Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inginer-specialist cu pregatire tehnica, teoretice practica, capabil sa presteze, o activitate de conceptie, proiectare, de organizare si conducere a proceselor tehnologice dintr-o intreprindere.
CAPITOL 1
1.1.1 Procesul de productie
Procesul de productie consta in totalitatea activitatilor tehnico-productive interdependente si mijloacelor de munca pentru transformarea directa sau indirecta, proiectata, programata, organizata, condusa, realizata, controlata de operatori umani sau automati, a obiectelor muncii in cadrul organizat al unitatilor de productie. Conditiile necesare desfasurarii procesului de productie sunt asigurate de o pregatire corespunzatoare a fabricatiei care cuprinde: -pregatirea tehnica -pregatirea materiala -lansarea in fabricatie Pregatirea tehnica a fabricatiei depinde de modul de organizare al intreprinderii respective si in special de tipul de productie. Ca regula generala fazele la punerea in fabricatie a unui produs sunt urmatoarele: -proiectarea produsului, -proiectarea tehnologiei de fabricatie a produsului, -proiectare sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor (SDV) necesare, -executia si omologarea SDV-urilor, -realizarea, experimentarea si omologarea prototipului, -realizarea si omologarea seriei zero. Pregatirea tehnica a fabricatiei poate fi realizata fie de institute specializate (ICPE, IPA, ICM, s.a.) care urmeaza sa predea intreprinderilor toata documentatia tehnica, verificata prin realizarea prototipului si a seriei zero.
O conceptie necorespunzatoare nu poate fi imbunatatita printr-o tehnologie foarte bine pusa la punct, dupa cum si un proiect bun poate fi compromise de o tehnologie necorespunzatoare. Calitatea unui produs se proiecteaza prin proiectul tehnic de executie si proiectul tehnologic de fabricatie. Numai dupa ce proiectul si tehnologiile de fabricatie au fost verificate prin realizarea si testarea prototipului si a seriei zero reusind a se obtine parametrii prevazuti, cu tehnologiile si dotarile existente in intreprinderea respective se poate spune ca pregatirea tehnica a fabricatiei este terminate si este posibila lansarea in fabricatie. Pregatirea materiala a fabricatiei se face in conformitate cu consumurile specifice stabilite in faza de pregatire a fabricatiei Lansarea in fabricatie constituie ultima etapa a pregatirii fabricatiei si consta in lansarea comenzilor de fabricatie in sectiile de productie urmata de defalcarea lucrarilor pe om si masina.
Productia de serie presupune executia unor loturi de produse. Operatiile fiind repetate periodic se pot folosi masini specializate si scule adecvate (SDV) care determina cresterea productivitatii si reducerea costurilor. Este cel mai raspandit tip de productie in industrie. Productia de masa presupune executia unor cantitati mari de produse in mod continuu, pe o perioada lunga de timp. In acest caz productivitatea este foarte mare si costurile de productie sunt minime.
Oprirea tehnologica reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se executa neintrerupt la un singur loc de munca, asupra unui obiect sau a mai multor obiecte, de cate un operator uman sau automat, sau de catre o echipa de lucru. (de ex. Operatia de stantare a tolelor) Operatia tehnologica este elemental de baza al planificarii industriale. Pe baza insumarilor timpilor diferitelor operatii se determina timpul de executie necesar al unui produs, forta de munca, se planifica incarcarea utilajelor etc. O operatie tehnologica poate fi contituita din una sau mai multe faze. Faza este acea parte a operatiei tehnologice ce se caracterizeaza prin utilizarea acelorasi unelte de munca si a aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare tehnologica, ramanand neschimbate asezarea si poazitia obiectului muncii, suprafata prelucrata, unealta folosita. De exemplu, strunjirea de degrosare, strunjirea de finisare, gaurirea etc. sunt faze ale operatiei de strunjire. O faza tehnologica se poate subdiviza in treceri tehnologice. Trecerea reprezinta acea parte a procesului tehnologic care se repeat identic si se executa la o singura deplasare a sculei pe suprafata de prelucrat. De exemplu adaosul de pe suprafata unei piese poate fi indepartat prin una sau mai multe treceri.
Operatiile sunt tratate fiecare in parte, amanuntit, la indemana executantului toate detaliile necesare unei intelegeri clare a modului in care trebuie executata operatia, cu indicarea tuturor cotelor pe desenul de executie, a preciziei necesare, a netezimii suprafetelor si a celorlalte conditii ce trebuie asigurate pentru respectarea desenului de executie Din planul de operatii trebuie sa reiasa cu claritate: -produsul, ansamblul si subansamblul din care face parte piesa; -sectia si atelierul caruia ii revine executarea piesei; -seria de fabricatie; -modul de obtinere a semifabricatului, forma, dimensiunile si calitatea materialului; -filmul tehnologic si operatiilor de prelucrare, divizate pe faze, manuiri, miscari, etc; -desenul piesei, dimensiunile suprafetei care se prelucreaza, tolerantele si rugozitatea suprafetelor; -marimea adaosului de prelucrare; -masina unealta sau utilajul folosit; -timpii normati pe operatia tehnologica si pe faza; -scule, dispositive, verificatoare utilizate -numarul de repere; Nomenclatorul de piese se foloseste in unele intreprinderi pentru o privire de ansamblu asupra productiei. El este util pentru stabilirea necesarului de material si pentru urmarirea ansamblarii peiselor finite.
-Calculul productivitatii muncii cu ajutorul relatiei: Q=c/t, unde [c] este costul unei anumite cantitati de produse, iar [t] timpul consumat pentru prelucrarea lor; -Calculul costului piesei sau al produsului; -Estimarea eficientei economice a procesului tehnologic adoptat;
trasare->debitare->roluire->sudare->detensionare->prelucrare=>\ IMPACHETARE IN
MIEZ MAGANETIC
debitare->stantare->debavurizare->sortare=>/
1.6 Elemente de normare tehnica in procesul tehnologic 1.6.1 Structura normei de timp
Norma tehnica de timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui produs, aceasta fiind alcatuita din: -Timpul de pregatire-incheiere -Timpul operativ
Pentru a asigura o precizie economica de prelucrare proiectantul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: -proiectarea unei constructii tehnologice rationale;
-stabilirea unei tolerante cat mai largi a dimensiunilor, a formelor si pozitiilor suprafetelor, in conditiile asigurarii interschimbabilitatii totale la productia de masa; -stabilirea rationala a calitatii suprafetelor; -stabilirea anumitor procedee si regimuri capabile sa asigure precizia si calitatea suprafetelor la costul cel mai redus.
Abaterea este diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si dimensiunea nominala corespunzatoare. Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea nominala: A=E-N Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea nominala: As=Dmax-N Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimensiunea minima si dimensiunea nominala: Ai=Dmin-N
Toleranta reprezinta valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a dimensiunilor, limita fiind totdeauna o marime pozitiva: T=Dmax-Dmin=As-Ai Campul de toleranta este zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si dimensiunea minima.
Linia de zero in reprezentari grafice este linia de referinta fata de care se masoara abaterile, pozitia ei fiind determinata de dimensiunea nominala. Prin conventie abaterile pozitive se situeaza deasupra acestei linii, iar abaterile negative se afla dedesubtul ei.
Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiva al alezajului si diametrul efectiv al arborelui cand prinmule este mai mare decat al doilea. Jocul maxim Jmax este diferenta dintre diametrul maxim al alezajului si diametrul minim al arborelui: Jmax=Dmax-Dmin Jocul minim Jmin este diferenta dintre diametrul minim al alezajului si diametrul maxim al arborelui: Jmin=Dmin-Dmax Toleranta jocului este: Tj=Jmax-Jmin
Strangerea S este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si diametrul efectiv al alezajului cand primul este mai mare decat al doilea. Strangerea maxima Smax este valoarea absoluta a diferentei dintre diametrul minim al alejazului si diametrul maxim al arborelui: Smax=|Dmax-Dmin| Toleranta strangerii este: Ts=Smax-Smin
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore-alezaj din punct de vedere al raportului in care se gasesc cele doua piese, montate una in alta, privitor la valoarea jocului sau a strangerii. Clasificarea Justajelor: 1. Ajustaje cu joc cand diametrul oricarui alezaj este mai mare ca diametrul oricarui arbore; 2. Ajustaje cu strangere cand diametrul oricarui alezaj este mai mic ca diametrul oricarui arbore;
3. Ajustaje intermediare la care pot rezulta atat asamblari cu joc cat si asamblari cu strangere. Toleranta ajustajului este diferenta dintre jocurile maxime si minime, respectiv strangerile maxime si minime. Tj = Jmax Jmin Ts = Smax Smin Ajustaje cu Joc Ajustaje intermediare
Ajustaje cu strangere
Dimensiuni liniare
Diminsiuni unghiulare
Dimensiunile unui lant pot fi: dimensiuni primare (de ex. D si d) dimensiuni de inchidere (de ex. J si S)
Lanturile de dimensiuni pot fi: lanturi de dimensiuni in paralel lanturi de dimensiuni in serie lanturi de dimensiuni mixte
Paralel
Serie
Mixte
Unitate de baza pentru toleranta in sistem ISO este treapta de precizie existand 18 astfel de trepte simbolizate prin cifre: 01, 0, 1, 2, ..., 15, 16 Domeniul de utilizare Mecanica de precizie Constructie de SDV Elemente componente ale aparatelor electrice Piese ce formeaza ajustaje Piese cu dimensiuni libere Precizia ISO 01 0 14 59 5 11 12 - 16
Intervalele de Toleranta se noteaza cu simbolul IT urmat de treptele de precizie: IT01, IT0, IT1, ..., IT16 Pozitia campului de toleranta fata de linia de zero se simbloizeaza cu una sau doua litere (litere mici pentru arbori si litere mari pentru alezaje). Pentru arbori: a, b, c, cd, d, e, ef, f, fg, g, h, j, js, k, m, n, p, r, t, u, v, x, y, z, za, zb, z; Pentru Alezaje: A, B, C, CD, D, E, EF, F, FG, G, H, J, Js, K, M, N, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z, ZA, ZB, Z. Alezaj unitar
Arbore unitar