1. Filosofia - concepie despre lume i modalitate de gndire. Coraportul dintre filosofie i alte forme de cultur: religie, tiin, art.

Particularitile specifice ale filosofiei. Filozofia ca conceptie despre lume este un tablou integral al lumii un ansamblu de reprezentari despre lume ,om si relatiile sale. Mitologia (mituri, povestiri, poeme, credinte in eroi, zeitati), religia (bazate pe mituri insa e mai complex: credinta, dogme, ritualuri, organizatii),. Stiinta prezinta conceptii despre lume. fundamentele filosofice ale economiei Include conceptii despre gospodarie, proprietate, m rfuri, bani, politica economic , principiile de distribuire, problema alegerii etc. unii din filosofii care au adus contributii in acest domeniu a fost !dam Smit", #ionel $obbins, %o"n Mill. Filosofia si economia face rela&ia dintre teoriile economice 'i viziunea asupra lumii a oamenilor. 2. Obiectul de studiu i problema fundamental a filosofiei. !vind ca obiect cunoaterea formelor i proceselor gindirii( de alungul istoriei obiectul de studiu se sc"imba dupa cum urmeaza: cosmologice, antropologie, religie, natura, lumea, societatea, siinta( problema fundamentala ale filosofiei este raportul dintre existententa subiectiva si obiectiva conform careia filozofii s)au divizat in orientarile: a) ontologic * existential : materialisti, idealisti, dualisti( b) gnoseologic : optimisti, agnostici, sceptici( c) axiologic: valori materiala. . !omeniile i metodele principale ale refleciei filosofice. Funciile filosofiei. +ntologia , ,noseologia.,#ogica , !xiologia , -pistemologia , -tica , -stetica , !ntropologia .Functii: .onceptuala (conceptie despre lume)( Metodologica (metode de cercetare stiintifica): dialectica (toate fenomenele), metafizica ( cercetare dincolo de fizic , de fizicalitatea lumii /ncon0ur toare), gnoseologica (analiza, sinteza, inductie, deductie, eroare, constructiv critica). ". Filosofia antic din #ndia i specificul ei: colile, repre$entanii, problematica. .ele mai vec"i ) "indus , c r&i numite 1vede2 ) sistem de cuno'tin&e sacre, culese /n 3 c r&i principale: 1Samaveda2 (imnuri), 1Ia0urveda2(rug ciuni), 1$igveda2 (cunoa'terea c4ntecelor), 1!t"arbaveda2 (desc4ntece). contin modalit &i de interpretare a naturii, a tradi&iilor 'i obiceiurilor antice, moravuri, imnuri consacrate zeilor. 5udd"ismu sec. 6I /.e.n., fondator fiind 5udd"a (1iluminatul2), din concep&ie filosofic trece /n religioas . ast zi, budd"ismul este una din religiile mondiale. #a baza budd"ismului stau 3 principii: via&a este suferin& .. 'coli: 7coala confucionist (statul este bazat pe norme morale)( 'coala legist (statul nu trebuie s se bazeze pe norme morale, ci s aplice pedepse aspre)( 'coala moist (problema eticii sociale. ideea despre iubirea general .7coala daoist (natura, cosmosul care pot fi /n&elese prin p trunderea direct cu a0utorul no&iunilor /n natura existen&ei). %. Filosofia antic din C&ina i specificul ei: colile, repre$entanii, problematica.
,indirea filosofica in ."ina !ntica este influentata de specifivul vietii sociale. 8roblema principala dezbatutain filosofie este problema functionarii statului,a raportului dintre cetateni si imparat,dintre diferite grupuri sociale.Scoli: 9.onfucionista (.onfucius,::1)3;< i.=r.))sec.6I i.=r.)statul este identificat cu familia si,respectiv statultrebuie sa functioneze dupa aceleasi principii morale,traditii,obiceiuri,adica pe principii nescrise,care tin deconstiinta individului,si nu pe legi 0uridice,considerate expresii ale regresului social. +mul este fiinta buna de lanatura. 9#egista (=an Fei,>?@)>AA i.=r.))opusa confucianismului)statul nu trebuie sa se bazeze pe norme morale,ci pe legicare presupun pedepsiri dintre cele mai aspre pentru cele mai mici abateri. !ltfel,statul se destrama,pentru ca omuleste fiinta rea de la natura si bine el nu poate face nicicind(nu poate fi nici educat,nici reeducat. 9Moista(conducatorul Mo)Bi))problema principala este etica sociala. Mo)Bi puune la baza conceptiei filosoficeideea despre iubirea generala. Fiecare cetatean nu trebuie sa se conduca de profitul personal,ci sa se gindeasca si lasemenii sai.

9Baoista (#ao Ci,sec.6I)6 i.=r.))in centrul invataturii daoiste este natura,cosmosul care pot fi intelese nu pe calerationala,ci prin patrunderea directa cu a0utorul notiunilor in natura existentei.

'. (tapele filosofiei din )recia *ntic i caracteristica fiecreia din ele. +. Ce este esena tuturor lucrurilor sau elementul primordial al lumii ,n filosofia greac din etapa cosmologic. 8rimul D"ales din Milet, pt care acea substan& primordial este apa E tot ce exist , nimic nu poate exista f r , e mai mult ca substan& , e /nsufle&it FG toate lucrurile au suflet. Succesorul lui D"ales ) !naximandru ) apeiron (infinitul). unic, /n mi'care, nedeterminat, traduce ca 1infinit2, cauza oric rei na'teri 'i pieiri( ve'nic, extratemporal, infinit( /nceputul, izvorul existen&ei. alt reprezentant: !naximene ) aer E orice este o form a aerului, fiind ec"ivalent cu apeironul( Bin aer apare totul, tot ia forma aerului: Focul, norii, apa, p m4ntul, pietrele, toate lucrurile.. Bemocrit > cauze materiale E fiin&a 'i nefiin&a /mpreun alc tuiesc cauza fiin& rii. -. Caracteristica filosofiei greceti din epoca antropologic .sofitii, /ocrate, Platon, *ristotel0. Hncep4nd cu sec. 6: care este esen&a valorii omene'tiI Socrate combate sofistica ca modalitate de g4ndire, concep&ie despre lum). #a 8laton ) lumea ideilor: Sufletul: afecte, senza&ii, ra&iune( migreaz dup moartea corpului /n plante 'i animale pt a se purifica. Sufletul este influen&at de corp 'i tras /n 0os spre /nceputul material si nu poate atinge lumea ideilor, doar se apropie de ea.!ristotel: sufletul ) act al corpului. +mul ) animal ra&ional. Spiritul uman se na'te ca o foaie curat pe care se imprim experien&a c4'tigat ) intelect pasiv, dar exist 'i unul activ care este nemuritor E partea comun a oamenilor 'i a zeilor. -picur ) sarcina filosofiei ) stiinta despre comportament )G omul fericit. 1. Caracteristica general a filosofiei lui Platon. 2n3tura despre lumea ideilor i lumea lucrurilor sen$oriale4 5mitul peterii6. baza teoriei cunoa'terii ) /nv & tura despre lumea ideilor 'i lumea lucrurilor senzoriale. Ideile la om se g sesc /n suflet. .unoa'terea E reamintirea sufletului. Influen&a ) 8Jt"agora. cunoa'terea porne'te de la < ca o reamintire a sufletului prin asocieri influen&ata de > factori: discu&iile purtate de indivizi /ntre ei( lucrurile din exterior. exist cuno'tin&e simple 'i compuse, senzoriale 'i ra&ionale. .uno'tin&ele ) umbre ale cuno'tin&elor teoretice, neesen&iale, superficiale. .uno'tin&ele teoretice ) lumina soarelui. 78. Caracteristica general a filosofiei lui *ristotel. 2n3tura despre cau$ele prime. !ristotel /nv & tura despre materie 'i form ( 1Forma2 este definit ca 1realitate a existen&ei activ , productiv , creativ . 1materia2 fiind 1poten&a existen&ei2. 1forma2 mereu se con&ine /n 1materie2. Forma ) lumea ideal , cuno'tin&ele teoretice. Fiecare lucru exist datorit cauzelor: formal : ra&iunea, g4ndirea( material : ceea din ce ceva poate deveni( activ . #umea structurata: forma formelor fiind Bzeu ) ra&iune universal , cosmic ce creeaz lumea, universul din materie. cauza final a tuturor lucrurilor, miscarilor din univers. 77. Caracteristica general a filosofiei medie3ale: patristica, scolastica i problemele principale. 8erioada medieval (sec. I E KI6) A etape. !pologetica ) ap rarea ideologiei cre'tine, stabileasc autoritate /n con'tiin&a credincio'ilor. $eprezentant: Dertulian. 8atristica ) 'ir de personalit &i canonizate datorit modului lor de via& , scrierilor, ideilor sale, numi&i Lsfin&i ai bisericii cre'tine2. $eprezentant: $eligioas D"oma dM!Nuino recunoaste valoarea cunoa'terii filosofice /n sistemul cuno'tin&elor totale de care dispune omul, si afirm c /nainte de credin& 'i ra&iune, religie 'i filosofie trebuie s existe armonie.

1>. Caracteristica general a filosofiei renascentiste: umanismul, naturali$mul, reformi$mul social. -poca rena'terii (sec. K6)K6I). + perioad din cauza domina&iei religiei cre'tine, multe realiz ri au fost interzise, /ns datorit intelectualit &ii arabe sint reevaluate valorile antice grece'ti, filosofiei, 'tiin&ei 'i culturii.. Omanism: valoarea omului ca fiin& biologic , spiritual , frumuse&ea corporal , puterea intelectual , naturale&ea sentimentelor. oricare ar fi originea universului, el se supune unor legit &i obiective, independente de influen&a lui Bzeu( 'tiin&e sociale ) constituirii unui stat laic, pe valori civile, laice( integr rii statale, dep 'irii dezmembr rii. 7 . Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice ,n fiosofia modern. Principalele curente filosofice. (mpirismul i repre$entanii de ba$. . tre secolul K6II /n -uropa +ccidental ) rela&ii capitaliste produc&ie. descoperirilor geografice: omul cunoa'te o dezvoltare progresiv , sporind productivitatea 'i calitatea muncii. /n fa&a filosofiei ) constituirea metodelor noi de cunoa'tere necesare 'tiin&elor. /n aspect gnoseologic /n filosofia modern se eviden&iaz A curente: empriric (F. 5acon, opera principala +rganon( cunostintele laice pot fi deosebite de cele religioase prin experiment. .ondiia f uririi tiinei, metodei noi e critica cunotinelor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania pre0udec ilor denumite idoli ai tribului) care in de natura uman ( ai peterii) determinai de educaia( ai forului) neconcordanele limba0ului cu viaa real ( ai teatrului) generai de autoritatea tiranic a vec"ilor sisteme filosofice)( sensualism (%o"n #ocPe( izvor al cunoa'terii sunt senza&iile, organele de sim&( Lla na'tere ra&iunea uman este o foaie curat )( ra&ionalism (Bescartes: cuno'tin&ele senzoriale poart un caracter superficial( Qumai ra&iunea prin metoda deductiv poate da cuno'tin&e obiective, universale, necesare, 'tiin&ifice( omul posed de0a anumite cuno'tin&e, n sc4ndu)se cu acestea( Lcuget, deci exist2). 7". Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice ,n fiosofia modern. Principalele curente filosofice. 9aionalismul i repre$entanii de ba$. ra&ionalism (Bescartes: cuno'tin&ele senzoriale poart un caracter superficial( Qumai ra&iunea prin metoda deductiv poate da cuno'tin&e obiective, universale, necesare, 'tiin&ifice( omul posed de0a anumite cuno'tin&e, n sc4ndu)se cu acestea( Lcuget, deci exist2).

7%. Filosofia iluminismului france$: omul, societatea, raiunea. Sec. K6III E luminilor* iluminismului. Iluminismul ) curent spiritual cu g4nditori care raspindeau realiz rile 'tiin&ifice, culturale 'i politice. /n !nglia, Fran&a, reprezentan&i: $ousseau, 6oltaire. literatura scris /n limbile na&ionale destinat maselor populare. cristalizarea burg"eziei care g se'te /n ideile iluminste o exprimare a propriei filosofii. !pari&ia iluminismului determinata de spiritul revolu&ionar al burg"eziei. apari&ia unei mari opere colective (1; volume 'i 11 volume de plan'e) ) -nciclopedia, alcatuit sub coordonarea lui $ousseau in care se afla cuno'tin&ele umane acumulate din cele mai vec"i timpuri p4n /n acel moment. Ideile iluminismului: $a&iunea (specifica omului) )G egalitatea oamenilor( Monar"ul ) primul slu0itorul statului( societatea structurat pe baza unui contract social /ntre om 'i semenii s i( Monar"ul ) ideal politic, filosof care /n&elege mecanismele societ &ii( +ra'ul e pentru Lcet &eanul universal2 loc /n care r zboiele ar disp rea, iar pre0udec &ile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Idealul uman al acestei epoci este filosoful. $eprezentan&ii iluminsmului au militat pentru revolu&ionare sistemului educa&ional 'i introducera /nv & m4ntului /n limbile na&ionale. Manifest rile iluministe /n literatura european : $obinson .rusoe ) Baniel Befoe( ,ulliverMs travelsR%o"antan SSift( Scisori persane E MontesNuieu( +perele lui 6oltaire( $omanele 'i eseurile lui Biderot( Qunta lui Figaro 'i 5arbierul din Sevilla de 5eaumarc"ais(

7'. Caracteristica general a filosofiei clasice germane. Filosofia lui #. :ant. Incercari de a depasi alternativa metafizica, conform careia cunoasterea este un proces ori senzorial ori rational, a existat in filozofia clasica germana (Tant, =egel). exemplu 1In critica ratiunii pure2 Tant afirma: 1dar daca orice cunoastere a noastra incepe cu experienta, aceasta nu inseamna ca ea provine toata din experienta2. -l face distinctie intre cunostintele empirice 1 care isi au izvoarele lor aposteriori, adica in experienta2, de cunostintele apriori care 1sunt independente absolut de orice experienta2, fiind rezultatul structurilor cognitive ale subiectului epistemic. 8rin analiza critica a 1conditiilor de posibilitate2 ale cunoasterii, Tant a0unge la contestarea capacitatii intelectului de a cunoaste 1lucrul in sine2, care exista independent si in afara subiectului cunoscator, spre deosebire de =egel, celalalt reprezentant de seama al filozofiei clasice germane. In 1Fenomenologia spiritului2, =egel se preocupa de strategia urmata in 1miscarea gandirii...care isi produce si parcurge momentele sale2, deoarece 1metoda nu este altceva decat structura intregului, infatisat in pura sa esentialitate2. In felul acesta, el subliniaza unitatea dintre teorie si metoda, interdependenta intre explicare (interpretare) si modul de abordare a 1universului ca totalitate2 pentru a obtine despre el cunostinte autentice. Metoda sa dialectica de gandire si cunoastere va fi preluata de Marx si -ngels dar de pe pozitia materialismului. Belimitandu)se de =egel, Marx declara: 1Metoda mea dialectica este, nu numai diferita de cea a lui =egel, ci este exact opusul ei. 8entru =egel, procesul gandirii, pe care sub denumirea de idee, el il transforma intr)un subiect de sine statator, este demiurgul realuluiU #a mine, dimpotriva, idealul nu este altceva decat materialul transpus si tradus in capul omului2. =egel, numeste metoda sa cu termenul de dialectica sau cu expresia de metoda speculativa si o opune metodei metafizice. Metoda dialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului ei de studiu: !bsolutul. VMetoda nu este altceva decat structura intregul infatisat in pura sa esentialitateV (=egel, Fenomenologia spiritului, -ditura !cademiei, 1@W:, p AA). Doate celelalte metode, considera =egel, erau exterioare obiectului filosofiei, !bsolutului( erau abstracte si metafizice. Metoda dialectica este o metoda concreta care vrea sa reproduca in planul mintii miscarea reala a gandirii. Bialectica este, cum sustine =egel, o metoda care admite, in mod constitutiv, contradictia. +ntologia sau metafizica, pune problema Fiintei in sine a principiului. Bar ce este Fiinta in sineI -a este ceea ce este, ea este si nu poate decat sa fie. Bar aceasta afirmatie ) VFiinta este ceea ce esteV ) este o 0udecata de tip analitic (in sens Pantian). 8rin aceasta 0udecata este afirmata Fiinta pura, Fiinta fara determinatii, fara proprietati. -a este o 0udecata tautologica. Besfacem explicit intr)o 0udecata ceea ce de0a stim( anume ca este ceea ce este. 8rin urmare, spunem ca fiinta este dar nu si cum este. !vem, spune =egel, un concept abstract asupra fiintei in sine. In paranteza fie spus, abstract, in sens "egelian, inseamna acel concept care poseda note, insusiri sau determinatii mai sarace (putine) prin raportare la un alt concept subordonat logic lui. Be exemplu VanimalV este un concept abstract pentru faptul ca el contine mai putine insusiri decat conceptul VomV pe care il include in sfera sa. 8rin raportare la conceptul VomV, conceptul VanimalV are o sfera mai larga, cuprinzand si alte notiuni in extensiunea lui. In sc"imb, VanimalV are un continut mai sarac decat conceptul VomV. ! fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptele se raporteaza unele la altele in functie de sfera si continutul lor. -vident ca cel mai abstract concept este VfiintaV, intrucat el le cuprinde toate celelalte concepte fara ca la randul sau sa fie cuprins de un concept de o mai larga generalitate. Fiinta se contine doar pe sine. Bespre fiinta nu putem spune decat ca este. In sc"imb despre om, in calitate de concept concret, cu multe insusiri, putem spune extrem de multe lucruri: ca este o fiinta rationala, bipeda, ca vorbeste, rade etc. 7+. Caracteristica general a filosofiei clasice germane. /istemul filosofic al lui ;egel. 7-. Problema omului ,n filosofia lui *. /c&open&ouer. <Filosofia 3ieii6 i F. =iet$s&e. 8rintre primii filosofi care vine s combat ra&ionalismul "egelian este !rt"ur Sc"open"auer, care consider c sarcina filosfiei sale const /n a)i explica individului care este adev ratul mers al lucrurilor 'i, /n coresponden& cu acest adev r, a)i indica noile orient ri /n via& . -fortul lui

Sc"open"auer de a reevalua persoana uman s)a concretizat /n teza potrivit c reia voin&a primeaz /n raport cu ra&iunea. Beciziile 'i ac&iunile omului sunt dictate de voin& , iar ra&iunea nu poate interveni dec4t pt a le 0ustifica. Filosoful consider c voin&a constituie factorul primordial nu numai al existen&ei umane, ci 'i al lumii /n totalitate: ea constituie esen&a ascuns a tot ce exist , manifest4ndu)se diferit /n fiecare nivel al lumii. Sc"open"auer a0unge la concluzia c voin&a, fiind absolut , este liber . Qatura uman se identific cu 6oin&a, dar omul nu este liber, el dispune doar de iluzia libert &ii, ivit atunci c4nd /'i con'tientizeaz scopurile, care de fapt, ar fi obiectivarea 6oin&ei Oniversale. Hn mod logic, voluntarismul lui Sc"open"auer se coreleaz cu pesimismul, o concep&ie care neag puterea omului de a)'i conferi un sens vie&ii prin ra&iune 'i, /n genere, valorile /ntemeiate pe ra&iune. +mul, care a /n&eles c via&a este lipsit de sens 'i de aceea /'i dore'te libertatea, se pronun& /mpotriva voin&ei ira&ionale 'i tinde spre nirvana. 6ia&a nu face s fie tr it . 18rin sinucidere n)ai ucis voin&a de a tr i, ci, prin acest fapt, ai distrus cel mult lumea ca reprezentare2. Sc"open"auer este ferm convins c filosofia, determin4nd esen&a lumii, deci 'i inutilitatea eforturilor noastre, /'i va sc"imba modul de a fi 'i se va dep rta de 'tiin& 'i ra&iune pt a /n&elege suflul incon'tient al vie&ii. Qietzsc"e trage concluzii despre /nv & tura despre voin& 'i anume nu de /mp care cu realitatea existent , ci transformarea radical a ei, no&iunea principal fiind 1voin&a spre putere2. Fiecare om este determinat nu de tendin&a de a cunoa'te ca la =egel sau de a tr i ca la Sc"open"auer, ci de a domina asupra altora 'i aceast voin& spre putere poart caracter biologic /nn scut, este caracteristic tuturor. Boar c la diferi&i oameni se manifest /n mod diferit, de aceea indivizii sunt clasifica&i /n > categorii: 1. robi E cei cu voin&a slab spre putere( >. aristocra&i E cei care tind spre a domina f r limit asupra altora. Morala tradi&ional , bazat pe no&iunile de 1bine2 'i 1r u2, 1dreptate2 'i 1egalitate2, 1comp timire2, este caracteristic celor slabi. Morala aristocra&ilor este alta E scopul scuz mi0loacele, adic lipsa oric rei morale, oric ror norme pt cel care voie'te s )'i realizeze dorin&a de a domina asupra altora, nu poate exista nicio limitare a voin&ei sale, lui i se permite totul. 1@. Filosofia sec. >>. Principalele curente filosofice occidentale contemporane i repre$entanii lor de ba$. 8erioada contemporan sec. KK este secolul revolu&iei te"nico)'tiin&ifice 'i a dezvolt rii /n general. Filosofiei contemporane /i sunt specifice urm toarele curente: intuitivismul, fenomenologie, pozitivismul, pragmatism, marxism. Intuitivismul 'i filosofia vie&ii din Fran&a sunt reprezentate de "enri 5ergson: ceea ce confer devenirii caracter creator este elanul vital, torent, ne/ntrerupt sc"imbare, permanent apari&ie a noului. 1elanul vital2 ) durata pur , dimensiune temporal diferit de timpul lumii exterioare, nu se spa&ializeaz , nu se fragmenteaz trecut, prezent 'i viitor( pot fi cunoscute dec4t prin intui&ie, act cognitiv nemediat, spontan, originat /n instinct 'i des v4r'it /n intelect, prin care se surprinde esen&a devenirii. 8rin urmare, =. 5ergson asociaz filosofia vie&ii cu intui&ionismul. 8ozitivismul E reprezentant: !. .omte: apropiat de empirism prin aceea c /ntemeiaz cunoa'terea pe experien& , dar se deosebe'te de el prin respingerea metafizicii. #a baza: ideea progresului, ca progres intelectual. A stadii ale g4ndirii: teologic Efenomenelor naturale li se atribuie puteri supranaturale( metafizic E fenomenele sunt explicate prin entit &i abstracte (natur , ra&iune etc.)( pozitiv E etapa cercet rii 'tiin&ifice, axate pe observarea faptelor, fenomenelor 'i a raporturilor constante dintre ele. 8leda pt formarea unei 'tiin&e noi E sociologia, care ar deveni o for& a reorganiz rii societ &ii. Marxismul (vezi p.1W) 8ragmatismul american (.". S. 8eirce, X. %ames, %. BeSeJ) E curentul filosofic ap rut la sf. Sec. !l KIK)lea /n cultura nord)american : conceptul de practic , c ut4nd s realizeze o leg tur fertil /ntre universul cuno'tin&elor 'i cel al ac&iunilor. Fenomenologia (-d.=usserl) E cunoa'terea, inclusiv cea empiric , este posibil numai /n condi&iile admiterii unor presupozi&ii ideale. adev rul nu este posibil dec4t sub condi&ia unui sens. ! surprinde sensul /nseamn a reduce fenomenologic sau a nu lua /n considerare tot ceea ce se datoreaz

cunoa'terii lumii exterioare, precum 'i subiectul sub aspect empiric 'i logic, pt a a0unge la ultima treapt a con'tiin&ei ca atare, numit 1eu pur2 sau 1ego transcedental2. -xisten&ialismul E este o doctrin filozofic 'i de ac&iune caracterizat printr)o accentuare a individualit &ii, propagarea libert &ii individuale 'i a subiectivit &ii. -xisten&ialismul /'i are originea /n lucr rile lui TierPegaard, este dezvoltat de contribu&iile lui =usserl 'i =eidegger, devenind faimos dup sf4r'itul celui de)al doilea r zboi mondial prin lucr rile lui %ean)8aul Sartre 'i ale autorilor grupa&i /n Fran&a /n 0urul revistei V#es Demps ModernesV, Simone de 5eauvoir, Maurice Merleau) 8ontJ. -xisten&ialismul cuprinde deopotriv un sistem ideatic, o moral 'i o doctrin de ac&iune. 1> teme ale g4ndirii existen&ialiste: Fiin&a uman nu este o fiin& necesar ( fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie. $a&iunea nu /i este de a0uns omului pentru a)'i lumina destinul. Bevenirea fiin&ei umane. -xisten&ialismul /l invit pe om s )'i construiasc via&a prin efort. Fragilitatea fiin&ei umane. Sunt mereu expus propriului meu sf4r'it, distrugerii mele ca fiin& uman , deoarece eu nu exist ca atare dec4t prin efortul meu. Be aici sentimentul de angoas care ne /nso&e'te existen&a. existen&a noastr e finit 'i se /ndreapt c tre moarte. Fiecare fiin& uman se simte solitar , impenetrabil celorlal&i. omul este o fiin& )a)neantului, el survine din neant 'i se /ndreapt c tre el.Bevenirea personal . +mul trebuie s aiba o via& cu adev rat personal 'i con'tient . +mul /nseamn libertate( pentru a)'i construi via&a, el trebuie s opteze, s aleag /n permanen& , s se anga0eze constient /n raport cu destinul s u 'i cu al celorlal&i. +mul constat c /n realitate nu este singur: el este o fiin& al turi de cei cu care e nevoit s existe( 6ia&a expusa. 28. *pariia i rspndirea ideilor filosofice ,n ?oldo3a. !. Cantemir - primul filosof romn. Qeamul nostru are o gindire bogata, o cultura interesanta( sursa: populara, folclorul. .reatia populara este o proptofilosofie care ne vb despre viata neamului nostru, despre obiceiurile, traditiile,) profund umanista in centrul ei se afla omul. In folclor se vb in expresii plastice despre raporturile sociale, relatii complicate dintre oameni,) a evoluat in strinsa legatura cu viata si activitatea omului. rol important ) crestinismului. In spiritualitatea sensibila a geto)dacilor, dominata de credinta in nemurirea sufletului se desfasoara lent, pe cale pasnica crestinarea populatiei auto"tone. biserica a contribuit si a stimulat dezvoltarea invatamintului, a cultivat respectul fata de carte. In perioada medievala, gindirea filosofica si sociala romaneasca este profund religioasa: cronicele bisericesti letopisetile: > perioade: secolul KIII) KI6 in limba slavona si sec. K6II in limba moldoveneasca: ,rigore Orec"e, Miron .ostin, Qicolae .ostin, Ion Qeculce. .ronografia moldoveneasca este redactata in limb romana, iar cronicarii apartin marii boierimi care ii exprima interesele. .arturarii moldoveni din sec KIII)K6I orientari: lucrarile clasicilor bisericesti, spre literatura patristica. traduse * transcrise textele autorilor antici : !ristotel, Bemocrit, 8itagora. In aceasta perioade filosofia ) dragoste de intelepciune. primului tratat umanist) Qeagoe 5asarab: principe ideal , un om ideal. In acest scop scrie teze in lucrare: universul a creat pt om, care se naste ca un Bzeu. 8ozitia de exceptie a omului in univers este argumentata prin evidentierea dreptului de a alege intre bine si rau. +mul poate deveni un Bzeu daca se conduce de ratiunea sa. #ucrarea contine caracteristica valorilor respective in acele timpuri. binele este tot ceea ce e adecvat Lfirii omului2 iar Lraul2contine faptele ce)l abat pe om de la firea sa. .apacitatea omului de a deosebi Lbinele2 si Lraul2 il caracterizeaza ca pe o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare. !ltii: 8etru Movila, 6arlaam, Bosoftei. 8etru Movila: prima scoala superioara E .olegiul $evean, programul de studiu in care gasim filosofia greaca, latina. In lucrarea L!ntologie2, 8etru Movila constata rolul ma0or al stiintei in viata omului. BosofteiF constiinta umanista. Inzestrat cu o vointa de a se cunoaste si cu dor de perfectiune, dosoftei studiaza teologia (patristica si dogmatica), istoria si filosofia. +pera lui Bosoftei se deosebeste prin pafosul patriotic, prin mindria de neam si dragostea pt mult patimata tara. cronicarului ,rigore Orec"e L#etopisetul Darii Moldovei2 defineste rolul istoriei in societate: istoria este un indrumar moral pt generatiile viitoare, conceptia umanista despre cultura si civilitatia ca note definitorii al omului. Miron .ostin )primul poem de meditatie filosofica L6iata lumii2 : soarta sc"imbatoare, ideea scurgerii irepetabile a timpului, existenta trecatoare a omului. In lucrarile cronicarilor este adecvat apreciata cultura si virtutea omeneasca, se observa tendinta de eliberare de mentalitatea strict teologica si de afirmarea a gindirii rationale.

27. Filosofia romn din epoca modern: @.Conta, A.?aiorescu, ?.(minescu .a. Ideea unei dezbateri privind personalitatea lui Maiorescu 'i contribu&ia sa la afirmarea modernit &ii culturii rom4ne necesit , prin for&a lucrurilor, at4t trimiterea la mediul ideatic /n care s)a format, c4t 'i la configura&ia istorico)spiritual a timpului /n care a tr it 'i a ac&ionat (pe planuri multiple ale vie&ii sociale). 1Drebuie s fi&i ferici&i E spunea ,". 5ogdan Buic (/n discursul s u de recep&ie la !cademia $om4n ) E c a&i putut fi colegii unui b rbat care de a'a de cu vreme /'i cunoscuse 'i /'i motivase filosofice'te rostul vie&ii sale de cercet tor al adev rului, de descoperitor al lui, nu numai spre pl cerea sa dezinteresat , dar 'i spre folosul societ &ii pe care, mai mult dec4t pe el, descoperirea trebuia s o intereseze ca o condi&ie a progresului, a civiliz rii 'i a mul&umirii suflete'ti, care culmineaz /n priceperea exact a raporturilor dintre societate 'i individ, pricepere care, f r filosofie, f r temperamentul. Maiorescu ne apare astfel mai /nt4i ca o personalitate complex , care 'i)a motivat /nc > filosofic, nu se ob&inede timpuriu 1filosofice'te2 rostul vie&ii. !'a cum rezult din coresponden&a sa (extrem debogat 'i relevant sub raport teoretico)filosofic), preocuparea pentru preg tirea filosofic 'i pentru integrarea /n contextul cultural european este motivat de g4ndurile timpurii al ilustrului profesor de mai t4rziu: 1Hng dui&i)mi s v rog E scria Maiorescu (la ; martie 1?W1, adres4ndu)se, la 5erlin, celebrului filosof 'i logician !. Drendelenburg) E ca duminica viitoare, la orele 1>, s m onora&i cu prezen&a Bv. la conferin&a pe care o voi &ine pentru monumentul lui #essing de la Tamenz. !m profitat de ocazie pentru a ar ta 'i /n acest mod c rom4nii manifest un viu interes pentru evenimentele literare importante din vestul civilizat2* >>. Perioada interbelic - apogeul filosofiei romne: C.9dulescu-?otru, B.Claga, !.!.9oca, -..ioran '.a.
8entru a identifica specificul unei filosofii integrate /ntr)o cultur este necesar un demers /n ad4ncimea planurilor pe care, istoric, se poate consituit o na&iune: social, politic, economic 'i ideologic. 8entru a vorbi despre dezvoltarea filosofiei rom4ne'ti E component sine Nua non a culturii rom4ne, voi face apel la str baterea c ilor socialului 'i politicului, /n /ncercarea de a dovedi c aceste dou c i 'i dezvoltarea filosofiei rom4ne ti sunt indisolubil legate. Bin acest punct de vedere, cea mai de seam reconstruc ie istorico)filosofic este cea din perioada interbelic , /n care filosofia rom4neasc se dezvolt pe coordonatele fenomenului na ionalist. Situarea momentului de v4rf, a punctului ar"imedic din cadrul dezvolt rii istoriei culturii rom4ne are loc /n perioada dintre cele dou r zboaie mondiale, /n care s) a creat un context socio)politic de aa natur /nc4t s)a produs o genera&ie de g4nditori recunoscut precum momentul de apogeu al filosofiei noastre. !tunci c4nd un adversar de idei, dintre cei mai cinici /&i va imputa inexisten&a unei filosofii auto"tone, po&i r spunde f c4nd apel la genera&ia >;. 7i astfel se a0unge /n punctul /n care e necesar a se pune problema unei "ermeneutici a ideii de filosofie rom4neasca, /n vederea identific rii acesteia.

#ato sensu, "ermeneutica se poate aplica de c tre subiectul cercet tor /n dou moduri: fie f c4nd apel la autor 'i contextul istoric /n care apare opera, av4nd ca scop /n&elegerea /n cuno'tin& de cauz a acesteia, fie prin contact direct cu opera independent de auspiciile /n care s)a produs aceasta. Dotu'i, /n cazul "ermeneuticii care sondeaz 'i via&a respectivului autor, autorul devine el /nsu'i opera asupra c reia se aplic demersul "ermeneutic. !'adar, /n acest caz opera care st la baza explor rii "ermeneutice e /ns 'i ideea de filosofie rom4neasca. Sunt aici incluse studii asupra contextului istoric, politic, religios E care au influen&at masiv dezvoltarea filosofiei din perioada interbelic . Iat dimensiunii na&ionale a filosofiei rom4ne'ti interbelice. Qaionalismul, c4t i lupt pentru idealul unei con tiin e rom4ne ti de sorginte mistico)patriotic , au fost factorii principali care au determinat conturarea tematicii operelor filosofice ale unor creatori precum Qae Ionescu, .onstantin Qoica, Mircea -liade, -mil .ioran, Mircea 6ulc nescu. Hn cadrul comunic rii mele /mi propun s sus in teza c ideea de filosofie rom4neasc este indisolubil legat de contextual cultural interbelic, de afirmarea idealului na ional rom4nesc. Hn ce m sur se poate considera prolific acest context pentru evoluia filosofiei rom4neti i cum se poate raporta acest aspect na ional)filosofic la ceilal i reprezentan i ai filosofiei rom4neti, care nu au f cut parte din grupul celor dedica i cauzei na ionale, sunt c4teva din /ntreb rile la care voi /ncerca s ofer un r spuns pe parcursul lucr rii de fa& . Be aceeea m voi axa pe dou planuri, /n vederea sus&inerii ideii mele c /ntre ceea ce a /nsemnat $om4nia interbelic 'i scrierile, ideile sus&inute de filosofii anterior men&iona&i a existat o rela&ie de dependen& de reciprocitate, astfel: dup ce /n prima parte a lucr rii voi surprinde specificul epocii, social 'i ideologic, /n a doua parte voi /ncerca s eviden&iez ideile care vin s confirme aceast realitatea 'i influen&a elementului social de tip na&ional, din operele g4nditorilor respectivi. Dotu'i, orice "ermeneutic presupune sondarea ad4ncimilor referitoare la sensul i con inutul conceptului*ideii supuse procesului respectiv. =ermeneutica ideii de filosofie rom4neasc presupune explorarea intensiunii acestui construct. i orice demers f cut cu sinceritatea de c tre cercet tor /n vederea urm ririi traseului ideologic pe care l)a parcurs filosofia auto"ton , /l va aduce pe acesta fa /n fa cu momentul Y>;. Filosofia rom4neasc nu ar fi putut c p ta identitatea pe care o are /n lipsa contextului cultural interbelic. .um se ratific o afirma&ie ca aceastaI Be la credin&a, /nt4lnit /n epoca respectiv , conform c reia /mplinirea neamului, a poporului, a na&iunii /n /ntregul ei, poate avea loc fie pe calea filosofiei, cum sus&inea Qoica, /n tinere&ea sa, parcurg4nd modelul s u de raportare la filosofie, aceasta fiind r spunz toare pentru a oferi st ri de spirit, fie prin teologie, concep&ie sus&inut de Qae Ionescu. Spiritul unui popor este at4t de inefabil /nc4t nu po&i avea acces la el dec4t printr)o revela&ie, similar credin&ei 'i nu prin cunoa'terea filosofic . !cestea sunt coordonatele pe care se constituie specificul g4ndirii rom4ne'ti /n epoc , na&ionalismul fiind dublat de credin&a /n ortodoxie, spiritulitate, misticism, xenofobie, fapt care la un moment de cump n istoric face s se constituie Mi'carea legionar , care /n mod paradoxal fa& de oprobriul public la care este supus ast zi /n mentalul colectiv, atrage simpatiile unora dintre cele mai mari personalit &i din filosofia noastr : Qae Ionescu, -mil .ioran, Mircea 6ulc nescu, Mircea -liade, .onstantin Qoica. Qu voi relua /n continuare imaginea de ansamblu al contextului social politic al vremii, acesta fiind cunoscut, /n linii mari, dincolo de adversit &ile istoriei care poate prezenta faptele altfel dec4t s)au /nt4mplat, ci voi propune situarea filosofiei rom4ne'ti /n cadrul larg al culturii rom4ne acolo unde consider c /i este locul. 8entru a reu'i acest lucru, voi apela la o sc"em conceptual propus de 8etre Sirin, /n 0urnalul s u 2.astele /n Spania2, care descrie via&a acestuia din metoda pe care o voi folosi /n vederea sus&inerii existen&ei

5ucure'tiul anilor :<. .onform acestuia via&a nu se poate structura doar pe dou paliere (public 'i privat), ci pe patru paliere, dup cum urmeaz :

$es publica (spa&iul comun, spa&iul social) $es domestic (spa&iul casei 'i al familiei, /n sensul neamului, al poporului, ecclesia E /nt4lnirea cu neamul) $es privata ( via&a privat , cercul restr4ns de cunoscu&i) $es sacra (raportul interior al omului, cu Bumnezeu, cu el /nsu'i, c ut rile cele mai profunde)

-ste esenial faptul c morala ce se aplic /n res publica nu poate fi aceea'i cu morala din res privata, c ci de aici se pot na'te confuzii 'i conflicte interioare. Bar dincolo de aceste dou c i, /n care sc"ematic se poate identifica fiecare individ, consider c sc"ema lui Sirin devine foarte sugestiv tocmai pentru a putea localiza specificul filosofiei rom4ne'ti /n epoc . !cesta desigur /'i g se'te locul /n res sacra, fiind un mod de c utare a fiec rui individ, acest fapt fiind prezent mereu /n con'tiin&a istoric a filosofiei, /n genere, mai ales c4nd ne referim la filosofie precum modus vivendi. Hns /n perioada interbelic , mai mult dec4t /n orice alt perioad , filosofia /'i g se'te situarea /n res domestica, prin uniunea cu spiritul neamului la care aspira genera&ia >;, fie sub raport mistic, fie sub cel al cunoa'terii filosofice. M rturie a acestui aspect stau operele care fac apel la elemente cu specific na&ional: Bimensiunea rom4neasc a existen&ei, Sentimentul rom4nesc al fiin&ei, Spiritul rom4nesc la cump tul vremii, $osturea filozofic rom4neasc , Sc"imbarea la fa& a $om4niei, 8agini despre sufletul rom4nesc. Dema na&ionalist era o tem predilect /n op&iunile filosofilor din epoc . Hn vederea argument rii acestui aspect voi arunca o privire /n cadrul operelor filosofice care au aceste tr s turi, ce se ratific de la planul social, de tip na&ional. 6oi avea /n vedere cazurile Qoica, 6ulc nescu, -liade, .ioran 'i Qae Ionescu. .onstantin Qoica 8oate c cel mai bine transpare sensul specific na&ionalist impregnat /n filosofia lui Qoica din ideea central a operei acestuia: dialectia /n patru pa'i: tem (1), anitema (>), tez (A), tem reg sit (3). Hn acest sens, din general (1), rezult un individual (>), care asum4ndu)'i o serie de determina&ii, c p ta statutul de individual logic (A), 'i se reintoarece la general (3) asupra c ruia va emana noile determina&ii asumate (mediul extern devine mediu intern, iar individualul devenit de0a individual logic, se r sfr4nge din nou asupra mediului). !ceast idee s)a format din tiparul specific interbelic al individului care are sens ca fiin& , care /'i g se'te /mplinirea numai /ntruc4t se poate d rui & rii sale, spre izb4nda acesteia. !stfel, -minescu, omul deplin al culturii rom4ne, s)a format ca individual din intersectarea mai multor generaluri (planul cultural, social, ideologic), /ns abia c4nd /'i asum propriile determina&ii doar /n modul specific acestuia, devine om excep&ional, parte ridicat la puterea /ntregului 'i a0unge s se re/ntoarc asupra culturii din care a provenit spre a ridica)o, oferindu)i determina&iile proprii. !cesta este insul care odat devenit, conform filosofiei lui Qoica, individual purt tor de general, se /ntoarce la na&iune, radicand)o pe acesta prin numele s u. .red c influen&a specific perioadei na&ionaliste se poate distinge limpede. Mircea 6ulc nescu Hn contextul socio)politic al epocii, 6ulc nescu consider c politica statului rom4n trebuie s fie una pozitiv , de promovare a valorilor romanit &ii (mai precis, rom4nizarea), dar 'i negativ , de descura0are a valorilor 'i activit &ilor (fie ele culturale, economice, politice etc.) nerom4ne'ti. Dradi&ionalismul lui 6ulc nescu este net auto"tonist, ruralizant 'i antieuropean. Sus&ine importan&a elitelor spirituale pentru societate, dar nu face (precum .ioran sau Qoica) cu o critic violent a sistemului democratic. Spre deosebire de M. -liade, -. .ioran sau .onst. Qoica, 6ulc nescunu a sus&inut publicistic sau propagandistic ideologia legionar . 1 Mircea -liade

!propierea lui Mircea -liade de o mi'care politic /n esen& antieuropean , antiliberal , antidemocratic 'i extremist prin mi0loacele de lupt adoptate (asasinatul), a fost facilitat , printre altele, 'i de filosofia sa existen&ialist , o filosofie ce valorizeaz experien&ele de orice fel (oric4t de riscante, aberante sau compromi& tore ar fi). !'a cum au m rturisit apropia&ii 'i cunoscu&ii lui, fondul s u sufletesc era tolerant 'i desc"is altor culturi, popoare, religii sau rase. > -mil .ioran !nterior apari&iei Sc"imb rii la fa& a $om4niei (1@AW), .ioran avea de0a conturate elementele unei viziuni social) politice care /i vor precipita apropierea de legionarism. 8rofetismul ce /nc"eie Sc"imbarea la fa& a $om4niei este, /ntr)o anumit m sur , previzibil. 8entru o &ar ce a tr it o mie de ani /n subistorie 'i cu un regim politic actual democratic E democra&ie ce sleie'te vigoarea poten&ialelor valori individuale E singura solu&ie politic este saltul istoric asigurat de o dictatur care s imprime & rii un alt destin. + dictatur care 1s pun la teasc2 $om4nia, pun4nd /n valoare energiile creatoare nefolosite sau neexploatate ale rom4nilor 'i care s imprime na&iunii rom4ne un spirit ofensiv, imperialist, necesar pentru a o conduce la rolul de 1Qou .onstantinopol2. Bac nu mai putem aspira la "egemonia mondial , atunci m car la un primat politic 'i spiritual, sud)est europeanZA Qae Ionescu .azul lui Qae Ionescu este un caz mai special, av4nd /n vedere rolul pe care acesta l)a avut fa& de genera&ia >;. .azul s u, al profesorului c"arismatic care nu publica /n genere lucr ri, 'i avea o psi"ologie negativ , de descura0are a tineretului interesat de filosofie, tocmai /n vederea filtr rii valorilor, este un caz cunoscut, Qu at4t prin scrierile sale, c4t prin starea de spirit pe care /n calitate de mentor, a reu'it s le)o transmit discipolilor s i. !cesta era un soi de Socrate, foarte controversat /n epoca rom4neasc . Hn acest sens, pentru a putea /n&elege 'i raporturile cu cei opu'i tendin ei national)tradiionaliste abordate de filosofii anterior men&iona&i, sunt relevante episoadele tensionate pe care acesta le)a avut cu .. $ dulescu Motru. Dotu'i, afirm 6ulc nescu: /n aceast epoc se urzesc /mpotriva lui Qae Ionescu intrigile care aveau s duc la ruptura dintre el 'i profesorul $ dulescu E Motru, al c rui asistent fusese 'i pentru care Qae Ionescu avea un adev rat cult, pe care ni)l transmisese 'i nou , /nv &4ndu)ne s )l respect m, ca 'i pe Qicolae Iorga. 3 6edem a'adar, c /n cazul lui Motru dezicerea nu este /n substan& at4t de acut , c4t a ap rut ea /n rela&iile dintre cei doi. !'a este 'i cazul lui Iorga care a constituit ini&ial un model de cultur 'i exaltare a tr s turilor na&ionale ale tinerei genera&ii, dar care ulterior s)a /ndep rtat de ace'tia. Qae Ionescu le sugera studen&ilor s i aprecierea pentru aceste dou personalit &i marcante ale culturii rom4ne. Qae Ionescu r m4ne mentorul care le)a ar tat studen&ilor s i /ndr zneala de a g4ndi pe cont propriu, de aici 'i controversele pe care modul propriu de a fi al 8rofesorului, cum /l nume'te 6ulc nescu, le)a generat. !cesta 'i)a atras at4t antipatii, c4t 'i simpatii puternice. Qae Ionescu a fost cel care a cultivat prin modul lui propriu de abordare a specificul ortodox, sensibilitatea cre'tin a tinerei genera&ii. -l a f cut din tema tr irii cre'tine, o filosofie /n sine, un soi de simbioz /ntre filosofia care te poart pe res sacra 'i necesitatea religiei, /n vederea m4ntuirii neamului, idealul principal al na&ionali'tilor din perioada interbelic . Iat a'adar modul /n care tr irea na&ionalist , reu'e'te prin mentoratul lui Qae Ionescu, s p trund /n constituiea operelor de filosofie rom4naesc , /n 0urul s u form4ndu)se g4nditori ale c ror nume a0ung s aib rezonan&e puternice p4n ast zi.

2 . Ontologia D teoria general a eEistenei: substana, materia. +ntologia din greaca F'tiin&a despre existen& . concep&ia despre existen& a fost abordat /nc din antic"itate. non)existen& (opusul acesteia). Qon)existen&a poate avea > semnifica&ii: identificat ca

poten&a, posibilitatea de a fi 'i ce)ar /nsemna, ceea ce nu este, dar poate fi( nu este 'i nici nu poate fi vreodat (perpetuum motor). Bomeniile existen&ei: -x. natural ( social ( ideal . +ntologia r spunde la /ntreb rea Lce este primordial /n raportul despre g4ndire con'tient , natur I2. ontologia se divizeaz /n > p r&i: material (existen&a material , ce e /n spa&iu 'i timp) 'i ideal (idei, cuno'tin&e). Qo&iunea de existen& este una dintre cele mai vaste categorii filosofice, deoarece include /n sine totul ce exist , indiferent de faptul dac exist /n mod real, obiectiv, ireal 'i indiferent de faptul c aceast existen& este material sau ideal . 2". ?icarea i formele ei. /paiul i timpul ca forme de eEisten a materiei. ) problema permanent a reflec&iei filosofice. concep&ia substan&ial a spa&iului 'i timpului conform c reia ele exist independent de procesele materiale 'i spirituale, a fost dezvoltat de QeSton /n lucrarea Lprincipiile materiale ale filosofiei naturale2. spa&iul /ntins al lui -uclid este la fel /n toate p r&ile universului. Dimpul dup QeSton este absolut ca 'i spa&iul )un torent care curge uniform /n toate p r&ile universului. Spa&iul desemneaz /ntinderea, m rimea, forma, figura corpurilor. +rice corp are o /ntindere 'i form , iar /ntre corpuri apar raporturi de coexisten& . Dimpul este doar o rela&ie de succesiune, exprim durata, succesiunea, simultaneitatea proceselor 'i fenomenelor din Onivers. interes deosebit )problema timpului social: abordarea reduc&ionist , curgerea rapid , leg tura unical dintre trecut, prezent 'i viitor, ireversibilitatea,eterogen, clipele si duratele avand valori. ) caracterizeaza durata, succeseiunea, deveniea activitatii umane si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. ) diferit de la o epoca la alta si are diferita intensitate. ) devine tot mai saturat si cu capacitate informativa mai mare.) particularitatea de a se contracta permanent. Mi'carea ) /n aspect cantitativ 'i calitativ, simpl deplasare /n spa&iu E ca mi'care mecanic , ne/nso&it de modific ri ale obiectului dat, ) ce semnific sc"imbare /n dependen& de caracterul acestor mi'c ri, transform ri. ) progres atunci c4nd este vorba de dezvoltare pe linie ascendent 'i poate fi interpretat ca regres atunci c4nd are un caracter descendent 'i destructiv. : forme principale de mi'care a materiei: mecanic (deplasare a macrocorpurilor, corpurilor cere'ti /n spa&iul universului, macrocosmice pe p m4nt), fizic (moleculelor, misc in interior corpurilor, stele, planete, interac&iunea particulelor elementare, a fenomenelor electromagnetice), c"imic (atomilor /n interiorul moleculelor), biologic (procesele de formare 'i activitate vital a organismelor vii), social (apari&ia 'i dezvoltarea societ &ii umane, activitatea vital ). 2%. !ialectica i principiile ei. Begile dialecticii i ,nsemntatea lor metodologic. Bialectica ) priceperea de a purta discu&ii 'i de a a0unge la adev r prin scoaterea la iveal 'i combaterea contradic&iilor /n afirma&iile concurentului. Mai t4rziu ) metoda general de explicare a lumii /n continu mi'care, sc"imbare, transformare, dezvoltare, pronind de la contradic&iile interne. /ntreaga natur este un sistem, o conexiune unitar de corpuri. #a baza stau A legi principale: unit &ii 'i luptei contrariilor ( lucrurile sunt contradictorii /n esen&a lor, dar nu oricare > p r&i contrare formeaz o contradic&ie)( transform rii cantitative 'i calitative reciproce (orice fenomen const din cantitate 'i calitate FG unitate, numit m sur )( neg rii nega&iei (negare logico)formal ( negarea dialectic ).

2'. /ociali$area i personali$area indi3idului uman. Omul ,n lumea informaional. 2+. Filosofia bussinesului: fundamentele unei cariere de succes. >?. )noseologia - teorie general a cunoaterii. /ubiectul i obiectul cunoaterii. Cunoatere i cuno'tin&ele.

,noseologia este teoria cunoasterii in general,ea cerceteaza obiectul si subiectul( Subiectul este elementul activ,cel care cunoaste,parte pasiva este ceea ce cunoaste constituie obiectul cunoasterii,acesta poate avea natura:materiala,sociala,spirituala.Be asemenea obiect al cunoasterii pot fi si rezultatele cunoasterii. .unoastere E procesul insusirii obiectului de catre subiect( este procesul descoperirii esentei, caracteristicilor, particularitatilor unui oarecare lucru, este procesul de obtinere a cunostintelor. .unostinte E informatia ideala obtinuta in urma reflectarii obiectelor studiate( este rezultatul activitatii cognitiva a omului. Subiectul E actiunea individului, grupului, adica cel care intreprinde, manifesta actiunea, activitatea de cunoastere a obiectului dat. +biectul este fenomenul supus studierii. Subiectul poate avea caracter individual, ordinar sau complex. !ctivitatea psi"ica constienta a oamenilor presupune capacitatea de abstractizare proprie gindirii, formata prin interiorizarea, sub forma unui sistem de imagini notionale si sc"eme logico)verbale, a unor procedee si operatii din planul activitatilor umane. .a proces de cunoastere, gindirea, asociata cu alte procese psi"ice (memorie, imaginatie, atentie), se desfasoara in A coordonate temporale (trecut, prezent, viitor), ceea ce ii imprima un caracter explorator, investigator. Structurile cognitive constituie nucleul in 0urul caruia graviteaza intreaga activitate a psi"icului uman.

21. Contiina ca form superioar de reflectare. .on'tiin&a de sine ) con'tientizarea de sine, de necesit &ile personale. Hn copil rie con'tiin&a de sine apare /n momentul c4nd micu&ul sesizeaz diferen&a dintre Leu2 'i Lnoi2. .on'tiin&a se manifest sub form individual , specific fiec rei persoane /n parte. Tant /mparte con'tiin&a de sine /n con'tiin& a intelectului 'i con'tiin& a sim&ului intern, prin care eul este /n acela'i timp, subiect al g4ndirii 'i obiect al percep&iei. #a Sc"elling actul con'tiin&ei de sine este ideal 'i real deopotriv . #a "egel con'tiin&a de sine este ra&iunea /n&eleas ca subtsan& , realitate. #imba0ul ca si constiinta armonizeaza relatiile individului cu semenii sai, ii integreaza in societate, ii asigura controlul si autocontrolul actiunilor sale. In fiecare limba se reflecta ideile, mentalitatile, viziunile asupra lumii proprii, comunitatea care o intrebuinteaza. +riginalitatea fiecarei limbi este mult mai mare decit se crede de obicei. !stfel, cum gindirea este o parte componenta a constiintei, gindirea nu se poate realiza in afara limba0ului. #imba include ansamblul semnelor prin intermediul carora se cunoaste si se comunica intr)o comunitate umana, totalitatea normelor gramaticale E sintactice si semantice de formare a propozitiilor si frazelor cu sens. #imba sub aspect semantic, apare ca un sistem ce nu se sc"imba cu fiecare act al gindirii individuale, ci formeaza o baza stabila. !stfel putem afirma ca gindirea, constiinta si limba se afla intr)o strinsa legatura. .onstiinta este memorie, fara de care nu am a0unge la noi insasi. Memoria la fel ca si limba este un element al gindirii. Memoria este capacitatea constiintei, a gindirii de a actualiza trecutul, de a mentine, si de a nu da uitarii cunostintele dobindite. Memoria este si un factor cultural pe care se bazeaza cultura oricarui popor, care consta din obiceiuri, traditii, norme morale. Memoria este identitatea eului nostru pe axa timpului. 5ergson definea constiinta in primul rind ca memorie. On om care si)a pierdut memoria, si)a pierdut in mare parte constiinta, identitatea de sine. memoria ca fenomen al culturii determina si spiritul national prin care un popor se caracterizeaza. Intelectul artificial este inteligenta te"nologiilor si a ramurei stiintei calculatoarelor. -senta problemei intelectului artificial este de a rezolva si a face repede si efectiv ceea ce nu poate sa faca creierul uman. De"nologiile sunt intelectul artificial si dezvoltarea lor a dus la utilizarea lor tot mai larga in diverse domenii de activitate. 6iteza cu care informatia este prelucrata, sistematizata si transmisa, si multe alte operatii pe care le indeplinteste computerul a sc"imbat radical viata omului contemporan. In ciuda faptului ca intelectul natural sta la baza celui artifial, o eficienta mai mare Ii se atribuie intelectului artificial. + caracteristica esentiala a intelectului consta in evidentierea celor A particularitati ale sale: surprindere, constructivism, premeditare, insa este doar masina creata de om intru tendintel sale, de aceea calitatea oricarei masini va fi apreciata de om, in functie de utilitatea ei pt realizarea scopurilor puse.

Masinile nu au si nici nu pot poseda capacitatile omului, deoarece ele functioneaza conform programelor elaborate de om. -le pot doar realiza acest program. noi nu avem nici o dovada a considera ca masina singura de la sine poate deveni superioara omului, iar intelectul, la rindul sau, nu este decit un mecanism de realizare a scopurilor umane. Be'i men&ionarea propriu)zis a proceselor cognitive face parte din modelarea proceselor metacognitive, e important s se modeleze procesele de g4ndire astfel /nc4t s se influen&eze capacit &ile proprii ale elevilor. Modelarea strategiilor de /nv &are, cum ar fi metode de /n&elegere a textelor (de ex., prin punerea de /ntreb ri) sau rezolvarea unor probleme legate de cuvinte (de ex., identificarea variabilelor), este o metod eficient de a le preda elevilor strategiile de /nv &are, dar, spre deosebire de con'tientizare, planificare 'i monitorizare, modelarea nu va avea un efect asupra metacogni&iei elevilor.

8. Aeoria ade3rului ,n tiin i filosofie. *de3rul relati3 i ade3rul absolut. .onceptul adevarului se inscrie in cadrul uneia dintre temele fundamentale ale reflectiei filosofice) tema valorii cunoasterii umane in genere, acele stiintifice in particular. !ceasta tema, la rindul ei, poate fi situate in contexte mai largi, sau mai restrinse, intrebarile puse si solutiile cautate stind sub semnul unor obtiuni si idei directoare in care recunostem o gama intinsa de interese, de cai de abordare si interpretare mai mult sau mai putin distincte. !devarul este determinat de subiectul cunoasterii cit si de obiectul cunoasterii,ce produce realitatea asa cum este el in afara si independent de cunostinta.!devarul este un ideal reglamentator al cunoasterii. Qu este vesnic,nesc"imbat,stabilit o data pentru totdeauna.-ste obiectiv ,deoarece corespunde lumii obiective. !devarul este valoarea cognitiva fundamentala. Forma de exprimare a adevarului obietiv, dependenta de conditiile concret istorice,ce caracterizeaza gradul preciziei,strictetii, e numita adevar relativ. !devarul relativ este cunoasterea limitata veridica despre ceva..unostintele depline, precise, multilaterale,referitaore la un anumit fenomen, constituie adevarul absolute.!devarul absolut este acel continut al cunostintelor care nu este combatut de dezvolatrea ulterioare a stiintei. Deoria adevarului este una din cele mai fundamentale teme filosofice, referindu)se la valoarea cunoasterii umane in genere si acele stiintifice in special. ,noseologia plaseaza tema adevarului cunoasterii in contextual restrins al relatiei cognitive) relatia dintre om si lume. In afara teoriei corespondentei sint de retinut: a) teoria coerentii, ea sustine in esenta ca adevarul exprima acordul formal intre instituentii unui sJstem epistemic, absolutizarea acestui moment real al adevarului si ignorarea acordului cu realitate extraconceptuala si extralingvistica conduc la formalism. b) teoria pragmatista, ea identifica adevarul cu ceea ce se dovedeste a fi util si eficace in rezolvarea unor situatii problematice, in stapinirea practica a proceselor. Situarea consecventa pe pozitiile materialismului impune aducerea in primplan a ideii obiectivitatii adevarului si, corelativ, respingerea pozitiilor subiectivist) relativiste si agnostice. +biectivitatea adevarului inseamna reproducerea adecvata a unui continut real care exista independent de vointa si constiinta subiectului cunoscator. c) teoria adevarului)corespondenta. !pare in formularea sa deplina de0a cu !ristotel, este considerate, pentru raspindirea sa si datorita prestigiul filosofilor care au sustinut)o E teoria clasica a adevarului. -a se bazeaza pe faptul ca propozitiile au o functie afectiva, adica spun ceva despre realitate, astfel incit daca spun cum este realitatea, atunci sunt adevarate si daca nu spun cum este realitatea atunci sunt false. -ste numita astfel, intrucit adevarul consta in corespondenta intre continutul propozitiei (starea de lucruri exprimata de ea) si realitate. d) teoria redundantei. Isi propune sa reduca la minim sau c"iar sa elimine semnificatia teoretica a notiunii de adevar. Deoria redundantei sustine un punct de vedere asemanator cu cea pragmatica, intrucit identifica afirmarea adevarului cu actul Lacordului2, realizind transformarea predicatului adevarului intr)o locutiune cu o functie performativa, adica avind valoare de actiune. 7. (pistemologia D teoria cunoaterii tiinifice. Ftiina ca obiect al anali$ei filosofice

.orela&ia dintre filosofia, metodologia 'i logica 'tiin&ei. .unoasterea stiintifica ) rezultat al unor specializari crescinde si al folosirii mi0loacelor, te"nici s.a. pt descoperirea legilor, structurilor si controleaza diverse genuri de obiecte. ) necesara pt examinarea principalelor metode de cercetare si a formelor de organizare, selectie, evolutie.) presupune dou niveluri relativ distincte, care se implic reciproc: nivelul empiric 'i nivelul teoretic. Qivelul empiric ) din fapte, date empirice ale 'tiin&ei. cunoa'tere 'tiin&ifica) porne'te 'i se spi0in permanent pe un mare num r de fapte, care reprezint /nregistr ri, Vdecupa0eV specifice ale caracteristicilor obiectelor 'i fenomenelor individuale. 8rin gruparea 'i compararea faptelor, ea descoper regularit &ilor empirice sau legile empirice. !cestea nu sunt inc legi teoretice /ntruc4t nu explic 'i nu prev d fenomenele ci surprind o repetabilitate observata. $egularit &ile empirice apar adesea sub form de corela&ii. -le reprezint materia prim a 'tiin&ei care /ns nu se rezum la acestea. -a aspira constant c tre elaborarea de teorii, de explica&ii esen&iale, generale, fundamentate pe o concep&ie determinist , /n cardul c reia se urm re'te sa se descopere cauzele acestor regularit &i. -pistemologia E context de abordare a problemei in cauza prin care se urmareste elaborarea unui concept integral al adevarului E reprezinta teoria stiintei (studiul stiintei). 8roblema fundamentala se dezvolta din problema principala a gnoseologiei: raportul dintre subiect si obiect. ) se axeaza pe corelatul dintre un subiect pregatit pt a cunoaste un obiect ales. Subiectul epistemic este savantul. +biectul epistemic este pregatit pt o investigatie profunda, asupra lui s)au produs unele acte de abstractizare si generalizare, format din enunturi, principii, modele anturale sau ideale, este cunoasterea stiintifica, analiza activitatii oamenilor de stiinta. -pistemologia reprezinta o ramura a teoriei stiintei si a filosofiei. -a analizeaza aparitia, structura, metodele de verificare cunoasterii stiintifice. Ona din sarcinile epistemologiei consta in a stabili conditiile, valoarea si limitele cunoaterii stiintifice, gradul de certitudine a cunostintelor obtinute, de a analiza metodele ce duc la sporirea certitudinii ei. .a ramura a teoriei stiintei, epistemologia cuprinde filosofia stiintei, logica si metodologia stiintei, sociologia stiintelor. Fondator al filosofiei stiintei este considerat Socrate) primul a aratat rolul si locul notiunilor generale a procesului cunoasterii. -pistemologia ofera savantului aparatul necesar pt dobindirea cunostintelor din experienta, modul si limitele de folosire a acesteia. -a examineaza problema organizarii observatiei stiintifice, studiaza posibilitatea 0ustificarii inductiei si deductiei. Ideea de paradigma stiintifica a ft elaborate de epistemologul !merican D"imas S. Tu"n in lucrarea sa fundamentala LStructura revolutiilor stiintifice2 care se refera la Lrealizari stiintifice exemplare2. 8t o perioada data este aplicabila si in stiinta economica. Onii economisti vb despre A sau 3 asemenea paradigme ale stiintei economice referinduse in acest sens la perioada clasica, neoclasica, marxista si TeJnesista la care alti economisti adauga o noua revolutie stiintifica ca s)ar contura in prezent in economia politica. #a D"omas Tu"n baza practicii cercet rii 'i a consensului /ntr)o 'tiin& care a atins stadiul maturit &ii nu este teoria 'tiin&ific , ci ceva mai complex, paradigma. Tu"n argumenteaz c cercetarea 'tiin&ific /n disciplinele care au a0uns /n acest stadiu nu este condus /n primul r4nd de teorii 'i reguli metodologice generale, ci de experien&e /mp rt 'ite /n comun, ce sunt /ncadrate /n paradigme. 8aradigmele /n&elese ca realiz ri 'tiin&ifice exemplare, ca exemple concrete de formul ri 'i solu&ii ale problemelor 'tiin&ifice, sunt baza acelui acord al oamenilor de 'tiin& asupra fundamentelor, ce distinge orice cercetare 'tiin&ific matur . .unoa'terea cuprins /ntr)o paradigm este /n mare m sur una tacit . Formularea 'i rezolvarea de probleme pe baza cunoa'terii tacite cuprinse /n paradigme constituie ceea ce Tu"n nume'te 1'tiin& normal 2 sau 1cercetare normal 2.$egulile deriv din paradigme, dar paradigmele pot g"ida cercetarea c"iar /n lipsa regulilor. 2. /ocietatea ca obiect de studiu al filosofiei. /tructura societii, elementele ei. Dermenul societate este de origine #atina (Lsocio2) a uni, a imbina( si substantivul Lsociatas2) uniune, unire) si reprezinta un ansamblu, o uniune de oameni, dintre ei. Societatea este obiectul de studiu al sociologiei. .uvintul sociologie apare in vocabularul filosofic dupa 1?A<. In anii A< ai sec KIK cind filosoful francez .omte !ugustin evidentiaza sociologia, termen neintilnit pina atunci, ca stiinta despre societate. 8ina la el societatea era studiata in cadrul filosofiei mai mult prin notiunea de stat. In continuare filosofia devine o stiinta specifica cu obiect si mi0loacele sale de cercetatre cu aspectul sau teoretic si empiric. Societatea are o anumita structura si notiunea de societate concentreaza:

9 8rimul element ce se contine in societate este poporul. 8rin notiunea de popor in notiunea marxista se intelegea masele muncitoare, cei care produc bunuri, la care mai erau alipite si elementele progresiste, cei care sustineau masele, din rindul maselor exploatate, adica cei bogati nu erau atribuiti la notiunea de popor, alcatuiesc forta motrice a istoriei. !stazi prin notiunea de popor, intr)un mod se intelege toti membrii societatii: liderii politici, functionarii de stat, aparatul birocratic, adica este poporul si conducatorii lor. 9 On alt element al structurii sociale il constituie natiunea. -a este o formatie istorica de oameni careia ii este caracteristic comunitatea de teritoriu, comunitatea de cultura, de limba, constiinta si caracter psi"ologic. Qatia este o categorie etnica, dar nu pur sociala, si ea apare la o etapa tirzie de dezvoltare a societatii, ea apare in tarile capitaliste incepind cu sec. 1?. !vind caracter etnic, interpretarea esentei natiei, interpretarea raportului dintre notiuni, are o importanta diferita in starea societatii, fiindca deseori acest fenomen ce se numeste natie, provoaca absolutizarea sau diminuarea ale unor structuri respective si ca rezultat apar curente idiologice legate de interpretarea natiei. -xista natiuni mari si mici, uneori are loc absolutizarea neintemeiata, supraaprecierea ne0ustificata a natiunii mari insotita concomitant de subaprecierea, ignorarea, diminuarea valorilor mici ) sovinism. -l este caracteristic natiunilor mari. +pus sovinismului dar strins legat de el este nationalismul, care psi"ologic este a >)a parte a lui, caci el reprezinta absolutizarea, supraaprecierea valorii natiunii mici si subaprecierii valorii natiunilor mari, adica si nationalismul reprezinta niste interpretari neadecvate, neobiective, cu scopul de a 0igni anumite comunitati entice ce pot provoca conflicte in societate. -xista si notiunea de patriotism ce semnifica sentimentul iubirii pronuntate fata de patrie, constiinta apartenentei natiunii date, sentimentul devotamentului fata de natiune, apararea intereselor, cauzelor natiunilor respective. $eiesind din faptul ca nationalismul se refera si caracterizeaza psi"ologia natiunii mici trebuie de spus ca reiesind din faptul ca in istorie deseori natiunile mari au cucerit, cotropit, exploatat natiunile mici, apoi nationalismul, caracteristic natiunii mici, in anumite conditii istorice poarta caracter pozitiv, fiindca cresterea, trezirea constiintei nationale la natiunile asuprite e un imbold si o sustinere psi"ologica indreptata spre lupta de eliberare nationala, de obtinere a autonomiei statale si de iesire sub 0ugurile stapinilor straini. 9 + alta structura a societatii o constituie clasele. .lasele reprezinta grupuri mari de oameni care se deosebesc intre ele dupa atitudinea lor, dupa rolul lor in procesul de organizare a muncii. Mi0loacele de productie sunt fabricile, uzinele, instrumentele, uneltele, te"nologiile, tot prin ce se produc bunurile. . /istemul economic al societii. (conomia ca scop i miGloc de eEisten a societii. Onul dintre principalele sectoare de activitate a oricarei societati este sistemul economic. !ici membrii societatii se autorealizeaza, de aici se aprovizioneaza cu bunuri si marfuri absolut necesare pt supravietuirea lor, aici ei isi formeaza un anumit capital pt a activa liber in societate, pt a)si putea asigura existenta si la urma urmei pt a asigura activitatea si vitalitatea continua a societatii. -conomia a fost mereu un factor important atit in dezvoltarea societatii, cit si in studierea ei, si in divizarea societatii si a membrilor ei, a cetatenilor. Bin cele mai vec"i timpuri, cetatenii se clasificau anume dupa criteriul economic, in diverse clase, ceea ce le determinau si pozitia ocupata in societate. In depententa de activitatea economica practicata, de meseria imbratisata, de venitul pe care i)l asigura munca depusa cetatenii se calsificau in sclavi, tarani, meseriasi, mestesugari, aristocrati s.a. Onul dintre scopurile primare ale economiei in cadrul unei societati este aprovizionarea indivizilor cu resurse si bunuri strict necesare pt mentinerea vietii, a nevoilor, si toPmai dupa aceea apare si dorinta de a acumula o avere, de a extinde o anumita afacere etc. In principiu, scopul oricarei economiii este formarea profitului, insa economia, ca activitate, a aparut din necesitatea individului de a)si asigura viata, de a face sc"imb de marfuri si de a)si diversifica bunurile consumate. .u timpul oamenii au realizat ca asta ar putea deveni o modalitate extraordinara de a maximiza veniturile. Fara economie si activitatile economice orice societate ar inceta sa mai existe. Sistemul econommic este un element absolut necesar pt existenta oricarei societati, fara activitati economice, pornind dele cele mai primitive, precum barterul, orice societate si)ar inceta imediat existenta sau ar fi una foarte slab dezvoltata care ar fi in continuu regres si ar sfirsi pina la Papat in disparitie. Be aici conc"idem ca

economia este un mi0loc indispensabil al existentei unei societati si este scopul pe care o societate il urmareste pt a prospera.

". /istemul social i politic al societii. Sistemul social) ansamblul raporturilor ce apar in presegmentele unei societati, rezultatul incercarii de specificare de sJstem, dezvoltarea stiintelor pentru a legitima studiul fenomenologiei sociale. Bescrie complexul tuturor actiunilor ca societate. .onsta in mod exclusive din capacitatea de a produce si reproduce comunicari optime. +amenii actioneaza din necessitate, motivele si interesele lor, urmaresc scopuri, actioneaza constient. !cest fapt este bazat pe baza cunoasterii legilor sociale, acordului reciproc dintre scopurile activitatii si mi0loacele ei si legile sociale. .unoasterea si folosirea legilor rational in organizarea intregii vieti a societatii. Sistem politic face referire de regula la oamenii politici. 8e plan politic libertatea se coreleaza cu respectarea legilor statului. #ibertatea rezida in garantarea securitatii cetatenilor, dispune de o independenta relative. 8olitica este arta administrarii, se bizuie pe realizarile stiintei sis a corespunda criteriilor moralitatii. Sistemul politic in perioada contemporana se caracterizeaza prin democratie ca regim politic si ca forma. %. Obiectul i problematica antropologiei filosofice, noiunile ei de ba$. Principalele concepii filosofice despre om. /ensul i scopul 3ieii omului. +biectul de studiu al antropologiei filosofice este omul. !pare intrebarea ce este omulI .are este valoarea sa, sensul vietii omenestiI Scopul vietii omenestiI Doate aceste intrebari in sine accentueaza problematicile antropologice. 8roblema omului e structurata pentru studiere a > lumi: interioara si exterioara, constatarea actualitatea investigatiilor problematicii umane, dar si orientarea lor catre conditia existentei individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei, catre ambianta sociala, fizica si lumii sale interioare. .onceptii: 1. +mul este parte a naturii, element al ei, vine din natura si il caracterizeaza trasaturi naturale, fizice, bilogice si se supun legilor naturii. >. +mul este om datorita esentei sociale A. 8entru =egel, omul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul activitatii spirituale, creatorul culturii. 3. 8entru Marx, omul e apreciat prin prisma muncii, pe activitate a productiei. -l sustine ca omul e ansamblu relatiilor sociale. :. In lumea contemporana specificul omului e descoperit in fenomenul vietii (de exemlu Sc"open"auer evidentiaza vointa, Freud subordoneaza constientul inconstientului). 8rocesul de existenta, dezvoltare a functiilor de cunoastere, de comunicare in relatiile cu mediul si cu altii. In fiintele vii exista in mod necesar > ordine de fenomene: Fenomenele creatiei vitale si fenomenele mortii. +mul pe parcursul vietii se autoeduca pentru a actiona si lupta pentru realizarea 0usta asupra lucrurilor si scopurilor propuse. Fenomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ce este produs prin activitatea sa, cedarea drepturilor naturale, individuale catre comunitate. 8entru =egelsemnifica actul prin care constiinta devine straina de sine, abandoneaza caracterul sau nemediat si trece in altul, devine lucru. Bepasirea alienarii se desfasoara intr)o dialectica care culmineaza prin dezvoltarea deplina a vietii spirituale, idiologie prin care omul proiecteaza in Bzeu nevoi si idealuri umane. '. *Eiologia D teoria general a 3alorilor. Clasificarea 3alorilor. @alorile general-umane. !xiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate in functie de domeniul de studii. -ste stiinta desspre originea caracteristicile si legaturile dintre valori.

6aloarea exprima atitudinea omului fata de lucrurile, fenomenele ce se intimpla, exista. 6aloarea poate avea un c"aracter obiectiv prin existenta omului in activitati, dar totodata si un c"aracter subiectiv, unde valorile erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor, emotiilor, conditionate de catre un oarecare obiect. .a univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu aprecieri, necesitati si aspiratii individuale, ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei perioade istorice concrete. Dotodata valorile sunt o realitate artificiala, construita de om in procesul realizarii anumitor scopuri. 6aloarea e caracteristica a obiectelor care satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza, unele pierzindu)si calitatea de valoare, altele capatind)o. .aracteristici: 1. polaritatea ce are loc in interiorul valorii >. Ierar"izarea dupa importanta pentru om A. -galitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor 3. $aritatea E unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele nu se bucura de pretuire. 6aloarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si componentele ei obiecte valorizate sau dupa Marx Lnatura umanizata2. 6alorile: nu sint concepte (orice rationamente ar face cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui 6erdi sau sculptura lui 5rincusi)( nu sint lucruri, dimpotriva constituie o lume aparte de cea a lucrurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali( nu sint fenomene psi"ice, c"iar daca sint strins legate de dorintele subiectului uman( nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica teoretica. 6aloarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv de semnificatie. +data cinstituite, valorile au o relativa independenta de subiectul creator, o evolutie proprie si o obiectivitate specifica. $eferitor la geneza valorilor, ele sunt creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane. +. Filosofia culturii. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. 9aporturile cultur i societate, cultur i natur. .ultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ce e creat de om, e o lume artificiala. Se poate manifesta la nivel de individ popor natie clasa religie persoana istorica activitate profesionala. .ultura este tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. -a are un c"aracter social sin u se poate transmite prin ereditate, ci numai prin comunicare. -ste acel fenomen spiritual creator de valori care inainteaza si promoveaza idei. +pozitia dintre natura si cultura e relative. .ultura il transforma e om din rob al naturii in stapin al ei, dar nu total ca un fel de tiran al ei. In consecinta omul e nevoit sa ramina in armonie cu natura. Qatura exista independent de om si natura insa omul si cultura nu pot deveni total independetne de natura. -a, natura, ramine si este substratul si cadrul permanent al tuturor creatiilor umane si celor culturale. $elatia dintre cultura si natura se refera si la om ca individ care este o fiinta culturala si una biologica, depinde de fiecare om in parte. !ctul creatiei indifferent de domeniu depinde de anumite disponibilitati naturale. .ultura poate fi defenita ca o sinteza, consecinta intre natura si societate, intre natura si om, cu toate creatiile lor. .ultura ca Laxiosfera2, ca univers specific, autonom de valori, contureaza un atribut definitoriu omului si constituie un factor esential al progresului social. Qotiunea de cultura desemneaza totalitatea produselor materiale si spirituale ale muncii omenesti, rezultate ale practicii transformarii mediului natural si social, ale dezvoltarii si perfectionarii omului. .a inteles fundamental cultura ia nastere si se defineste in opozitie cu natura, naturalul E opozitie valabila nu numai pt cultura exterioara, obiectiva, ci si pt cea interioara, subiectiva, deoarece omul insusi, in alcatuirea sa specifica, este o unitate dintre biologic si spiritual, dintre natural si cultural. ,ratie omului, natura devine cultura in timp ce prin cutura omul dobindeste adevarata sa natura umana. .ultura este detasare de natura, etapele culturii sint etape ale umanizarii. .ultura cuprinde ansamblul fenomenelor social)umane care, sub raport gnoseologic, apar ca produse cumulative ale cunoasterii, iar sub raport axiologic ca valori autentice. 1. Baca natura este existenta obiectiva ce exista in sine, in afara si independent de constiinta omului, atunci cultura reprezinta existenta constientizata sau constiinta finalizata in ezistenta. .ultura reprezinta acele realitati pe care omul le adaoga la natura. Frontiera dintre natura si cultura incepe

aPolo unde omul prelucreaza naturalul, transformindu)l in cultural. Qatura prin actiune umana constienta Lnatura cultivata2. >. in timp ce obiectele si procesele din natura exista si se manifesta in mod spontan, realitatile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. .ultura poarta caracter subiectiv. A. relatiile culturale nu exista ca acte in sine, ele traiesc prin oameni, in interiorul raporturilor dintre acestia, c"iar si in cazul cind acestea sunt produsele unor generatii trecute. 3. natura este supusa determinismului obiectiv (unor egi, cauze, necesitati care sint obiective), in timp ce domeniul culturii se situeaza la polul opus, fiind supus determinismului social, ca expresie a libertatii umane, ca rezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatilor oarbe a fortelor spontane. :. din punct de vedere al devenirii, proceselor naturale le este specifica repetabilitatea, celor culturale E creatia originala, unicitatea si irepetabil. 8retutindeni unde traiesc oameni ei creeaza cultura, neexistind societati aculturale si nici macar indivizi lisiti de cultura. +rice societate are o cultura, oricit de simpla ar fi ea, si fiecare fiinta umana este culturala in sensul ca participa la o anumita cultura. .u toate ca viata omului este imposibila fara cultura, cultura nu cuprinde intreaga viata soviala, deoarece cultura, rezultatul viu, in continua miscare si transformare a activitatii indivizilor pe trepte a societatii nu se confunda cu socieattea. Baca tott ce este cultura este, in acelasi timo si societate, nu tott ce este social este totodata si cultura. .ultura trebuie privita ca un subsistem integrat in sistemul social. #egile generale ale dezvoltarii sociale isi lasa amprenta si asupra continutului, structurii si dinamicii culturii. .ultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ceea ce e creat de om, ea este lumea artificiala. -ste tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. -a poate sa se manifeste la nivel de istorie individ, natie, popor, activitate profesionala etc. Subcultura E ansamblu de credinte si perspective coerente caracteristice unui grup social particular care le deriva din cultura larga a societatii careia ii apartin. Mai pot fi definite ca mediatii intre structurile sociale si indivizi: tind sa accentueze sis a absolutizeze valorile si comportamentul present in societate. 8rezenta unei subculture este dedusa dintr)o contrare geografica sau generatoare a unui anumit comportament. .ontracultura E !nsamblu de norme si valori dezvoltate de catre un grup aflat in opozitie desc"isa fata de cultura dominanta. Functiile culturii in societate: 9 Factorul fundamental al identitatii nationale 9 .ultura influenteaza dezvoltarea economica c"iar si modelul de management 9 8astreaza si mentine valorile poporului 9 Spiritual national prin care se caracterizeaza de alta cu alta cultura .ultura si societatea se afla intr)o corelatie strinsa, deoarece anume memoria unei societati actualizeaza trecutul, mentine sin u da uitarii cunostintele obtinute. .ultura se bazeaza pe memoria, constiinta societatii ai carui popor consta in obiceiuri, traditii, norme morale, specifice ce determina locul ei in istoria culturii. -. Cultura material i cultura spirutual. Begile culturii. 1. 9aportul dintre cultur i ci3ili$aie: unitatea i deosebirea. .onceptual de civilizatie este tot atit de vec"i ca sic el de cultura, fiind impus in explicarea istoriei mai ales de epoca iluminismului prin MontesNue, 6oltaire. Dermenul de civilizatie ca sic el de cultura provive tot din latina E de la civilis, civilitas, ce desemna calitatile generale ale cetateanului in relatiile cu ceilalti cetateni.

.ivilizatia: toatalitatea mi0loacelor cu a0utorul carora omul se adapteaza mediului (fizic si social), reusind sa)l supuna si sa)l transforme, sa)l organizeze si sa i se integreze: satisfacerea nevoilor materiale, confortului si securitatii, alimentatia, imbracaminte, constructii, te"nologie, activitati econ, soc, pol, educatie, invatamint etc. Onitatea: 9 Bupa 5laga, civilizatia si cultura sunt forme ale creatiei umane 9 !mbele sunt forme ale creatie prin care omul a devenit o fiinta unica in univers 9 .ivilizatia este insertia culturii in existenta oamenilor, circulatia valorilor culturale sau cultura in actiune Beosebirea: 9 .ivilizatia e considerate ca o cultura materiala pe cind cultura e privita ca domeniu spiritual 9 8entru Spenglov, cultura reprezinta prima faza de plamadeala si dezvoltare a formelor creatiei culturale E miturile, religia , artele. .ivilizatia este etapa finala cind elementele creatiei culturale incep sa se ofileasca, secatuind. - considerate declinul fatal al culturii 9 Dot la 5laga, cultura are o finalitate spirituala insa civilizatia una practica 9 Intre cultura si civilizatie nu este un raport de pozitie reductibila ci de interactiune permanenta, de con0ugare. .ontradictiile civilizatiei contemporane: civilizatia a fost interpretata in mod diferit pe de o parte ca criteriu a dezvoltarii, pasirea barbarismului, nivelul trecerii, depasirii de catre societate a starii si originii inculte si animalice. 8e de alta parte civilizatia era interpretata ca dauna a progresului social. .riza valorilor morale se exprima si in degradarea relatiilor umane, care extinde violenta, infractionalitatea, criminalitatea. In secolul nostru se desfasoara criza civilizatiei industriale si trecerea spre o noua civilizatie postindusriale. Sunt aparente disproportiile intre dezvoltarea stiintelor si te"nicii si alte domenii ale creatie si valorilor spirituale, care au ramas in urma. !ccentuarea unor fenomene de pierderea increderii si sperantei in viitor. -ste vadita si criza moralitatii, combaterea saracimii sufletului marei mase a indivizilor. .riza valorilor morale se exprima si in degradarea relatiilor umane cotidiene. "8. Filosofia moralei. Cinele moral. =ormele morale. 9aportul dintre moral i alte forme ale culturii. Morala E fenomen spiritual si social ce se caracterizeaza si intruneste in sine un sir de norme, valori, idei, ce caracterizzeaza individual si societatea la o anumita etapa de dezvoltare. Morala (#atina2mos2si Lmorales2)traditie, obicei) e inclus in vocabularul filosofic si in vocabularul latin) roman) crestin de catre filosoful .icero, care in lucrarea sa despre Ldestin2 analizind etica greciilor, pentru a imbogati limba #atina propune ca sinonim al cuvintului etica cuvintul latin morala. Morala ca fenomen social, spiritual are un c"aracter istoric, adica apare la o anumita etapa de dezvoltare a omului si societatii. .onditiile aparitiei si existentei ei sunt urmatoarele: 1. aparitia constiintei de sine a individului care semnifica in aspectul moral aparitia egoismului, adica inaintarea prioritatii valorii individului fata de societate >. aparitia in epoca primitive a interdictiilor sub forma de table, care se formeaza in constiinta colectiva si care reprezinta nis"te norme interdictii, care nu admit anumite tipuri de comportare A. !paritia asa numitului Ltalion 2 ce reprezinta principiul dreptatii, in romana Ldinte pentru dinte, singe pentru singe2 +data cu aparitia societatii capitaliste sau burg"eze pe prim plan e inaintata calitatea egoismului. In epoca contemporana, in urma globalizarii, In structura valorii morale au loc sc"imbari. Batorita globalizarii, adica stergerii specificul valorilor nationale, datorita internationalizarii vietii economice si sociale, migrarii si amestecului diferitor natiuni, dar si datorita sc"imbarilor ce au loc in fiecare societate cum ar fi daca vorbim despre socieatatea noastra natala , liberalizarea activitatii bisericelor, fapt ce duce la sc"imbarea atitudinii fata de multe valori. Morala contine un sJstem de notiuni, valori etc. In morala pot fi deosebite A domenii:activitatea morala, relatiile morale, constiinta morala. .onstiinta morala include in sine normele , valorile, motivarea, constiinta de sine a individului. Qormele reprezinta un sJstem de cerinte care sunt inaintate de catre societatea fiecarui individ si care se cer a fi resprectate in baza constientizarii valorii importantei lor de catre fiecare om.

Qormele morale promoveaza anumite determinatii ale binelui (cinstea, generozitatea, modestia) atit sub aspectul continutului valoric, cit si al datoriei, intentionind sa armonizeze universuol a ceea ce este dezirabi cu situatiile concrete. -le stabilesc limite intre care sunt si pot fi acceptate variatiuni ale comportamentelor individuale. Structura moralei: 9 .onstiinta( 9 Qormele morale (sunt descrise sau prescrise: fa sau nu face asa sau altfel)( 9 Idealurile. "7. (tica ,n afaceri: esena i principiile fundamentale. -tica semnifica initial obiceiurile, normele de conduita caracteristice unei comunitati de oameni. Stim ca una dintre cele mai importante lucrari ale filosofiei antice consecrate studierii moralei a fost Letica lui Qicoma"2 scrisa de !ristotel. !stazi in literature de specialitate termenul etica semnifica stiinta despre morala si in literature se intilnesc > interpretari ale corelatiei dintre morala si etica: 1. se afirma ca etica si moral anus identice fiindca morala este obiectul de studio al eticei, etica fiind stiinta despre morala, si deci morala reprezinta partea empirica, iar etica nivelul t"eoretic al constiintei ce studiaza aceastarealitate empirico morala >. ! > interpretare consta in afirmatia: Letica si morala sunt notiuni identice, sinonime, semnificind aceleasi realitati2. A. -tica in afaceri e un domeniu ce urmareste sa clarifice problemele de naura moral ace se ridica in mod current in activitatea agentilor economici dintr)o societate capitalista 3. Bupa #aura Qas" E etica in afaceri e studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatie si scopurile intreprinderii comerciale. Qu este un standart moral separate, ci studiul modului in care contextual afacerilor pune personae morale, ce actioneaza ca agent al acestui sJstem, propriile sale probleme specifice. -tica se straduie sa afle raspunsi cu valoare universal valabila: c ear trebui sa faca un om spre asi realize dorintele, scopurile si idealurile, astfel incit sa poata atinge maxima implinire a finite sale, fara a face inutil rau celorlalti, ci lasind pe fiecare sasi caute propria implinire personala si c"iar contribuind la progresul intregii societatiI E aceata e interogatia fundamental ace sta in miezul investigatiilor etice. .are sunt concret valorile si principiile morale indispensabile in afaceriI In primul rind maximizarea valorii de D# a proprietarilor solicita o perspective de lunga durata. Bar aceasta solicita considenta si cu necessitate posesie si ca atare solicita respectful dreptului de proprietate. 8rin urmare afacerile presupun un comportament care exclude minciuna, inselatoria , furtul etc, luate laolalta aceste constringeri intrupeaza valorile ce sar putea numi decenta elementara. In al doilea rind putem mentiona principiile interesului rational, ca unicul mod de concepere a obligatiilor etice ale intreprinzatorilor.

"2. Filosofia religiei. 9eligia ca fenomen social i cultural. 9aportul dintre religie i alte forme ale culturii. Bocul i rolul reliei ,n conteEtul ci3ili$aiei contemporane. $eligia, este un fenomen spiritual, social aparent in anumite conditii istorice. $eligie (lat. Lrelegere2, Lreligio2) revedere cu sine) in forma etimologica initiala inseamna revederea cu Bzeu. Qotiunea de Lrevedere2 implica notiunea de legatura. #egaturile in religie au > directii: verticala si orizontala. 6erticala E semnifica locul omului fata de Bzeu, omul fiind 0os, Bzeu sus si dominind asupra intregii existente. +rizontala E semnifica legatura dintre oameni, legatura care exista dintre oameni in baza unei comunitati religioase, numite de crestini 5IS-$I.! (lat Leclezia2). !celasi cuv grecesc Leclezia2 sta si la baza sinagogii evreesti si a mosc"eei musulmane. .redinta este un fenomen psi"ologic indispesabil vietii umane. -a consta in fixarea afectiva a anumitor cunostinte, teze, 0udecati (pre0udecati, explicatii, valori, simboluri). 8rin aceasta se obtine sentimentul de securitate interioara, respectiv de siguranta in raport cu viata si lumea.

" . 9eligiile mondiale: gene$a, e3oluia, particularitile, unitatea i deosebirea dintre ele. Crile sfinte. 8rintre religiile contemporane mondiale se intilnesc religii ca: budismul, crestinismul si islamul. Insasi religiile mondiale, fiecare din ele avind aparte peste 1 mlrd de adepti, exista directii si confesiuni, 5udismul apare ca conceptie filosofica din sec 6I i.e.n. Benumirea vine de la fondatorul 5ud"a, ce inseamna Liluminatul2. #a baza budismului stau 3 raspunsuri, care reprezinta si 3 principii ce caracterizeaza raspunsurile la intrebarile fundamentale a budismului Lce este viataI2: 1. viata este suferinta >. daca viata este suferinta, inseamna ca exista anumite cauze care o fac astfel A. daca sunt cauze exista si mi0loace de depasire a suferintelor 3. exista ? cai: necesitatea de a duce un mod de viata normal, moral, folosirea corecta a cuvintelor, adica excluderea cuvintelor cu mai multe sensuri, excluderea erorilor constiente, intentionate (minciunilor) s.a., dar exista o cale suprema care consta in emitarea to..cla, in inabusirea absoluta a tuturor pasiunilor, dorintelor, instinctelor si obtinerea linistii corporale totale si aceasta stare se numeste QI$6!Q!. .restinismul este religia intemeiata pe persoana, invatatura si viata lui Iisus ."ristos. In crestinism sint A directii: ortodoxia, catolicismul, protestatismul, aparut in sec 1W. in crestinism exista mai multe confesiuni, numite secte: baptismul, adventismul, [\]^_[`abcd cincizecistii s.a. Doate acestea exista si in $M si oricare iserica sociala dominanta are atitudine negativa fata de aceste confesiuni si adeptii lor. !ceasta religie s)a nascut in sec 1, in Imperiul $oman, conform marturiei unor istorici latini precum Dacitus (::)1>< d..".), Suetoniu (;<)1>? d..".) si un scriitor guvernator al 5itiniei, 8liniu cel Dinar (W1)113 d..".). Bar aceasta religie ne este cunoscuta de la originea sa si pina in zilele noastre in primul rind datorita discipolilor lui Iisus ."ristos, crestinii. Mai multe scrieri elaborate pe vremea primelor generatii de crestini constituie o referire obligatorie: ) cele 3 evang"elii de la Matei, Marcu, #uca, Ioan, sint o marturie despre viata, vorbele si faptele, moartea si invierea lui I. ."ristos. ) faptele !postolilor, opera lui #uca, relateaza despre inceputurile 5isericii, primele sale forme de organizare. ) -pistolele, scrisori adresate unor 5iserici locale, unnui discipol sau tuturor 5isericilor decatre 8avel, Iacub, 8etru, Ioan, Iuda ) -pistola catre evrei, ai carei autor nu este cunoscut, este o sinteza care scoate in evidenta Qoul #egamint, pecetluit de I.."ristos, comparindu)l cu vec"iul #egamint ) !pocalipsul atribuit lui Ioan, foloseste un limba0 simbolic pt a dezvalui sensul si sfirsitul istoriei izbavirii !ceste carti alcatuiesc Qoul Destament, recunoscut de crestini drept LSfinta Scriptura2. Islamul beneficiaza de peste un mlrd de adepti, a dat nastere unei civilizatii prestigioase a carei influenta se exercita asupra omului pina in zilele noastre. !ceasta religie propavaduieste supunerea si Lstapinirea de sine2, are adepti care dau dovada de nesupunere si rebeliune, se bazeaza mai presus de orice pe evidenta intima si implicarea personala, refuzind existenta preotilor, este resimtita ca o lege severa permanent in vigoare. Islam (araba ) supunere), este aderarea la pacea lui Bzeu, sau denumirea oricarei religii adevarate. Islamul este ultima dintre religiile monoteiste, este mesa0ul lui Bzeu revelat profetului Mo"amed prin mi0locirea ar"ang"elului ,avril. !ceasta religie s)a nascut la Mecca in !rabia, inc.sec.; d..". Musulmanul crede profund ca coranul este cuvintul lui Bzeu, Stapin !bsolut, creator a tot ce este. Bin aceasta credinta decurge principiul ca numai coranul este dictionarul adevarurilor absolute. .u toate acestea, .oranul mentioneaza si alte surse, carora loe acorda incredere. !tfel, dreptul musulman, desi este de origine coranica, isi are radacinile si in mai multe alte surse umane si naturale, cum ar fi =adit", consensul Ommei, traditiile locale, 5inele insusit de om si efortul intelectual al legislatorului.

33. .re'tinismul: geneza, evolu&ia, scizmele Crestinism Fondator- Isus =ristos care a fost crucificat in 0urul anului A< d.=r /n Ierusalim 5iblia este principalul text sacru al crestinismului. Isus a predat dragostea de Bumnezeu 'i de aproapele 'i o preocupare pentru dreptate. Hn 1<:3 cre'tinii, se separa /n 5iserica +rtodox 'i 5iserica $omano).atolica. Hn anii 1:<< grupuri ma0ore protestante (#uterana, 8rezbiteriana, 'i -piscopala) au intrat /n curs. + varietate de alte grupuri s)au dezvoltat de atunci. 8rin activitatea sa misionara crestinismul s)a extins /n cele mai multe p r&i ale lumii.

Credinta intr-o entitate superioara care isi exercita puterea asupra evolutiei lumii si asupra destinului uman este un element comun tuturor culturilor. Exista, desigur, multe aspecte care difera de la o confesiune la alta. Religiile din Asia de Est s-au dezvoltat ca simple apeluri la etica, de exemplu budismul, sau ca niste coduri de conduita provenite din panteonuri grandioase, cum ar fi hinduismul si taoismul, in vreme ce religiile din Orientul Mi lociu, precum iudaismul, crestinismul si islamul, cred intr-un zeu unic si stabilesc reguli care sa asigure mentinerea unei legaturi cu acesta. !ndiferent daca el este un multe, un invatator intelept sau "omnul #avaot, incercarile de a intra in contact cu sacrul sunt intotdeauna marcate de ritualuri.

Crestinismul este una din cele mai importante religii din monoteiste din lume. Credintele sale sunt strans legate de iudaism, din care s-a dezvoltat. Elementul principal al crestinismului se bazeaza pe credinta in posibilitatea mantuirii care a fost deschisa oamenilor prin rastignirea si invierea lui Iisus din Nazaret, fiul lui Dumnezeu. Aparitia Crestinismului Crestinii timpurii formau o comunitate locala atractiva pentru multi. Desi a inceput de la o mica secta evreiasca, crestinismul a devenit curand o miscare religioasa in plina expansiune. Crestinismul aparut in primul secol al erei noastre aduce un mesa universal mai presus de divizunile nationale si sociale. !aspandirea crestinismului in !omania si mentinerea lui de-a lungul vremii s-a facut in stransa conexiune cu Imperiul "izantin. "izantul a ramas, dupa retagerea autoritatii si armatei romane din Dacia la sfarsitul secolului III, singura forta politica din #rient care s-a putut impune in fata migratorilor.