UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T.

POPA IASI

Proiect realizat de: COROAMA MIHAELA-ALEXANDRA An de studiu: I Seria: C Grupa: 18

Catedra de Biofizica Prof. dr. Cipriana Stefanescu

2010 - 2011

Istoric
Cu toate ca diabetul zaharat era deja cunoscut ca boala de multa vreme, legatura directa cu un organ a fost facuta numai dupa ce ering si in!o"s!i, in #$$%, la Strassbourg, au facut pancreatectomie totala la un caine, dupa care au observat aparitia diabetului. Cercetari ulterioare trebuiau sa demonstreze faptul invers si anume ca e&trasul de pancreas are influenta favorabila asupra semnelor diabetului. Aceasta demonstratie este atribuita lui Banting si Best, care au lucrat la 'oronto, in laboratorul condus de c (eod. Pentru aceasta descoperire s)a acordat lui Banting si c (eod premiul *obel, Best fiind uitat. +ar asa cum arata Pavel intr)o lucrare, $ -, veritabilul nedreptatit a fost *. Paulescu, pe atunci professor de .iziologie la .acultatea de edicina din Bucuresti, care a publicat cu $ luni inainte un memoriu asupra pancreinei, nume care l)a dat secretiei interne a pancreasului. Paulescu nu a injectat la om e&trasul de pancreas obtinut de el, din cauza iritatiei locale care aparea la caine la locul de injectie si el a luat initiative de a infiinta un comitet care sa se ocupe cu purificarea e&trasului pancreatic obtinut, dar dificultatile practice au intarziat o asemenea realizare ,Pavel-. Banting si Best au lucrat in problema e&trasului de pancreas in august #%/# si produsul obtinut de ei l)au denumit initial isletin, cu toate ca e0er a creat termenul de insulina in #%1%. (ucrari care au incercat sa demonstreze eficienta hipogliceminata a e&traselor de pancreas au mai fost facute si de alti cercetatori ca: 2uelzer ,#%1$-, (epine ,#%1%-, Allen ,#%#3-, urlin ,#%#3-, 4leiner ,#%#%-, dar Best scria te&tual: 56ntotdeauna mi s)a parut ca Paulescu a venit mai aproape de tinta ca oricare altul. 7l a comunicat scaderea glucozei, corpilor cetonici si ureei din sangele si urina cainilor pancreatectomizati dupa administrarea e&tractelor pancreatice8 7u simt, totusi, ca aceasta lucrare nu a primit recunoasterea pe care o merita.9 Banting si Best sunt primii care injecteaza e&tras de pancreas la om, in ## ianuarie #%// , reusind sa salveze de la moarte pe copilul (eonard, care avea #: ani si care era in coma diabetica. +e atunci s)au facut numeroase cercetari asupra structurii , sintezei, depozitarii, secretiei, transportului si actiunii insulinei. +escoperirea insulinei reprezinta un success deosebit de important in primul rand pentru ca a transformat tabloul clinic grav al diabetului zaharat si in al doilea rand, a constituit un punct de plecare pentru o serie de cercetari fundamentale. 6nsulina a fost primul hormon de natura proteica cunoscut, a fost prima molecula de proteina a carei structura a fost in intregime elucidate. , # -

Date generale
6nsulina este un hormon peptidic secretat de celulele beta ale pancreasului endocrine, aceste celule fiind cuprinse in insulele (angerhans, si are rolul de a mentine nivelul normal al glucozei in sange prin facilitarea celulara a glucozei asimilata de organism, regland carbohidratii, lipidele si proteinele metabolice si facilitand diviziunea celulara si cresterea , care sunt efecte mitogenetice.,%S)au identificat patru tipuri diferite de celule in insulele lui (angerhans: alfa, beta, C si delta. Celulele alfa secreta glucagon si factorul lipocaic, celulele beta insulina, celulele C sunt agranulare si au fost considerate ca fiind precursorii posibili ai celulelor alfa ,;-, iar celulele delta ar secreta un factor cu rol in neoglicogeneza. Celulele beta se caracterizeaza prin marele lor continut in ergastoplasma si reticul endoplasmic, care face ca citoplasma sa fie mai densa decat in celulele alfa. ,<- itocondriile sunt inconjurate de o dubla membrana, care prezinta frecventi pori. Celulele beta sunt separate de capilare prin doua membrane bazale distincte , una care tine de celula beta si alta de endoteliu. Celulele beta sunt sediul sintezei, depozitarii si eliberarii de insulina. Continutul in insulina este paralel cu numarul granulelor din celulele beta, granulele fiind considerate acumulari de insulina., = 7&ista mai putina insulina in pancreasul femeilor decat al barbatilor. Concentratia este mai mica in capul pancreasului si mai mare in coada.Abundenta granulatiilor depinde de echilibrul intre sinteza si nevoia de insulina a organismului. 2incul ar juca un rol important in mentinerea insulinei in granule, unde este gasit in concentratii mari.,#1-

Proprietatile fizico-chimice ale insulinei

6nsulina, ca si polipeptid, a fost descoperita in #%/$, cu secventa aminoacidului descoperita in #%=/. Aceasta este, de fapt, un dipeptid, continand un lant A, respectiv un lant B, legate de punti intercelulare disulfurice, care contin =# de aminoacizi, cu o greutate moleculara de =.$1/. Ph)ul sau izoelectric este de =,=. (antul A cuprinde /# de aminoacizi, iar lantul B contine 31 de aminoacizi. (antul A are un *)terminal heli& legat cu un anti)paralel C)terminal heli&, lantul B are un segment central helicoidal.,%6nsulina este foarte sensibila la actiunea denaturata a unor enzime proteolitice cum ar fi pepsina si tripsina care o inactiveaza, de aceea nu poate fi administrata pe cale orala. 6ntre insulinele obtinute de la diferite specii animale e&ista unele deosebiri in secventa aminoacizilor, numai // de aminoacizi sunt invariabili, dar de la oricare specie ar fi, insulina are totdeauna actiune hipoglicemianta, fapt atribuit structurii sale tridimensionale S)a constatat ca insulina umana, a carei secventa a fost determinata in #%;1 de *icol si Sminth, poseda o structura foarte apropiata de cea de porc, in timp ce insulina de bou si berbec prezinta diferente mai mari.,#-

> insulina este cu atat mai eficace cu cat formula sa chimica se apropie mai mult de cea a hormonului uman? aceste calitati le indeplineste cel mai bine insulina de porc. odificarile in structura insulinei obtinute in urma actiunii unor enzime, in general nu modifica activitatea acestui hormon, in afara de faptul cand se produce ruptura legaturii disulfurice care este urmata de abolirea totala a activitatii biologice a insulinei 7ste putin probabil ca insulina e&trasa din pancreasul uman sa aiba o structura identica cu insulina endigena secretata de pancreasul omului, intrucat in cursul diferitilor timpi de e&tractie , insulina endogena sufera probabil modificari.,#-

Sinteza insulinei proinsulina

Ca orice polipeptid, insulina este elaborata la nivelul ribozomilor, urmand o inlantuire specifica dictata de A*+ si transmisa prin A@* mesager.,3Sinteza insulinei se face in celulele beta ale insulelor lui (angerhans ale pancreasului. 7rgastoplasma celulelor beta are un aspect lamelar: ribozomii sunt suprafata e&terioara a lamelelor: in cursul sintezei, lamelele acumuleaza o substanta amorfa pe peretele lor intern, se separa si iau o forma sferica: acesta este sacul ergastoplasmic care contine o substanta amorfa, apoi apare o granulatie beta? sacul pierde ulterior ribozomii si devine neted.,#Biosinteza insulinei urmeaza calea unei proteine mai mari, proinsulina care este apoi scindata intracelular de catre un mecanism proteolitic pentru a da insulina. Prima publicatie asupra proinsulinei este aceea a lui Steiner si >0er, in #%;<. Acesti autori studiau incorporarea acizilor aminati marcati in proteinele celulelor langerhansiene ,provenind din adenom hipogliceminat- incubate in vitro. Proinsulina este transportata din reticulul endoplasmic in aparatul Golgi unde este transformata in insulina. Prelucrarea proinsulinei are loc sub actiunea unei endopeptidaze care rupe doua legaturi peptidice flancate de resturi aminoacidice bazice. @ezulta trei fragmente asupra carora actioneaza o carbo&ipeptidaza care detaseaza resturile de arginina si lizina de la =

capatul C)terminal al lantului B,din insulina- si al peptidului de legatura. Comple&itatea structurala a proinsulinei este necesara stabilirii corecte a puntilor disulfurice din insulina. (anturile A si B separate nu se pot organiza spontan in molecula activa a insulinei. 6nsulina, peptidul C si o cantitate mica de proinsulina sunt incorporate in granule secretorii si sunt eliberate impreuna in circulatie.,3-

Secretia insulinei
Sistemul fiziologic esential al celulelor beta este hiperglicemia, care tine sub dependenta sa nu numai secretia, dar si sinteza insulinei.,#- Glicemia este factorul reglator principal al secretiei de insulina. Glicemia A jeun ,$1)#11 mgBdl- este suficienta pentru a declansa secretia de insulina. 7liberarea insulinei creste odata cu glicemia, raspunsul ma&im obtinandu)se la 311)=11 mgBdl. 6n afara de glucoza, multi alti factori influenteaza secretia de insulina: alte monozaharide usor metabolizabile ca fructoza, manoza au efect stimulator? aminoacizii, in special arginina, lizina si leucina, stimuleaza puternic secretia de insulina? agonistii alfa)adrenergici inhiba secretia de insulina? adrenalina prin alfa)receptie este un inhibitor fiziologic al secretiei de insulina? somatostatina, produsa de celulele + din pancreas, prin actiune paracrina, inhiba secretia de insulina? G6P ,gastric inhibitor0 pol0peptid-, polipeptid eliberat de mucoasa duodenala si jejunala la ingestia de glucoza, stimuleaza eliberarea de insulina.,36nsulina, in conditii normale, se secreta in modul urmator: sub efectul unui stimul insulinosecretor, sacii cu perete dublu care contin granulele migreaza catre membrana protoplasmatica si se fuzioneaza cu ea, iar la punctul de contact intre saculet si membrana apare un hiatus, prin care granula patrunde in capilar unde este dizolvata rapid.

Suprimarea stimulului insulinosecretor este urmata de refacerea saculetelor si a continutului lor. Pentru a ajunge la locul de ejectie, granula de insulina trebuie sa traverseze cinci membrane si cinci spatii intermembranare. odificarile structurale ale acestor membrane si ale acestor spatii, care pot fi legate de conditii fiziopatologice, sunt capabile de a modifica viteza de migrare a saculetului si sa modifice astfel caracterele de reactivitate ale celulelor beta ca raspuns la un stimul insulinosecretor. +esigur ca procesele implicate in insulinosecretie sunt foarte numeroase, ele fiind rezultatul unor multiple e&periente 5in vivo9 si 5in vitro9.,#-

Insulina si metabolismul glucidelor

6nsulina, indirect, favorizeaza influ&ul de glucoza in hepatocite. 6n aceste celule transportorul pentru glucoza functioneaza ca o poarta dependenta numai de gradientul de concentratie a glucozei intre spatiul e&tracelular si interiorul celulei. 6n hepatocite, insulina induce sinteza de gluco!inaza. .osforilarea rapida a glucozei intracelular determina influ&ul de glucoza in ficat. 6nsulina favorizeaza toate caile de utilizare a glucozei in muschi, ficat, tesut adipos. 6n ficat, glucoza este depozitata ca glicogen si este convertita in acizi grasi. 6n muschii scheletici, glucoza este utilizata ca substrat energogen si e&cesul este pastrat ca glicogen. 6n tesutul

<

adipos, glucoza este utilizata mai ales pentru a furniza glicerolfosfat, metabolitul de la care se sintetizeaza triacilglicerolii. Actiunile cumulate ale insulinei asupra metabolismului glucidic au ca rezultat scaderea glicemiei.,3-

Insulina si metabolismul lipidelor

6nsulina are o importanta actiune lipogenetica si impiedica lipoliza.,#6nsulina influenteaza metabolismul lipidic prin actiunile directe asupra adipocitelor dar si prin efectele sale asupra ficatului. (a nivelul tesutului adipos, insulina faciliteaza influ&ul de glucoza, transformarea glucozei in glicerolfosfat, activarea lipoproteinlipazei.. +e asemenea, insulina inhiba triacilglicerol lipaza din tesutul adipos ,lipaza hormon)sensibiladiminuand eflu&ul de acizi grasi din adipocite cu scaderea nivelului de acizi grasi liberi ,neesterificati- din plasma. 6nsulina are actiune anticetogenica, scade productia de corpi cetonici.,3-

Insulina si metabolismul proteinelor

Actiunea insulinei asupra biosintezei proteinelor a fost raportata prima data de anchester si Coung si este independenta de prezenta glucozei in mediul e&terior. +eficitul insulinic duce la scaderea sintezei proteinelor si cresterea catabolismului proteic. +eficitul metabolismului proteic, asociat cu tulburari de crestere la animalele tinere si cu o balanta azotata negativa, e&plica intarzierea vindecarii ranilor la diabetici. 7&cesul de degradare proteica da un e&ces de aminoacizi plasmatici si de azot neproteic, perturbari aduse la normal de insulina. ,#-

Proteinele transportoare pentru glucoza

Glucoza intra in celule intr)o maniera A'P)independenta, prin proteine transportoare de glucoza ,G(D'-, din care au fost identificate cel putin = subtipuri. Acestea permit diferitelor tipuri de celule sa utilizeze glucoza conform functiilor lor specifice.+e e&emplu, multe celule din creier, care au ca transportor principal G(D' #, pot muta glucoza intracelular la o concentratie mica a glucozei in sange , fara a avea nevoie de insulina. Pe de alta parte, celulele adipoase si cele musculare au ca transportor principal de glucoza G(D' : , care necesita insulina pentru actiunile sale si are un Km mult mai mare pentru glucoza.,%Glucose transporter proteins. A#i$itat a Distributia IZOENZIMA % $tru t suturi!"r &!u'"(a &LUT 1 Creier Globule rosii are Placenta @inichi 'oate tesuturile &LUT 2 .icat @inichi Scazuta

)*

Cara't risti'i >mniprezente

L"'atia + $ i Chr #

# mmolB( 'ransportor bazal

'ransportor Km mare #=E/1 $ Chr 3

Distributia IZOENZIMA t suturi!"r Celulele F 6ntestinul subtire *euroni Placenta usculatura fetala 'oate tesuturile &LUT Celulele muschilor Celulele grase Heart 6ntestinul subtire 'esticule

A#i$itat a % $tru &!u'"(a

)* mmolB(

Cara't risti'i

L"'atia + $ i

6nsulin)independent

&LUT ,

'ransportor Km scazut are G# mmolB( Se gaseste in tesuturile dependente de glucoza Chr #/

@etinut intracelular si translocat la suprafata celulei ca raspuns la insulina ediu /.=E= mmolB( Afinitate mare pentru fructoza ediu ; mmolB( Chr # Chr #<

&LUT .

Receptorul pentru insulina

Capacitatea unei celule de a raspunde la un mesaj hormonal este determinata de prezenta in acea celula, pe suprafata sa sau intracelular, a unui component capabil sa recunoasca hormonul, sa il fi&eze si sa initieze evenimente care sa constituie raspunsul celular la mesagerul e&tern. Aceste componente sunt receptorii hormonali.,3@eceptorul pentru insulina ,6@-este prezent in membrana aproape a tuturor celulelor de la mamifere. Acest receptor a fost caracterizat pentru prima data in anul #%<#. @eceptorul pentru insulina este un comple& bifunctional heterotetrameric, alcatuit din doua subunitati e&tracelulare I, care fi&eaza insulina si doua subunitati transmembranare F, cu activitate tirozin)!inazica.

(egaturile din subunitatile I induc transfosforilarea unei subunitati F de catre cealalta subunitate, prin reziduuri specifice de tirozina, printr)o bucla de activare, rezultand o crestere catalitica a activitatii !inazei. Apoi, receptorul activat fosforileaza reziduurile de tirozina in substratul intracelular, care include substratul de 5familie9 al receptorului ,6@S# prin :-, 6@S=B+>4:, 6@SB+>4=, Gab)#, Cbl, APS si Shc al izoenzimelor, si semnalul proteinei regulatoare,S6@P-. Dnele dintre aceste proteine, inclusiv 6@S si Shc, sunt luate dintr)o regiune ju&tamembranara in care receptorul contine un motiv *PJC, in timp ce celelalte, precum APS, se fi&eaza direct la o bucla de activare. (a fosforilare, aceste substrate interactioneaza cu o serie de molecule efectoare sau de adaptare, ce contin domeniul Src omologie /,SH/-, care este specializat sa recunoasca diferite motive ale fosfotirozinei. Printre aceste substrate, cea mai bine caracterizata este familia proteinelor 6@S.,/6maginea de mai jos reprezinta un model de absorbtie celulara a insulinei prin procesul receptor)intermediar. Primul pas este fi&area de receptor. 6nsulina fi&ata de receptor este ca un rezervor din care insulina fie se reintoarce intacta in circulatie, fie este furnizata intr)un loc intracelular. 6nsulina captata poate fi procesata prin cai multiple, care rezulta prin degradare sau prin eliberarea din celula intacta ,diacitoza sau retroendocitoza-. 6nsulina captata se poate gasi in citosol, nucleu, aparatul Golgi sau in alte locatii. > portiune semnificativa a celulelor asociate insulinei se reintorc intacte in circulatie sau partial degradate. ajoritatea receptorilor de fi&are ai insulinei sunt captati in endozom, unde este initiata degradarea. *u toata insulina este captata prin procesul receptor)intermediar. 6nsulina poate fi, de asemenea, captata prin pinocitoza. (a concentratii mari de insulina, acesta ar putea fi cel mai predominant mecanism deoarece insulina stimuleaza pinocitoza.,:-

#1

A model for cellular handling and degradation of insulin.

Rezistenta la insulina mecanism

+in punct de vedere fiziologic, la nivelul intregului corp, actiunea insulinei este influentata de interactiunea acesteia cu alti hormoni. 6nsulina, cu toate ca este hormonul dominant ce conduce procesul metabolic in starea de hranire, acesta actioneaza in acelasi timp cu hormonul de crestere si cu 6G.)#? hormonul de crestere este secretat ca raspuns la actiunea insulinei, printre alti stimuli, prevenind inducerea hipoglicemiei. Alti hormoni regulatori includ glucagonul, glucocorticoizii si catecolaminele. Acesti hormoni conduc procesul metabolic in starea de post. Secretia in e&ces a acestor hormoni poate contribui la stari particulare in rezistenta la insulina, dar nu trebuie luata in calcul pentru majoritatea starilor de rezistenta la insulina.6n majoritatea cazurilor, rezistenta la insulina se crede a fi o manifestare a nivelului celular prin defectarea post)receptorului in transmiterea insulinei.,%-

!ocuri in care actioneaza insulina si manifestari ale rezistentei la insulina

7fectele insulinei, deficitul de insulina si rezistenta la insulina variaza in concordanta cu functia fiziologica a tesusurilor si organelor implicate si dependenta lor pentru insulina in ##

procesul metabolic. Principalele tesuturi ce se definesc ca insulino)dependente, bazate pe transportul intracelular al glucozei, sunt tesutul adipos si cel muscular. Tesutul muscular Glucoza asimilata de muschi este insulino)dependenta prin G(D':. 6n starile de alimetatie, insulina produce sinteza glicogenului prin activarea glicogen)sintazei. Aceasta face posibil ca energia sa fie eliberata anaerob prin glicoliza, de e&emplu pe durata unei activitati musculare intense.Celulele musculare nu se bazeaza pe glucoza ,sau glicogen- pentru energie pe durata starilor bazale, cand nivelul insulinei este scazut. 6nsulina suprima catabolismul proteinelor, in timp ce deficitul de insulina il incurajeaza, eliberand aminoacizi pentru gluconeogeneza. 6n starile de inanitie, sinteza proteinelor este redusa cu =1K. Tesutul adipos 'ransportul intracelular de glucoza in adipocite in starile postprandiale este insulino) dependent prin G(D' :. 6nsulina stimuleaza asimilarea glucozei, incurajeaza lipogeneza, in timp ce suprima lipoliza, astfel incat acizii grasi liberi se scurg in circulatia sangelui. +eoarece adipocitele nu sunt dependente de glucoza in starile bazale, energia intracelulara poate fi alimentata de o&idarea acizilor grasi, in starile cu deficit de insulina, in timp ce eliberarea acizilor grasi liberi in circulatie este pentru utilizarea directa de alte organe, de e&emplu inima, sau in ficat, unde ei sunt transformati in cetone.Cetonele furnizeaza un substrat alternativ de energie pentru creier, pe durata unei stari de inanitie prelungita. "icat Glucoza asimilata de ficat nu este insulino)dependenta. Printre semnalele intracelulare descrise anterior, sinteza glicogenului este stimulata, in timp ce sinteza proteinelor si metabolismul lipoproteinelor sunt modulate. Gluconeogeneza si productia cetonelor din corp sunt inhibate. 7fectele mitogenetice ale insulinei ,si ale hormonului de crestere- sunt mediate prin productia hepatica de insulina)ca factor de crestere si potential prin reprimarea hormonului se&ual, fiind obligatoriu pentru productia de globuline ,SHBG-. #ndoteliu si sistemul $ascular 6nsulina si actiunile sale joaca un rol important in diferite aspecte ale functionarii endoteliului, de e&emplu productia o&idului nitric, in timp ce rezistenta la insulina este puternic asociata disfunctiilor endoteliale. >&idul nitric ,*>- este factorul major in arterioscleroza. *> este sintetizat din ()arginina, o&igen molecular si *A+PH, prin activitatea endoteliala a enzimelor o&idului nitric sintetizat ,e*>S-, si a cofactorilor sai tetrahidrobiopterin, flavin adenin dinucleotid si flavin mononucleotid. %reier +esi creierul nu este prea mult insulino)dependent, ca si glucoza care este asimilata intracelular, receptori pentru insulina au fost identificati in creier si sunt concentrati in bulbul olfactiv, hipotalamus, hipocampus, retina si in vasele ple&ului coroid, precum si in regiunile striate ale corte&ului cerebral, de e&emplu in lobii temporali mediali. Se crede ca insulina actioneaza ca un neuropeptid, implicat in satietate, reglarea apetitului, in miros, memorie si cunoastere. Pancreas Celulele pancreatice F au receptori atat pentru insulina, cat si pentru 6G.)#. 6nsulina poate avea un rol in reglarea glucozei ) stimuleaza secretia de insulina, probabil prin senzor de glucoza sau prin celulele de crestere F.

#/

Glanda pituitara @eceptorii pentru insulina se gasesc in glanda pituitara anterioara si se gasesc in asociere cu F endorfine. 6nsulina actioneaza in concordanta si cu alti hormoni. 6nsulina stimuleaza productia hormonului de crestere din glanda pituitara, care in acest scop incurajeaza productia de 6G.)# din ficat. Rinichi @inichii nu necesita insulina pentru transportul de glucoza. @eceptorii pentru insulina se gasesc in tubii pro&imali? insulina regleaza transportul mineral si gluconeogeneza in rinichi. 6nsulina este degradata in rinichi. 6n vivo, concentratii fiziologice de insulina reduc sodiul din urina. Gonade @eceptorii pentru insulina se gasesc in ovare si se pare ca au un rol important in imbunatatirea steroidogenezei. 6nsulina su 6G.)# actioneaza sinergic cu .SH pentru a imbunatati productia de estrogen prin celulele granuloase, si cu (H pentru a imbunatati productia de androgeni prin celulele stromale. Oase 6nsulina pare a fi anabolica in oase. @eceptorii pentru insulina se gasesc in osteoblaste si in osteoclaste. 6nsulina stimuleaza formarea oaselor alaturi de osteoblaste si de asemenea, s)a constatat ca reprima functia osteoclastelor.,%-

Sindromul rezistentei la insulina

Sindromul rezistentei la insulina descrie o multime de anormalitati care se intampla cel mai frecvent in cazuri pariculare ale rezistentei la insulina. Acestea includ intoleranta la glucoza, dislipidemie, disfunctii endoteliale si factori procoagulanti, schimbari hemodinamice, mar!eri inflamatorii, metabolismul anormal al acidului uric, secretia crescuta a testosteronului ovarian si tulburari de respiratie in timpul somnului. Sindroamele clinice, asociate rezistentei la insulina include diabetul de tip /, tulburari cardiovasculare, hipertensiune, sindromul ovarelor polichistice, tulburari ale ficatului gras non)alcoolic, anumite forme de cancer si apnee.,%-

Diabetul zaharat
+iabetul zaharat este o boala metabolica, de cele mai multe ori determinata genetic, cu evolutie cronica si stadiala, in care lipsa sau scaderea insulinei eficiente determina scaderea glucozei celulare, care daca nu este corectata, antreneaza perturbari ale metabolismului lipidic, proteic si ale echilibrului hidroelectrolitic. 6n afara diabetului ereditar, mai intalnim si diabetul zaharat castigat, asa cum este diabetul pancreatic si cel endocrin. .actorii de mediu fizic e&tern, cum sunt mai ales aupraalimentatia, sedentarismul, stresul psihic, joaca un rol important atat in declansarea precoce a stadiului manifest al diabetului zaharat, cat si in aparitia posibila a unui diabet zaharat neereditar.,#-

%lasificarea diabetului zaharat

I/ Diab tu! (a0arat %ri*ar ,ereditar, genetic, esential, idiopatic- se caracterizeaza si prin aceea ca are evolutie stadiala? #3

11 Diab tu! %"t $tia! 2%r 3iab t/ este considerat perioada de la conceptie pana la aparitia unei perturbari a metabolismului glucidic depistata cu ajutorul testului de toleranta la glucoza sensibilizat cu cortizon ,''GC-. >bezul, in primul rand cel cu obezitate de tip android, trebuie considerat ca avand diabet potential. 21 Diab tu! !at $t este stadiul care urmeaza diabetului potential si este identificat prin faptul ca ''GC este pozitiv. ,1 Diab tu! (a0arat asi*%t"*ati' 2'0i*i'4 sub'!i$i'/ este stadiul in care glicemia 5L jeun9 este normala, dar testul de toleranta la glucoza ,''G- sau testul cu tolbutamid intravenos ,''. i.v.- sunt pozitive. -1 Diab tu! (a0arat *a$i# st 2'!i$i'/ este stadiul in care se constata hiperglicemie 5L jeun9 cu sau fara glicozurie. 6n acest stadiu, diabetul zaharat poate prezenta o serie de complicatii, dintre care cea vasculara ,angiopatia- este cea mai frecventa. II/ Diab tu! (a0arat s 'u$3ar 23"ba$3it4 'asti+at/ #. Diab tu! (a0arat %a$'r ati' apare atunci cand o afectiune pancreatica produce o distructie a parenchimului pancreatic, fara sa se reduca concomitent ratia de glucide si mai ales alimentele hiperzaharate. /. Diab tu! (a0arat $3"'ri$ apare drept consecinta a e&ercitarii e&cesive si prelungite a actiunii unuia din hormonii recunoscuti ca au o activitate hiperglicemianta. 3. Diab tu! (a0arat iatr"+ $ este acea forma care se considera ca a aparut secundar unei medicatii, care printr)un mecanism sau altul determina aparitia diabetului zaharat manifest. 6n aceasta forma sunt incluse cazurile care apar dupa tratament cu corticoizi, saluretice, diazo&id, ()asparaginaza. III/ #. Diab tu! (a0arat 3 ti% 5u6 $i! este diabetul insulinodependent, cu tendinta la acidocetoza, asa cum este diabetul infantil si al tanarului, dar si adultul sau batranul pot sa aiba un diabet zaharat de tip juvenil. /. Diab tu! (a0arat i$stabi! este acel diabet greu de echilibrat, cu tendinta atat la hiperglicemie cu acidocetoza, cat si la hipoglicemie. +iabetul zaharat instabil este destul de rar si aceasta instabilitate poate la un moment dat sa se remita. 3. Diab tu! (a0arat i$su!i$"r (ist $t este acela care necesita o doza zilnica de insulina mai mare decat /11 u.i. Astfel de cazuri sunt foarte rare.,#-

%oncluzie
Ca urmare a globalizarii rapide, urbanizarii, industrializarii numarul bolnavilor obezi, dibetici, cu tendinta spre morbiditate, a crescut. +e asemenea cauze recente ale acestor boli sunt inactivitatea fizica, mancarea nesanatoasa si alte obiceiuri care ne predispun la diferite boli. ecanismul biologic al omului este incurcat si comple& si incomplet inteles de specialisti. +e aceea ar trebui sa luam in considerare dramele oamenilor care s)au inmultit in ultimele decenii si ar trebui sa ne respectam prin activitate fizica, dieta, munca, socializare, respectarea orelor de somn. > provocare importanta pentru noi ar fi sa incercam sa adaptam modul de viata contemporan la cerintele genetice si fiziologice ale organismului nostru.

#:

&ibliografie
#. Bacanu Gh. S. Medicatia antidiabetica, Bucuresti, Centrala 6ndustriala de edicamente si Coloranti, #%</? =:, ==, =<, =%, <#, </, #3, #:)#%. /. Chang (., Chiang S., Saltul @. A. Insulin Signaling and the Regulation of Glucose Transport, olecular edicine, Mul0)+ecember /11:, Nol. #1, *r.<)#/? ;;, ;<. 3. +inu N., 'rutia 7., Popa)Cristea 7., Popescu A. Biochimie medicala, Bucuresti, 7ditura edicala, /11;? =%%, ;11, ;1#, ;1/, =;:. :. +uc!"orth C. O., Bennett G. @., Hamel G. .. Insulin Degradation: rogress and otential, 7ndocr. @ev. #%%$ #%:;1$);/:? ;#1 =. (ac0 P. 7., Oilliamson M. @. Insulin !ontent of Dissected Beta !ells, +iabetes, #%;/?##. ;. (aroche Cl. and all. "#pogl#cemies spontanees de l$adulte, Presse med., #%;%? /;. <. incu 6., +umitrescu C., Pirvulescu . Boli de metabolism si de nutritie, Bucuresti, 7dit. +idactica si Pedagogica, #%;%. $. Pavel 6. %e cin&uantenaire de la decouverte de l$insuline' %a priorite de cette decouverte, (e +iabete, #%<1? #$. %. Oilco& G. Insulin and Insulin Resistance, Clin. Biochem. @ev. Nol. /; a0 /11=? /1, /3, /:, /;)/%, 3#. #1. Oilliams @. Secretion of Insulin and (lucagon, 'e&tboo! of 7ndocrinolog0 O. B. Saunder, (ondon, #%;3.

#=