POLITICA COMERCIALA A UNIUNII EUROPENE

Anul I Master Economie Europeana

Holban Miruna Stefan Michail

CUPRINS

INTRO UCERE

CAPITOLUL ! " POLITICA COMERCIALA A UNIUNII EUROPENE 1.1. 1.2. 1.3. Politica Comerciala Comuna Tratatul de la Lisabona Romania si Politica Comerciala Comuna

CAPITOLUL # " CA RUL LE$ISLATI% AL POLITICII COMERCIALE 2.1. Prevederi de politic comercial din Tratatul de aderare 2.2. Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert GATT! si "r#ani$atia %ondiala a Comertului "%C! 2.3. "r#ani$atia %ondiala a Comertului "%C! CAPITOLUL & " POLITICA COMERCIALA NE ISCRIMINATORIE 3.1. Principiile sistemului comercial 3.2. Comertul fara discriminari &'&' Tratatul national& tratatul de e#alitate pentru natiuni si straini 3.'. (n comert mai liber) de forma #raduala si prin intermediul ne#ocierilor 3.*. Posibilitate prin intermediul consolidarilor CAPITOLUL ( " CONCURENTA LOIALA SI E)%OLTAREA ECONOMICA '.1. +e$voltarea unei concurente loiale '.2. Cresterea de$voltarii si reforma economica CAPITOLUL * " POLITICA COMERCIALA IN ROMANIA *.1. Ta,e vamale -i msuri de politic comercial in Romania *.2. Pro.ibi/ii -i restric/ii

*.3. Valoarea in vama

CAPITOLUL + " E,EMPLE E POLITICA COMERCIALA 0.1. (1 acu$a otelariile romanesti de dumpin# 0.2. 2Re#ii asfaltului3 din Romania sunt acu$ati de dumpin# 0.3. (1 vrea s impun ta,e vamale la importurile de panouri solare din C.ina 0.'. Compania 2Apple3) acu$ata de practici comerciale incorecte in 4talia

-I-LIO$RA.IE

INTRO UCERE

Politica comerciala reprezinta o parte a politicii economice a unui stat care se refera la relatiile economice internationale ale acestuia. Ca atare, politica comerciala cuprinde totalitatea reglementarilor (juridice, administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare, valutare, etc.) adoptate de un stat in scopul, fie al promovarii, fie al restrangerii schimburilor comerciale externe, precum si al protejarii economiei nationale in fata concurentei straine. Politica comerciala indeplineste urmatoarele functii principale: promovarea exporturilor; relatiilor economice externe, respectiv promovarea

protejarea economiei nationale in fata concurentei straine, ceea ce presupune controlarea si reglementarea importurilor; realizarea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe, precum si cresterea rezervelor valutare ale statului. Politica comerciala a unui stat cuprinde urmatoarele categorii de instrumente si masuri: masuri de politica comerciala tarifara (vamala) masuri de politica comerciala netarifara masuri de politica comerciala de stimulare (promotionala) a exporturilor n general, primele doua masuri se adreseaza cu prioritate importurilor, in timp ce ultima masura vizeaza exporturile.

CAPITOLUL ! " POLITICA COMERCIAL/ COMUN/ A UNIUNII EUROPENE

!niunea "uropean# este cel mai mare actor comercial global, acoperind circa $%& din exporturile 'i importurile mondiale (f#r# schimburile comerciale intracomunitare), av(nd un rol important )n promovarea comer*ului mondial bazat, mai ales, pe sistemul multilateral instituit de +,C. Puterea comercial# pe care o reprezint# !" se bazeaz# at(t pe for*ele economice unite ale -tatelor ,embre c(t 'i pe existen*a 'i aplicarea unei politici comerciale comune, coerente, aplicabile uniform pe pia*a intern# unic# a celor $. de -tate ,embre 'i exprimat# printr/o singur# voce )n plan interna*ional.

1.1. Politica comercial comun Politica comerciala comuna reprezint# ansamblul de m#suri, instrumente, politici aplicate )n domeniul rela*iilor comerciale externe al !niunii "uropene. Politica comerciala comun# are )n vedere c(teva obiective majore: dezvoltarea exporturilor comunitare de bunuri 'i servicii, inclusiv prin deschiderea 'i consolidarea unor noi pie*e de destina*ie; asigurarea unei protec*ii adecvate pentru industria european# de bunuri 'i servicii, )n special prin m#suri de combatere a concuren*ei neloiale cauzate de anumite importuri din *#ri ter*e; combaterea oric#ror m#suri de discriminare sau )mpiedicare a accesului 'i dezvolt#rii exporturilor de bunuri 'i servicii comunitare pe ter*e pie*e; asigurarea unui cadru legal 'i institu*ional favorabil investi*iilor str#ine directe, cu protejarea adecvat# a investitorilor 'i a investi*iilor; sus*inerea acestor obiective )n cadrul organiza*iilor interna*ionale, )n cadrul negocierilor comerciale multilaterale; dezvoltarea armonioas# a comer*ului mondial, abolirea progresiv# a restric*iilor din comer*ul interna*ional 'i reducerea barierelor vamale; dezvoltarea durabil# prin integrarea unui num#r c(t mai mare de *#ri )n ansamblul comer*ului mondial; asigurarea includerii )n politica de dezvoltare a componentei mediului )nconjur#tor. 0n sens restr(ns, politica comercial# comun# presupune crearea unei uniuni vamale )ntre statele membre ale !niunii "uropene, aplicarea unor principii uniforme cu privire la modificarea taxelor vamale, stabilirea de taxe vamale 'i

)ncheierea de acorduri comerciale cu *#rile ter*e (nemembre !.".), elaborarea 'i implementarea politicii viz(nd regimul comun de import 'i export etc. 0n sens larg, politica comercial# comun# deriv# )n mare m#sur# din regulile cuprinse )n acordurile )ncheiate )n cadrul +,C. 1aza politicii comerciale comune o constituie tariful vamal comun aplicat )n rela*iile cu *#rile ter*e. 2egulile comune de export 'i de import sunt completate 'i sprijinite de reglement#rile comune cu privire la m#surile anti/dumping 'i de salvgardare, m#surile )mpotriva subven*iilor la import sau a practicilor ilicite de comer*, precum 'i restric*iile cantitative 'i interdic*iile comerciale )n probleme de politic# extern# . !niunea "uropean# a )ncheiat numeroase acorduri comerciale (de liber schimb 'i de cooperare) cu *#rile ter*e. !nele dintre acestea acoper# toate aspectele rela*iilor comerciale, altele vizeaz# numai anumite domenii ale schimburilor comerciale. Politica !" de sprijin a *#rilor )n curs de dezvoltare este exemplificat# 'i prin -chema 3eneralizat# de Preferin*e (-.3.P.), prin care !niunea "uropean# acord# preferin*e comerciale pentru exporturile (de bunuri originare) provenind din *#rile )n curs de dezvoltare. 0n plus, ajutorul pentru dezvoltare acordat la nivelul !.". este un complement al schemelor de ajutor acordate de statele membre !.". Prin intermediul structurilor de schimburi comerciale 'i de cooperare axate pe reducerea s#r#ciei 'i reformarea structurilor sociale 'i economice, este asigurat# asisten*a pentru un num#r important de *#ri ter*e. Pentru ca pia*a unic# 'i uniunea vamal# s# func*ioneze este necesar ca )n !niunea "uropean# s# existe un set unificat de reguli de import 'i de export, 'i ca ea s# aib# o singur# voce )n rela*iile cu statele nemembre. 4in acest motiv, -tatele ,embre au acordat institu*iilor europene mandatul de a negocia )n numele lor )n domeniul rela*iilor externe. Politica comercial# comun# are o semnifica*ie politic# particular#, reprezent(nd aspectul extern al pie*ei unice 'i politica din domeniu a celei mai mari puteri comerciale din lume. 5ceast# delegare din partea -tatelor ,embre nu are semnifica*ia renun*#rii la drepturile 'i obliga*iile pe care -tatele ,embre le au )n formularea politicii comerciale a !" 'i )n urm#rirea modului )n care Comisia european# respect# mandatele de negociere acordate de -tatele ,embre. mplicarea responsabil# a -tatelor ,embre )n procesul de formulare a politicii comerciale comune a !" a fost )nt#rit# de 3lobal "urope -trateg6, menit# s# asigure o conlucrare 'i mai str(ns# )ntre Comisie, -tatele ,embre, mediul de afaceri, mediul academic 'i reprezentan*ii -tatelor ,embre )n *#rile ter*e.

1.2. Tratatul de la Lisabona 7a 8 decembrie $%%9 a intrat )n vigoare :ratatul de la 7isabona 0 care prin 5rticolul $%. permite !niunii "uropene s# negocieze, )ncheie 'i implementeze acorduri comerciale cu alte state ale lumii. 7a elaborarea 'i implementarea politicii comerciale comune, Comisia "uropean# negociaz# )n numele statelor membre !" prin consult#ri cu un comitet special ;Comitetul pentru Politic# Comercial#< (=:rade Polic6 Committee / :PC<). :PC este compus din reprezentan*i ai celor $. de state membre 'i din Comisia "uropean#. Principala lui func*iune este aceea de a coordona politica comercial# a !". 0n cadrul acestuia se discut# )ntreaga problematic# de politic# comercial# ce afecteaz# Comunitatea, de la probleme strategice ale rundelor de negocieri din +,C p(n# la probleme specifice ale exporturilor de produse individuale. 0n cadrul acestui Comitet, Comisia prezint# 'i )'i asigur# sprijinul din partea tuturor statelor membre !" pe toat# problematica privind politica comercial#. Comisia "uropean# nu poate lua decizii f#r# acordul -tatelor ,embre, iar deciziile importante, cu efecte asupra regimului de import 'i export al !" sunt reconfirmate de c#tre Consiliul !". Politica comercial# comun# este implementat# cu ajutorul instrumentelor de politic# comercial#, respectiv tariful vamal de import, m#suri de ap#rare comercial#, reglement#ri privind m#surile sanitare 'i fito/sanitare, respectarea drepturilor de proprietate intelectual# )ncep(nd cu momentul v#muirii, limit#ri cantitative la import sau la export, sisteme de licen*e de import>export, documente de supraveghere la import>export, regimul comer*ului cu bunuri cu dubl# utilizare 'i acorduri de recunoa'tere reciproc# etc. "laborarea 'i implementarea politicii comerciale comune vizeaz#: modific#ri ale nivelului taxelor vamale, )ncheierea acordurilor comerciale (preferen*iale, nepreferen*iale, de cooperare vamal#), uniformizarea 'i nediscriminarea m#surilor de liberalizare a comer*ului, politica )n domeniul exportului 'i aplicarea m#surilor de ap#rare comercial# (precum cele luate )n caz de dumping sau subven*ii), dar 'i adoptarea de m#suri viz(nd )nt#rirea cooper#rii vamale )ntre statele membre !.". 'i )ntre acestea 'i Comisia "uropean#. :ratatul de la 7isabona acord# un rol sporit Parlamentului "uropean, oferindu/i drepturi depline de decizie )n domeniul politicii comerciale, comparativ cu situa*ia anterioar# c(nd doar Consiliul !" era responsabil pentru adoptarea legisla*iei comerciale, )n timp ce Parlamentul "uropean era consultat 'i implicat )n procesul de ratificare a acordurilor comerciale numai )n c(teva cazuri majore limitate.

0n perioada celor (mai mult de) trei decenii de func*ionare (elaborare 'i implementare) a politicii comerciale comune, !niunea "uropean# a dezvoltat rela*ii comerciale complexe )n cadrul negocierilor multilaterale, regionale sau bilaterale. 0n afara rundelor de negocieri din cadrul 3.5.:.:.>+.,.C., cele mai cunoscute aranjamente comerciale externe ale !.". sunt Conven*ia de la Cotonou (anterior cunoscut# drept ;Conven*ia de la 7om?<), -chema 3eneralizat# de Preferin*e (-.3.P.), -pa*iul "conomic "uropean (-.".".) 'i, recent, 5cordurile de Parteneriat "conomic ("conomic Partnership 5greements.). 0ntre !.". 'i unele state ter*e (5ndorra, ,onaco, -an ,arino 'i :urcia) au fost convenite !niuni @amale, ca o form# avansat# de integrare economic#, chiar dac# acestea sunt imperfecte deoarece acoper# doar produsele industriale. 5corduri comerciale sau de asociere care 'i/au propun stabilirea unor zone de comer* liber au fost )ncheiate cu *#ri care acoper# un spa*iu geografic considerabil, din "uropa de -ud (Aosta 2epublic# ugoslav# a ,acedoniei, 5lbania, -erbia, ,untenegru, 1osnia/Ber*egovina, Croa*ia), )n bazinul ,editeranean prin Parteneriatul "uro/,editeranean (5lgeria, "gipt, srael, ordania, 7iban, ,aroc, 5utoritatea Palestinian#, -iria 'i :unisia), 5merica de Cord (,exic), din 5sia (Coreea), din 5frica (5frica de -ud), Comunitatea 5ndin# 'i 5merica Central#. Politica comercial# comun# a !.". opereaz# pe dou# planuri complementare. Pe planul multilateral se plaseaz# activitatea )n cadrul +rganiza*iei ,ondiale a Comer*ului (+.,.C.), !.". implic(ndu/se activ )n stabilirea regulilor de organizare a unui sistem multilateral al comer*ului global. 0n plan bilateral, !.". negociaz# propriile acorduri comerciale bilaterale cu *#rile sau grupuri regionale de *#ri unde interesul de dezvoltare a schimburilor este important. 0n prezent, se desf#'oar# negocieri privind )ncheierea unor acorduri de comer* liber cu: Canada, ndia, -ingapore, ,alaiezia, !craina, 5rabia -audit#, *#rile ,"2C+-!2, *#rile din 3olf 'i noi acorduri aprofundate 'i cuprinz#toare "P5s. 4e asemenea, !" urm#re'te lansarea negocierilor viz(nd )ncheierea unor acorduri de comer* liber cu Daponia, 5rmenia, 5zerbaidjan, 3eorgia, 1runei 4arussalam, ,oldova 'i *#rile 5-"5C.

1.3. Romania si Politica Comerciala Comuna 0ncep(nd cu 8 ianuarie $%%., 2om(nia aplic# politica comercial# comun# a !."., respectiv: tariful vamal comun; schema de preferin*e generalizate (-3P) a !"; m#surile de ap#rare comercial#; acordurile preferen*iale comerciale 'i de cooperare )ncheiate cu *#rile ter*e; angajamentele comerciale din cadrul +rganiza*iei ,ondiale a Comer*ului (+,C).

CAPITOLUL # " CA RUL LE$ISLATI% AL POLITICII COMERCIALE

2.1. Prevederi de politic comercial din Tratatul de aderare -emnat la $E aprilie $%%E la 7uxemburg, :ratatul de aderare prevede aderarea 2om(niei 'i a 1ulgariei la !niunea "uropean#. 5cesta reflect# condi*iile ader#rii 2om(niei ('i 1ulgariei) la !niunea "uropean# 'i reprezint# rezultatul integral al procesului de negociere a celor F8 de capitole. 4in cele F8 de capitole de negociere, acGuis/ul comunitar aferent Capitolului $H I 2ela*ii externe acoper# rela*iile economice 'i comerciale ale Comunit#*ii "uropene cu *#rile ter*e )n ceea ce prive'te regimul de import, regimul de export, m#surile de ap#rare comercial#, +rganiza*ia ,ondial# a Comer*ului 'i cadrul comer*ului multilateral, precum 'i cooperarea economic# 'i asisten*a pentru dezvoltare. !n alt capitol al c#rui acGuis comunitar are relevan*# asupra rela*iilor externe )l reprezint# Capitolul $E I !niunea vamal#, acGuis/ul const(nd, )n principal, dintr/un num#r de instrumente care asigur# func*ionarea !niunii vamale, respectiv Codul vamal comunitar 'i prevederile de implementare a acestuia; nomenclatura combinat#; :ariful vamal comun incluz(nd preferin*ele comerciale, contingentele 'i suspend#rile, precum 'i legisla*ia aferent#, care dep#'e'te sfera codului vamal, cum ar fi legisla*ia privind bunurile contraf#cute sau piratate, precursorii de droguri 'i exportul de bunuri culturale. :ratatul de aderare a fost ratificat de 2om(nia prin 7egea nr. 8E.>$%%E (7egea nr. 8E.>$%%E pentru ratificarea :ratatului dintre 2egatul 1elgiei, 2epublica Ceh#, 2egatul 4anemarcei, 2epublica Aederal# 3ermania, 2epublica "stonia, 2epublica "len#, 2egatul -paniei, 2epublica Arancez#, rlanda, 2epublica talian#, 2epublica Cipru, 2epublica 7etonia, 2epublica 7ituania, ,arele 4ucat al 7uxemburgului, 2epublica !ngar#, 2epublica ,alta, 2egatul J#rilor de Dos, 2epublica 5ustria, 2epublica Polon#, 2epublica Portughez#, 2epublica -lovenia, 2epublica -lovac#, 2epublica Ainlanda, 2egatul -uediei, 2egatul !nit al ,arii 1ritanii 'i rlandei de Cord (state membre ale !niunii "uropene) 'i 2epublica 1ulgaria 'i 2om(nia privind aderarea 2epublicii 1ulgaria 'i a 2om(niei la !niunea "uropean#, publicat# )n ,onitorul +ficial KHE>%8 iunie $%%E). :ratatul con*ine o clauz# care stipuleaz# faptul c# de la data ader#rii 2om(nia ('i 1ulgaria) devin p#r*i la tratatele pe care se )ntemeiaz# !niunea astfel cum sunt acestea modificate sau completate (articolul $.8).

0n acest context s/au redactat un 5ct de aderare 'i un Protocol de aderare, al c#ror con*inut este similar: Partea (Principiile) a 5ctului de aderare > Protocolului de aderare con*ine defini*ii 'i prevederi privind caracterul obligatoriu pentru 2om(nia 'i 1ulgaria al tratatelor fundamentale 'i al actelor adoptate de institu*iile comunitare 'i de 1anca Central# "uropean# anterior ader#rii acestor state la !". 5plicarea dispozi*iilor tratatelor originare 'i ale actelor institu*iilor sunt supuse derog#rilor convenite )n cursul negocierilor de aderare cu fiecare stat candidat. "ste statuat# obliga*ia celor dou# noi state membre de a adera la conven*iile 'i acordurile )ncheiate de !niune cu ter*e state, conven*iile )ncheiate )ntre statele membre. 7ista conven*iilor )ncheiate )ntre statele membre este anexat# 5ctului>Protocolului. 2om(nia 'i 1ulgaria au obliga*ia de a modifica, p(n# la data ader#rii, tratatele )ncheiate cu state ter*e, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar. 0n caz contrar, aceste tratate vor fi denun*ate (articolul H.8%).

2.2. Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert "r#ani$atia %ondiala a Comertului "%C!

GATT! si

n reuniunile de la 1retton Loods, din 89KK, s/a previzionat constituirea unui al treilea organism economic mondial, +rganizatia nternationala a Comertului. n 89KM s/a aprobat in Cuba NCarta de la BavanaN, documentul constitutiv al + C, dar ratificarea necesara pentru diferite guverne, in special cel al -!5, nu s/a produs. 5 trebuit sa se astepte aproape cincizeci de ani, pana in 899E, pentru a asista la crearea unui organism similar, +rganizatia ,ondiala a Comertului, +,C. n timpul acestor ani piata mondiala a fost rigida printr/o conjunctie de norme comerciale si concesiuni tarifare acordate intre un grup de tari, care s/a numit 5cordul 3eneral asupra :arifelor @amale si Comert (35::, 3eneral 5greement on :arrifs and :rade) semnat in 89KM. 35:: avea un caracter provizoriu si un camp de actiune care excludea tarile din blocul sovietic, dar succesul sau in dezvoltarea comertului mondial de/a lungul a K. de ani este de necontestat. 2educerile continue ale tarifelor au stimulat in deceniile 89E%, 89H% cresterea comertului mondial, care a atins rate foarte inalte (in jur de M& anual pe termen mediu). 2itmul de crestere al comertului mondial a fost intotdeauna superior cresterii productiei pe vremea cand exista 35::. 5fluenta de noi membrii in timpul rundei !rugua6, dupa prabusirea sistemului economic sovietic, a fost o proba de recunoastere ca sistemul multilateral comercial constituia un suport de dezvoltare si un instrument de reforma economica si comerciala.

-uccesul obtinut de 35:: in micsorarea tarifelor la nivele atat de joase, impreuna cu o serie de recesiuni economice in deceniul lui 89.% si in primii ani ai lui 89M%, a impins guvernele la crearea altor forme de protectie pentru sectoarele care se infruntau cu o mai mare concurenta pe pietele exterioare. naltele rate ale somajului si numeroasele falimente din timpul crizelor acelor ani au impulsionat guvernele din "uropa +ccidentala si 5merica de Cord sa creeze noi tipuri de bariere comerciale fara taxe, sa incerce sa incheie cu concurentii sai acorduri bilaterale de distributie a marfii si sa obtina subventii pentru a se mentine pe pozitie in comertul produselor din industria de crestere a oilor. 5ceste fapte au micsorat credibilitatea si efectivitatea 35::. Problema nu se limiteaza la deteriorarea politicii comerciale. 7a inceputul deceniului lui 89M%, 5cordul 3eneral inca nu raspundea realitatilor comertului mondial cum o facuse in deceniul 89K%. in primul rand, acest comert era mult mai complex si important ca in urma cu K% de ani: era acum in curs NmondializareaN economiei, comertul serviciilor / neagreat de normele 35:: / era de mare interes pentru un numar crescator de tari si s/au incrementat si investitiile internationale. "xpansiunea comertului serviciilor era si ea legata de noile dezvoltari ale comertului mondial de marfuri. -/a estimat ca normele 35:: rezultau deficiente si in ceea ce priveste alte aspecte. n agricultura, de exemplu, unde punctele slabe ale sistemului multilateral au fost tratate abundent si eforturile pentru liberalizarea comertului produselor din ramura cresterea oilor au avut putin ecou. n sectorul textilelor si al imbracamintei, s/a negociat in deceniul @ si primii ani ai deceniului @ o exceptie de la disciplinele normale ale 35::, care a pus bazele 5cordului ,ultifibre. nclusiv structura institutionala a 35:: si sistemul sau de solutionare a diferentelor erau motive de preocupare. 5cestia si alti factori i/au convins pe membrii 35:: ca trebuia sa se faca un nou efort pentru a extinde sistemul multilateral. 5cest efort s/a tradus in 2unda !rugua6 si in crearea +,C. 2.3. "r#ani$atia %ondiala a Comertului "%C! este singurul organism international care se ocupa de normele ce dirijeaza comertul intre tari. Cucleul sau esre constituit din 5cordurile +,C, care au fost negociate si semnate de majoritatea tarilor ce au participat la comertul mondial. 5ceste documente stabilesc norme juridice fundamentale ale comertului international. -unt contracte care obliga guvernele sa isi mentina politicile comericale intre limitele convenite. Chiar daca sunt negociate si finantate de guverne, obiectivul lor este de a ajuta producatorii de bunuri si servicii, exportatorii si importatorii sa isi continuie activitatile. -copul principal al sistemului este de a ajuta la circulatia fluxurilor comerciale cu maxima libertate posibila, atata timp cat nu se produc efecte secundare

defavorabile. 5ceasta inseamna pe de o parte eliminarea de obstacole. Pe de alta parte denota ca particularii, intreprinderile si guvernele cunosc care sunt normele ce dirijeaza comertul in toata lumea, dandu/le siguranta ca politicile nu vor suferi schimbari bruste. Cu alte cuvinte, normele trebuie sa fie NtransparenteN si previzibile. Cum acordurile sunt redactate si semnate de comunitatea tarilor comerciante, adeseori dupa ample dezbateri si controverse, una dintre functiile cele mai importante ale +,C este de a servi ca for pentru celebrarea negocierilor comerciale. 5l treilea aspect important al muncii +,C este solutionarea divergentelor. 2elatiile comerciale poarta adeseori interese contrare. Contractele si acordurile inclusiv cele negociate cu grija din sistemul +,C, necesita cateodata sa fie interpretate. ,odul cel mai bun de a rezolva aceste diferente este prin intermediul unei proceduri impartiale, bazata pe un fundament juridic convenit. 5cesta este cel care inspira procesul de solutionare a diferentelor stabilite de 5cordurile +,C.

CAPITOLUL & " POLITICA COMERCIALA NE ISCRIMINATORIE

3.1. Principiile sistemului comercial -istemul comerical trebuie sa fie: nediscriminatoriu / o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comeriali (se acorda tuturor, in egala masura, conditia de =natiunea cea mai favorizata<) si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii sau cetateni si nici intre produsele, serviciile sau cetatenii straini (li se acorda atentia nationala); mai liber I obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor; previzibil I intreprinderile, investitorii si guvernele straine trebuie sa aiba incredere ca nu se vor stabili arbitrar obstacolele comericale (care includ tarifele, obstacolele netarifare si alte mijloace); un numar crescator de compromisuri in ceea ce priveste tarifele si deschiderile de piete se consolideaza in +rganizatia ,ondiala a Comertului; mai competitiv I se descurajeaza practivile =neloaile< precum subventiile pentru export si dumplingul produselor la preturi inferioare costurilor pentru a castiga parti ale pietei; mai avantajos pentru tarile mai putin avansate I li se ofera mai mult timp pentru a se adapta, o mai mare flexibilitate si privilegii speciale. 3.2. Comertul fara discriminari Catiunea cea mai favorizata (C,A): tratarea celorlalti in forma egala n virtutea acordurilor +,C, tarile nu pot prin regula generala sa stabileasca discriminari intre diversii sai interlocutori comerciali. 4aca i se acorda unei tari un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu), trebuie sa se faca acelasi lucru cu toti ceilalti membrii ai +,C. 4e ce se spune Ncea mai favorizataNO 5ceasta expresie suna ca o contradictie. Pare sa sugereze ca este vorba de vreun tip special de clauza pentru o tara determinata, dar in +,C inseamna in termeni reali nediscriminarea, adica tratament egal pentru toti. Ceea ce se intampla in +,C : fiecare membru ii trateaza pe ceilalti membrii in mod egal ca interlocutori comerciali Ncei mai favorizatiN. 4aca o tara creste beneficiile pe care le da altui partener de afaceri, trebuie sa acorde acest Ncel mai bunN tratament tuturor celorlalti membrii ai +,C astfel incat toti sa continue sa fie Ncei mai favorizatiN.

Conditia de natiunea cea mai favorizata (C,A) nu inseamna intotdeauna egalitate in modul de tratare. n secolul P P, cand s/au semnat primele tratate bilaterale C,A, includerea in grupul de interlocutori comerciali Ncei mai favorizatiN ai unei tari insemna ca fac parte dintr/un club exclusiv, pentru ca doar putine tari se bucurau de acest privilegiu. 5stazi cand marea majoritate a tarilor sunt membre ale +,C, clubul C,A nu mai este exclusivist. Principiul C,A asigura ca fiecare tara ii trateaza egal pe toti cei 8%% si mai multi de membrii. -unt permise anumite exceptii. 4e exemplu, tarile care fac parte dintr/o regiune pot stabili un acord de liber comert, care nu se aplica marfurilor ce provin din exteriorul grupului. + tara poate pune obstacole produselor ce provin din anumite tari, ce sunt considerate obiect al unui comert neloial. -i in cazul serviciilor, se permite ca tarile, in anumite circumstante restranse, sa aplice anumite discriminari. :otusi, acordurile permit doar aceste exceptii cu referire la conditii stricte. n general, clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca de fiecare data cand o tara inlatura un obstacol din fata comertului sau deschide o piata, trebuie sa faca acelasi lucru pentru aceleasi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali, bogati sau saraci, slabi sau puternici. 3.3. Tratatul national& tratatul de e#alitate pentru natiuni si straini ,arfurile importate si cele produse in tara trebuie sa primeasca un tratament egal, cel putin dupa ce marfurile straine au intrat pe piata. 5celasi lucru se aplica serviciilor straine si celor nationale si marcilor de fabrica sau de comert, dreptul de autor si patentele straine si nationale. 5cest principiu de Ntratat nationalN (a/i trata pe ceilalti la fel ca pe conationali) figureaza in cele trei principale 5corduri ale +,C (5rticolul din 35::, articolul 8. din 53C- si articolul F din 5cordul asupra 54P C), chiar daca in acest caz principiul se abordeaza pentru fiecare dintre ei intr/o maniera diferita. :ratatul national se aplica doar cand produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe piata. 5stfel, aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului national, chiar daca produsele fabricate in tara nu sunt supuse unui impozit echivalent. 3.'. (n comert mai liber) de forma #raduala si prin intermediul ne#ocierilor n septembrie 89MH s/a deschis in mod oficial a +pta 2unda de negocieri a 35:: in Punta del "ste, !rugua6. 2educerea obstacolelor catre comert este unul din mijloacele cele mai evidente de a insufleti comertul. 5ceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) si anumite instrumente cum ar fi interzicerile de importuri sau contingentele care restrang selectiv cantitatile importate. n mod ocazional s/au dezbatut si alte probleme, cum ar fi rolul administrativ si politicile de schimb.

4e la crearea 35::, in 89K./KM, s/au realizat opt runde de negocieri comerciale. 7a inceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile marfurilor importate. Ca o consecinta a negocierilor, la sfarsitul lui 89M% tarifele aplicate tarilor dezvoltate pentru produsele industriale au scazut neintrerupt, ajungand la aproximativ H,F&. Pe de alta parte, in anii QM%, negocierile s/au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra marfurilor, si anumite domenii noi, cum ar fi serviciile si proprietatea intelectuala. 4eschiderea pietelor poate fi benefica, dar cere si o adaptare. 5cordurile +,C permit ca tarile sa introduca schimbari graduale, prin intermediul Nliberalizarii progresiveN. n general se acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a/si indeplini obligatiile. 3.*. Posibilitate prin intermediul consolidarilor n unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi atat de important ca si reducerea lui, acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba o panorama mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitatii si previziunii, se incurajeaza investitiile, se creaza locuri de munca si consumatorii pot profita de beneficiile concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. Prin intermediul sistemului multilateral de comert, guvernele incearca sa dea stabilitate si sa previzioneze activitatile economice. n +,C, cand tarile se hotarasca sa/si deschida pietele de marfuri si servicii, isi NconsolideazaN obligatiunile. Pentru marfuri, aceste consolidari echivaleaza la limite maxime de tipul taxelor. n unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. 5ceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. n tarile dezvoltate tipurile efectiv aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice. + tara isi poate modifica consolidarile sale, dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii sai comerciali, ceea ce poate insemna ca trebuie sa/si compenseze pierderile comerciale. !na dintre reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale 2undei !rugua6 a constat in incrementarea unei proportii a comertului referitor la obligatiile consolidate (a se vedea tabelul). n agricultura, astazi aproximaiv 8%%& din produse au tarife consolidate. 2ezultatul este un grad mare de securitate a pietelor pentru comercianti si investitori. -i sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace. !nul dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o crestere a rolului administrativ si la acuzatii intr/o

maniera neloiala). 5lt mijloc consta in a face ca normele comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice (NtransparenteN) pe cat posibil. ,ulte din 5cordurile +,C cer ca guvernele sa faca publice politicile si practicile lor in tara si sa le aduca la cunostinta +,C. Controlul periodic al politicilor comerciale nationale prin intermediul ,ecanismului de "xaminare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparentei, atat la nivel national cat si multilateral.

CAPITOLUL ( " CONCURENTA LOIALA SI ECONOMICA

E)%OLTAREA

'.1. +e$voltarea unei concurente loiale Cateodata +,C este descrisa ca o institutie de N comert liber N, dar asta nu este complet exact. n realitate sistemul autorizeaza aplicarea de tarife si, in circumstante restranse, alte forme de protectie. "ste mai exact sa se spuna ca un sistem de norme destinat dobandirii unei concurente libere, leale si fara distorsiuni. Cormele asupra nediscriminarii / C,A si tratatul national / au ca obiectiv indeplinirea conditiilor echitative de comert. 5cesta este si el obiectivul normelor referitoare la dumping (exportari la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei) si subventiile. Problemele sunt complexe si normele incearca sa determine ce este leal sau nu si cum pot raspunde guvernele, in particular prin intermediul aplicarii drepturilor de import aditionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comertul neloial. ,ulte din celelalte corduri ale +,C sunt destinate sa sprijine concurenta loiala, de exemplu in ceea ce priveste agricultura, proprietatea intelectuala si serviciile. 5cordul asupra Contractarii Publice (care este un acord NplurilateralN pentru ca a fost semnat doar de unii din membrii +,C) extinde normele in materie de competenta in ceea ce priveste cumparaturile realizate de mii de entitati NpubliceN ale multor tari. -i tot asa in mod succesiv. '.2. Cresterea de$voltarii si reforma economica "conomistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul +,C contribuie la dezvoltare. -e recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie de flexibilitate in momentul in care aplica 5cordurile. -i propriile texte ale acordurilor incorporeaza dispozitiile anterioare ale 35::, care prevad o asistenta special si concesiuni comerciale pentru tarile in dezvoltare. ,ai mult de trei sferturi din membrii +,C sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o economie de piata. 4e/a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat 2unda !rugua6, mai mult de H% din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a comertului. n acelasi timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai active si influente in negocierile din 2unda !rugua6 ca in nici o alta runda anterioara. 5ceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru tarile industrializate. 5 facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a

tarilor in dezvoltare pentru dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si 5corduri ale 35::. 7a sfarsitul 2undei !rugua6, tarile in dezvoltare erau dispuse sa/si asume majoritatea obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Cu intamplator, 5cordurile le/au acordat perioade de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile / mai putin familiare si poate mai dificile / +,C, in special in cazul celor mai saraci, tarile Nmai putin dezvoltateN. n virtutea unei decizii ministeriale adoptate in finalizarea 2undei, se da acestor tari o mai mare flexibilitate pentru aplicarea 5cordurilor +,C. n aceasta decizie se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligatiunilor in materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate de catre tarile mai putin avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.

CAPITOLUL * " POLITICA COMERCIALA IN ROMANIA

*.1. Ta,e vamale -i msuri de politic comercial in Romania M1surile 2e politic1 comercial1 sunt stabilite prin acte normative la nivel comunitar 'i na*ional 'i se aplic# la importul 'i exportul anumitor categorii de m#rfuri. Politica comercial# include 'i restric*iile cantitative 'i interdic*iile comerciale )n probleme de politic# extern# (embargouri 'i sanc*iuni). !nele dintre acestea acoper# toate aspectele rela*iilor comerciale, altele vizeaz# numai anumite produse sau grupe de produse. Ca excep*ie de la regula general# de politic# comercial# a !", conform c#reia importul 'i exportul se desf#'oar# liber, f#r# a fi supus unor limit#ri cantitative, Comunitatea "uropean# a stabilit: regimuri speciale de supraveghere prealabil# pentru importul de produse siderurgice originare din toate *#rile ter*e; regimuri speciale de dubl# supraveghere sau de control pentru anumite produse siderurgice originare din unele *#ri ter*e; regimuri speciale de supraveghere sau de control la o serie de produse textile originare din anumite *#ri ter*e.

5dministrarea acestor regimuri specifice de import sau de export se face prin documente de autorizare emise de autorit#*ile na*ionale competente din fiecare stat membru. 0n 2om(nia, autoritatea emitent# a documentelor de autorizare este 4irec*ia 3eneral# Politici Comerciale din cadrul , ,,C:P7. ,#surile de politic# comercial# au drept scop: ap#rarea s#n#t#*ii animalelor, protec*ia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguran*a alimentelor de origine animal# 'i non/animal# destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale 'i protec*ia mediului. 4in aceste considerente opera*iunile de import>export se efectueaz# )n condi*iile prezent#rii unor documente sau )ndeplinirii unor formalit#*i speciale; protec*ia )mpotriva introducerii 'i r#sp(ndirii organismelor de carantin# d#un#toare plantelor sau produselor vegetale, scop )n care vegetalele 'i produsele vegetale trebuie s# fie )nso*ite la import 'i export de un certificat fitosanitar; controlul respect#rii m#surilor de protec*ie a mediului; autorit#*ile competente pentru protec*ia mediului conduc procedura de reglementare 'i emit, dup# caz, avize de mediu, acorduri 'i autoriza*ii, in condi*iile legii, care se prezint# autorit#*ii vamale la depunerea declara*iei vamale de import sau export;

restric*ionarea sau interzicerea la utilizare a substan*elor 'i preparatelor chimice periculoase; )n acest sens, importul>exportul se efectueaz# )n conformitate cu prevederile acordurilor 'i conven*iilor interna*ionale la care 2om(nia este parte, )n baza unui document specific eliberat de autorit#*ile competente; realizarea politicii statului )n domeniul controlului calit#*ii medicamentelor 'i a altor produse de uz uman (de ex. dispozitive medicale); opera*iunile de import>export a medicamentelor 'i a dispozitivelor medicale se realizeaz# pe baza unei autoriza*ii emis# de autorit#*ile din domeniul s#n#t#*ii; reglementarea introducerii pe pia*#, a comercializ#rii 'i distribuirii gratuite a articolelor de )mbr#c#minte purtat# sau uzat# 'i a articolelor textile uzate sau purtate; )n scopul protej#rii vie*ii 'i s#n#t#*ii popula*iei, se admite introducerea )n *ar# a acestor categorii de produse numai dac# se face dovada c# acestea au fost supuse opera*iunilor de cur#*are, dezinfec*ie 'i dezinsec*ie.

*.2. Pro.ibi/ii -i restric/ii -unt considerate prohibite toate m#rfurile a c#ror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al 2om(niei este, potrivit legii, interzis# cu orice titlu. -unt considerate ca restric*ionate m#rfurile a c#ror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al 2om(niei este supus# unor condi*ii sau )ndeplinirii unor formalit#*i speciale. C(nd introducerea sau scoaterea nu este permis# dec(t cu prezentarea unei autoriza*ii speciale, m#rfurile sunt prohibite dac# nu sunt )nso*ite de un astfel de document sau dac# acesta nu este valabil. *.3. Valoarea 5n vam @aloarea )n vam# a m#rfurilor importate este, conform 5cordul privind punerea )n aplicare a articolului @ al 5cordului general pentru tarife vamale 'i comer* (35::)899K, valoarea de tranzac*ie, respectiv pre*ul efectiv pl#tit sau de pl#tit pentru m#rfuri atunci c(nd sunt v(ndute pentru export pe teritoriul vamal al Comunit#*ii. @aloarea de tranzac*ie poate fi ajustat# atunci c(nd anumite elemente specifice care sunt considerate ca f#c(nd parte din valoarea )n vam# sunt )n sarcina cump#r#torului, dar nu sunt incluse )n pre*ul efectiv pl#tit sau de pl#tit pentru m#rfurile importate (de exemplu, cheltuielile de transport 'i costul asigur#rii m#rfurilor importate, precum 'i cheltuielile de )nc#rcare 'i manipulare legate de transportul m#rfurilor importate p(n# la punctul de introducere a m#rfurilor pe teritoriul vamal al Comunit#*ii, redeven*e 'i drepturi de licen*#, etc.).

0n valoarea de tranzac*ie se includ 'i anumite presta*ii f#cute de cump#r#tor )n favoarea v(nz#torului sub form# de m#rfuri sau de servicii determinate, altele dec(t sub form# de bani. -unt prev#zute 'i elemente care nu se includ )n valoarea )n vam# a m#rfurilor, cu condi*ia s# fie eviden*iate separat de pre*ul efectiv pl#tit sau de pl#tit ( de exemplu, cheltuielile de transport pentru m#rfuri dup# sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul Comunit#*ii, comisioane de cump#rare, etc.). 5tunci c(nd valoarea )n vam# nu poate fi determinat# pe baza pre*ului de tranzac*ie, ea se determin# prin parcurgerea succesiv# a urm#toarelor regulilor de evaluare p(n# la prima )n conformitate cu care aceast# valoare poate fi stabilit#: a) valoarea de tranzac*ie a m#rfurilor identice v(ndute pentru export )n Comunitate 'i exportate )n acela'i sau aproximativ acela'i moment cu m#rfurile care se evalueaz#; b) valoarea de tranzac*ie a m#rfurilor similare v(ndute pentru export )n Comunitate 'i exportate )n acela'i sau aproximativ acela'i moment cu m#rfurile care se evalueaz#; c) valoarea bazat# pe pre*ul unitar care corespunde v(nz#rilor )n Comunitate de m#rfuri importate sau de m#rfuri identice sau similare importate totaliz(nd cantitatea cea mai mare, c#tre persoane care nu au leg#tur# cu v(nz#torii; d) valoarea calculat# egal# cu suma: costului sau valorii materialelor 'i fabric#rii sau altor transform#ri )n procesul de fabricare a m#rfurilor importate; valorii profitului 'i cheltuielilor generale egale cu cele care se reflect# )n mod obi'nuit )n v(nz#rile de m#rfuri de aceea'i natur# sau tip cu m#rfurile evaluate care sunt fabricate de produc#tori )n *ara exportatoare pentru a fi exportate )n Comunitate; cheltuielilor de transport 'i costul asigur#rii m#rfurilor importate, precum 'i cheltuielile de )nc#rcare 'i manipulare legate de transportul m#rfurilor importate p(n# la punctul de introducere a m#rfurilor pe teritoriul vamal al Comunit#*ii.

4eterminarea valorii )n vam# nu trebuie s# se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: pre*ul de v(nzare )n Comunitate pentru m#rfuri produse )n Comunitate, pre*ul m#rfurilor de pe pia*a intern# a *#rii exportatoare, valori )n vam# minime, arbitrare sau fictive, etc.

CAPITOLUL + " E,EMPLE

E POLITICA COMERCIALA

0.1. (1 acu$a otelariile romanesti de dumpin# iunie 2660! 4oar cu cateva luni inainte de integrarea 2omaniei in !niunea "uropeana, aceasta cere firmelor romanesti producatoare de otel sa stopeze exportul de tevi la pret de dumping pe piata !". Potrivit site/ului euobserver.com, statele membre ale !niunii au adoptat marti un regulament menit sa protejeze firmele membre de competitia pe care o reprezinta companiile care practica preturi foarte mici din 2omania, Croatia, !craina si Aederatia 2usa. 5stfel, Comisia "uropeana urmeaza sa demareze o investigatie in ceea ce priveste plangerile producatorilor !" cu privire la competitorii care vand tevi si tubulatura din otel, folosite in industria chimica, de exemplu, la preturi de dumping. :ermenul NdumpingN defineste exportul de produse la preturi mai mici decat cele practicate in tara producatoare. (niunea ne va impune un pret minim 5stfel, !" va raspunde plangerilor industriasilor prin impunerea unor taxe anti/dumping la tevile si conductele provenite din Croatia, !craina si 2usia, ceea ce inseamna ca !niunea va taxa firmele straine cu pana la FE& mai mult la granita. 2omania, care se va integra probabil la 8 ianuarie in !niune, va beneficia de un regim mai putin strict, deoarece 1ruxelles va include firmele romanesti care nu respecta regulamentele mentionate, in cadrul asa/numitelor Nunder/taRingsN prin care va stabili un pret minim de export pentru conducte. Cu toate acestea, un oficial al Comisiei a spus ca Nefectul masurilor e identicN.

+umpin# cu permisiunea #uvernului !niunea importa in prezent K,H procente de asemenea tevi si conducte din 2omania, la preturi mai mici cu $%& decat cele din industria de profil din !". 4ar masurile impuse de 1ruxelles fimelor romanesti vor expira cand tara noastra va adera la !niune, ceea ce se va intampla cel mai tarziu la 8 ianuarie $%%M in cazul unei amanari de 8 an. ndustria de otel din !" nu se simte amenintata de faptul ca 2omania va deveni membru, desi masurile de protectie vor deveni nule. Ducatorii din industrie au declarat ca constatarile Comisiei reflecta pe larg situatia din jurul anului $%%%, cand industria romaneasca a otelului a depins mai mult de ajutorul statului si piata interna a fost ingradita de competitia straina.

N n est poti vedea des companii care depind, de exemplu, de personalul platit de un guvern care permite companiilor sa practice preturi de dumpingN, a declarat o sursa. 4ar producatorii romani de tuburi si tevi aflati in scrutin au fost preluati de firme straine precum gigantul indian ,ittal care a reasigurat producatorii din !" ca practicile necinstite vor fi stopate.

0.2. 2Re#ii asfaltului3 din Romania sunt acu$ati de dumpin# aprilie 2611! Airma german# ,ax 1oegl 'i firma francez# Colas contest# rezultatele licita*iilor la dou# dintre cele nou# tronsoane de autostrad#, unul c('tigat de importan*i asfaltatori rom(ni din noua genera*ie. nsensibili la acuzele ministrului :ransporturilor, 5nca 1oagiu, conform c#reia constructorii str#ini 'i/ar fi f#cut un obicei ;ru'inosN s# conteste licita*iile de infrastructur#, refuz(nd s# )nghit# nemestecate deciziile companiei na*ionale de autostr#zi, mai multe firme str#ine s/au adresat Consiliului Ca*ional de -olu*ionare a Contesta*iilor (CC-C), reclam(nd nereguli la licita*iile desf#'urate recent pentru construirea a nou# tronsoane de autostrad# )ntre C#dlac 'i -ibiu. Airmele ce au contestat licita*iile sunt ,ax 1oegl/3eiger/:ancrad/Primacons (lotul $ din +r#'tie/-ibiu, 89 Rm) 'i Colas/-CCA a'i/"gis (lotul $ din :imi'oara/ 7ugoj, $E Rm).

Pre/uri de dumpin# la 7traco 0n contesta*ia depus# in $%88, ,ax 1oegl acuz# c# CC54C2 a )nchis ochii la neregulile din oferta firmei rom(ne'ti -traco si solicit# verificarea pre*ului neverosimil de mic cerut de firma rom(neasc# spunand c# firma de stat nu a explicat complet de ce i/a depunctat oferta tehnic#. Airma german# a avut un pre* cu $9& mai mare dec(t cel al asocierii conduse de -traco, )ns# afirm# c# pre*ul concuren*ilor ei rom(ni este unul de dumping, fiind la EF& din valoarea estimat# a contractului. 4e altfel, to*i concuren*ii -traco au avut pre*uri cu cel pu*in $9& mai mari. Potrivit legii, dac# acest pre* este sub ME& din media altor cinci oferte, CC54C2 este obligat# s# analizeze am#nun*it oferta financiar# )n cauz#, pentru a vedea dac# aceasta este real#. + astfel de verificare este solicitat# acum de ,ax 1oegl. Potrivit contesta*iei depuse de ,ax 1oegl la CC-C, ofertan*ilor li s/a cerut de c#tre CC54C2, prin caietul de sarcini ca termenele necesare construc*iei 'i proiect#rii s# fie exprimate strict )n zile, 8$% de zile fiind durata minim# a proiect#rii sub care nici o ofert# nu se puncteaz#, iar EK% de zile fiind durata

minim# a construirii. Potrivit contesta*iei depuse de ,ax 1oegl, firma rom(neasc# -traco a prezentat o ofert# ce cuprinde un termen de proiectare de K luni, 'i un altul de construc*ie de 8M luni. Cum exist# 'i luni care au $M de zile 'i exist# zile nelucr#toare )n interiorul fiec#rei luni -traco nu are cum s# respecte termenul minim impus pentru proiectare 'i construire, afirm# ,ax 1oegl. Ca urmare, firmei rom(ne'ti trebuie s# i se ia cele 8E,K puncte acordate de CC54C2 la criteriul tehnic (care a contat )n propor*ie de .%&). 5l treilea argument al firmei germane este depunctarea sa pe motive 'tiute doar de CC54C2. Compania de stat nu a explicat firmei germane )n adresa de comunicare a rezultatului procedurii ce punctaje a ob*inut la to*i subfactorii de evaluare 'i cum a ajuns la aceste punctaje. ;7ipsa detalierii (...) aduce )n mod flagrant atingere dreptului nostru la ap#rareN, spune ,ax 1oegl. Cu alte cuvinte, nefiind informa*i ce 'i unde CC54C2 sus*ine c# au gre'it )n ofert#, germanii nu au cum s# se apere. -urse oficiale din cadrul licita*iilor afirm# c# 'i firma francez# C+75- a depus contesta*ie la CC-C. 2eamintim c#, de'i a avut cel mai bun pre* pe tronsonul de autostrad# la a c#rui licita*ie a participat, firma a fost descalificat# deoarece inginerului coordonator propus i/ar fi lipsit o lun# la o vechime de zece ani )n C@. C+75- a pierdut )n favoarea singurei firme din licita*ie c#reia i s/a repartizat construirea a dou# tronsoane de autostrad#, firma italian# :irrena -cavi.

0.3. (1 vrea s impun ta,e vamale la importurile de panouri solare din C.ina mai 2613! !niunea "uropean# inten*ioneaz# s# impun# taxe vamale de p(n# la H.,9& la importurile de panouri solare din China, pentru a combate politica de dumping a companiilor chineze. :axele de import vor afecta peste 8%% de companii din China 'i se vor situa )n medie la K.,H&. ntroducerea taxelor reprezint# rezultatul preliminar al unei investiga*ii antidumping deschis# de Comisia "uropean# )n luna septembrie a anului trecut, a spus oficialul citat. 5ncheta se va )ncheia )n luna decembrie, iar p(n# atunci guvernele !" vor decide dac# introduc tarife antidumping pentru o perioad# de cinci ani. nvestiga*ia C" vizeaz# importuri de $8 de miliarde de euro )n !" )n $%88, const(nd din panouri solare 'i componente ale acestora provenind din China. Companiile europene cer introducerea de tarife ridicate pentru a se proteja de

concuren*a intens# din China, dup# ce -tatele !nite au adoptat m#suri similare. "uropa reprezint# mai mult de jum#tate din pia*a global# a panourilor solare fotovoltaice. China se opune introducerii oric#ror bariere comerciale 'i va )ncerca # protejeze interesele companiilor chineze din domeniu, a declarat un purt#tor de cuv(nt al ,inisterului Comer*ului de la 1eijing. Companiile din China controleaz# peste M%& din pia*a european# a echipamentelor folosite )n produc*ia energiei solare, inclusiv panouri solare, fa*# de aproape %& )n $%%K, potrivit datelor "!.

0.'. Compania 2Apple3) acu$ata de practici comerciale incorecte in 4talia iulie 2612! Compania ST5ppleTQ a contestat o decizie a autoritatilor de reglementare din talia potrivit careia companiile trebuie sa ofere garantii de doi ani pentru electronice, gigantul american fiind obligat sa plateasca amenzi de F%%.%%% de euro si sa inchida temporar operatiunile sale de pe piata italiana. 5utoritatea de supraveghere antitrust 53C, din talia a amendat deja diviziile =5pple< cu 9%%.%%% de euro pentru ca nu au oferit garantie fara plata in cazul produselor sale, masura obligatorie inclusa in legislatia !niunii "uropene. 5utoritatea de reglementare din talia a spus ca =5pple<, producatorul iPhone/ului si iPad/ului, nu a respectat in intregime cererea initiala si a amenintat compania ca va primi noi amenzi. de =5pple<, care a pierdut recent un proces in instanta italiana impotriva deciziei reglementare oficiala, a spus ca a facut un nou apel.

Pe site/ul sau din talia, =5pple< a explicat ca a oferit o garantie fara plata de doi ani pentru defectele existente in timpul livrarii produselor plus un an de garantie gratis pentru acoperirea defectiunilor aparute dupa livrare. Pentru a extinde garantia de un an, =5pple< ofera clientilor posibilitatea sa cumpere planul de protectie =5ppleCare< (5PP), valabil pentru doi sau trei ani, in functie de produs. 5utoritatea de reglementare italiana spune ca =5pple< continua sa adopte practici comerciale incorecte si ar putea inchide operatiunile companiei americane din aceasta tara in F% de zile.

-I-LIO$RA.IE

8. -ite nternet : UUU.customs.ro $. -ite nternet : UUU.europa.eu F. -ite nternet : UUU.dce.gov.ro K. =Politica comerciala a !niunii "uropene< I 4r.+ctavia Cerchez,"d.7ogos,$%%M E. =Politica comerciala comuna !niunii "uropene< I 5drian 4obre,"d.!niversul Duridic,$%8% H. -ite nternet : UUU.business$K.ro .. -ite nternet : UUU.romanialibera.ro