Sindromul extrapiramidal Pentru efectuarea miscarii este nevoie atat de sistemul piramidal, cat si de sistemul extrapiramidal alcatuit din

formatiunile extrapiramidale si din caile extrapiramidale. Functiile structurilor extrapiramidale in controlul miscarii: 1. reglarea tonusului muscular 2. reglarea constantelor de miscare (viteza miscarii, initierea si finalitatea miscarii) Lezarea structurilor extrapiramidale duce la aparitia sindromului extrapiramidal care este de doua feluri: a.hiperton hipo!inetic (consecinta este cresterea tonusului muscular si reducerea, scaderea activitatii motorii) ".hipoton hiper!inetic (miscarile involuntare dein coreea) #indromul extrapiramidal hiperton$hipo!inetic apare in urmatoarele circumstante patologiece: 1. "oala Par!inson cea mai cunoscuta manifestare 2. sechelele unor neuroinfectii (encefalite) %. neurotraumatisme &. tumori ce afecteaza structurile extrapiramidale '. ateroscleroza cere"rala (. "oli genetice si meta"olice ). intoxicatii (haloperidol, monoxid de car"on etc.) Boala Parkinson Boala Parkinson este o "oala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor dopaminergici din sistemul nervos central. *ste cea mai frecventa "oala neurodegenerativa dupa "oala +lzheimer. ,ul"urarile apar cel mai adesea intre '- si )- ani si afecteaza preponderent "ar"atii. La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de im"atranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. #e pare ca in momentul manifestarii primelor simptome intre (-. si /-. din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt de0a distruse. Etiologie Prin moartea neuronilor din structurile extrapiramidale, in "oala Par!inson se creeaza un deficit de dopamina. 1n mod normal, controlul miscarilor este rezultatul unui echili"ru dintre cantitatea de dopamina si acetilcolina (neurotransmitatorul implicat in trasnsmiterea influxului nervos pe calea piramidala). Prin pierderea acestui echili"ru, rezulta tremorul, rigiditatea si pierderea coordonarii. 2auza pierderii progresive a neuronilor in "oala Par!inson ramane insa necunoscuta. 3amenii de stiinta indica o asociere dintre factorii de mediu si cei genetici.

Factorii de mediu: expunerea precoce sau prelungita la su"stante poluante chimice sau la pesticide (ier"icide si insecticide) consumul unui drog (4P,P) poate cauza semnele si simptomele "olii Par!inson drogul are un efect similar pesticidelor medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau su"stantele care "locheaza receptorii de dopamina intoxicatia cu monoxid de car"on sau cu mangan hidrocefalia, tumorile craniene, hematom su"dural, tul"urarile idiopatice degenerative Factorii genetici $ toate cauzele genetice cunoscute explica mai putin de '. din cazurile de Par!inson. Tablou clinic 5e"utul este insidios, in general in decada a ($a, cu o medie in 0urul varstei de '' ani, cu manifest6ri asimetrice, printr$o tremuratura usoara sau o a!inezie mai mult sau mai putin glo"ala. 2ele trei semne cardinale ale "olii Par!inson sunt: tremorul de repaus rigiditatea "radi!inezia. 5intre acestea, doua sunt esentiale pentru sta"ilirea diagnosticului. 1nsta"ilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de o"icei dupa / ani de evolutie a "olii. ,remorul de repaus $ in )-. din cazuri, gesturile ritmice incontrola"ile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. ,remorul este diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres, de o"oseala, de emotii si de frig. 7igiditatea $ se refera la cresterea rezistentei la mo"ilizarea pasiva a muschilor. 5omina la musculatura trunchiului si a gatului (perna psihica). ,otodata, determina atitudinea particulara a pacientilor: trunchi usor aplecat inainte, coatele si genunchii sunt usor flectati, degetele sunt in flezxie, iar articulatiile mainii sunt in extensie. Faptul ca tonusul muscular este crescut se demonstreaza si in momentul in care, incercand sa extinzi ante"ratul "olnavului pe "rat, apare senzatia de miscare sacadata, intrerupta 8 semnul rotii dintate.

9radi!inezia $ se refera la lentoarea miscarilor (miscarile se fac cu intarziere), dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. 9radi!inezia este vizi"ila prin micrografie (scris de mana mic, ilizi"il), hipomimie (diminuarea miscarilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuata). 1nsta"ilitatea posturala se refera la tul"urarile de echili"ru si coordonare. +paritia sa este o etapa importanta in evolutia "olii, deoarece insta"ilitatea posturala este dificil de tratat si este o sursa de invaliditate in stadiile avansate ale "olii. 5ementa survine tardiv in evolutia "olii Par!inson si afecteaza 1'. $ %-. din pacienti. 4emoria recenta este afectata. +lte semen si simptome sunt: tul"urari ale somnului dificultati la deglutitie micrografie (scris mic, ilizi"il) hipofonie (voce diminuata, monotona) si dificultati la articularea cuvintelor confuzie, pierderea memoriei tul"urari ale mersului, cu pasi mici, tarsaiti: tendinta accentuata spre cadere prin pierderea reflexelor posturale pierderea "alansului "ratelor in timpul mersului ,ul"urari ale sistemului nervos autonom, vegetativ: hipersalivatie, hipersudoratie, "ufeuri de caldura, exagerarea secretiei glandelor se"acee (dermatita se"oreica), incontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii hipotensiune ortostatica modificari ale personalitatii, depresie, anxietate

Evolutie: depinde de forma clinica, de conditiile de viata si de tratament. Diagnosticul de boala Parkinson 5iagnosticul este clinic. 9oala Par!inson este suspectata la pacientii peste '' ani, cu tremor de repaus, rigiditate si lentoare a miscarilor. 5iagnosticul este confirmat de prezenta semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tul"urari de mers caracteristice (pasi mici, lipsa "alansului "ratelor in timpul mersului). ,otodata, acesti pacienti raspund "ine la L$5opa. TRATAMENT 5esi nu exista un tratament curativ pentru "oala Par!inson, simptomele sale pot fi atenuate cu a0utorul medicamentelor, dar si prin modificarea stilului de viata. 1n general, simptomele pot fi controlate cu succes daca tratamentul este adaptat evolutiei "olii. 1n ciuda depresiei si a anxietatii cauzate de "oala Par!inson, se recomanda mentinerea unui stil de viata activ. 3"iectivul tratamentului consta in controlarea semnelor si simptomelor pe o perioada de timp cat mai lunga, cat si reducerea efectelor adverse. 4edicamentele ofera un "un control

simptomatic timp de & ( ani. 5upa acest interval, invaliditatea progreseaza in ciuda tratamentelor, iar numerosi pacienti dezvolta complicatii motorii pe termen lung. +lte cauze ale invaliditatii in stadiile tardive ale "olii Par!inson sunt insta"ilitatea posturala (tul"urarile de echili"ru) si dementa. !Tratamentul neuroprotector ,erapiile neuroprotectoare sunt cele care incetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. #elegilina este medicamentul considerat drept un posi"il agent neuroprotector, desi efectele sale "enefice nu au fost in intregime demonstrate. #elegilina poate fi prescrisa inca de la de"utul "olii. *a diminueaza degradarea dopaminei naturale si a dopaminei formate cu a0utorul levodopei. 1n plus, se pare ca selegilina impiedica formarea de radicali li"eri si de toxine, prote0and astfel celulele sanatoase. "!Tratamentul simptomatic # consta in precursori de dopamina 4omentul adecvat pentru initierea medicatiei depinde de mai multi factori (varsta, stilul de viata, gravitatea simptomelor etc.) 4edicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele "olii, dar nu opresc evolutia sa. a)+socierea dintre levodopa si un inhi"itor de dopa$decar"oxilaza (car"idopa sau "enzerazida) este tratamentul simptomatic standard pentru "oala Par!inson, cu cele mai putine efecte adverse pe termen scurt. Levodopa sau L$dopa este un precursor al dopaminei. Levodopa este deseori asociata cu car"idopa sau "enzerazida pentru a o"tine efecte optime sau pentru a diminua efectele secundare (greturi, varsaturi, ameteala). *ficacitatea sa scade in timp: medicamentul devine ineficient in '$( ani. 5e aceea, se rcomanda ca simptomele "olii Par!inson sa fie marcate inainte de a prescrie levodopa. ")+gonistii de dopamina "romocriptina, pergolida, pramipexol si ropinirol pot fi prescrisi imediat dupa sta"ilirea diagnosticului, sau in asociatie cu levodopa intr$un stadiu avansat al "olii. +gonistii de dopamina au efecte compara"ile cu levodopa ; car"idopa<"enzerazida in stadiile incipiente ale "olii, dar nu sunt suficient de eficiente in controlarea semnelor si simptomelor in stadiile avansate. Levodopa si agonistii de dopamina pot provoca somnolenta si scaderea vigilentei, astfel incat capacitatea de conducere a vehiculelor poate fi diminuata. ,otodata, L$dopa da in timp efecte secundare care constau in miscari involuntare (dis!inezii si distonii), precum si halucinatii. c)4edicamentele anticolinergice (antagonisti ai acetilcolinei) "enzotropina, trihexifenidil contri"uie la reducerea tremorului la unele persoane, resta"ilind echili"rul intre dopamina si acetilcolina la nivelul creierului.

d)+mantadina are efecte "enefice pentru pacientii cu Par!inson. 1ntrucat amantadina nu permite decat o usoara reducere a simptomelor, ea este utilizata la pacientii intr$un stadiu incipient al "olii. e)+ntidepresivele (amitriptilina) sunt prescrise la unii pacienti cu "oala Par!inson. 4ai multi factori pot antrena stari depresive la "olnavii ce sufera de o "oala cronica degenerativa: sarcinile zilnice care devin progresiv mai dificile, modificarile fiziologice ce se produc la nivelul creierului in cursul "olii si efectele secundare ale unor medicamente. $!Tratamentul c%irurgical Pentru pacientii ce se gasesc intr$un stadiu avansat al "olii, in care simptomele nu mai raspund la medicatia o"isnuita, se poate recurge la o interventie chirurgicala, in functie de starea generala a persoanei si de calitatea vietii. =na dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia talamusului, pentru a reduce tremorul par!insonian. consta in distrugerea unei parti a

#timularea cere"rala profunda ce consta in implantarea unor electrozi in anumite structuri extrapiramidale ale creierului *lectrozii sunt conectati la un stimulator, implantat in regiunea su"claviculara, prin intermediul unor fire de legatura. 5ispozitivul stimuleaza regiunile precise de la nivelul creierului si poate fi adaptat in functie de evolutia "olii, pentru a controla simptomele si a elimina efectele adverse. Pacientul poate controla stimulatorul cu a0utorul unui dispozitiv extern. &!'inetoterapia ( este un ad0uvant terapeutic important si consta in exercitii fizice zilnice si gimnastica, reeducare functionala, refacerea echili"rului postural etc. )!Psi%oterapia # utila in cazul pacientilor la care intervin tul"urari de personalitate sau diferite alte tul"urari psihice.