Opera s-a dezvoltat fn Italia fncepiind cu anul1597 ~i s-a riispiindit rapid fn Europa.

jnsii compozitorii italieni, cum sunt Claudio ~i Alessandro Scarlatti, au riimas cele mai marcante influenfe fn noul gen artistic.
D e~i laorigini fonna opera avea piesa mai de degraba baza fiind o "literara",

recitalul -text cantat sau ~antat, cu linie melodica foarte slaba sau inexistenta -, spre sfar~itul secolului al XIX-lea, opera devine o fonna primordial melodica, piesa de rezistenta fiind aria. Aria este un solo lung In timpul caruia actiunea este suspendata ~i prin intermediul caruia interpretul exprima f1lozofia vietii sau deplange cruzimea soartei. Esential melodice, ariile au calitatea de a opri spectacolul In loc ~i su1'.1t plasate la sfar~itul aproape fiecarei scene. Partea recitativa a operei a fost rezervata dialogurilor, acompaniate de cateva acorduri

de clavecin 1n partile 1n care aqiunea se desfa~ura lent, ~i de 1ntreaga orchestrn 1n momente de maxima trnire emotionala. In aceasta perioada, aria era de tip da capo, construita dintr-o sectiune principala, o sectiune secundara ~i apoi reluarea 1ntregii sectiuni principale. Partea a treia nu insista deloc pe elementele intrigii, ci era menita sa puna 1n valoare calitatile vocale ale interpretului, devenind unul din principalele motive pentru punerea 1n scerul a unei opere. Interpretii cautau sa 1nfrumuseteze cat mai mult aceastaparte, ajungand la o ornamentatie vocala atat de elaborata, incat aducea publicul1o delir . Cei mai faimo~i interpreti erau "castrati", barbati castrati 1n copii;lrie pentru a-~1pastra vocea de soprana. In combinatie cu puterea barbatului adult, vocea de soprana devenea extrem de stralucitoare ~i de flexibila, cucerindadmiratia publicului, precum a reu~it celebrul Farinnelli (1705 -1782). Opera seria Barbatilor soprane le-au fost distribuite rolurile cele mai importante 10 opera seria (opera serioasa)pana 1n secolulXlX, candau fost 1nlocuiti de tenori. Opera seria devenise un spectacol plin de artificii; ca ~i subiectele

O Scena din Ernani, de Verdi, reprezenta,i data in 1970 la Opera din Roma.

tratate, de altfel -episoade din istoria antic~ tratate cu mult;l imaginatie ~i avand un grad mic de plauzibilitate. Cu toate acestea,aceasta a fost forma in care opera italian~ a cucerit Europa. De altfel, opera era interpretat;l aproape in intregime in limba italian~ compozitorul german Handel ~i chiar reformatori ~i inovatori precum Gluck sau marele Mozart, au compus oper~ "italian~". Doar francezii ~i-au dezvoltat o traditie proprie -intemeiat;l de Jean Baptiste Lully, care se n~scuse ~i tr:lise in Florenta, sub numele de Giovanni Battista Lulli!
Opera buffa Pe la rnijlocul secolului al XVIII-lea, opera seria a lnceput sa:fie rivalizata: de opera buffa, forma italiana: a operei cornice. Construita: pentru a avea un efect dramatic ~i un inteles, aceasta: forma: a operei avea ca eroi oarneni obi~nuiti~ chiar daca: uneori personajele erau puse in situatii dificile, tra:iau sentirnente reale (spre deosebire de personajele operei sena) ~i aveau vicii familiare publicului -la:comia, vanitatea. Oferind o alternativa: traditionalisrnului, opera buffa a avut o influenta:

OPERA

IT ALIANA

O Gaetano Donizetti a fost unul din cei mai prolifici compozitori italieni de opera, pana cand a fost lovit de o boala care i-a provocat paralizie ~i instabilitate psihica. intre 1816 ~i 1844,' a scris in jur de 70 de lucrari, printre care si binecunoscuta comedie Don Pasquale.

O Giuseppe Verdi a schimbat radical destinul operei italiene, punand un mai mare accent pe dramatism decat pe forma. Celebritatea lui Verdi se datoreaza de asemenea unui puternic ~i mi~cator Requiem, compus in 1874, la moartea unui prieten, marele scriitor Manzoni.

considerabil~ ~i In afara Italiei, provocand chiar un "rnzboi al comediantilor" In Franta. Printre cei mai remarcabili compozitori ai genului opera buffa se num~rn Pergolesi Paisiello ~i Cimarosa. in decusul secolului al XVIII-Iea, diferentele Intre cele dou~ genuri -opera seria ~i opera buffa au Inceput s~ se estompeze,1ncepands~ fie admise ~i 1n opera seria personaje ~i scene umoristice. Ariile au devenit mai putin dominante, accentul fiind pus pe ansamblu -un grup de personaje cantand Impreun~, dar de multe ori exprimand puncte de vedere diferite. Toate acestea,Impreun~ cu alte schimb~ri care au intervenit In forma ~i continutul operei au facut-o mai flexibil~ ~i mai interesan~. La Inceputul anilor 1800 castratii au 1nceput s~ disparn, chiar dac~ In continuare, interpretul principal (de obicei femeie: primadona) avea puterea de a Infrumuseta o arie ~i chiar de a o schimba substantial sau a o Inlocui cu aria preferat~ din alt~ opern! Rossini in ciuda tuturor realiz~rilor vremurilor precedente, secolul al XIX.lea a fost era de aur a operei italiene. Primul mare compozitor al acestei perioade a fost Gioacchino Rossini, geniu prolific, care a cunoscut un remarcabil succes atat In opera serioas~,cat ~i In opera comic~. Publicul tinde, totu~i, s~ prefere opera sa comic~, In mod special icuta Italianc~ In Alger (1813) ~i B~rbierul din Sevilia (1816), lucrarea sa cea mai cunoscu~ ast~zi. Compus~ In mai putin de dou~ s~pt~mani, In aceast~ oper~ se disting 172

influentele primelor lucrnri ale compozitorului. in anul 1824, Rossini. s-a mutat la Paris, ora$ care devenise capitala muzical~ a Europei, compunftnd in stilurile $i limbile francez~ $i italian~. William Tell (1829) este o lucrare impresionant de lung~ $i de ambitioas~, atftt de lung~, incftt doar rareori este interpretat~ in intregime, cu toate c~ uvertura (partea muzical~ de inceput, interpretata inainte de ridicarea cortineO este o faimoas~ pies~ clasic~. Dup~ terminarea lucrnrii William Tell, Rossini a incetat s~ mai compun~ pentru spectacole -o decizie pentru care nu s-a g~sit nici o explicatie, de vreme ce, la doar 37 de ani, Rossini era inc~ in plin~ fo~. Rossini a trait, fericit, se pare, inc~ 39 de ani de la aceast~retragere. Romanticii Succesorii lui Rossini au fost profund influentati de romantism, curent cultural european concentrat pe pasiune $i individualitate. Romanticii tr~iau nostalgia vremurilor de demult, in special vremurile citate in atftt de popularele romane ale lui Walter Scott. Une din compozitiile lui Gaetano Donizetti, Lucia de Lammermoor, a fost compus~ dup~ nuvela lui Walter Scott Mireasa de Lamermoo~ episodul in care o
O Joan Southerland joaca rolul titular in opera lui Donizetti Lucia di Lammermaor, rol care necesita o soprana cu o voce foarte agila.

nebuna, Lucia,traie~te 1n imaginatie casatoria cu iubitUl pe care 11pierduse este cea mai faimoasa scena de nebunie din opera -genul de scena care devenise foarte popular la romantici, unde regula o reprezenta tragicul ~i extremul. Italienii continuau sa 1ndrageasca atat opera comica, cat ~i suferintele romantice; Donzetti a fost adeptul ambelor genuri, compunand 1n jur de 70 de opere. Contemporanul sau, Vincenzo Bellini a murit tanar, dar a lasat 1n urma sa cateva capodopere precum Norma (1831), opera romantica compusa pe scene din conflictele 1ntre druizi ~i cuceritorii romani. Donizetti ~i Bellini sunt mae~tri ai stilului bel canto -1n traducere literala "cantare frumoasa", dar aceasta nu se refera la stilul ornamental asociat castratilor, ci la un lirism aparte, 1ncarcatde emotie puternica. Verdi Cel mai mare compozitor italian de opera este Giuseppe Verdi, care a trait pana la varsta de 87 de ani, cariera sa lunga ~i plina de succes 1ntinzandu-se de la Oberto (1830), pana la Falstaff (1893). Fiu de tarani, Verdi a avut norocul de a intalni un protector bogat care i-a finantat studiile. Nefiind admis la Conservatorul din Milano, a trebuit sa-~i continue studiul cu profesori privati, muncind in acela~itimp. Cand, 1n sfa~it, cariera sa parea sa se contureze, Verdi a fost descurajat de insuccesul unei lucrari ~i de moartea sotiei sale ~i a celor do.i copii. cand parea sa fi renuntat la compus, un producil.tor i-a dat

libretul (scenariul) operei Nabucco. Entuziast, Verdi a compus opera, jar spectacolul s-a dat in anul 1842. Deosebitul succes de care s-a bucurat acest spectacol s-a datorat in mare parte corului "Va pensiero", care exprima senimentele evreilor captivi in Babilon. ltalienii au considerat aceast:lscenii a referire la situatia in care se giiseau ei, dominati fiind de austrieci, scene patriotice de acest gen regiisindu-se in compozitiile urma:toareale lui Verdi. Numele de Verdi este de fapt un cod; el vine de la Victor Emmanuel, in care italienii credeau pentru eliberarea t:lrii lor. in "Viva Verdi!", fiecare litern din numele compozitorului are o semnificatie. Astfel Verdi semnificii Vittorio Emmanuel, Re d'Italia (Victor Emmanuel, Rege al Italiei). Dupii alungarea austriecilor, Verdi a fast cativa ani (Intre 1861 ~i 1865) membru al Parlamentul. Cele mai cunoscute opere intre 1850 ~i 1860, Verdi a compus cele mai cunascute opere ale sale: Rigoletto (1851), II Tovatare (1853) ~i Traviata (1853), in care intensitatea drarnaticii se 1mbinii cu o bogatii inventivitate melodicii. Alte lucriiri renumite ale marelui compozitor sunt Aida (1871), Otello (1877) ~i O Interiorul Operei La Scaladin Milano, construita pe locul unei biserici, Santa Maria alIa Scalla~i deschisala 3 august 1778. O Necru1atoarea prin,esachinezoaica din Turandot, o opera a pianistuluiFerruccio Busoni.Povesteaa fost prelucrata~i de Puccini.

OPERA

ITALIANA

Tosca (1900) ~i Madam Butterfly (1904), poveSte patetica cu eroina ~i cadru japonez. Puccini a compus ~i un "western": The Girl of the Golden West (Fata din vestul de aur) (1910), precum ~i o operachineza romantica, Turandot, neterminata pana la moartea lui Puccini, survenita In 1924, ~i terminata de Francesco Alfano; prima reprezentatie a avut loc In 1926. Marea traditie lirico-dramatica a operei italiene a secolului al XIX-lea se termina cu Puccini, Insa viata operei italiene nu se opre~te aici; se remarca de acum Incolo compozitori italieni moderni precum Ferruccio Busoni, Gian Carlo Menotti ~i Luigi Dallapiccola. Traditia operei italiene se Imbina cu talentul marilor interpreti, In special tenori, de la Caruso ~i Gigli ~i pana la Luciano Pavarotti, care au facut din opera italiana una din formele muzicale cele mai celebre.

O Giaacchina Rassini a campus cate daua, trei lucrari pe an, pana la varsta de 37 de ani, dupa care s-a retras, pentru a gusta in vaie placerile de gurmand.

'" 16 IX

Falstaff (1893), inspirate din Shakespeare. Personajele romantice ale lui Verdi au dominat scenele teatrelor o lung;l perioad;l de timp, ins;l in 1890 a ap;lrut un nou curent, realismul, care se distinge prin personaje obi~nuite, alese din viata de zi cu zi; povestea r~manea ins;l inc;lrcat~ de emotii putemice, dra~ ~i violent~. Cele mai cunoscute lucr;lri apartinand acestui curent sunt Cavalleria Rusticana (1890), de Pietro Mascagni ~i Pagliacci (1892), de Ruggerio Leoncavallo, ambele pove~ti in care gelozia duce la sfar~ituri violente. Pagliacci ("Bufonii") este construit~ pe o poveste foare interesant;l, in care personajele joac;l intr-o pies~ (teatru in teatru) care oglinde~te situatia lor, transformandu-se intr-o adev~rat;l tragedie in fata spectatorilor. Puccini Giacomo Puccini este adev~ratul succesor al lui Verdi; darul s~u deo~ebit pentru linia melodic~ a f~cut din anile sale, in special anile ultimei lucr;ln, Turandot, adev~rate lucr;ln clasice. Puccini acorda o atentie deosebit~ libretelor, avea fler pentru efectele teatrale ~i un talent deosebit in a readuce, pnn intermediul muzicii, atmosfera vremunlor de demult ~i a locunlor exotice. Manon Lescaut (1893) a fost pnmul mare succes allui Puccini; se spune c~ dup~ pnt:Ila reprezentare a avut nici mai mult, nici mai putin de 50 de bis-un. Iar urm~toarele trei compozitii ale sale se num;lr;l, de asemenea, pnntre lucr;lnle de opern cele mai celebre: La Boheme (1896), despre viata ~i dragostea scnitonlor ~i arti~tilor panzieni, melodrama 174 ~

O Traviata lui Verdi ramane una din cele mai celebre opere, a carei eroina, Violetta, este o curtezana care moare in final de pneumonie. Aceasta edi,ie a partiturii este realizata ~i publicata de Ricordi, care l-a sus,inut pe compozitor ~i l-a ajutat sa devina celebru ~i in afara Italiei.

0
Portret al lui Giacomo Puccini. unul dintre cei mai celebri compozitori italieni. Talentul lui Puccini se exprima in linii melodice pline de fort,a, situa,ii realiste ~i intrigi dramatice. Avea. de asemena. un fler deosebit pentru efecte teatrale ~i era un ochestrator foarte telentat.

'" 15 .x

Arta $i omul 60 -RICHARD

WAGNER I