Sedimentul urinar

Proba
Urină recoltată în recipient special de unică folosinţă
Descriere
Sedimentul urinar completează sumarul de urină, este recomandabil ca
aceste analize să fie efectuate şi interpretate împreună. Sedimentul
urinar se face prin centrifugarea urinii, prin aceasta elementele de
interes (celule, cristale, cilindri etc.) se concentrează şi pot fi observate
cu mai multă uşurinţă, prin examinare microscopică. De regulă, această
investigaţie se face de către o persoană (medic, biolog, biochimist) dar
poate fi efectuată şi automat, de către un aparat, în laboratoarele mari.

În mod normal, urina poate conţine celule epiteliale de diferite tipuri,

leucocite, cilindri hialini, cristale, mucus, spermatozoizi, bacterii şi
săruri amorfe. Anumite elemente care apar în urina normală pot avea
semnificaţie patologică dacă apar în număr crescut (ca de exemplu un
număr crescut de leucocite sau un număr crescut de bacterii pot trăda
prezenţa unei infecţii urinare). Alte elemente trădează o afecţiune
urinară indiferent de numărul lor (ca de exemplu cilindrii hematici sau
granuloşi, aceştia sunt întotdeauna patologici). Foarte adesea se
întâmplă ca urina să fie contaminată cu secreţie vaginală la femei sau
secreţie uretrală la bărbaţi. Respectaţi instrucţiunile de recoltare (vezi
şi secţiunea Recoltarea probelor).
Rezultatul sedimentului urinar se exprimă, de regulă, semicantitativ
dacă este efectuat de o persoană, ca de exemplu: “RARE EPITELII
PLATE, RARE LEUCOCITE, RARE CRISTALE DE OXALAT DE CALCIU, RAR
URAT AMORF” şi în formă semicantitativă (+, ++, +++ etc.) sau
cantitativă dacă este efectuat de un echipament automat. În
continuare, sunt prezentate elementele care pot apărea în sedimentul
urinar şi semnificaţia acestora.
Valori de referinta
Hematii: < 3 / hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Cilindri hematici (eritrocitari) : absenţi
Leucocite: < 5/hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Cilindri leucocitari: 0
Celule epiteliale renale: < 3/hpf (câmp cu mărire înaltă: 400x)
Celule epiteliale tranziţionale (epitelii rotunde): < 5/hpf (câmp cu
mărire înaltă: 400x)
Celule epiteliale scuamoase (epitelii plate): fără semnificaţie, de regulă
consecinţa contaminării urinii cu secreţie vaginală sau uretrală.
Cilindri epiteliali (celulari): 0
Cilindri hialini < 3 / lpf (câmp cu mărire joasă: 100x)
Cilindri granuloşi: absenţi
Cilindri ciroşi (ceroşi): absenţi
Trichomonas vaginalis: absent
Levuri: absente
Bacterii (floră microbiană) : absent
Valorile de referinţă variază funcţie de metoda sau aparatul folosit.
Verificaţi valorile de referinţă de pe buletinul dvs. de analiză.
Vezi şi capitolul “Interpretarea analizelor de laborator”.
Variatii patologice
Hematiile (eritrocitele)
Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte prezenţa hematiilor în urina
normală şi valoarea peste care acestea trebuie considerate ca fiind
anormale. Totuşi, unele surse consideră că prezenţa eritrocitelor în
urină, indiferent de numărul acestora, trebuie investigată cu atenţie
putând ascunde o afecţiune renală severă. La femei, există posibilitatea
contaminării cu sânge menstrual. Creşteri ale eritrocitelor apar în:
Glomerulonefrită;
Traumatism renal;
Pielonefrită;
Cistită, prostatită;
TBC renal;
Lupus eritematos sistemic;
Litiaza renală;
Tumori renale şi de tract urinar;
Hemofilie, coagulopatii, supradoze de terapie anticoagulantă;
Hipertensiune malignă;
Episoade febrile acute.

Cilindrii hematici (Cilindrii eritrocitari)

Apariţia cilindrilor hematici în urină semnifică de regulă o afecţiune
glomerulară severă:
Glomerulonefrită acută / cronică;
Infarct renal;
Nefrită lupică;
Pielonefrită severă;
Insuficienţă cardiacă congestivă;
Tromboza venei renale;
Endocardită bacteriană subacută;
Hipertensiune malignă.
Leucocitele
Cel mai adesea prezenţa leucocitelor în urină trădează o infecţie urinară
sau contaminarea urinii cu secreţie vaginală la femei şi secreţie uretrală
la bărbaţi. Mai pot apărea leucocite în număr crescut şi în:
Toate bolile renale;
Infecţii urinare (cistite, prostatite, uretrite);
Apendicită, pancreatită;
Pielonefrită cronică;
Tumori vezicale;
TBC renal;
Lupus eritematos sistemic;
Nefrită interstiţială;
Glomerulonefrită.

Cilindrii leucocitari
Cilindrii leucocitari semnifică o afecţiune a parenchimului renal şi apar
în:
Pielonefrită;
Glomerulonefrită acută;
Nefrită interstiţială;
Nefrită lupică.
Celulele epiteliale (epiteliile)
Celulele epiteliale formează epiteliul căilor urinare (tubulatura
nefronului, pelvisul renal, ureterele, vezica urinară, uretra). Celulele
epiteliale identificate în sedimentul urinar pot proveni de la mai multe
niveluri ale căilor urinare furnizând astfel indicaţii cu privire la sediul
afecţiunii urinare. În mod normal, orice epiteliu se descuamează prin
îmbătrânirea fiziologică a celulelor şi înlocuirea cu altele noi, prin
urmare celule epiteliale de toate tipurile se găsesc şi în sedimentul
normal.

Celule epiteliale renale

Apariţia acestora poate fi însoţită de prezenţa cilindrilor epiteliali.
Semnifică o afecţiune renală şi apar în:
Pielonefrită;
Glomerulonefrită acută;
Necroză tubulară acută;
Infecţii virale;
Intoxicaţii diverse.
Celule epiteliului tranziţional (epitelii rotunde)
Semnifică o afecţiune inflamatorie, ca de exemplu cistită.

Celule epiteliale scuamoase (epitelii plate)

Nu au semnificaţie patologică chiar dacă sunt în număr mare, prezenţa
lor se datorează, cel mai adesea, contaminării cu secreţie vaginală sau
uretrală, datorită recoltării incorecte.

Cilindrii hialini
Cilindrii hialini pot apărea şi în urinile normale, uneori în legătură cu
eforturi fizice susţinute sau stres. Totuşi prezenţa lor în număr mare
semnifică o afecţiune renală şi pot apărea în:
Glomerulonefrită, pielonefrită;
Hipertensiune malignă;
Insuficienţă cardiacă;
Nefropatie diabetică;
Febră (prin deshidratare);
Sindrom nefrotic.
Cilindrii granuloşi
Unele surse consideră că cilindrii granuloşi pot apărea şi în urinile
normale, în legătură cu eforturi fizice susţinute sau stres sever. Totuşi,
cel mai adesea, apariţia cilindrilor granuloşi este patologică:
Necroză tubulară acută;
Glomerulonefrită severă;
Pielonefrită;
Nefroscleroză malignă.
Cilindrii ceroşi
Apar în afecţiuni renale severe:
Insuficienţă renală severă;
Sindrom nefrotic;
Hipertensiune malignă;
Amiloidoză renală;
Nefropatie diabetică;
Rejet de grefă;
Cristalele
O mare varietate de cristale pot apărea în urină. Majoritatea nu au
semnificaţie patologică. Uneori prezenţa cristalelor este asociată cu
formarea de calculi urinari fără a exista o relaţie directă între numărul
cristalelor şi prezenţa litiazei. Cu alte cuvinte nu este obligatoriu ca un
bolnav de litiază să aibă frecvente cristale în urină, după cum prezenţa
în număr crescut a cristalelor în urină nu semnifică prezenţa sau
iminenţa apariţiei litiazei.

Cristal Semnificaţie patologică

Normal, afecţiune renală cronică, intoxicaţie cu

Oxalat de calciu
etilen glicol

Acid uric Normal

Fosfat amoniaco-
Normal, infecţie urinară cu pH alcalin
magnezian

Carbonat de calciu Normal

Biurat de amoniu Normal

Bilirubină În situaţii cu bilirubină crescută în sânge

Colesterol Nefrită, sindrom nefrotic

Urat amorf Normal, în urina acidă

Fosfat amorf Normal, în urina alcalină

Cisteină (f. rare) Cistinurie

Mucus
Ocazional, în urină poate apărea mucus, de regulă fără semnificaţie
patologică sau însoţind infecţiile urinare.

Microorganisme şi alte elemente

Ocazional, în urină pot apărea:
Trichomonas vaginalis - prin contaminare cu secreţie veginală sau
uretrală;
Levuri - prin contaminare cu secreţie veginală;
Bacterii - care, dacă sunt prezente în număr crescut, semnifică fie o
infecţie urinară fie o urină păstrată în condiţii necorespunzătoare
înainte de analiză (urină recoltată foarte devreme, în cursul nopţii şi
păstrată la temperatura camerei) fie o urină contaminată cu secreţie
vaginală/uretrală;
Spermatozoizi.