datelor. 4"ra"e ia afacerii are drept obiectiv "eneral obtinerea unui ec4ilibru cat mai bun intre riscurile proiectului=firmei( conditiile de mediu( resursele disponibile( concurenta( perspectivele pe termen lun" etc. &tructura lo"ica ce "uverneaza procesul de planificare a afacerilor este compusa din

' precizarea clara a scopului ' identificarea obiectivelor ce trebuie atinse ' fixarea sarcinilor ce urmeaza sa fie realizate si a responsabilitatilor ' precizarea actiunilor planificate @inclusiv fixarea termenelor> ' identificarea riscurilor 7rice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau o strate"ie. 1a reprezinta samanta din care se dezvolta afacerea ce va fi planificata prin intermediul planului de afaceri realizat. ;ara o strate"ie( orice plan de afaceri este un fiasco. =. Pla'"l %$ (ar?$!i'g 7 abordare de mar6etin" a afacerii inseamna a incepe de la nevoile si dorintele clientilor si a construi intrea"a afacere avand drept scop satisfacerea acestor nevoi. *eciziile privitoare la desi"n' ul produselor( metodele de vanzare( pretul( service'ul si reclama sunt luate pe baza unei solide intele"eri a ceea ce clientii isi doresc. 3eter *ruc6er( o personalitate marcanta in sfera mana"ementului( dadea urmatoarea explicatie :7biectivul activitatii de mar6etin" este acela de a face vanzarea de prisos. &copul este de a'l cunoaste si de a'l intele"e atat de bine pe client incat produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale... si sa se vanda sin"ur.< %. Pla'"l op$ra!io'al reliefeaza modul de transpunere in practica a strate"iei afacerii. 7rice plan de afaceri impune o descriere detaliata a operatiunilor de implementare a afacerii

@. Ma'ag$($'!"l &i orga'i.ar$a afac$rii 3rincipala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta lip&a %$ co(p$!$'!a &i $-p$ri$'!a a (a'ag$($'!"l"i. Aceasta este deseori umbrita de cauze mai evidente( cum ar fi competitia puternica( lipsa capitalului( amplasare nefavorabila sau expansiune prematura. &'a constatat ca aproximativ .2G din falimentele firmelor mici sunt rezultatul mana"ementului defectuos( care acopera o "ama lar"a de "reseli planificare slaba( evidenta contabila inadecvata( control deficient al stocurilor( promovare proasta etc. 5n acest capitol al planului de afaceri se recomanda o structura axata pe descrierea ec4ipei mana"eriale( or"anizarea resurselor umane in cadrul afacerii( prezentarea proprietarilor afacerii( politica de mana"ement al resurselor umane. ,. Pla'"l fi'a'ciar reprezinta cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri. 3entru companiile deja existente( planul financiar trebuie sa asi"ure o ima"ine completa a afacerii ' o analiza a trecutului si prezentului si o previziune a viitorului. 7rice plan de afaceri are obiective financiare bine definite( si anume reducerea riscurilor financiare

 rezolvarea situatiilor neprevazute reducerea costului finantarii obtinerea de surse de finantare externe 4"ruc"ura unui #lan financiar cuprinde urmatoarele informatii 1. Analiza existentei anterioare a afacerii ' unde este cazul 2. 3rezentarea ipotezelor pe care se bazeaza previziunile !. Kntocmirea situatiilor financiare previzionate @bilant( cont de profit si pierderi( tabloul fluxurilor de numerar> #. 5dentificarea riscurilor asociate ' analiza de sensibilitate A. A'$-$l$ pla'"l"i 3entru planul de afaceri nu se propun formate'cadru limitative. 3entru anumite pro"rame de finantare pot fi puse( insa( la dispozitia solicitantilor( formate'cadru specifice. 5ntreprinzatorul trebuie sa alcatuiasca pla'"l afac$rii proprii.

3ORME BURIDICE DE DES3ASURARE A ACTIVITATII ANTREPRENORIALE Activitatea antreprenoriala se poate desfasura sub 2 forme intreprinzatori individuali si asociatii familiale societati comerciale A. I'!r$pri'.a!ori i'%i)i%"ali &i a&ocia!ii fa(ilial$ Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare in economie o constituie desfasurarea activitati ca intreprinzator individual sau in cadrul asociatiei familiale. 5ntreprinzatorii individuali pot fi persoane fizice cu domiciliul in /omania. Activitatile permise in ambele situatii sunt cele prevazute in *ecretul 9e"e nr.%#=1..2 privind or"anizarea si desfasurarea unor activitati pe baza liberei initiative. Activitatile nepermise prevazute in TU nr.221=1..2 privind aprobarea normelor de aplicare a *ecretului 9e"e nr. %#=1..2 sunt urmatoarele fabricarea si comercializarea de produse explozibile( toxice( otravuri( dro"uri( narcotice( radioactive infiintarea de case de toleranta( comert cu inamicul( prelucrarea tutunului ( jocuri de noroc( remedii secrete @"4icit( vrajitorie>( extractia si prelucrarea titeiului si "azelor naturale( fabricarea spirtului( specula( contrabanda( imprimarea 4artilor A)a'!a8$l$ acestei forme de desfasurare a activitatii economice sunt urmatoarele

' -iliera de au"orizare es"e !ai scur"a' &unt necesare doar trei aprobari( fata de noua la societatile comerciale. ' =a$ele de au"orizare sun" !ai #u"ine ;iliera de autorizare fiind mai scurta( si taxele aferente sunt mai reduse. D$.a)a'!a8$l$ desfasurarii activitatii sub forma intreprinzatorilor individuali si a asociatiilor familiale sunt ' Nu se #oa"e folosi #ersonal salaria"' 9a asociatiile familiale pot lucra numai membrii familiei cu "ospodarie comuna. ' %osi+ili"a"i !ai reduse de finan"are/credi"are 5nvestitorii si creditorii nu se implica prea usor in aceste activitati( datorita posibilitatilor lor financiare reduse. ' %osi+ili"a"i !ai reduse de dezvol"are a ac"ivi"a"ii' *in cauza puterii lor financiare reduse si dezvoltarea este mult in"reunata. ' 3es"ric"ii #rivind s#a"iul folosi"' 3rimariile stabilesc cate"oriilede activitati care nu pot fi autorizate in apartamente la bloc. :. Soci$!a!i co($rcial$ 3otrivit le"ii nr.!1=1..2 privind societatile comerciale( in /omania se pot or"aniza urmatoarele forme de societati comerciale 0'1' 4ocie"a"ea in nu!e colec"iv este forma de asociere in care obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatiilor. Ale"erea partenerilor se face in functie de calitatile si interesele personale ale asociatiilor( de re"ula( putini la numar. ;iind o societate de persoane in care calitatile asociatiilor sunt factori 4otaratori pentru a se constitui si functiona( realizeaza o concentrare redusa de capitaluri. A)a'a!a8$/ ' Nu es"e s"a+ili" #rin le isla"ie un ca#i"al !ini! o+li a"oriu' &. 8. C. 8u are nici o restrictie le"ala privind nivelul capitalului necesar. ' -le$i+ili"a"ea in or anizare si conducere' *atorita simplitatii ei si numarului redus de persoane( poate suferi usor modificari in or"anizare si conducere. ' %as"rarea secre"ului' 0nicul partener sau asociatul sau pot pastra mai usor secretul afacerii( decat acolo unde mai multe persoane cunosc secretul respectiv. D$.a)a'!a8$/ ' 3as#underea solidara si neli!i"a"a' /aspunderea nelimitata presupune ca intreprinzatorul este personal raspunzator de toate datoriile intreprinderii sale. 5n caz de faliment( sunt vandute toate activele firmei si( daca acestea nu acopera toate datoriile( pot fi vandute si activele personale ale intreprinzatorului pentru a acoperi datoria. ;alimentul afacerii este de fapt si falimentul intreprinzatorilor.

' Accesi+ili"a"ea li!i"a"a de ca#i"al' Cresterea sau expansiunea societatii necesita resure financiare suplimentare. ?ulti intreprinzatori isi folosesc aproape toti banii in contituirea firmei si isi pun drept "arantii bunurile personale( 5n aceste conditii( acesti intreprinzatori vor reusi sa'si dezvolte afacerea numai daca au suficienti bani( intrucat din imprumuturi exista putine sanse sa'i obtina. ' %re a"irea #rofesionala li!i"a"a' 5ntreprinzatorul care constituie o astfel de societate poate sa nu aiba cunostiinte in toate domeniile de activitate pe care le presupune afacerea. *aca intreprinzatorul are succes intr'o afacere initiata in care are experienta( este tentat sa'si extinda afacerile si in domeniile la care nu se pricepe. Adesea va intra in incurcatura si daca nu cere sau nu accepta sfaturi( falimentul este iminent. 0'2' 4ocie"a"ea in co!andi"a si!#la reprezinta forma de asociere in care obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditatiA comanditarii raspund numai pana la concurenta aportului lor. A)a'!a8$l$ sunt aceleasi ca si cele ale &.8.C.( cu mentiunea ca( pentru a se constitui firma trebuie sa aiba cel putin doi asociati ' Co!andi"a"ii* care raspund solidar si nemar"init ' Co!andi"arii care au raspundere limitata la aportul social subscris. Aportul lor poate fi constituit in numerar( in natura sau in industrie( in timp ce aportul comanditarilor( poate fi numai in numerar sau in natura. Avand o responsabilitate limitata( comanditarii participa la beneficii( si nu la conducerea societatii. D$.a)a'a!a8"l acestei forme de societate comerciala este acela ca asocia"ul co!andi"ar nu are dre#"ul de a in"erveni direc" in ac"ele in"re#rinderii* pentru promovarea si bunul mers al afaceriiA el este un simplu consilier al administratorului. :.>. Soci$!a!$a p$ ac!i"'i reprezinta forma de asociere in care obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social( actionarii fiind obli"ati numai la plata actiunilor lor. 1ste cea mai complexa dintre toate formele de societati comerciale( reprezinta o entitate distincta de proprietarii acesteia( si poate an"aja afaceri( inc4eia contracte( sa dea in judecata si sa plateasca taxe. 3roprietarii societatii( denumiti actionari pot sa'si vanda actiunile fara a afecta derularea afacerilor. A)a'!a8$/ ' Acionarii sai au o ras#undere li!i"a"a' fiind obli"ati doar la plata actiunilor lor( astfel creditorii societatii nu pot ataca activele personale ale asociatiilor pentru a'si acoperi datoriile societatii la care sunt actionari. Aceasta protectie le"ala este de o mare importanta pentru investitorii potentiali. ' %osi+ili"a"ea de a a"ra e ca#i"aluri !ari' Jazandu'se pe protectia raspunderii limitate( socitatile pe actiuni s'au dovedit a fi cele mai eficiente forme de asociere in acumularea unor mari capitaluri. 9imitand doar numarul actiunilor pe care sa le detina un actionar( &.A. poate lesne obtine bani( fie pentru constituire( fie pentru expansiune( daca necesitatea o impune.

' ,ura"a#o"en"iala de e$is"en"a !ai ridica"a' *aca nu este stabilita prin actele de infiintare( &.A. 'urile au o durata potentiala de existena mai mare decat orice alta forma de societate comerciala. ;unctionarea societatii pe actiuni nu depinde de soarta unei sin"ure persoane sau a unui numar redus de oameni( ea are o existenta mai lun"a decat a celor care au infiintat'o. ' =ranfera+ili"a"ea #ro#rie"a"ii' *aca unui actionar nu'i convine cum evolueaza societatea( ea poate sa'si vanda actiunile altcuiva. Actiunile pot fi transferate mostenitorilor din "eneratie in "eneratie. Vilnic sunt tranzactionate milioane de actiuniA daca cineva doreste sa detina actiuni intr'o anumita firma si altcineva este dispus sa vanda actiuni ale acestei firme( sc4imbul se poate lesne realiza. 5n timpul tranzactiilor de acest fel afacerea se deruleaza normal. ' %osi+ili"a"i su#erioare de valorificare a "alen"ului* cunos"iin"elor si de#rinderilor' &.A. poate beneficia de cunostiintele( deprinderile si capacitatea unui numar mai mare de functionari superiori si ale Consiliului de Administratie. ' O+iec" neli!i"a" de ac"ivi"a"e' &.A. ' urile se pot infiinta in orice domeniu de activitate( desi"ur sub rezerva dreptului national al fiecarei tari. D$.a)a'!a8$/ ' -or!ali"a"i !ul"i#le la infiin"are* care cer !ul" "i!# si +ani' &.A. ' urile pot fi constituite numai daca se indeplinesc urmatoarele formalitati intrunirea a cel putin % membrii fondatori care trebuie sa redacteze un proiect de statutA intrunirea adunarii "enerale constitutive si adoptarea statutului. Aceste formalitati cer o activitate indelun"ata( importante c4eltuieli avansate de membrii fondatori. %lafon ridica" al ca#i"alului !ini!' &.A.'urile se pot constitui le"al numai daca au un capital minim de 2%22 lei A unele afaceri cum ar fi comertul cu amanuntul nu au nevoie de capital prea mare A daca se constituie in &.A.'uri( vor imobiliza fonduri care pot fi realizate si pe alte cai( printre care obtinerea de credite pe termen mediu sau lun". Nu!arul !are al !e!+rilor fonda"ori' 0n inconvenient important il constituie dificultatea reunirii a % parteneri cu interese comune pentru a se infiinta. Ne ocia+ili"a"ea ac"iunilor' *esi transferabilitatea actiunilor este un avantaj esential al &.A.'urilor( ne"ociabilitatea actiunilor permite ac4izitionarea de actiuni( care( deseori( nu sunt folosite in intereseul societatii( ci pentru a fi speculate( in continuare( la bursa. 3ot fi ac4izitionate actiuni de un anumit "rup financiar pentru a orienta sociatea intr'o directie care sa corespunda intereselor proprii. %osi+ili"a"i !ai reduse de !anifes"are a "alen"ului !ana erial' Atunci cand membrii fondatori realizeaza ca ei nu obtin toate avantajele din talentul lor antreprenorial( pot avea resentimente fata de detinatorii de actiuniA ei vor avea impresia ca cei care nu au investit decat bani au obtinut niste avantaje "ratuit( datorita in"eniozitatii si muncii depuse de fondatori. Adesea( ei nu mai sunt stimulati sa contribuie la bunul mers al afacerii.

'

' '

'

:.=. Soci$!a!$a i' co(a'%i!a p$ ac!i"'i reprezinta forma de asociere in care obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati( obli"ati numai la plata actiunilor lor. Cuprinde elemente atat din cadrul societatilor in comandita simpla

referitoare la situatia si activitatea conaditatilor( cat si din cadrul societatii pe actiuni( care se refera la situatia conaditarilor. ?odul de constituire si functionare al acestor societati este mai apropiat de cel al societatii pe actiuni. :.C. Soci$!a!$a c" ra&p"'%$r$ li(i!a!a reprezinta forma de asociere in care obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social( iar asociatii in numar limitat raspund numai cu partile lor sociale. A)a'!a8$/ ' 3as#underea li!i"a"a a asocia"ilor' 5n cadrul &./.9'ului asociatii sunt obli"ati numai la plata partilor sociale( creditorii neputand urmari averea personala a asociatilor pentru a acoperi datoriile intreprinderii. ' -or!ali"a"i si!#le la infiin"are 5n cadrul &./.9.'ului este suficient sa se redacteze statutul societaii si sa se elaboreze contractul de societate. ' Ca#i"alul !ini! acce#"a+il' &./.9.'ul se poate constitui daca aportul la capitalul social este de cel putin 222 lei( impartit in parti sociale de cel putin %2 de bani. Acest fapt permite investirea unui volum relativ mic( capitalul nejucand primul loc( ci creditul obtinut de la partenerii comerciali sau de la or"anele bancare specializate. ' 9i!i"area su#erioara a nu!arului de asocia"i' 8u exista o limita inferioara de asociati pentru constituirea unui &./.9( exista doar o limita superioara( care in /omania este de %2 de asociati. ' Con"rolul asu#ra !ersului afacerilor si asu#ra es"iunii' &e realizeaza direct de asociati pe parcursul anului financiar si la sfarsitul anului in adunare ordinara. 1ste sin"ura forma de societate comerciala care poate avea un asociat unic( toate celelalte forme de societate comerciala necesita cel putin 2 asociati. 0n asociat poate sa infiinteze si=sau sa participe la oricate s.r.l.'uri doreste( fapt care nu se poate intampla in cazul celorlalte societati comerciale. D$.a)a'!a8$ / ' O+iec" li!i"a" de ac"ivi"a"e' 7biectul de activitate al s.r.l.'urilor este limitat @nu se pot constitui s.r.l.'uri care sa aiba ca obiect operatiuni de asi"urare( de depuneri si economii( operatiuni bancare( profesia de a"ent de sc4imb( societati de investitii> O #ersoana #oa"e fi asocia" unic al unei sin ure 4'3'9' 7 persoana poate participa la mai multe s.r.l.'uri doar atunci cand acestea au mai multi asociati. 9i#sa de con"inui"a"e a afacerii' Acest dezavantaj se inre"istreaza doar cand exista un sin"ur intreprinzator. 5n caz de boala( afacerea poate avea de suferit( iar in caz de deces( firma se dizolva daca intreprinzatorul nu si'a luat masuri de a'si pre"ati un succesor. *aca se incalca aceste restrictii( societatea va fi dizolvata.

' '

Pri(ii pa&i p$'!r" i'fii'!ar$a "'$i fir($

*erularea unei afaceri le"ale nu poate fi asi"urata decat dupa infiintarea si inre"istrarea la /e"istrul Comertului( indiferent de tipul acesteia @persoana fizica sau juridica>. Cerintele minime pentru infiintarea unei intreprinderi care pot fi completate de activitati suplimentare( functie de complexitatea afacerii( sunt ' stabilirea obiectelor de activitate ' ale"erea formei juridice ' ale"erea denumirii firmei ' verificarea denumirii firmei ' redactarea actului constitutiv ' depunerea capitalului social la banca ' depunerea documentelor pentru obtinerea autorizatiilor @aviz de la mediu( 5nspectoratul $eritorial de ?unca( *irectia de &anatate 3ublica( *irectia &anitara Reterinara si 3ompieri> ' publicarea in ?onitorul 7ficial a inc4eierii judecatorului dele"at ' inre"istrarea la /e"istrul Comertului ' obtinerea Certificatului de 5nmatriculare @inclusiv codul unic si autorizatiile de functionare>.

Anul Mcolar 2009 - 2010

Educaie
;

An"re#renorial
clasa a Xl-a -recven" 3edus
.

4e!es"rul al II - lea
prof. Zigoli Drago

RESURSELE NECESARE DERUL7RII UNEI A3ACERI I. 3roducerea bunurilor materiale( obiectivul final al activitL+ii antreprenoriale( implicL utilizarea de resurse Kn anumite cantitL+i Mi de o anumitL calitate. R$&"r&$l$ (a!$rial$ se referL la diferitele tipuri de bunuri pentru pornirea Mi derularea afacerii( acestea includ dotLrile( ec4ipamentele( ve4iculele( mobila( spa+iile pentru birouri Mi=sau depozitare( materia primL . R$&"r&$l$ fi'a'ciar$ reprezintL mijloacele mijloacele bLneMti ale comapniilor utilizate Kn activitatea economicL desfLMuratL de acestea. R$&"r&$l$ "(a'$ ale unei firme constituie factorul principal de succes al companiei( element ce asi"urL Mi stimuleazL avansul fa+L de concuren+L precum creativitatea salaria+ilor( atitudinea Mi motivarea lor( existen+a printre aceMtia a unor persoane cu rela+ii Mi influen+a care poate impulsiona activitatea firmei. II. O:INEREA PRODUSULUI
7

Pro%"&"l ' orice lucru care poate satisface o nevoie sau o dorin+L a consumatorilor Mi Care Kn"lobeazL( alLturi de substan+a materialL a lui( Kntrea"a ambian+L Ce'l KnconjoarL( formatL dintr'o paletL de elemente acorporale. Proc$&"l %$ pro%"c4i$ este alcLtuit din proc$&"l ("'cii, prin care omul transformL obiectele muncii cu ajutorul mijloacelor de muncL Kn bunuri materiale proc$&"l !$5'ologic car$ c"pri'%$ !o!ali!a!$a op$ra4iilor !$5'ologic$ car$ %"c la transformarea directL( cantitativL Mi calitativL a obiectului muncii Kntr'un produs finit( cu ajutorul mijloacelor de muncL proc$&"l 'a!"ral, Kn care au loc transformLri fizice( c4imice( biolo"ice Cicl"l %$ )ia41 al unui produs este format din patru etape 1. I'!ro%"c$r$a pro%"&"l"i - vNnzLri uMor crescLtoare Mi profituri reduse 2. Cr$ !$r$a pro%"&"l"i - creMterea rapidL a vNnzLrilor Mi a profitului !. Ma!"ri!a!$a pro%"&"l"i ' tritmul vNnzLrilor scade( profituri stabile #. D$cli'"l pro%"&"l"i ' vNnzLrile Mi profiturile scad

Poli!ica %$ pro(o)ar$ a produsului se referL la ansamblul de ac+iuni Mi mijloace ce vizeazL informarea Mi atra"erea cumpLrLtorilor poten+iali cLtre punctele de vNnzare( Kn vederea satisfacerii nevoilor Mi a dorin+elor acestora Mi( implicit( a creMterii economice a activitL+ilor de produc+ie Mi de distribu+ie. 4"ra"e ia de #ro!ovare cuprinsL Kn planul de afaceri cuprinde elementele: a. b. c. d. e. efectul dorit Kn promovare costurile pe care le implicL promovarea mesajul ce va "enera efectul dorit mass'media ce vor fi utilizate analiza rezultatelor promovLrii

Mi$ul de !ar>e"in constituie una din ideile dominante ale teoriei Mi practicii de mar6etin" moderne Mi este definit ca ansamblul de instrumente tactice de mar8eting controlabile, pe care firma le combin0 cu scopul de a produce pe pia+a-+int0 reac+ia dorit0.

III. EVALUAREA A3ACERII PRIN INTERMEDIUL REZULTATELOR ECONOMICED ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-3INANCIARI Indicatorii specifici de apreciere a eficien+ei unei companii sunt urmLtorii E. I'%ica!ori %$ $for!/ a. C4eltuielile firmei @materiale( salariale( de exploatare( financiare( variabile( fixe( excep+ionale> b. Capitalul @fix( circulant( social( permanent> c. 8umLrul salaria+ilor d. ;ondul de salarii e. Rolumul investi+iilor F. I'%ica!ori %$ $f$c!/ a. b. c. d. e. f. Reniturile Capacitatea de produc+ie 3roduc+ia fizicL 3roduc+ia marfL Rolumul vNnzLrilor Cifra de afaceri

". 3rofitul 4. OncasLrile valutare >. I'%ica!ori %$ "!ili.ar$ a fac!orilor %$ pro%"c4i$/ ' pentru factorul munc0: a. 3roductivitatea muncii b. &alariul mediu lunar Mi anual c. Uradul de Knzestrare te4nicL a muncii ' pentru factorul capital: a. 3rofitul la 1222 lei capital fix b. Cifra de afaceri la 1222 lei capital fix c. Riteza de rota+ie a activelor circulante d. 5nvesti+ia specificL e. $ermenul de recuperare a investi+iilor f. Coeficientul de eficien+L a investi+iilor ". Consumurile specifice de resurse pe unitatea de produs 4. Uradul de utilizare a capacitL+ii de produc+ie =. I'%ica!ori %$ $fici$'41 $co'o(ic1/ a. b. c. d. e. f. Costurile unitare 3roductivitatea muncii pe produs 3rofitul pe unitatea de produs /ata profitului C4eltuieli de circula+ie /ata rentabilitL+ii

C. I'%ica!ori fi'a'ciari/ a' +' c' d' indica"ori de lic2idi"a"e indica"ori de solva+ili"a"e indica"ori de es"iune indica"ori de ren"a+ili"a"e

A' Indica"ori de lic2idi"a"e Lic5i%i!a!$a ' capacitatea unei firme de a face fa+L datoriilor pe termen scurt @inclusiv dobNnda pentru Kmprumuturile acordate de creditori>( prin valorificarea activelor curente( supravie+uirea firmei constituind cel mai important obiectiv al acesteia.

' principalii indicatori sunt rata lic3idit0+ii generale Mi rata lic3idit0+ii intermediare. 0' Indica"ori de solva+ili"a"e 1?nda"orare7 Sol)a+ili!a!$a - capacitatea unei companii de a'Mi onora obli"a+iile fa+L de partenerii de afaceri din activele sale. 1. #ata datoriilor '#D( ' mLsura Kn care fondurile folosite de o societate comercialL sunt asi"urate de creditori Mi nu de proprietari. /* E $otal datorii = $otal active 2. 9radul de 2ndatorare '#:( ' cuantificL mLrimea finan+Lrii externe Kn raport cu finan+area asi"uratL de proprietari. /9 E $otal datorii = Capital propriu !. #ata de solvabilitate '#S( ' indicL ponderea datoriei pe termen lun" Kn capitalul propriu. !. #ata de acoperire a activelor imobilizate '#AI( ' aratL de cNte ori valoarea activelor fixe acoperL suma datoriilor pe termen lun". C' Indica"ori de es"iune ;. <iteza de rota+ie a activelor circulante '#A%( - indicL eficien+a demersurilor conducerii pentru procurarea resurselor necesare plL+ii Mi pentru realizarea unei cifre de afaceri corespunzLtor dimensionate Kn raport cu volumul activelor circulante antrenate Kn afacere. /AC E Active circulante = Cifra de afaceri F !)% @zile> 2. <iteza de rota+ie a stocurilor '#S( ' exprimL viteza cu care o companie KMi /oteMte stocurile necesare pentru a sus+ine o valoare datL a RNnzLrilorA aratL capacitatea conducerii de a reduce Costurile men+inNnd fondurile blocate Kn stocuri la minim. /& E Raloarea stocurilor = Costul bunurilor vNndute F !)% @zile> !. <iteza de rota+ie a crean+elor '#%r( ' exprimL viteza cu care o companie

/oteMte crean+ele ob+inute pentru a realiza un anumit volum RNnzLrilor( demonstrNnd capacitatea conducerii firmei de a *etermina clien+ii sL plLteascL pentru bunurile livrate. /Cr E Crean+e = Cifra de afaceri F !)% @zile> =. <iteza de rota+ie a furnizorilor '#>z( ' exprimL "radul de dependen+L a companiei de finan+area pe baza creditului'furnizor. /;z E ;urnizori = $otal ac4izi+ii pe credit F !)% @zile> ?. %ontrolul c3eltuielilor administrative '%%A( ' mLsoarL influen+a exercitatL de evolu+ia cifrei de afaceri asupra c4eltuielilor administrative. CCA E $otal c4eltuieli administrative = Cifra de afaceri F 122

,' Indica"ori de ren"a+ili"a"e R$'!a+ili!a!$a reprezintL capacitatea unei companii de a realiza vNnzLri care depLMesc costurile activitL+ilor. 1. Mar6a profitului net 'MP@( 'reflectL procentul reprezentat de profitul net din volumul total al vNnzLrilor( reprezentNnd cea mai bunL mLsurL "lobalL a capacitL+ii societL+ilor comerciale de a produce profit. ?38 E 3rofit net = Cifra de afaceri F 122 A. Mar6a costului bunurilor v/ndute 'M%<( ' serveMte la compararea activitL+ii companiei cu firmele concurente( costul bunurilor vNndute variind foarte mult Kn func+ie de produsul realizat. ?CR E Costul bunurilor vNndute = Cifra de afaceri F 122 !. #entabilitatea financiar0 '#>( ' unul dintre cel mai importan+i indicatori ai rentabilitL+ii( mLsuratL ca procent din capitalul propriu( fiind folosit de proprietarul companiei Kn luarea deciziei de investi+ie. /; E 3rofit net = Capital propriu F 122 #. #entabilitatea activelor totale '#A&( ' mLsoarL rentabilitatea unei firme ca

procentaj din toate activele an"ajate. /A$ E 3rofit brut = Active totale F 122 %. #entabilitatea activelor fi e '#A>( ' raporteazL profitul brut numai la activele fixe care au contribuit la crearea lui. /A; E $otal brut = $otal active fixe F 122 ). #entabilitatea general0 ' reflectL rentabilitatea Kntreprinderii Kn raport c4eltuielile totale efectuate pentru ob+inerea profitului net. P"'c!"l cri!ic *PC) al "'$i afac$ri Kl reprezintL acel nivel de activitate Kn care nu se ob+in profituri Mi nu se Knre"istreazL pierderi( adicL veniturile ob+inute sunt e"ale cu c4eltuielile Knre"istrate. 3C E Costuri fixe totale = Contribu+ia mar"inalL @exprimatL ca procent din vNnzLri> 3l"-"l %$ '"($rar *fl"-"l %$ ca&1) este volumul de numerar care intrL Mi iese din afacere Kn timpul unei perioade contabile. A'ali.a %$ %$)ia4i$ a +"g$!"l"i este o metodL de control direct asupra modului de desfLMurare a afacerii( care Kl ajutL pe KntreprinzLtor sL'Mi diminueze costurile Mi sL'Mi mLreascL profiturile.

5R. CICLUL DE VIA7 AL GNTREPRINDERII2A3ACERII

7

E. I'i4i$r$a afac$rii care cuprinde a. 9ansarea afacerii - Kn aceastL fazL a afacerii( KntreprinzLtorul trebuie sL de+inL caracteristici esen+iale( cum ar fi capacitate or"anizatoricL( aptitudini strate"ice( competen+L profesionalL Mi abilitate opera+ionalL( Kncredere Kn propria persoanL. b. 4u#ravieuirea - este etapa atin"erii pra"ului de rentabilitate( o etapL relativ lun"L( ca urmare a recuperLrii capitalului reinvestit Mi strNns corelatL cu dificultatea atra"erii de noi fonduri destinate efectuLrii activitL+ii Mi majorLrii capitalului de lucru. c. Consolidarea i con"rolul - aceastL etapL intervine Kn situa+ia Kn care antreprenorul dovedeMte cL afacerea este destul de profitabilL Mi conduce la

identificarea unei formule unice de vNnzare a produselor( precum Mi la orientarea eforturilor cLtre ob+inerea noilor resurse financiare. d. Con"rolul i #lanul de afaceri ' Kn cadrul acestei etape capacitatea decizionalL a investitorului joacL un rol esen+ial KntrucNt firma se poate confrunta cu situa+ii extreme. 3rioritatea numLrul unu Kn domeniul preocupLrilor mana"eriale devine Kntocmirea planului de afaceri. 2. D$.)ol!ar$a afac$rii ' Kn aceastL etapL este important ca mana"erii=KntreprinzLtorii sL fie apropia+i de clien+i Mi receptivi la propunerile lor( succesul pe pia+L fiind asi"urat prin produse curente Mi produse noi care sL se adreseze celor mai exi"ente "usturi ale clien+ilor. B pansiunea facerii este direct dependentL de urmLtoarele caracteristici ale sistemului mana"erial 1xisten+a unei structuri or"anizatorice stabile *elimitarea clarL a sarcinilor Mi responsabilitL+ilor an"aja+ilor Apelarea la mana"eri profesioniMti 3romovarea inova+iei Mi a pro"resului te4nic Coordonarea ac+iunilor tuturor sectoarelor Mi domeniilor de activitate ale firmei !. Ma!"ri!a!$a afac$rii ' mana"erul trebuie sL se orienteze spre men+inerea Mi KmbunLtL+irea ima"inii firmei Mi a afacerii( precum Mi spre Knlocuirea unor produse sau servicii care nu mai oferL satisfac+ie clien+ilor. #. D$cli'"l afac$rii - Kn aceastL etapL( pentru KntreprinzLtor devine prioritarL reorientarea strate"icL a firmei( urmLrind aspectele urmLtoare 5ntensificarea procesului de apari+ie Mi dezvoltare a problemelor "eneratoare de riscuri CreMterea presiunii concuren+iale Mi saturarea cererii pentru produsele comercializate C. Di.ol)ar$a i lic5i%ar$a &oci$!14ii co($rcial$ - presupune parcur"erea unor opera+ii care pre"Ltesc lic4idarea acesteiaA Kn faza dizolvLrii( personalitatea juridicL a firmei nu este afectatL( KnsL KnceteazL activitatea normalL a firmei( Kn timp ce lic4idarea societL+ii presupune lic4idarea patrimoniului( plata creditorilor Mi KmpLr+irea soldului Kntre asocia+i. On conformitate cu 9e"ea nr.!1=1..2( cazurile Kn care o societate comercialL romNnL se dizolv sunt urmLtoarele

a. b. c. d. e.

$recerea timpului stabilit pentru durata societL+ii 5mposibilitatea realizLrii obiectului de activitatea al societL+ii *eclararea nulitL+ii societL+ii TotLrNrea adunLrii "enerale a societL+ii comerciale TotLrNrea tribunalului( la cererea oricLrui asociat( pentru motive temeinice @neKn+ele"eri "rave Kntre asocia+i> f. ;alimentul societL+ii ". Alte cauze prevLzute de le"e sau de actul constitutiv al societL+ii 9ic2idarea socie"ii co!erciale reprezintL ansamblul opera+iunilor care au drept scop finalizarea opera+iunilor financiare Kn curs la data dizolvLrii societL+ii( Kncasarea crean+elor societL+ii( transformarea bunurilor societL+ii Kn bani( plata datoriilor societL+ii Mi KmpLr+irea activului net Kntre asocia+i.

V. ETICA GN A3ACERI R$&po'&a+ili!a!$a &ocial1 fa41 %$ a'ga8a4i 7 firmL poate sL aibL finan+ele Mi te4nolo"iile de care are nevoie( produsele potrivite pentru pia+a pe care activeazL( dar factorul determinant Kn succesul sau insuccesul sLu Kl reprezintL ca#i"alul u!an* oamenii care lucreazL acolo. A fi responsabil fa+0 de anga6a+ii proprii poate sL Knsemne sL ai mentalitatea cL oamenii tLi sunt cel mai de pre+ activ al companiei sL ai "rijL de an"aja+i( "Nndindu'te cL au nevoie de o perspectivL( dezvoltNndu'le cariera sL te ocupi de pre"Ltirea lor profesionalLA pentru cL +i'ai dori o ec4ipL de profesioniMti sL'i motivezi( sL le faci evaluLri individuale( sL le dai salarii competitive sL le asi"uri condi+ii de muncL bune( protec+ie fa+L de noxe( mLsuri de securitatea muncii sL cau+i ec4ilibrul Kntre via+a personalL Mi cea familialL a salaria+ilor( motiv pentru care po+i or"aniza ocazional petreceri( picnicuri cu familiile lor sL nu ui+i( Kn conversa+iile cu an"aja+ii( cuvNntul :mul+umesc<

D$ c$ &"'! '$c$&ar$ pri'cipiil$ (oral$ H' afac$ri E!ica *cor$c!i!"%i'$a) Kn afaceri este necesarL nu numai pentru cL aMa ar fi :frumos<( ((bine<( cNt mai ales pentru cL( mai devreme sau mai tNrziu( Kntr'un mediu economic normal( concuren+ial( aceia care se dovedesc incorec+i( KnMelNndu'Mi partenerii sau ((beneficiarii< se autoeliminL de pe pia+L.

On plus( este aMteptat ca adaptarea pie+ei muncii din /omNnia la standardele 0niunii 1uropene sL presupunL o redefinire a conceptului de etic0 profesional0 Mi o educare a mentalitL+ilor Kn ceea ce priveMte calitatea produselor Mi serviciilor( a atitudinii fa+L de muncL( fa+L de public( asumarea altor re"uli de conduitL. Pro!$c4ia co'&"(a!or"l"i i '$c$&i!a!$a ac$&!$ia Co'&"(a!or fi'al este considerat orice subiect economic al cLrui comportament este Kndreptat spre satisfacerea nevoilor Mi trebuin+elor individuale sau ale micro"rupului din care face parte. Pro!$c4ia co'&"(a!orilor reprezintL un ansamblu de dispozi+ii le"ale de naturL publicL sau privatL( care asi"urL respectarea drepturilor Mi intereselor consumatorilor. 9e"isla+ia romNnL( prin $rdonan+a 9uvernului nr. A;!;77A, aprobatL Mi modificatL prin 9e"ea nr.11=1..#( articolul !( stabileMte principalele drepturi ale consumatorilor de a fi proteja+i Kmpotriva riscului de a ac4izi+iona un produs sau a li se presta un serviciu( care ar putea prejudicia via+a( sLnLtatea( ori a afecta drepturile Mi interesele lor le"itime de a fi informa+i complet( concret Mi precis asupra caracteristicilor esen+iale ale produselor=serviciilor( astfel KncNt decizia adoptatL Kn le"LturL cu acestea sL corespundL cNt mai bine nevoilor lorA a fi educa+i Kn calitatea lor de consumatori de a avea acces la pie+e ce le asi"urL o "amL variatL de produse =servicii de calitate de a fi despL"ubi+i pentru pa"ubele "enerate de calitatea necorespunzLtoare a produselor Mi serviciilor( folosind Kn acest scop mijloace prevLzute de le"e de a se or"aniza Kn asocia+ii pentru protec+ia consumatorilor( Kn scopul apLrLrii intereselor lor Pro!$c4ia ($%i"l"i
7

3oluarea este strNns le"atL de impactul activitL+ii umane asupra mediului( manifestat la toate nivelurile Mi afectNnd to+i factorii de mediu( cu efecte imediate sau pe termen lun" . 3oluarea are efecte ne"ative asupra sLnLtL+ii popula+iei Mi pierderilor economice. D$.)ol!ar$a %"ra+il1, viabilL Mi sus+inutL din punct de vedere ecolo"ic( este consideratL acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fLrL a compromite capacitatea "enera+iilor viitoare de a'Mi satisface propriile nevoi.

Pro!$c4ia ($%i"l"i reprezintL totalitatea ac+iunilor menite sL asi"ure conservarea resurselor naturale Mi protejarea calitL+ii componentelor mediului KnconjurLtor. S!ra!$giil$ %$ pro!$c4i$ a ($%i"l"i reprezintL ansamblul ac+iunilor( la nivel na+ional Mi la nivel local( menite sL asi"ure protec+ia mediului. Ri&c i r$" i!1 1 afac$ri Ri&c"l reprezintL asumarea mai mult sau mai pu+in conMtientL a rezultatelor ale"erii fLcuteA se referL la probabilitatea reuMitL'eMec a ac+iunii realizate pe baza unei decizii. Conducerea unei afaceri Mi( Kn "eneral( oricare proiect antreprenorial implicL riscuri riscul ca afacerea sL demareze "reu( sL se KmpotmoleascL sau c4iar sL se producL un accident( sL pierzi Kn loc sL cNMti"i. 5mplicL riscuri mai mari acele activitL+i care( prin specificul lor( au un "rad mai Knalt de incertitudine iar elementele de probabilitate au o pondere mai ridicatL. On afaceri cNMti"L cel care KMi asumL riscuri calculate. Ontr'un mediu din ce Kn ce mai concuren+ial( aMa cum sunt sau devin majoritatea domeniilor( nu K+i permi+i sL KntNrzii unele deciziipe seama unei pruden+e exa"erate Mi nu po+i sL evi+i inova+ia @poduse noi( pie+e noi> din acelaMi motiv. 3iscurile* mai mari sau mai mici, se asu!- aceasta este o trLsLturL "eneralL a spiritului antreprenorial. $rebuie sL te asi"uri cL Mtii ce KnseamnL aceste riscuri( care este costul poten+ial al insuccesului Mi pNnL cNnd po+i aMtepta sL intri pe realizLri( pe succes. cel mai bun mod de a preveni ca factorii de risc sL'+i afecteze afacerea este sL Ki identifici Mi sL te pre"LteMti pentru reducerea efectului lor.

ITEMI DE EVALUARE LA EDUCAIA ANTREPRENORIALA ANUL ICOLAR FJJK-FJEJ SEMESTRUL I CLASA A XI-A

1. a. b. c. d. 2. a. b. c. d.

Ce urmareste sa obtina un intreprinzator in urma desfasurarii activitatii sale? avantaje materiale cifra de afaceri sporita profit scaderea taxelor si impozitelor Antreprenoriatul mai poate fi definit ca libera initiativa sau initiative personala concurenta libera pornire personala piata libera

!. Cate"oriile in care poate fi clasificata populatia d.p.d.v al criteriului occupational sunt a. populatie nativa si populatie mi"ratoare b. populatie ocupata si populatie mi"ratoare c. populatie ocupata si populatie dezocupata d. populatie activa si populatie inactiva #. $otalitatea persoanelor care furnizeaza forta de munca disponibila se numeste a. populatie somera b. populatie ocupata c. populatie care se afla in treaba d. populatie neocupata &omerii sunt parte a populatiei active si se caracterizeaza prin a. faptul ca nu au de lucru si nici nu vor sa'si caute b. faptul ca nu au de lucru la un moment dat urmand sa se intoarca la locul de munca avut inainte c. faptul ca nu au un loc de munca( dar sunt in cautarea acestuia d. nu au un loc de munca stabil

%.

). *upa modul de obtinere a veniturilor( populatia ocupata poate fi clasificata in urmatoarele cate"orii a. someri si salariati b. patroni si someri c. someri si lucratori pe cont propriu d. salariati( patroni( lucratori pe cont propriu ,. Cate"oria antreprenorilor este formata din a. someri si salariati b. patroni si someri c. patroni si lucratori pe cont propriu d. someri si lucratori pe cont propriu -. Capitalul initial al unei afaceri poate fi sub mai multe forme a. bani( mijloace fixe

b. bani( alimente( alte avantaje c. mijloace fixe si mijloace de informare in masa d. bani si alte mijloace banesti .. /esponsabilitatea intreprinzatorului se prezinta atat asupra lui insusi( a familiei( cat si asupra a. "uvernului prin plata taxelor b. 0niunii 1uropene c. a celorlalti patroni din mediul de afaceri d. comnitatii si an"ajatilor sai 12. 3lanul de afaceri este a. impus de catre autoritati b. un instrument indispensabil celor ce construiesc o afacere c. o sc4ema de afacere care conduce la obtinerea profitului d. un proiect de afaceri care nu are le"atura intotdeauna cu realitatea 11. 0n plan de afaceri a. este un instrument si"ur al unei viitoare afaceri b. obli"a intreprinzatorul sa'si defineasca idelie de afaceri c. are cinci componente principale d. este realizat de o firma specializata 12. 3arcur"erea cator etape necesita intocmirea unui plan de afaceri?

*CG G>+*........................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7...................15 *CG G>+*........................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................#5 Semestrul al ++ - lea...................................#5 Antreprenorial7............................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7...................-' Antreprenorial7............................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................// Semestrul al ++ - lea...................................//
0na din etapele intocmiri unui plan de afaceri este a. ale"erea domeniului de actvitate b. sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceri c. redactarea planului d. evaluarea mijloacelor implicate in afacere 1!. 3lanul de afaceri reprezinta a. inceputul de succes al unei afaceri b. o planificare virtuala a activitatii

c. un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economic d. nici una din variante nu este corecta 1#. 0na din functiile planului de afaceri este a. sa avertizeze mediul de afaceri( in special concurenta b. sa informeze consumatorii c. ambele variante de mai sus d. sa obtina finantare 1%. &inteza planului de afaceri se intocmeste a. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceri c. in cea de'a doua etapa a planului de afaceri d. numai dupa ce planul a fost elaborat in intre"ime 1). 5storicul firmei si activitatea prezenta se re"aseste in planul de afaceri in a. sinteza planului b. cuprinsul lucrarii c. descrierea afacerii d. nici un raspuns nu este corect 1,. Capitolele majore ale planului de afaceri se re"asesc in a. cuprinsul lucrarii b. sinteza planului c. descrierea afacerii d. planul de mar6etin" 1-. *escrierea afacerii se face cu ajutorul a. unor institute specializate b. unor intrumente specializate c. unor date si informatii disponibile d. nici un raspuns nu este corect 1.. 7rice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau a. persoane importante b. multe resurse financiare c. o strate"ie d. o structura politica 22. Abordarea de amr6etin" a afacerii are drept scop a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceri c. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului

22 Afirmatia cum ca obiectivul activitatii de mar6etin" este de aface vanzarea de prisos apartine lui a. Adam &mit4 b. 3eter *ruc6er c. *avid /icardo d. 8icolae &erbanescu 2!. Ce componenta a planului de afaceri reliefeaza modul de transpunere in practica a strate"iei afacerii a. planul operational b. planul de mar6etin" c. ambele planuri d. nici unul din aceste planuri 2#. 3rincipala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezinta a. insuficienta resurselor financiare b. lipsa de competenta si experienta a mana"ementului c. mar6etin"ul defectuos d. toate variantele sunt corecte

2%. Cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri este a. planul de mar6etin" b. planul de mana"ement c. sinteza planului d. planul financiar 2). Activitatea antreprenoriala in /omania se poate desfasura sub a. % forme b. ! forme c. 2 forme d. nici una din variante 2,. Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare intr'o economie o reprezinta a. intreprinzatorul individual sau asociatia familiala b. re"ia autonoma c. societatea pe actiuni d. &./.9. 'ul 2-. :;iliera de autorizare mai scurta< reprezinta pentru intreprinzatorul individual a. un avantaj b. un dezavantaj c. atat un avantaj cat si un dezavantaj d. nici o varianta nu este corecta 2.. 0nul din dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma asociatiilor familiale sunt

a. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiu c. posibilitati mai reduse de finantare=creditare d. toate variantele sunt corecte !2. Cate aprobari sunt necesare pentru infintarea unei asociatii familiale?

*CG G>+*........................................................14 clasa a Jl-a frecvenK7 redus7...................15 *CG G>+*........................................................#5 clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................#5 Semestrul al ++ - lea...................................#5 Antreprenorial7............................................-# clasa a Jl-a frecvenK7 redus7...................-' Antreprenorial7............................................// clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................// Semestrul al ++ - lea...................................//
5n cadrul &/9 asociatii raspund a. 8umai cu partile lor sociale b. 8u raspund deloc c. 8umai prin 4otarare judecatoreasca d. 8ici un raspuns nu este corect !1. 5n contextul &./.9.'urilor( un asociat un asociat poate sa infiinteze si=sau sa participe a. 9a maxim % s.r.l.'uri b. 9a minim # s.r.l.'uri c. 9a oricate s.r.l.'uri doreste d. 8ici un raspuns nu este corect !2. *erularea unei afaceri le"ale nu poate poate fi asi"urata decat dupa infiintarea si inre"istrarea a. 9a Curtea de Conturi b. 9a /e"istrul Comertului c. 5n ?onitorul 7ficial d. 8ici un raspuns nu este corect

ITEMI DE EVALUARE EDUCAIE ANTREPRENORIAL7 ANUL ICOLAR FJJK-FJEJ SEMESTRUL AL II - LEA CLASA A XI-A
1. *iferitele tipuri de bunuri pentru pornirea Mi derularea afacerii incluzNnd dotLrile( ec4ipamentele( ve4iculele( mobila( spa+iile pentru birouri Mi=sau depozitare( materia primL se constituie Kn a. resurse materiale b. resurse financiare c. resurse umane d. resurse valutare 2. ?ijloacele bLneMti ale comapniilor utilizate Kn activitatea economicL desfLMuratL de acestea poartL denumirea de a. resurse materiale b. resurse financiare c. resurse umane d. resurse valutare !. ;actorul principal de succes al companiei( element ce asi"urL Mi stimuleazL avansul fa+L de concuren+L precum creativitatea salaria+ilor( atitudinea Mi motivarea lor( existen+a printre aceMtia a unor persoane cu rela+ii Mi influen+a care poate impulsiona activitatea firmei se constituie Kn resurse materiale resurse financiare resurse umane resurse valutare #. 7rice lucru care poate satisface o nevoie sau o dorin+L a consumatorilor Mi care Kn"lobeazL( alLturi de substan+a materialL a lui( Kntrea"a ambian+L ce'l KnconjoarL( formatL dintr'o paletL de elemente corporale poartL denumirea de a. procesul muncii b. produsul c. salariul d. pia+a muncii %. 3rocesul prin care omul transformL obiectele muncii cu ajutorul mijloacelor de muncL Kn bunuri materiale se numeMte a. procesul natural b. procesul te4nolo"ic c. procesul muncii d. procesul financiar

). Ansamblul de instrumente tactice de mar6etin" controlabile( pe care firma le combinL cu scopul de a produce pe pia+a'+intL reac+ia doritL poartL numele de a. maxi'mixul de mana"ement b. mixul de mar6etin" c. mixul de mana"ement d. nici un rLspuns nu este corect ,. 8umLrul salaria+ilor Mi fondul de salarii se numLrL printre indicatorii a. de efort b. de efect c. financiari d. de eficien+L economicL -. Cifra de afaceri Mi profitul fac parte dintre indicatorii a. de efect b. de efort c. de eficien+L d. financiari .. 3rintre indicatorii de utilizare a factorilor de produc+ie pentru factorul muncL se numLrL a. profitul b. veniturile financiare c. productivitatea muncii d. nici un rLspuns nu este corect 12. 3rintre indicatorii de utilizare a factorilor de produc+ie pentru factorul capital se numLrL a. costurile unitare b. rata rentabilitL+ii c. salariul mediu lunar d. investi+ia specificL 11. Capacitatea unei firme de a face fa+L datoriilor pe termen scurt @inclusiv dobNnda pentru Kmprumuturile acordate de creditori>( prin valorificarea activelor curente se numeMte a. solvabilitate b. lic4iditate c. rentabilitate d. productivitate 12. Capacitatea unei companii de a'Mi onora obli"a+iile fa+L de partenerii de afaceri din activele sale se numeMte a. solvabilitate

b. lic4iditate c. rentabilitate d. productivitate 1!. Ce indicator de solvabilitate indicL ponderea datoriei pe termen lun" Kn capitalul propriu? a. rata profitului b. productivitatea muncii pe produs c. rata de solvabilitate d. nici o variantL nu este corectL 1#. 3rintre indicatorii de "estiune se numLrL a. rata datoriilor b. viteza de rota+ie a stocurilor c. rata datoriilor d. rata de acoperire a activelor imobilizate 1%. Capacitatea unei companii de a realiza vNnzLri care depLMesc costurile activitL+ilor se numeMte a. solvabilitate b. rentabilitate c. lic4iditate d. profit 1). Ce indicator de rentabilitate reflectL rentabilitatea Kntreprinderii Kn raport cu c4eltuielile totale efectuate pentru ob+inerea profitulu net a. marja profitului net b. marja costului bunurilor vNndute c. rentabilitatea "eneralL d. cifra de afaceri 1,. Acel nivel de activitate Kn care nu se ob+in profituri Mi nu se Knre"istreazL pierderi( adicL veniturile ob+inute sunt e"ale cu c4eltuielile Knre"istrate constituie a. profitul net b. punctul critic al unei afaceri c. venitul total d. cifra de afaceri 1-. Rolumul de numerar care intrL Mi iese din afacere Kn timpul unei perioade contabile se numeMte a. masL monetarL b. masL valutarL c. fluxul de numerar d. nici un rLspuns nu este corect

1.. ?etodL de control direct asupra modului de desfLMurare a afacerii( care Kl ajutL pe KntreprinzLtor sL'Mi diminueze costurile Mi sL'Mi mLreascL profiturile se numeMte a. analiza de devia+ie a bu"etului b. dia"rama 3oulssen c. "raficul Jossman d. metoda &S7$ 22. On ce etapL a ciclului de via+L a afacerii se recupereazL capitalul reinvestit Mi este dificilL atra"erea de noi fonduri destinate efectuLrii activitL+ii Mi majorLrii capitalului? a. lansarea afacerii b. declinul afacerii c. supravie+uirea d. dizolvarea societL+ii comerciale 21. Care este preocuparea prioritarL a mana"erului afacerii Kn etapa controlului Mi planului de afaceri a. Kntocmirea planului de afaceri b. atin"erea pra"ului de rentabilitate c. mixul de mar6etin" d. nici un rLspuns nu este corect 22. *elimitarea clarL a sarcinilor Mi responsabilitL+ilor an"aja+ilor este o caracteristicL a. maturitL+ii afacerii b. expansiunii afacerii c. declinului afacerii d. lic4idLrii afacerii 2!. On ce etapL a ciclului de via+L al afacerii mana"erul trebuie sL se orienteze spre men+inerea Mi KmbunLtL+irea ima"inii firmei Mi a afacerii( precum Mi spre Knlocuirea unor produse sau servicii care nu mai oferL satisfac+ie clien+ilor? a. lansarea afacerii b. maturitatea afacerii c. lic4idarea afacerii d. dezvoltarea afacerii 2#. Apelarea la mana"eri profesioniMti este o caracteristicL a a. maturitL+ii afacerii b. expansiunii afacerii c. declinului afacerii d. lic4idLrii afacerii 2#. On ce etapL a ciclului de via+L al afacerii are loc creMterea presiunii concuren+iale Mi saturarea cererii pentru produsele comercializate?

a. b. c. d.

lansarea afacerii declinul afacerii dizolvarea afacerii declinul afacerii

2%. On faza dizolvLrii( personalitatea juridicL a firmei este afectatL? a. da b. nu c. doar pu+in d. a Mi c 2). Ce presupune lic4idarea societL+ii? a. lic4idarea patrimoniului b. plata creditorilor c. KmpLr+irea soldului Kntre asocia+i d. toate variantele sunt corecte 2,. Ansamblul opera+iunilor care au drept scop finalizarea opera+iunilor financiare Kn curs la data dizolvLrii societL+ii( Kncasarea crean+elor societL+ii( transformarea bunurilor societL+ii Kn bani( plata datoriilor societL+ii Mi KmpLr+irea activului net Kntre asocia+i poartL denumirea de a. refinan+area societL+ii b. pierderea statutului societL+ii c. lic4idarea societL+ii comerciale d. nici o variantL nu este corectL 2-. $recerea timpului stabilit pentru durata societL+ii este un caz de dizolvare pentru o societate comercialL? a. nu b. nu( Kn anumite condi+ii c. da d. nu este clar precizat 2.. 7 societate comercialL se poate dizolva dacL a. adunarea "eneralL a societL+ii 4otLrLMte acest lucru b. acest proces este dictat de cLtre autoritL+i c. an"aja+ii saboteazL activitatea societL+ii d. toate variantele sunt corecte !2. On conformitate cu prevederile cLrei le"i sunt prevLzute cazurile de dizolvare a unei societL+i comerciale? a. 7.U. .#-=1..b. 9e"ea nr. 1) din 2222 c. Constitu+ia /omNniei

d. 9e"ea nr.!1=1..2 !1. 5mposibilitatea realizLrii obiectului de activitate al societL+ii este un caz de dizolvare pentru o societate comercialL? a. nu b. nu( Kn anumite condi+ii c. da d. nu este clar precizat !2. Ce poate Knsemna a fi responsabil fa+L de an"aja+ii proprii? a. sL te ocupi de pre"Ltirea lor profesionalL b. sL'i motivezi c. sL le dai salarii competitive d. toate rLspunsurile sunt corecte !!. Ce se KntNmplL cu oamenii de afaceri care KMi KnMealL partenerii? a. au de cNMti"at mai mult decNt ceilal+i b. devin cei mai bo"a+i c. se autoeliminL de pe pia+L d. nici o variantL nu este corectL !#. 7rice subiect economic al cLrui comportament este Kndreptat spre satisfacerea nevoilor Mi trebuin+elor individuale sau ale micro"rupului din care face parte poartL denumirea de a. debitor b. consumator final c. creditor d. consumator ini+ial !%. Ce reprezintL protec+ia consumatorilor? a. un alt oficiu al sistemului birocratic b. un ansamblu de dispozi+ii le"ale de naturL publicL sau privatL( care asi"urL respectarea drepturilor Mi intereselor consumatorilor c. o le"e Kmpotriva vNnzLtorilor d. toate rLspunsurile sunt corecte !). 3rintre drepturile consumatorilor se numLrL urmLtoarele a. sL dea Kn judecatL orice nu le convine cNnd intrL Kntr'u ma"azin b. de a fi despL"ubi+i pentru pa"ubele "enerate de calitatea necorespunzLtoare a produselor Mi serviciilor( folosind Kn acest scop mijloace prevLzute de le"e c. de a impune comercian+ilor pre+ul cel mai bun d. toate rLspunsurile sunt corecte

!,. Acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fLrL a compromite capacitatea "enera+iilor viitoare de a'Mi satisface propriile nevoi se numeMte a. protec+ia mediului b. dezvoltare colateralL c. dezvoltare durabilL d. dezvoltare transfrontalierL !-. $otalitatea ac+iunilor menite sL asi"ure conservarea resurselor naturale Mi protejarea calitL+ii componentelor mediului KnconjurLtor reprezintL a. mediul b. "arda de mediu c. protec+ia consumatorului d. protec+ia consumatorului !.. /iscul Kn afaceri se referL la a. probabilitatea reuMitL'eMec a ac+iunii realizate pe baza unei decizii b. o Kncercare oarbL de cNMti" peste noapte c. o trLirea periculoasL a vie+ii companiei Kn mediul de afaceri d. nici o variantL nu este corectL #2. Cine cNMti"L Kn afaceri? a. to+i care KncearcL b. cei mai inteli"en+i antreprenori c. doar cei prea puternici d. cei care KMi asumL riscuri calculate