Sunteți pe pagina 1din 16

Iapa lui Voda

ntr-o toamna aurie am auzit multe povesti la Hanul Ancutei. Dar asta s-a ntmplat ntr-o departata vreme, demult, n anul cnd au cazut de Snt Ilie ploi naprasnice si spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru n nouri, deasupra pu oaielor !oldovei. Iar niste paseri cum nu s-au mai pomenit s-au nvolburat pe furtuna, vslind spre rasarit" si mos #eonte, cercetnd n cartea lui de zodii si talmacind semnele $%&$%r$%'r lui Iraclie-mparat, a dovedit cum ca acele paseri cu penele ca bruma... de razboi ntre mparati si bielsug la vita de vie. Apoi, ntr-adevar, mparatul-Alb si-a ridicat muscalii lui mpotriva lumii pagne, si, ca sa se mplineasca zodiile, a daruit Dumnezeu rod n podgoriile din tara-de-(os de nu mai aveau vierii unde sa puie mustul. s-au pornit din partile noastre carausii ca s-aduca vin spre munte, s-atuncea a fost la Hanul Ancutei vremea petrecerilor si a povestilor. )aberele de cara nu se mai istoveau. #autarii cntau fara oprire. *nd cadeau unii, doborti de truda si de vin, se ridicau altii de prin cotloanele anului. s-attea oale au farmat bautorii, de s-au crucit doi ani muierile care se duceau la trg la +oman. si, la focuri, oameni ncercati si mesteri frigeau artane de berbeci si de vitei, ori pr-pleau clean si mreana din !oldova. Iar Ancuta cea tnara, tot ca ma-sa de sprncenata si de vicleana, umbla ca un spiridus ncolo si-ncoace, rumana la obra,i, cu catrinta-n bru si cu mnicile suflecate- mpartea vin si mncari, rsete si vorbe bune. )rebuie sa stiti dumneavoastra ca anul acela al Ancutei nu era an, era cetate. Avea niste ziduri groase de ici pna colo, si niste porti ferecate cum n-am vazut de zilele mele. n cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si carute si nici abar n-aveau dinspre partea otilor... #a vremea de care vorbesc, era nsa pace n tara si ntre oameni buna-voire. .ortile stateau desc ise ca la Domnie. si prin ele, n zile line de toamna, puteai vedea valea !oldovei ct batea oc iul si pclele muntilor pe paduri de brad pna la *ea lau si Halauca. Iar dupa ce se cufunda soarele nspre tarmul celalalt si toate ale departarii se stergeau si lunecau n tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite. *ontenea cte un rastimp viersul lautarilor, si porneau povestile... Statea stlp acolo, n acele zile grase si vesele, un razas strain, care mie mi era drag foarte, nc ina oala catra toate obrazele, asculta cu oc ii dusi cntecele lautarilor si se lua la ntrecere pna si cu mos #eonte la tlcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta... /ra un om nalt, carunt, cu fata uscata si adnc brazdata, n ,urul mustatii rusinate si la coada oc ilor mititei, pielea era scri,elata n creturi marunte si nenumarate. 0c iul lui era aprig si neguros, obrazul cu mustata rusinata parea ca rde cu tristeta. l c ema Ionita comisul. Dumnealui Ionita comisul avea o punga destul de grea n c imir, sub straiele de siac sur. si venise calare pe un cal vrednic de mirare. /ra calul din poveste, nainte de a mnca tipsia cu ,ar. 1umai pielea si ciolanele2 3n cal roib, pintenog de trei picioare, cu saua nalta pe dnsul, neclintit ntr-un dos de parete, cu manunc iul de ogrin,i sub bot... 4/u aici s trecator... cuvnta, cu oala n mna, dumnealui Ionita comisul" eu ncalic si pornesc n lumea mea,.. +oibu meu i totdeauna gata, cu saua pe el... *al ca mine n-are nimeni... ncalic, mi plesnesc caciula pe-o urec e si ma duc, nici nu-mi pasa...5 De dus nsa nu se ducea. Statea cu noi. - ntr-adevar... i raspunse ntr-un rnd mos #eonte" cal ca al dumitale nu se gaseste sa umbli noua ani, la toti mparatii pamntului2 1umai pielea lui cte parale face2 *nd ma gndesc, m-apuca groaza... - Sa stii dumneata, prietine #eonte2 striga razasul zbrlindu-si mustata rusinata. Asemenea cal uscat si tare nu stie de nevoie nici de .truda. #a mncare se uita numai c-un oc i si nu se supara cnd l las neadapat. si saua parca-i crescuta dintr-nsul. Aista-i cal dintr-o vita aleasa. Se trage dintr-o iapa tot pintenoaga, cu care m-am fudulit eu n tineretele mele si la care s-a uitat cu mare uimire c iar maria-sa 6oda !i alac e Sturza... - *um s-a uitat cu uimire, cucoane Ionita7 /ra tot asa de slaba7 - Se-ntelege. Asta-i o poveste pe care as putea sa v-o spun, dacam-ascultati... - *um sa n-ascultam, cucoane Ionita7 mai ales o poveste din vremea lui !i ai 6oda Sturza2 - si mai ales din vremea tineretelor mele... raspunse razasul, serios. .e vremea, aceea, tot n acesta loc ne aflam, n prea,ma focurilor si a caralor cu must, cu alti oameni care acuma-s oale si ulcele" si-n ,urul nostru umbla Ancuta cealalta, mama acesteia, care si ea s-a dus ntr-o lume mai putin vesela, n vremea aceea stam eu naca,it foarte, ntr-o zi, n usa anului, cu oala n mna stnga si cu frul iepei n dreapta... si Ancuta cealalta sedea ca si asta, tot n locul acela, rezemata de usorul usii, si asculta ce spuneam eu... *e voi fi spus atunci nu stiu, - au fost vorbe care au zburat ca si frunzele de toamna... *omisul Ionita zmbi fara veselie, n mustata-i rusinata si aspra, pe cnd noi cei de fata, gospodari si carausi din tara-deSus, ne asezam n ,uru-i pe butuci si pe protapurile caralor, cu barbiile naltate si cu oc ii rotunzi. Ancuta cea tnara sta n prag, rezemata de usor" si-o batea soarele de toamna piezis, aurindu-i ,umatate de obraz, n vale, aproape, sticlea !oldova printre zavoaie, si departe se prevedeau muntii, - talazuri de cremene sub pclele albastre. *alul cel slab al razasului, din coasta anului, simtind tacere n prea,ma, nec eza deodata subtire si rn,i nspre noi ca un demon. Ancuta si ntoarse oc ii sprncenati spre el, nfricosata si uimita.

- A a2 vorbi comisul" iaca asa rnc eza si rdea si iapa cea batrna... Acu ea, cine stie, poate-i oc i ori dinte de lup, dar rsul ei tot traieste, si se sparie de el alta Ancuta. *um va spuneam, domnii mei, eu stam aici n acest loc, gata de duca, cu picioru-n scara. si iaca, numai ce aud pocnind arapnic si duruind trasura pe arcuri" si, cnd mi nalt si-mi feresc capul, vad venind pe slea o drosca cu patru cai bulzis... 6ine si se opreste la an, dupa rnduiala. si se coboara din ea boierul, ca sa vada oc ii Ancutei, cum era datina. *um s-a apropiat, eu i-am nc inat oala cu vin si i-am poftit sanatate. /l s-a oprit n loc si s-a uitat zmbind la mine si la iapa, si la oamenii care erau n prea,ma mea, si-i-a placut nc inarea. /ra un boier marunt la stat, cu barba rosa rotun,ita, si purta la gt un lantug subtire de aur. - 0ameni buni, zice boierul acela" tare ma bucur ca vad c ef si voie-buna n tara !oldovei... - si noi ne bucuram, zic eu, ca auzim asemenea vorba. Asta plateste ct si vinul cel mai ales. Atunci boierul a zmbit iar si m-a ntrebat pe mine de unde sunt si unde ma duc. - *instite boierule, am raspuns" eu, de neamul meu, sunt razas de la Draganesti, din tinutul Sucevei. Dar asezarile mele sunt nestatornice si dusmanii mei au colti lungi si ascutiti. Am o pricina, cinstite boierule, care nu se mai istoveste. Am mostenit-o de la parintele meu dascalul Iona si tare ma tem c-am s-o las si eu mostenire copiilor mei, daca m-a nvrednici Dumnezeu sa-i am. - *um asa7 a ntrebat cu mirare boierul. - Asa, precum spun. *aci pricina noastra de ,udecata a pornit, cinstite boierule, dinainte de 6oda *alima . si-am avut nfatisare si s-au dus la divanuri rnduri de oameni, si s-au facut cercetari si otamice, si s-au cerut marturii cu ,uramnt, siau murit unii din neamul nostru ,udecndu-se si s-au nascut altii tot pentru ,udecata, si iata, nici n zilele mele, nu s-a gasit nca dreptatea. 8a vra,masul cu care ma lupt mi-a mai taiat cu plugul din ocina parinteasca doi stn,eni si cinci palme, lnga prisaca 6elii. s-atunci, ridicnd noua plngere la ispravnicie, iarasi n-am gasit mila, caci potrivnicul meu, sa nu va fie dumneavoastra cu, suparare, e corb mare boieresc. Dac-am vazut si-am vazut, am mai cobort o data din coarda sacul cu rtoagele si cu pecetile cele vec i, le-am mai slovenit si le-am ales, si-am pus ndreptarile pe care le socot nestirbite colea, lnga c imir, si-am ncalicat pe roaiba mea si de-acu nu ma opresc dect la 6oda. Sa-mi faca el dreptate2 - *um se poate7 s-a mirat iar boierul, mngindu-si barba si ,ucnd ntre degete lantugul cel de aur. )e duci la 6oda7 - !a duc2 S-apoi daca nici 6oda nu mi-a face dreptate... 8oierul a pornit sa rda. - /i, si daca nu ti-a face dreptate nici 6oda7... Aici comisul Ionita si cobor putin vocea, dar Ancuta cea tnara, cum facuse odinioara cealalta, mpungnd ntr-o parte cu capul, ntinse urec ea si auzi ce trebuia sa se ntmple daca nici la 6oda n-ar fi gasit razasul dreptate. Daca nici 6oda nu i-a face dreptate, atunci sa pofteasca !aria Sa sa-i pupe iapa nu departe de coada2... *nd a rostit comisul vorba asta mare, fara ncon,ur, asa cum vorbesc oamenii la noi, n tara-de-Sus, Ancuta si-a strns buzele si s-a prefacut ca se uita cu luare-aminte n lungul slea ului. - *nd am spus eu vorba asta, urma razasul, Ancuta cea de-atunci si a dus repede palma la gura si s-a facut ca se uita ncolo, n lungul drumului. Iar boierul a prins sa rda. .e urma s-a oprit, mngindu-si barba si ,ucndu-se cu lantugul de aur. - si cnd socotesti sa te nfatisezi la 6oda7 a ntrebat dumnealui. . - Apoi, cinstite boierule, numai oala asta de vin s-o desert ntru slava domniei tale, pe urma ma ridic n sa ca Alisandru !ac idon si nu ma opresc dect la Iesi. Iar daca vrei si domnia ta sa gusti roada proaspata de 0dobesti, atunci o aduce Ancuta must ros ntr-o oala noua si noi prea mult ne-om bucura, cucoane, de cinstea care ne-o faci... 8oierul s-a ntors zmbind catra Ancuta cea de demult, care era ca si aceasta de sprncenata si de vicleana, s-a poftit o oala noua de lut cu must ros din tara-de-(os. /u, ca razas ce ma aflu, am cerut cu semetie sa platesc eu cinstea aceea siam zvrlit patru parale n poala Ancutei... Dupa aceea boierul s-a suit n drosca lui cu arcuri si s-a dus. Iar eu, ncalicnd precum am fagaduit, nu m-am oprit dect n trgul Iesului, si-am tras la un an, lnga biserica lui #ozonsc i, peste drum de *urtea Domneasca. si a doua zi catra amiaza, spalat si pieptanat, m-am nfatisat cu inima batnd la poarta *urtii. Acolo dorobantul mi-a pus spanga ntre oc i. si dupa ce-am spus ce durere am, a strigat spre odai, s-a venit dintr-acolo un ostean batrn care m-a dus ndata ntr-o camaruta din launtrul curtii, unde rni-a iesit nainte un ofiter tinerel si subtire, mbracat numa-n fireturi si-n aur. - *e poftesti dumneata, omule7

- Iaca asa s-asa, - eu sunt comisul Ionita, razas de la . Draganesti, si-am venit la 6oda, nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. - .rea bine, a raspuns ofiterul cel tnar. 6oda ti poate asculta c iar acuma plngerea. #asa ici palaria si intra pe usa asta mititica. Dincolo, n odaia cea mare, ai sa gasesti pe 6oda s-ai sa-i spui lui ce te doare. Atuncea mi-a navalit sngele n oc i si mi s-au mpain,enit vederile. Dar am strns din masele si mi-am tinut firea. si desc iznd ofiterul usa cea mititica, am intrat ntr-o lumina mare, si, cum eram cu grumazul plecat, am zarit botforii de maroc in ai lui 6oda si-am cazut n genunc i. si ma gndeam ca la domn nou si tnar trebuie sa gasesc eu mila pentru supararile mele. - !aria ta, am strigat eu cu ndrazneala, am venit sa-mi faci dreptate2 6oda mi-a raspuns-Scoala-te. Auzindu-i vocea, am ridicat ca-ntr-un fulger privirea, si-am cunoscut pe boierul de la an. .e loc am nteles ca trebuie sa nc id oc ii si sa fiu nfricosat. !i-am plecat mai adnc fruntea, am ntins mna, am apucat poala ainei si-am dus-o la buze. - Scoala-te2 a zis iar 6oda, - si arata-ti ndreptarile. *nd m-am ridicat n picioare, am bagat de sama ca oc ii boierului meu se ncreteau a rs ca si la an, cnd primise oala cu must ros din manile suflecate ale Ancutei. Scot cu ndrazneala rtiile din tasca de piele si i le ntind, si ncep a-i spune. si-i spun eu despre toate valurile cte s-au bntuit, despre tot veninul ct l-am adunat n inima mea, si ct l-am mostenit de la mortii mei. si cetind 6oda rtiile si plecndu-si de aproape oc ii pe pecetile de ceara, s-a nseninat si-a grait cam pe nas- 8ine, razasule, am sa-ti fac dreptate. Are sa mearga cu tine un om al meu cu porunca tare, sa faca rnduiala la Draganesti. /u, cnd am auzit, am dat iar n genunc i si 6oda iar mi-a poruncit sa ma scol. Apoi, cu oc ii subtiati a zmbet, m-a batut pe umar- /i, dar daca nu-ti faceam dreptate, cum ramnea7 - Da, mariana, raspund eu rznd, cum sa ramie7 /u vorba nu mi-o iau napoi. Iapa-i peste drum2 si-atta az a facut 6oda !i ai pentru raspunsul meu, ca m-a batut iar pe umar si si-a adus aminte si de oala cu vin ros pe care i-am platit-o patru parale - si rznd, a poruncit sa vie slu,basul care sa mearga cu mine" si subt oc ii lui, pe loc, s-a scris porunca tare, - si cnd am ncalicat de la an de lnga #ozonsc i si-am purces napoi, el se uita zmbind de la fereastra desc isa si-si mngia barba... Iaca de ce trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioare- pentru ca aista-i mostenire din iapa lui 6oda si cnd rnc eaza el si rde, parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele. Dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt eu2 s-acuma sa mai primim vin n ulcele si sa ncep alta istorie pe care de mult voiam sa v-o spun...

Haralambie
*u ulcica-n stnga, comisul Ionita si mngie cu doua degete de la mna dreapta mustatile rusinate. Dregndu-si vocea, se pregati sa nceapa o povestire mai strasnica si mai minunata dect cea cu iapa lui 6oda. Atunci cu mare dragoste si placere s-a ridicat din coltul lui calugarul cel care venea de la munte, si, cumpanindu-si oala n dreptul barbii, a slobozit cuvnt. .na ntr-acea clipa tacuse si se ndeletnicise cu oala si mai nu-l vedeam din barba. Acum ne ntoarseram cu mirare catra el. - 6rednici crestini si gospodari, a nceput cuviosia sa, si dumneata, cinstite comise Ionita de la Draganesti2 Sa ma iertati ca eu pna acuma am tacut. Am urmat unei nvataturi filosofesti" si ceream n tacerea mea a pretui bunatatea vinului. 1oi, acolo, sus, sub stncile *ea laului, numai ct visam la viata dulce de la podgorii. *u afine si cu zar nu ne putem veseli, iar ursii nu fac cumatrii, caci nca n-au primit luminatul botez. Asa eu, ducndu-ma din porunca egumenului nostru la sfnta !itropolie si din rvna mea vrnd a ma nc ina la biserica marelui mucenic Haralambie, am facut popas ntre dumneavoastra" si dupa ce mi-am legat calul de belciug, ,upneasa gazda a ales si pentru mine o oala noua, care a fost mai mare si mai frumoasa" si mult s-a bucurat sufletul meu ntre frati si ntru veselie. Am ascultat si lautari si nu mi-am astupat urec ile. *i pentru pacatele mele va fi si iertare de la Acel carele are multa mila. Deci am crezut ca se cuvine sa ma ridic si eu si sa va cunosc pe toti dupa faptele si vorbele dumneavoastra. si-am ascultat cu mare mirare ce-ati spus s-ati povestit. si-ntai pentru dumnealui comisul Ionita vreau sa-nc in, si pentru iapa domniei sale... 9raind acestea, calugarul a saltat oala, sorbind, si si-a astupat oc ii, iar cnd a cobort-o, comisul a ciocnit cu el- ti multamesc, parinte, si-ti sarut dreapta, a vorbit razasul. Dupa cuvnt se vede ca ne esti frate. *are-i numele cuviosiei tale7

- 1umele meu ntru Hristos e 9 erman, cinstite comise, - a raspuns calugarul" si eu din munte acu ma cobor ntia oara n viata mea si ma duc la trgul Iesilor. Iar cnd m-oi ntoarce napoi la sc itul nostru, am sa fac o rugaciune si pentru sufletul domniei tale. 1umai nainte de a-ti ncepe dumneata istorisirea, sa ngadui sa nc in un strop si pentru mos #eonte, care sede aici la dreapta mea ca un batrn prea ntelept. /u vad ca dumnealui cunoaste semnele vremii si crugul lunii si al stelelor si poate ceti n zodii. / om nvatat si tine minte de demult. si cu toate ca nici eu nu-s tnar, dar naintea lui ma dau batut si ma-nc in cu sanatate2 +idicndu-se, mos #eonte a ciocnit oala, a multamit s-a sarutat dreapta parintelui 9 erman. - s-a mai ramas si pentru altii, a grait iarasi mona ul. Se cuvine a mai sorbi din rodul pamntului s-al soarelui si pentru mos :a aria, fntnarul. Apa pe care-o scoate el la lumina cu mare mestesug nu-i asa de gustoasa ca vinul, dar e mai sfnta si mai placuta lui Dumnezeu. 1oi oamenii suntem pacatosi si ne ndeletnicim si cu altele. si mai nc in si pentru badea 9 eorg ita, vatavul de carausi al cneazului *antacuzin- am nteles ca-i om sagalnic si cnta din fluier. si pentru mesterul Ienac i coropcarul, care duce-n laditile lui lucruri usoare si de mare pret- bucurii de fata mare. si dupa ce m-am plecat catra toti si i-am binecuvntat, vaznd ca a mai ramas n fundul oalei ce-i mai dulce, ma-ndrept si catra gazda. De la Ancuta ne vin toate bunatatile si cnd rde spre noi ca acuma, arata flori de lacramioare, si-mi aduc aminte de primavara. !a-nc in si la cinstita fata dumnisale2 - si catra toti ceilalti ma-nc in ca la codru verde2 - a sfrsit parintele 9 erman si a sorbit cel din urma strop din oala. Apoi s-a asezat la locul sau. .entru toate aceste nc inari, noi ne-am bucurat. Dar mai bucuros dect toti s-a aratat comisul. - .rea cuvioase parinte 9 erman, a vorbit el, tare sunt doritor sa aflu din ce parte de tara ai pornit cuviosia ta si pentru ce treburi te duci la trgul Iesilor. A raspuns mona ul- Dupa cum v-am marturisit, prea cinstite comise, asezarea mea ntru asteptarea mortii este sus, la Durau. Acolo ma nevoiesc cu fratii mei ntru pustietate" avem o leaca de gospodarie si crestem putine oi si vite. si uneori avem nacaz din partea ursilor- ne strica averea" si iesim la razboi mpotriva lor si cu a,utorul lui Dumnezeu i biruim, cu toporul si cu cutitul, caci noi arma de foc si sabie nu se cade sa purtam- suntem slu,itori cu du ul. si asa pe la Sfantul !are !ucenic Dimitrie ne nc ide iarna ca-ntr-un brlog si nu mai vedem obraz de pamntean pna-n primavara. Atunci ne coborm la apa 8istritei si la prietinii si cunoscutii nostri. 9rea viata ducem noi acolo, n pustie... #a vorba asta, s-a oprit la el Ancuta, cu cofaielul. - ti multamesc, lele Ancuta, pentru vin si pentru cautatura oc ilor. .oti sa umpli oala, ca sa nu te trudesti a veni a doua oara. Iar locul nasterii mele, cinstite comise, e tot la munte, n sat la 8ozieni. 1u pot spune ca am cunoscut pe tatal meu, !aica-mea si cu Dumnezeu l-au stiut. Iar eu am crescut orfan si-mi spalau de multe ori obrazul lacrimile maicii mele. si ea m-a ,urat manastirii Duraului, n ceasul cnd a parasit aceasta lume, - ca sa rascumpar pacate trecute. si tot dupa ,uramnt fac si drumul acesta la Sfntul Haralambie n Iesi. )rebuia de mult sa ma nvrednicesc a mplini diata. si iata, abia acum am prapadit din oc i *ea laul si simt sc imbat gustul apei, de n-o mai pot pune n gura. si venind de la 8istrita la apa !oldovei, ma minunam ctu-i de mare tara si-am poposit prin sate si mi-au fost gospodarii pe unde-am gazduit ca niste frati. si cum calaream pe marginea slea ului, pe sub ciresi, iata s-a aratat oc ilor mei an ca o cetate si-am auzit sunet de lautari si voci. si m-am ndemnat de m-am oprit si mi-am dus desagii ntr-o camaruta" iar ca sa spun ca nu-mi prieste, as savrsi mare pacat" numai ct simt mustrare ca nu-s mai curnd acolo unde m-a ndemnat cu ,uramnt maica-mea, acu treizeci si patru de ani, cnd a trecut catra lacasurile cele vesnice... - !a vezi prea mirat, parinte, de cele ce spui, a ntmpinat razasul. 1ici eu n-am vazut nca biserica Sfntului Haralambie, si, daca n-as avea attea ncurcate trebi, as ncalica si-as merge si eu cu sfintia ta. Se vede ca maica dumitale a avut o taina pe care, dumneata n-o cunosti. - .oate n-o cunosc, a raspuns calugarul, dar cnd eram un baietas saltat numai la atta de la pamnt, am avut crncena vedere si spaima, si maica-mea era lnga mine. s-atuncea am vazut pe acel Haralambie, pentru care trebuie sa ma rog. 0c ii comisului scaparara spre noi cu mare nedumerire. - *are Haralambie7 - ntreba el pe parintele 9 erman. - A fost n vremea vec e unul Haralambie, om foarte cunoscut pna la Domnie, raspunse mona ul cu vocea deodata sc imbata si puse cu luare-aminte oala pe pamnt, alaturea. - *ine-a fost, cum a fost si ce-a facut7 - ntreba cu attare comisul Ionita. /u nca n-am auzit de el. - Se poate, urma calugarul" caci de la ntmplarea aceea a trecut vreme adnca. Acel Haralambie era un arnaut domnesc. si-asa, prea cinstite comise Ionita, ntr-o buna zi Dumnezeu a vrut sa-si urasca slu,ba la poarta Domniei si sa intre n codru, cu tovarasi, cum era obicei pe-atunci. s-asa cum se afla, cu seleaful stapnirii pe el si cu strai nflorit, a prins a lovi curti boieresti si sate si-a lua mare dobnda. si-avea el codrii si drumurile lui, si-anume fntni si trecatori, pe care le tinea sub putere. si pe cel ce se scula mpotriva-i l palea cu amgerul ori l detuna cu pistolul. Dupa attea ngroziri si morti de om, au cazut cu lacrimi la picioarele lui 6oda multi boieri si negustori, si norod, aratnd rautatile si asupririle lui Haralambie. si 6oda a rnduit ispravnicilor sa alcatuiasca poteri si sa prinda pe vra,masi. s-au pornit poterile si s-au lovit cu otii si-a biruit Haralambie. Iar alteori, cnd nu putea birui, se tragea pe poteci si prin munti, n salasul fiarelor... S-au tinut treburile aceste rele, pna ce tare s-a zbrlit si s-a mniat Domnia. si-n ziua de Sntamaria mare, la $; a lunii lui august, s-a rnduit divan" si 6oda Ipsilant a intrat posomort ntre boieri. 1ici n-a raspuns la nc inari, ci numa-si pieptana barba cu degetele si pufnea.

- Am auzit iar de rautatile otilor2 - a prins a striga el. A palit Haralambie la Dumbraveni, la mosia noastra, s-a rapit banii de la ornda si de la moara2 Attea nelegiuiri nu mai putem suferi2 Striga si plnge norodul n toate partile2 *e-ai facut si ceai rnduit, cinstite vornice7 - naltate Doamne2 a grait marele vornic de tara-de-Sus" am mpuns ca cu stramurarea pe toti ispravnicii, s-au scos poteri, dar cu putin folos. - <ara de nici un folos, cinstite mare-vornic, fara de nici un folos2 - ntr-adevar, fara de folos, maria ta, dar totusi acuma avem stiinta de multe ascunzisuri, slea uri si gazde ale railor. #upu se-ntoarce unde a mncat oaia, - asa ca acuma ne trebuie numai vnator vrednic. - *are vnator vrednic, vornice, caci pna acuma toti s-au dovedit misei2 - !aria ta, acest Haralambie a fost om tare ntre neferii Domniei, nainte de a se fi ainit. si brat si oc i ca dnsul n-are dect frate-sau, 9 eorg ie #eondari, tufecci-basa- care-i om cinstit si viteaz si arata mare scrba pentru rautatile fratne-su. !aria ta, eu socot sa c emi pe tufecci-basa" si porunceste-i sa supuie pe frate-sau.... 6oda a stat si-a. cugetat, si si-a scarmanat barba, si se plimba de colo-colo. - Asa este, vomice, a grait el. Am stiut de fratia asta, si m-am bucurat de credinta lui tufecci-basa 9 eorg ie, dar n-am cugetat ca el e vnatorul cel bun. Sa vie acuma la poruncile mele2 ndata s-au izbit unul n altul aprozii s-au navalit la odaile neferilor, si tufecci-basa 9 eorg ie s-a nfatisat. Iar 6oda si-a pus barba-n piept si s-a ncruntat la el. - Asculta, capitane 9 eorg ie" am iubit slu,ba ta care mie mi-a fost cu credinta si cu dreptate. De aceea te-am miluit, si-n vremea domniei mele ai dobndit curte si mosie n tinuturile Iesilor. Dar precum stii, fratele tau Haralambie a umplut tara de plngere. s-acuma a venit vremea sa raspunzi tu pentru el. ti dau, capitane 9 eorg ie, doua saptamni. Alege-ti slu,itori cti vrei. .na-ntr-acest soroc sa-mi aduci la picioare, viu ori mort, pe fratele tau. Altfel, n-ai sa mai vezi obrazul meu, nici lumina zilei2 )ufecci-basa 9 eorg ie n-a raspuns ndata. *nd si-au ridicat boierii oc ii catra el, l-au vazut fara snge-n obraz si, ct era de nalt si de spatos, parca se cumpanea. Apoi a grait- Am nteles, maria ta2 S-a plecat, a sarutat mna lui 6oda si a iesit. si cum a a,uns la odai a strigat la neferi s-a ales cincizeci dintre ei. si pe loc le-a rnduit arme, cai si ceas de pornire. si noaptea au si fost pe drum, n locuri pustii. s-a doua zi 9 eorg ie #eondari, aflnd de-o pradaciune, a si calcat pe urmele otilor. si dintr-acel ceas s-a tinut de pasii lui Haralambie, ca un cne care adulmeca putoarea fiarei. si l-a mnat din culcus n culcus, zi si noapte fara odina. si-n ziua a opta, pe vreme de ploaie, n zori, a batut cineva n geamul casei noastre, n sat la 8ozieni. !aica-mea a rasarit de lnga mine. A tras grabnic zavorul de la usa. s-a intrat, ud si cu obrazul supt si cu oc ii spariati, prietinul nostru, l stiam frumos si falnic. si cnd venea uneori, sara, si se aseza pe laita, si punea usor mna n crestetul meu si man mngia. A zis repede si ragusit - Da-mi sa mannc2 !aica-mea s-a nfricosat. si cauta tremurnd blidele si mamaliga rece. Din alte vorbe, am auzit pe acestea, si nu le voi uita pna la moarte- !a aituieste frate-meu 9 eorg ie ca pe lup2 1-a avut vreme sa mbuce nimic. S-au auzit pasi afara si voci- . - Iesi, Haralambie, c-au ncon,urat gradina si ne pierdem capetele2 #-am auzit icnind cu mnie. A tras din seleaf pistoalele si s-a izbit n usa. !aica-mea m-a luat de mna si-am fost si noi ndata afara pe prispa. si-n livada am vazut pe voinici, cu armele gata. /rau opt ori zece. s-atuncea am nteles cine-i Haralambie. !aica-mea a nceput a plnge ncet si ma strngea lnga dnsa si-am vazut cai vreme de prime,die. 8ateau cnii n sat fara contenire. si dintrodata au nalucit n margine calareti mpnziti. si-am auzit voci, si pe uditi si-n dosul casei. Iar tovarasii lui Haralambie dintrodata s-au tras si s-au risipit de lnga el s-au prins a lepada armele. Atuncea sa aratat un om mare, cu mustata neagra. !aica-mea a suspinat- Aista-i frate-sau" samana cu el2 A strigat amenintnd cu amgerul- . -Da-te rob2 Haralambie a ntins un pistol si-a tras. *nd l-a lepadat s-a prins din stnga pe celalalt, sa traga iar, tufecci-basa l-a palit cu amgerul si l-a dobort. !aica-mea a tipat cu groaza. Hotii s-au asternut la pamnt si s-au supus. 1eferii au navalit din

toate partile. Dupa navala si zvoana, unul dintre slu,itorii Domniei a ridicat si-a tinut sus capul celui ucis. * iar atunci rasarea soarele si scnteia bruma-n livada. si capul se uita cu oc i neclintiti la mine si-mi zmbea cu m nire. )ufecci-basa 9 eorg ie s-a ntors la Domnie cu capul tatalui meu. si s-a nfatisat la Divan, si l-a pus pe covor, cu naframa rosa, la picioarele lui 6oda. ngenunc ind alaturi, a grait cu lacrimi- !aria ta, am plinit porunca2 Dar te rog sa ma lasi slobod la pamntul meu si la liniste - caci am varsat sngele parintilor mei, care curge si-n vinele mele. A fost ,alnica vederea aceea si-au plns n divan 6oda si boierii. Iar tufecci-basa 9 eorg ie, dobndind voie, s-a tras catra pamnturile lui" si pentru durerea si ispasirea sa, si pentru iertarea sufletului celui ratacit, a cladit n trg la Iesi biserica la care ma duc eu sa ma nc in... Iata pentru care pricina, cinstite comise Ionita, am fost ,urat sc itului Durau. Iar inima mea rvnea catra oameni. Deaceea cuget uneori ca putine si triste au fost zilele mele... +azasul s-a aratat mirat de povestirea mona ului si-a tacut cu uimire o vreme. Dar dupa aceea si-a venit n fire si ne-a ncredintat ca ceea ce vrea sa ne spuie dumnealui e cu mult mai minunat si mai nfricosat.

Balaurul
- <ratii mei2 a nceput cu mare putere comisul Ionita, si s-a desfasurat n picioare ct era de nalt si de uscat" adevar marturisesc n fata lui Dumnezeu ca istorisirea cuviosiei sale parintelui 9 erman mi-a zbrlit parul sub cusma" dar eu vreau sa va spun ceva cu mult mai minunat si mai nfricosat2 - S-ascultam povestirea comisului... a strigat cu vocea-i repezita mos #eonte zodierul. Sa ascultam povestirea cinstitului comis2 Sa vedem daca avem pe lnga noi ce ne trebuie si s-ascultam. * iar tare voiam sa te rog, comise Ionita, sa nu-ti uiti datoria si cuvntul. 1oi, aici, de cnd tin eu minte, nca de pe vremea Ancutei celei de demult, am luat obicei sa ntemeiem sfaturi si sa ne ndeletnicim cu vin din tara-de-(os. 9ustnd bautura buna, ascultam ntmplari care au fost. Socot eu, cinstite comise Ionita, ca nu se mai gaseste alt an ca acesta ct ai umbla drumurile pamntului. Asa ziduri ca de cetate, asa zabrele, asa pivnita, - asa vin, - n alt loc nu se poate. 1ici asa dulceata, asa voie buna s-asemenea oc i negri- eu parca tot subt ei as sta pna ce mi-a veni vremea sa ma duc la limanul cel fara de vifor... 1u trebuie sa-ti ncrunti sprncenele, ,upneasa Ancuta, caci eu am fost prietin maicii tale. I-am cautat si ei n cartea de zodii, cum ti-am cautat si dumitale. <oarte bine si foarte adevarat i-am spus, si socot ca nici dumneata n-ai ramas nemultamita. - 8a am fost multamita, raspunse angita rznd. - Se-ntelege, caci altfel nu se poate, ,upneasa Ancuta" caci eu n tasca asta de la sold am carte vec e ntru care se spune tot adevarul. *nd m-ai ntrebat, ti-am spus toate dupa rnduiala- mai ales ca porti dupa dumneata miros de busuioc si faci pe batrni sa doreasca anii tineretii. - Asta-i foarte adevarat, ntari razasul de la Draganesti" nsa o puteam spune si eu, fara carte de zodii. - Se poate, comise Ionita, si te poftesc, nu-ti uita cuvntul. *um am spus, asemenea povesti numai la un asemenea an se pot auzi. Deci am ascultat pe parintele 9 erman, care iar s-a nvalit ntru ntristarea sa si tace. *i eu nu stiu, comise Ionita, daca ai sa poti a ne arata ceva mai nfricosat. 6a spun drept ca numai o data, de cnd sunt, mi-am mai simtit asa inima, ca potrnic ea n cangile soimului. Hangita a ntors spre batrn oc ii ei aprigi, c-o voce pripita- *nd ai vazut ntai balaurul, mos #eonte2 - Da, ncuviinta batrnul, cnd am vazut ntai balaurul. )oti ne-am ntors pe data catre zodier, si s-a ridicat si parintele 9 erman din barba sa. - *e vorbesti de balaur, frate7 - a ntrebat cu tulburare comisul Ionita, si s-a asezat la locul lui. *are balaur7 - si ne privea ncrucisat si nedumerit, parca atunci cazuse ntre noi. - *nd am vazut nti balaurul... grai cu liniste mos #eonte. /ram asa, flacau trecut de douazeci de ani, si parintele meu ma nvata mestesugul lui, caci si el a fost zodier si vraci care nu se mai afla pe lume. si pe dupa Snt Ilie, stnd cu el la trla pe dealul 8olndarilor, mi arata ziua buruienile si radacinile pamntului, iar noaptea stelele cerului. Atuncea am vazut ntai balaurul. +azasul de la Draganesti rasufla prelung si arunca o privire ca de dusman spre mos #eonte. -Asemenea di anie mie nca nu mi s-a aratat... marturisi el si vocea parca-i era slabita si fara cura,. Spune repede, mos #eonte, caci avem vreme destula. - !ult n-am de spus, se apara zodierul, fara dect numai ce-am vazut. *u voia comisului Ionita, am sa povestesc - si mare dorinta am s-ascult pe urma istorisirea dumisale. !os #eonte si potrivi cu coatele c imirul, si pipai tasca, si se uita n ,uru-i ca sa se ncredinteze ca oala cu vin -i la ndemna. /ra un taran de la noi, de pe !oldova, ras si cu mustata alba, plin la obraz, voinic si c-o leaca de pntece. si cnd graia si rdea i se vedeau maselele ca niste bucati de crita.

- *t am moara asta, striga el cnd avea c ef, nu ma tem de *ea-cu-dintii-lungi... ncepu a vorbi cam repezit, cum i era obiceiul. - Apoi cum ti-as spune eu mai degraba asemenea ntmplare, cinstite comise7 cuvnta el. )raia la noi, la )upilati, pe vremea aceea, un boier mare si fudul- l c ema 1astasa 8olomir. /ra nalt si-ncruntat si-avea n piept o barba mare ct o coada de paun. Acu se-nsurase el de doua ori, cu toata rnduiala. si luase ntia oara o fata de boier de la 8rlad, s-aceea mult n-a putut suferi mniile si asprimile lui si s-a ntors bolnava si plngnd la parintii sai. Iar de-al doilea s-a nsotit cu vaduva unui grec 1egrupunte- frumoasa femeie si-aceea, si bogata. Dar n-au trecut doi ani de cnd le-apus popa cununiile pe cap - si-ntr-o toamna am vazut-o galbana si ovilita, parc-o batuse bruma" si s-a dus la doftori prin strainatati, unde a si murit. A ramas boierul nostru singur o vreme, si i se dusese numele ca-i mor nevestele. /rau muieri n sat, frumoase dar proaste, care stupeau dupa dnsul, cnd l zareau, ca dupa dracu. )ata c iar spusese rznd ca de-acuma cuconul 1astasa 8olomir moare vaduvoi - dar nu-i pasa, caci are curtea plina de tiganci tinere. Asa trecnd o vreme, numai ce saude ca boierul se-nsoara iarasi. *um se poate7 *u vreo vaduva de cele de abanos, cu vreo cneag ina de cele de la muscali, care umbla cu ciubote de iuft si cu nagaica- numai asa femeie ar fi potriva lui... *nd colo, ce vedem noi7 S-a dus la Iesi si s-a cununat c iar la sfnta !itropolie, si-a adus la )upilati, n drosca cu patru cai, o copila ca de saptesprezece ani. *nd s-au dat ,os la scara curtii, de abia a,ungea cu fruntea la barba lui. si era balaie si rdea, parca era soarele. Iar babele de la poarta si de pe lnga odaile slugilor, au prins a o caina s-a o plnge- ca-i asa de putintica si de frumoasa, s-are s-o rapuie si pe asta barbosul. Iar 8olomir a luat-o asa, frumusel, de doua degete de la mna stnga s-o purta ca pe un odor de mare pret pe treptele de piatra, asternute cu covor. Dar n-a apucat a o duce pna sus, ca numai s-a ntors catra dnsul rznd, a clatinat din cap si parc-a vrut sa-l mpunga cu niste cornite" s-a desprins de el si-a fugit singura nainte. /ra si tatuca de fata. si-a scuturat pletele si nu i-a placut o treaba ca asta. Asteptam noi o vreme, dupa vorba babelor- vedem ca cucoana Irinuta nu-si pleaca fruntea. 8a-i iesisera doua ru,e n obra,i, si rdea totdeauna aratnd niste dinti mititei ca de soricel. Dar erau pesemne dinti ascutiti, caci pe boierul nostru cel mare l vedeam mai scazut si mai tacut. Avea cucoana Irinuta gust sa se plimbe pna la +oman, ori sa se repeada pna la Iesi, apoi numai un deget misca s-o vorba ngna si cuconu 1astasa si pleca barba .si-i facea pe voie. Acu, nevasta gramaticului si cu camarasita aflasera nu stiu de unde ca dracusorul boierului nu-i nici bogata si nu-i nici din cine stie ce neam. 3n fel de fata a unei nepoate de-a parintelui !itropolit... Asa zmbeau ele si faceau cu oc iul vorbind despre asta, cum i treaba muierilor, ca eu, ea un flacau prost ce eram, nu ntelegeam nimica. ntr-o vara, ma aflam la trla, precum am spus, si de Snt= Ilie venise la oi si tata" si stateam ntr-o coliba de frunzari aproape de malul !oldovei, mai la o parte de ciobani. si de-acolo de la noi se zareau grlele si scruntarele si anul acesta" la spate, departe, erau padurile si muntii pna unde se vede ca o negura. *e se mai ntmplase n sat, la curte, nu stiam, si nici nu ma gri,am eu de asta. Iaca ntr-un rnd, la amiaza, fiind singur si priveg ind ceaunul pus n cu,ba deasupra focului, aud tropot de cal si vad cu frica pe cuconul 1astasa 8olomir oprindu-se si descalicnd la coliba noastra, n singuratate. - 1oroc bun, baiete, - zice. )u esti feciorul lui Ifrim zodierul7 -Sarutam dreapta, cucoane, eu sunt. - 3nde-i tata-tu7 - )atuca, - zic, - i la facut fn nu departe de aici, pe coasta. )rebuie sa vie la mncare. - Da o fuga si-l c iama. Sa vie numaidect, n clipeala asta2 /u stateam n cumpana" dar boierul s-a uitat asa de urt la mine si-a ntins mna spre arapnicul de la oblnc, nct am apucat-o pe coasta, cu capul gol. #-am ntlnit n drum pe tatuca- venea la mncare. *nd a auzit ca-l c iama asa de aprig boierul, a facut- Hm2 s-a clatinat din cap" dar nu mi-a spus nici o vorba. *nd am a,uns la coliba, am gasit pe 8olomir tot lnga cal, spri,init c-un cot n sa si cu barba-n piept. /u m-am dat n dosul frunzarului. )atuca a pasit cu ndrazneala nainte. - *e cauti aicea, bre Ifrime7 graieste boierul cu suparare. /u umblu dupa tine n sat si tu salasluiesti n pustie7 - Sarut mna, luminate stapne, raspunde tata" am venit la nevoile mele. Dar daca mi-ai fi trimes maria ta un cuvnt, as fi lasat tot si m-as fi nfatisat la curte. -stiu, graieste boierul tot suparat" dar eu n-am cnd asteptai. Asculta, Ifrime, nimene nu stie, si poate nici tu nu stii, ce amaraciune mare apasa sufletul meu. - Supararea-i de la Dumnezeu, stapne si trece. - 1u trece. 6orbesti ca prostii, pentru ca nu stii. - 8a stiu, maria ta, ca supararile de dragoste sunt mai rele, dar trec s-acestea... 8oierul s-a uitat la el ncruntat- *e stii tu, bre Ifrime7 - !aria ta, zice tata, eu stiu multe, ca asa-i darul meu. /u cetesc nu numa-n zodii, ci si pe obrazul omului.

- Atuncea stii tu, bre Ifrime, ca-n casa mea a intrat un demon si ca nu mai pot avea liniste7 - stiu, luminate stapne. - stii tu ca ma c inuieste ca pe Domnul nostru Hristos7 si-s ca un om nsetat pe care-l pedepsesti legndu-l de colacul fntnii7 -Asa este, stapne, precum spui. -Asculta, omule- n-am putut face nimica nici cu mnia, nici cu rugamintea" si pentru putin lucru mi-am supus toata fiinta mea ca un rob. Iar acuma, c iar n dimineata asta, camarasita mi-a adus rusinoasa veste- ca drumurile sotiei mele sunt pentru ocara mea si obrazul cuconasului celui mai mare al lui 6uza vornicul. /ste unul Ali>andrel 6uza, poate l-ai si vazut- n vara asta a intrat n casa mea de doua ori sub cuvnt ca are de vnzare niste cai albi din tara muscaleasca. /l nsa venea pentru altceva, si n-am tnseles. Acuma am otart eu n inima mea ce sa fac, am venit nsa si la tine, ca sa nu gresesc cumva. )u esti un om care poti cunoaste adevarul si vreau sa mi-l cetesti si mie. 8oierul nostru era asa de tulburat si asa de ratacit, cum am vazut putini oameni n viata mea. si rodea barba si n-avea astmpar. Iar tatuca, fara ntrziere, a intrat n coliba si a iesit n clipa cu tasca aceasta pe care o vedeti la soldul meu. si scotnd cartea, s-a asezat lnga foc-pe scaunel, a mbaiat degetul si a nceput a ntoarce foile. 8oierul astepta n picioare lnga cal. - !aria ta, n ce luna si-n ce zi ai vazut lumina lumii7 - !-a nascut neneaca ntr-o marti, Ifrime, n optsprezece zile a lunii lui octomvrie. -Atuncea, a cuvntat tatuca pe gnduri, se cuvine sa desc idem la zodia Scorpiei, cautnd si-n alte locuri, dupa rnduiala adevarata. #uminate stapne, aieea se spune adevarat, cum ca maria ta esti om mnios- deci cunoscnd aceasta patima, nu trebuie sa te lasi n voia ei. si a prins a-i ceti tata, din cuvintele zodiei, cele ce se potriveau unui asemenea om naprasnic cum era boierul nostru. si cugeta ca poate va putea sa-l domoleasca. Dar 8olomir si scutura barba cu mare nerabdare- Spune-mi, Ifrime, ce scrie despre casnicia mea. )atuca s-a uitat cu luare-aminte n carte si i-a raspuns astfel- !aria ta, casa nuntii domniei tale este )aurul. *ununia cu cucoana Irinuta ai pus-o maria ta n luna lui april, n saptamna luminata, dupa Sfintele .asti. Deci aceasta este nsotirea cea buna si adevarata, dupa zodie. Iar aicea, stapne, scrie astfel- casa mpreunarii nuntii lui este )aurul, atuncea va avea mare noroc cu muierea lui... si mai spune aici mai departe, maria ta- casa norocului lui este *umpana" la acel ceas va avea tulburare mare a minciunoaselor marturii... Asadar, slavite stapne, daca sunt scrise aici aceste cuvinte, apoi atuncea eu socot ca vorbele auzite sunt netrebnice, si trebuie sa departezi de la inima mariei tale gndurile cele rele. 8oierul a stat putin cugetnd. - Se poate, Ifrime, sa fie cum spui tu7 - Slavite stapne, asa este precum spun.- Atuncea de ce s-a dus la +oman cucoana Irinuta7 A plecat ieri, cu voiba ca vine azi. - S-a dus, maria ta, caci asa a voit Dumnezeu sa nu se ntmple o cumpana dupa vorbe minciunoase si mnie... - Se poate... a mormait boierul ceva mai domolit, ntr-ade-var, altfel, s-ar fi ntmplat fapta cumplita. Aferim, omule" am auzit vorbe adevarate din cartea ta si alta data. Deci - dara ce socoti tu ca trebuie sa fac7 - S-astepti, maria ta, caci are sa fie bine... *u acest cuvnt a plecat boierul de la coliba noastra. Iar tatuca s-a uitat dupa el lung si zmbind, pna ce nu l-a mai vazut Apoi a lasat ceaunul n cu,ba pe focul stns si mi-a poruncit sa pun calul la caruta. *uibarindu-ne amndoi n iarba, ne-am lasat la vale, am trecut prin vad, - si am mnat numai o fuga pna aici la an. Aicea sta asteptnd n prag Ancuta cea de altadata. 0 ntreaba tatuca repede, tragnd caruta lnga prag- <ina Ancuta, spune-mi, te rog, o vorba buna. Asara a trecut cucoana Irinuta de la )upilati spre +oman7 - )recut, cum nu, nanasule... - si napoi asa-i ca nca nu s-a ntors7 - 1u" poate a trece mai catra sara. -Atuncea ai spus, fina Ancuta, cuvnt placut lui Dumnezeu.

- Dar ce este7 - *e sa fie7 S-a milostivit un suflet bun sa desc ida oc ii lui 8olomir - s-acuma el si scutura barba, crsca si vrea sa verse snge. - *um se poate2 *ine-a facut asemenea fapta7 - a tipat Ancuta, pocnindu-si palmele. S-o omoare si pe asta, dupa ce-a asuprit s-a pus n pamnt doua femei7 .artea lui pe lumea cealalta are sa fie Scaraosc i, - ncaltea las= sa-i plateasca una de-a noastra si pe asta lume... Asa vorbind ,upneasa Ancuta cu parintele meu, amndoi s-au sfatuit s-atie drumul cucoanei si sa-i deie stire sa se pazeasca. ntr-adevr, cinstite comise si oameni buni, asta s-a ntmplat c iar tn ziua aceea, pe la toaca. Soarele se-nvaluise la amiaza n mare fierbinteala si-n aburi, si de pe munte se suiau mpotriva lui nouri alburii *nd s-a ntins umbra asupra slea ului, iaca vedem venind de catra +oman, n nouri de pulbere, caleasca cu patru cai a cucoanei. )rece n lungul unui lan de papusoi, pe lnga un colt de dumbrava, - si tatuca iese nainte n mi,locul drumului, si ncepe a face semne de prime,die cu bratele. ?iganul de pe capra opreste. Atuncea de sub colb s-a aratat catra tata un calaret tnar pe-un armasaras negru. )ata l-a cunoscut numaidect, dupa frumuseta si dupa ndrazneala oc ilor. - *ucoane Ali>andrel, zice tata" ntoarce-te, ca-i prime,die. 1u cuteza a trece mai departe. - *e este, omule7 - s-a auzit si vocea cuconitei" s-am vazut-o plecndu-se la scara trasurii, cu gatelile ei albe, subt un cortel trandafiriu si mititel. Atuncea s-au ntmplat doua lucruri. A pornit dintr-odata a ,uca un vnt iute dinspre apa !oldovei s-a mnat pulberile pe miriste ca pe niste perdele. si-ntr-acelasi timp am vazut dinspre cornul de dumbrava navalind boierul, cu barba-n doua parti, cu slu,itorii dupa el, racnind toti cu voce mare . Am ramas nlemniti, si eu am simtit pe mine camesa de g eata. Ali>andrel si-a opintit armasarasul n doua picioare s-a cercat a trage un pistol de la coburi. *ucoana Irinuta a slobozit un tipet si s-a ascuns sub cortel. 8oierul cu slu,itorii s-au napustit, au ncon,urat trasura, au prins pe tata s-au dat ,os din sa pe feciorul vornicului 6uza. - !isele2 racnea cu strasnicie 8olomir catra tatuca. Asta-i credinta ta, s-asa ti este stiinta7 #uati-l si legati-l si sa-mi ,upiti din spinarea lui de-o parec e de papuci" dar sa nu cumva sa-mi iasa pielea c-o crestatura, ori c-o spartura, ca va spnzur2 si tu, otule2 /sti feciorul vornicului 6uza7 - esti neam de boier7 Am sa va arat eu la amndoi, si tie si ,upnesei, cum stiu eu sa platesc... !ai2 - se-ntoarse el catra argati, apucati si desfundati caruta solomonarului si descaltati-i roatele de ciolane, si dupa ce-ti lasa-o numa-n pinteni, sa-i legati pe amndoi de dnsa, c-asa vreau sa-i duc numa-ntr-o goana la Iesi, pna-n ograda la sfnta !itropolie2 ?iganii au si nsfacat caruta si-au prins s-o farme si s-o descalte. Alti slu,itori au apucat pe tatuca ntre arapnice. 3nii au nceput a rupe straiele de pe Ali>andrel 6uza. Iar spre cucoana Irinuta s-a ndreptat, pufnind de mnie si gfind, nsusi boierul, cu biciul plumbuit n mna stnga, i cazuse cusma din cap si vntu-i mprastia si-i amesteca barba cu pletele. Atunci a rasarit de sub cortelasul ei cuconita, sprintena, subtire si mnioasa ca o vipera. si l-a nfruntat c-un tipet si cu oc i plin de ura- 1u te-apropia de mine, urtule si blastamatule2 :vrlise cortelul si deodata i crescusera la mni g iare agere cu care-si ameninta sotul. !i s-a parut ca vad n parul ei cornitele cu care voise odata sa-l mpunga, n acelasi timp tatal meu racnea cu voce nalta sub cutitul lui .rlea tiganul- *ucoane 1astasa, are sa te-a,unga mnia lui Dumnezeu2 *nd a racnit astfel sub cutit batrnul, s-a facut o clipa tacere. A scaparat s-a trasnit cu sunet mare n munte. si deodata am vazut cerul mbracat cu bolta ,oasa de nouri, si vntul veni de la asfintit c-o izbitura, nc iznd si detunnd usile anului. .este !oldova, dincolo de dealul 8olndarilor, cerul se misca si se apleca rotindu-se mpotriva pamntului" s-un muget peste fire si nemaiauzit umplu vaile venind dintr-acolo" si toata lumea care se afla fata, ntorcnd oc i olbati, a vazut balaurul venind n vrte, sucit, cu mare iuteala. #-am vazut si eu si m-am cutremurat. 6enea drept spre noi. *u coada subtire ca un sul negru pipaia pamntul, si trupul i se nalta n vazdu , iar gura i se desc idea ca o leica n nouri. si mugind, venea cumpanindu-si coada" iar n rasuflarile lui sorbea si ,uca n slava clai de fn, acoperisuri de case si copaci desradacinati. si de sub mugetul lui lepada o revarsare de grindina si ape, parca ar fi luat pe sus albia !oldovei s-ar fi pravalit-o asupra noastra. #a vederea puterii lui, tiganii au cazut cu fetele la pamnt. Ancuta s-a mistuit undeva ntr-o cotruta a anului. /u m-am repezit la tata sa-l desleg, - si-abia am avut vreme sa ma tupilez lnga el, sub caruta cu roatele fara ciolane. Drosca cu caii nvaluindu-se, a ntors n loc s-a apucat-o n goana spre +oman, avnd si pe feciorul vornicului 6uza ntr-nsa. Iar balaurul, alungnd n partea cealalta pe boier, l-a cuprins, l-a sucit si l-a izbit amestecndu-i barba cu vrte,ul, - pn= ce l-a lepadat aproape mort ntr-o rpa mai ncolo. si cum s-a ntmplat asta, navala de ape si piatra a statut, si numai mugetul fiarei a mai ramas stapnind, - si-am vazut-o cum se ducea catra miazanoapte, ca un stlp, pe urma ca un fum, pna ce ncet-ncet s-au alinat cuprinsurile.

Apoi dintr-aceea i s-a tras moartea lui 8olomir. Iar unii oameni au scornit ca parintele meu ar fi c emat balaurul, din salasul lui. *a solomonar cuminte, tata i lasa pe oameni sa vorbeasca, - nsa el stia mai bine dect oricine de care porunca ascultase di ania furtunilor, ntr-adevar, de dracusoral cel balan nu s-a mai auzit nimic, si nimene nu l-a mai vazut niciodata.

Fntna dintre plopi


Soarele batea piezis n anul Ancutei, scnteind geamurile zabrelite. #autarii se sculasera din cotloanele lor si-si sticleau dintii" Ancuta cea sprncenata atta iar focul n covrul vec i de spuza" noi, gospodarii si carausii din tara-de-Sus, ne uitam numai cu coada oc iului la oalele goale nsirate pe lnga protapuri. Dar scripcile si cobzele nca n-aveau catare. si nici comisul Ionita de la Draganesti nu-si ncepu povestea pe care o asteptam. *aci pe slea ul +omanului se vedea venind un calaret, nvaluit n lumina si-n pulberi. *alu-i pag, cu grumazul ncordat si cu coama fluturnd, n buiestru iute, luneca spre noi. nspre munti erau pcle neclintite" !oldova curgea lin n soarele auriu ntr-o singuratate si-ntr-o liniste ca din veacuri" si cmpurile erau goale si drumurile pustii n patru zari" iar calaretul pe cal pag parca venea spre noi de demult, de pe departate tarmuri. si cum a,unse drept la an, coti, caci aici i erau sortii sa se opreasca. si scoase palaria de psla neagra si ne pofti la toti buna-ziua si noroc bun. /ra om a,uns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal. .urta ciubote de iuft cu turetci nalte s-un ilic de postav tivit cu nasturi rotunzi de argint. .e umeri, tinuta numa-ntr-un lantu,el, atrna o blanita cu guler de ,der. Avea torba de piele galbana la sold si pistoale la coburi. 0brazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotun,ita, cu nas vulturesc si sprncene ntunecoase, arata nca frumuseta si barbatie, desi oc iul drept stns si nc is i dadea ceva trist si straniu. *um cobor de pe cal, zmbind cu prietinie si privindu-ne cu oc iu-i limpede si albastru, comisul Ionita l cunoscu si se si repezi din locul lui, naltnd bratele si strignd cu voce mare- 0are ma-nsel7 1u esti dumneata prietinul meu 1eculai Isac, capitan de mazli7 :mbetul calaretului pieri si oc iu-i crescu, rotund si atintit. - Da, raspunse el cu voce moale si blnda" eu sunt Isac. Acuma te cunosc si eu. Dumneata esti comisul Ionita, de la Draganesti. *u mare placere vazui pe cei doi oameni mbratisndu-se. si tovarasii ceilalti erau multamiti de asta. si oc ii Ancutei se nduiosara. Iapa cea batrna si slaba a comisului rn,i si rnc eza n dosul anului. - Aista-i cal din calul meu din tinereta, zise comisul, semetind capul si desfacnd bratele. Strainul si ntoarse oc iul spre di ania cea batrna si zmbi usor, fara sa para prea mirat. - *u asta am umblat eu o tara, urma comisul. Amndoi, ti aduci aminte7 Am batut drumurile si ne-am paraduit tineretele2 De cnd ne-am despartit nsa, vad ca ai pierdut o lumina. - Da, raspunse calatorul cu vocea-i blnda. Am pierdut. Am avut o ntmplare naprasnica... si Dumnezeu m-a ntors prin locurile acelei dureri. - *um se poate7 Aici ai avut aceasta ntmplare7 - Da, prietine, ngaduie-mi numai sa-mi duc calul la adapost, sa-l gri,esc si sa-i dau graunte. .e urma om bea un pa ar de vin si ti-oi povesti ce nu stii... .asind sprinten mazlul trecu spre gra,d, ducndu-si calul de capastru. Ancuta, rasarind ca dintr-o amintire, privi dupa el si grai n soapta spre comis- Aista-i omul cel din )ara-de-(os, de care vorbea maica-mea, cnd eram copila7 - Da, raspunse comisul" 1eculai Isac de la 8alabanesti, din tinutul )utovei. Am fost prietini buni n tineretele noastre. - Spunea maica-mea, urma Ancuta, ca a avut mare val si erau sa-l omoare niste tigani aici, la vad la )upilati. /ra o poveste nfricosata, de care nu-mi mai aduc aminte. - Atuncea are sa ne-o spuie singur capitanul 1eculai, cuvnta cu mare multamire razasul. Sa stii dumneata, draga Ancuta, ca acest mazl de la 8alabanesti, care se uita acum linistit la noi si graieste asezat, a fost un om cum nu erau multi n tara !oldovei. 6oinic si frumos - si rau. 8atea drumurile, cautndu-si dragostele" se suia la manastiri si cobora la podgorii. si pentru o muiere care-i era draga, si punea totdeauna viata. Asa om a fost. s-a avut ibovnice catra toate zarile. sadulmeca pe drumuri fara odina si fara astmpar... #a aceste vorbe, noi, razasii si carausii din tara-de-Sus, ne-am uitat unii la altii prea bucurosi si-am cunoscut ca mazlul trebuie sa fie un om cum ne place noua. Iar Ancuta cea tnara si-a naltat sprncenele zmbind, si-a potrivit margelele la gt si crligele de par la urec iusi. si cnd vazu pe mazl ca se ntoarce spre noi, i trecu pe dinainte, usurel, mladiindu-se cum stia ea ca-i sade bine.

*apitanul 1eculai pasi la butucul din prea,ma focului, si scoase blanita si si nfasura n contas pistoalele. .use saua si frul deasupra si se aseza multamit alaturi, privind n ,uru-i. *a si cum ar fi stiut ce doreste, Ancuta iesi ca o serpoaica pe gura grliciului, aducnd n dreapta cofaiel plin si-n stnga ulcica noua. *u obra,ii rumeni si gfind, se opri lnga foc si ntinse mazlului ulcica. #autarii se trasesera pe nesimtite aproape si rn,eau cu viclenie sunnd din strune. *nd vazui pe mos #eonte, cetitorul de zodii, ca-si cauta loc lnga cei doi prietini, fara sa stau prea mult la ndoiala, ma ridicai de la protapuri, facui doi pasi si graii cu ndrazneala- .rea cinstite capitane 1eculai2 1oi suntem aicea mai multi gospodari si carausi din tara-de-Sus, care foarte dorim sa cinstim cu domnia ta o ulcica de vin nou si s-ascultam ntmplarea cea de demult... - Iubitilor prietini, mi raspunse mazlul, mie mi-a placut totdeauna sa beau vinul cu tovarasi. 1umai dragostea cere singuratate. Divanul nostru-i slobod si desc is si-mi sunteti toti ca niste frati2 .e loc cufundnd noi ulcelele n cofaiel, le-am nc inat capitanului si ne-am strns mpre,urul lui, iar lautarii au prins a cnta cu ,ale cntecul cucului batrn. *i nu mult dupa aceea, cnd am istovit vinul, s-a ridicat si Ancuta de la foc cu puii fripti n tigla. Dupa ce-a venit alt vin si-am nc inat iar, ntr-o vreme a ramas capitanul Isac de la 8alabanesti putintel m nit, si, cuprinznd pe comisul Ionita de umar, a oftat s-a zis, uitndu-se spre pcla muntilor, la asfintit- Saraca tara !oldoveneasca2 /rai mai frumoasa n tineretele mele2 .e urma s-a ntors spre Ancuta, tulburat, ngnnd cel din urma viers al lautarilorTrage, mndro, cu bobii... Trage, mndro, si-mi gceste Codrul de ce-ngalbeneste, Omul de ce-mbatrneste... A apucat pe angita de mna, si ea nu s-a sfiit, ci numai clipea domol ca o mta desmierdata. Iar noi am ramas tacuti, caci am nteles ca mazlul vrea sa ne spuie ntmplarea lui de demult. - Domnilor si fratilor, a vorbit capitanul Isac de la 8alabanesti, - ascultati ce mi s-a ntmplat pe-aceste meleaguri, cnd eram tnar. De-atuncea au trecut ani peste douazeci si cinci. *atasti ul acelor vremuri a nceput sa mi se ncurce. /ram un om buiac si ticalos. *alul meu sta o,ma cu saua pe dnsul si batrnii mei nu-mi vedeau obrazul cu saptamnile. !aicamea ma bocea n fiecare duminica si ma blastama si dadea leturg ii lui popa 1astasa, ca sa ma linistesc si sa ma-nsor. Iar tatu-meu tacea si-o privea ntr-o parte caci si el fusese ca mine si-i facuse multe zile amare. 0m nevrednic nu pot sa spun cam fost. Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri" dar mi erau dragi oc ii negri, si pentru ei calcam multe otare. Dumnealui comisul Ionita sa va spuie cte drumuri am batut, caci si el avea patima mea n zilele lui si eram de multe ori tovarasi. Asa, ntr-o toamna ca asta, duceam vinuri la tinutul Sucevei. si eram n popas aici, la anul Ancutei, cu carausii si cu antalele. si ma aflam n mare m nire, caci dragostea mea din anul acela se desfrunzise cu vara. Iar mama acestei Ancute se uita pe sub sprncene la mine si rdea, caci nici vinul nu-mi placea, nici pe lautari nu-i sufeream. 3mblam bezmetic si singur ca un cuc. /ra ntr-o smbata, pe la toaca. Am ncalicat si-am purces ncet, pe-un drumusor, printre miristi. s-ascultam n singuratate, pe sus, cocoarele care se calatoreau. *nd am a,uns la malul !oldovei, am luat-o la vale, printre apa si lunca, ntr-un rastimp au nceput clopotele la biserica de la )upilati. Am oprit calul si le-am ascultat cu ,ale, pna ce au contenit simi aduc aminte ca, dupa ce au stat clopotele acelea, am auzit altele, de la bisericile altor sate, - si picurau departate si stnse- parca bateau n inima mea. !-am trezit ntr-un trziu privindu-ma ntr-o revarsare de apa ca-ntr-o oglinda, si m-am spariat de mine, ca de o vedenie. Am pornit iar, si umblam pe gnduri" pna ce-am auzit sunet de voci. )receam pe dupa o perdea de racniti si nu mai vedeam balta. Am cotit ntr-un corn de lunca si mi s-au aratat deodata grle arznd n soarele asfintitului, printre scruntare. s-o liota de tigani tocmai sfrsea de rastocit o creanga a apei, aproape, si-acuma se mprastiau dupa peste racnind si tupaind ca niste diavoli Am strunit calul Am auzit un voci gros- parc-ar fi dat o porunca. .uradeii si muierile s-au oprit .e urma, la aceiasi voce, au pornit nainte. Iar de la rastoaca un tigan batrn si nalt, n durligi, s-a ndreptat spre mine, pasind rar, ca pe catalige, prin grla. *ineva l-a strigat din urma- 3nd= te duci, mai Hasanac e7 /l nici n-a catadicsit sa raspunda. .ufaind din lulea, se apropia de mal. Din alta parte, porni dupa el o fetiscana cu fusta rosa. #a un brat de apa dadu la adnc si prinse a tipa s-a rde, ridicndu-si la subsuori fusta. )recu repede, si porni pe prund naintea batrnului. Hasanac e racni ragusit dupa ea, amenintnd-o cu pumnul- <a-napoi, fa2

/a-si scutura capul gol, si-si steclea dintii. Aproape de mine se opri si ma privi uimita, parca vedea o salbaticiune rara. - <a-napoi, fa !arga2 striga iar tiganul cel batrn. #asa pe boier n pace2 /a facu iar semn de mpotrivire din cap si ncepu a rde. /ra o fetiscana de optsprezece ani. i vazusem n apa trupul curat si frumos rotun,it. Sta aproape de mine, numai n camasa si-n fusta rosa. 0brazul i era copilaresc" dar nasul arcuit, cu nari largi, si oc ii iuti ma tulburara deodata. Am simtit n mine ceva fierbinte- parc-as fi ng itit o bautura tare. Hasanac e o a,ungea cu bratul ridicat /a feri n laturi, ma ocoli n fuga si trecu iar spre balta. #a malul apei se opri si ncepu iar sa ma priveasca. 8atrnul si scoase luleaua, scuipa, si rn,i negru. )oti dintii dinainte i erau rupti. - Sarut mna, beiule, nu baga n sama. /-o fata proasta, care n-a iesit nca n lume. !arga c icoti, la malul baltii, si paru-i negru si lins avea luciri de paun. Hasanac e o ameninta cu luleaua. Apoi iar se ntoarse spre mine. - Dumneata trebuie sa fii boierul care-a poposit la an, cu vin din ,os... - Da, dar de unde stii7 - !i-au spus lautarii, care-s de-ai nostri. Am vazut obraz strain si-am nteles ca dumneata trebuie sa fii acela. Daca mi-i da de-o garafa de rac iu, ti pup minile si-ti zic bogdaproste mariei tale. ti faci pomana c-un tigan batrn si nevolnic2 ncet-ncet laia de la pescuit lasase rastoaca si venea catra mine, mpingndu-se, ferindu-si capetele si privindu-ma cei de la spate pe dupa umerele celor dinainte. 3nii ntrebau ceva pe !arga. /a le raspundea soptit si ma privea zmbind, cu coada oc iului. Am tras de la sold tasca, am desc is-o si-am scos din ea un banut de argint Hasanac e l-a prins din zbor si l-a vrt repede n gura. Am mai scos un ban si-am facut un semn tigancusei. *a o soprla s-a zvrlit spre mine s-a primit banul n poala. Hasanac e prinse a urla catra ceilalti s-a-i mna napoi spre balta. 1u mai aveam de ce sta ntr-asemenea larma. Am pomit-spre an" nsa cu ndoiala. .e cnd urcam un ponor, am mai ntors o data capul. .e !arga n-am mai vazut-o. /ram nemultamit. *alul mergea domol prin tarna moale si eu ma gndeam la fel de fel de lucruri, n care amestecam pe tigancusa cu fusta rosa. *otii dupa colnic" si dintrodata mi se nfatisa, ntr-o vaiuga verde, o fntnita cu colac de piatra, ntre patru plopi. /ra un loc tainic si singuratic. Apa neclintita, aproape de g izdele, avea n ea ceva viu- miscarea marunta si necontenita a frunzisurilor. *alul nclina capul si rupse o gura de iarba, l strunii si-i dadui pinteni. Dupa o vreme, ncepui a vedea anul. Atunci mai privii de cea din urma oara ndarat, n vrful plopilor, la fntna singuratica, lucea asfintitul. Iar n umbra de dedesubt sta !arga, cu mna stresina la oc i. !i s-a parut7 A fost o aratare7 Am zarit-o numai o clipa, ct a tinut si lucirea soarelui de deasupra. .e atuncea nu cunosteam, ca acuma, sufletul femeilor. *u toate acestea, a doua zi dimineata, o asteptam pe !arga. .e cnd oamenii pregateau boii ca sa-i n,uge la cara si mos Irimia, vata-manul carausilor, mi lamurea pe ce drum trebuie sapucam, eu tot fulgeram cu oc ii drumeagul )upilatilor. *e asteptam eu nsa nu se vedea. !i-am potrivit coburii, am cercetat pistoalele. !-am plecat apoi, ca sa strng c inga calului, otart sa ncalic. *nd nalt capul, !arga la doi pasi de mine. ntindea mna, ca sa mngie botul roibului. si rdea. /ra mbracata cu fusta ei rosa si cu polca albastra. #a cap si potrivise o batista ca sngele. 9tul i era plin de urmuzuri, n picioare avea ncaltari noua. *u nfatisarea ei nelinistita de caprita neagra, parca iesise din pamnt, nsa nu ma privea. !i-am simtit inima batnd, si-am vazut ca mi-i draga, macar ca era o tiganca proasta. *nd o ntrebai- 4)u esti75, rasari si i se nfiorara narile. - Sarut mna, boierule, eu sunt. Am venit sa-ti multamesc. Asara, abia am asteptat sa iasa ,idovul din smbata si m-am dus la el cu carboava dumnitale. !i-am ales ciubotele2 si-mi arata pe rnd ncaltarile, ridicnd cte-un picior si saltndu-si fusta cu vrful degetelor. !os Irimia se trase mormaind la carausii lui. mi cunostea el naravurile. !a apropiai de fata. i zisei rznd- Dupa cum vad, te-ai gatit de duminica. /sti frumoasa ca o duducuta. 6orba-i facu mare placere. Sngele-i rumeni obra,ii. *latina din cap si ma privi n fata- 1u m-am mbracat pentru biserica2 - Atuncea pentru ce7

- Asa mi-a placut mie. Am venit la ornda, sa iau rac iu pentru unc esu Hasanac e. si sa multamesc boierului, cum am spus. - /u socoteam c-ai venit sa-mi gcesti. - 1u, cuconasule, ca nu-s baba, nici spun minciuni. *e ti-as fi putut gci7 - *redeam ca mi-i gci cu cine as dori eu sa ma-ntlnesc ntr-un loc. - 3nde7 sopti ea rznd cu toata fata. #a fntna dintre plopi7 - Da. - *u cea pe care-ai vazut- o acolo asara7 - Da" de-atuncea o doresc. - Se poate, cuconasule, ngna ea blnd, si oc ii i se umbrira" dar aceea-i o biata fata din satra si dumneata numai ct saguiesti si te duci. Iaca, boii s n,ugati si carale pornesc, ncalici si dumneata, si ea te poate astepta at si bine. Desara cine stie unde ai sa nseninezi. - 8a s-astepte, i raspunsei eu privind-o tinta, fara zmbet. #a doua ceasuri dupa nserat, eu ma ntorc si sunt acolo. /a-si pleca nasu-n pamnt si tacu un rastimp. Apoi, fara sa ma priveasca, ncepu cu alta voce- Dar dupa ce duci vinul unde trebuie, nu te ntorci tot pe acesta drum si nu poposesti aici7 - 8a da. nsa poate fi ntrziere, daca nu mi-a pregatit boierul de la .ascani banii. -Asa7 Se rasucea usor n loc, la dreapta si la stnga, mladiindu-si mi,locul si privindu-si cu staruinta ciubotelele. Apoi deodata mi apuca mna cu care tineam drlogii calului, mi-o saruta, se ntoarse si fugi. Se mistui undeva, pe sub zidurile anului. 0 mai asteptai o vreme, cu oc ii, dar n-o mai vazui. Ancuta iesi n usa, ca sa-si primeasca banii de gazda. !acar ca nu mai era tnara, era frumoasa femeie, plina si voinica, mi zmbea viclean, clatinnd din cap, caci toate le pricepea si toate le vedea. /ra ca si Ancuta astalalta, care se uita acuma la mine. Dar asta-i mai tnara si mai frumoasa. 0amenii ndemnau boii si carale ieseau scrtind la slea . *nd a trecut si cel din urma car, al unsprezecelea, m-am zvrlit si eu n sa. #autarii s-au ploconit cu cusmele n mna, din coltul grliciului. /u am trecut la drum, si #upei, cnele cel mare, sur, slobozit de mos Irimia din lant, ncepu sa latre si sa salte mpre,urul roibului. /ra o dimineata limpede de toamna n valea !oldovei. Se auzeau clopote de biserici sunnd n departari. Acuma sunetul lor venea pna la sufletul meu blnd si cu dulceata. Am mers multa vreme asa, avnd soarele-n spate si apele !oldovei n stnga. Am trecut prin satele razasilor de la !itesti, 1avrapesti si !iroslavesti. .e urma am lasat valea !oldovei si-am prins a sui dealul cel lung spre 8ratesti. *nd am a,uns acolo, n codru, sub sc it, am facut popas. Dar eu nu v-as putea spune c-am grait cu oamenii pe unde am trecut, nici ce-am vazut" caci aveam n mine c ipuri si vedenii care ma duceau ca-n zbor aiurea. *atra asfintitul soarelui am fost la .ascani si m-am nfatisat la curte. !-am nc inat cu sanatate n fata lui *anta si i-am aratat ca i-am adus vinul tocmit. Dumnealui m-a batut pe spate si mi-a zis 4brava5" mi-a ornduit odaie de mas si mncare s-a ramas otart sa descarcam a doua zi. !i-a mai povestit domnia sa cum i-a batut piatra n anul acela viile de la *otnari" dar nu prea bagam de sama, caci se ridicau pcle de pe Siret si venea sara. Dupa ce-am mncat si-am facut cercetarea oamenilor si rnduiala pe noapte, am spus o vorba tainica lui mos Irimia, care mi-a scos pe furis calul la poarta curtii. *u #upei dupa mine, am pornit ntai la pas. n sat am luat-o n trap usor. .e urma am piscat roibul cu arapnicul. si-am mers ntr-o ntinsoare, cu suier de vnt n urec i, domolindu-mi fuga numai n sate. si la doua ceasuri dupa nnoptat am vazut anul Ancutei scnteind c-o singura lumina. #-am ocolit si-am apucat prin miristi. Am dat pe urma n drumeag. si-am pus pe roib n pas cnd am simtit ca m-apropii de fntna cu patru plopi, mi batea inima si ma temeam sa nu gasesc locul mort. 0 luna stirba se ridica din rasarit ca peste o pustie. Deodata, cnd simtii freamatul plopilor, #upei mri usor. Atunci descalicai. .oruncii cu voce scazuta- 4<ii cuminte, #upei25 si ma oprii. Am avut o tresarire naprasnica n toata fiinta. !arga era lnga mine. n lucirea stearsa a lunii, sta putin ntoarsa, cu fruntea gramadita n cotul mnii stngi. *nd am atins-o, si-a lasat bratele n ,os si mi-a facut fata. 0 auzii rznd ncet. .urta pe ea toate podoabele- le simteam pipaind-o. 1-avea du de tutun si capu-i mirosea a flori. n acei ani ai tineretii, noptile-mi pareau mai scurte. si vorbeam mai putin. *um a asfintit luna, roibul a nec ezat ncetisor. !-am naltat n picioare, lnga g izdelele fntnii. !arga mi s-a aninat de umar, si-a gramadit capu-n pieptul meu s-a prins a plnge. - 1u fi proasta si nu plnge2 i-am zis eu. Desara mi-i drumul napoi. 6reau sa-ti aduc o scurteica de vulpe de la .ascani. /a se strngea n mine suspinnd. - 1-ai sa te-ntorci. *a eu s o roaba si-o nemernica. Dar am sa te astept si-am sa mor lnga fntna daca nu vii2

Am stapnit-o un rastimp sub brat, si-am nvalit-o-n contas, caci tremura toata. si dupa ce m-a sarutat si i-am mngiat oc ii, am lasat-o arznd, n lacrimi. Am ncalicat si-am purces repede c-un gnd necontenit si staruitor sa ma opresc si sa ma-ntorc spre ea. *u ct ma departam, cu atta o simteam mai aprig n mine. #a 1avrapesti, am prins a zari pe !oldova pcle nedeslusite si-n rasarit s-a aratat geana de ziua. *nd am cobort la .ascani, rasarea soarele-n negura Siretului. Am descalicat la poarta curtii, mi-am dus calul la gra,d. !-am ntors la cismea si mi-am stropit obrazul cu apa rece. .e urma m-am ndreptat spre pivnita, unde auzeam vocea suparata al lui mos Irimia. Am descarcat cu bine vinul. si toate antalele de la podgoriile cele de departe, dupa ce-au calatorit n scrtit de cara si-n soare de toamna, au cobort la ntuneric, n rube. 0amenii boierului le ciocaneau, trageau pe vrana vin cu trestioarele. si la urma a venit si boierul n fiinta, a gustat o cupa, si-a ciocnit cu mine si mi-a zis iar- 8rava2 - De-acuma, capitane 1eculai, a urmat el, sa vii dupa mine n cerdac sa facem socoteala si sa-ti dau dreptul tau2 *u ce mi-a dat boierul" florini de argint, mi-am umplut tasca. !-am nc inat supus catra cinstitu-i obraz, i-am pupat mna si-am cobort catra tovarasii mei. /ra vremea de-amiaza. Dupa prnz, am otart sa luam drumul napoi, catra locurile noastre. Dar mncarea, pentru mine, n-avea gust si pret. Am nfulicat ulpav ceva, n fuga. si, cu gndurile noptii, mi-am lasat tabara si-am dat o raita printre oamenii si slu,basii curtii, ntrebnd de-o scurteica de vulpe. 8anul bun gaseste ce-ntreaba. Asa c-am gasit ndata o blanita cu fata de postav ros. S-am simtit, lund-o n mna, placerea tigancusei, si-n suflet mi-au scaparat oc ii ei iuti. Am facut calea-ntoarsa, ncet, n pasul boilor. /ra o zi lina, fara boare de vnt. si-n fagetul nalt, batut de bruma, frunzele se desprindeau singure si cadeau domol fsind- codrul parca era o fiinta si ofta trudnic. !ergnd n pas lenes, mngiat de soare, dormitam n sa si-mi visam ibovnica la fntna cu patru plopi. *u carale, am mers astfel pna catra sara. 1-aveam de ce ma grabi. .e urma, cnd a intrat n mine nelinistea ca un po,ar, m-am alaturat de Irimia, la carul cel din cap, si i-am spus soptit- !os Irimie, popasu-i la an la Ancuta. /u ma duc nainte. 6-astept acolo. 8atrnul si-a ntors cu mustrare oc ii catra mine- 8ine, capitane 1eculai. Du-te unde stii si ne-om vedea la an. Am dat pinteni calului. Dupa douazeci de obrate, n ,urul meu ncepu sa salte si sa latre vesel #upei. !osneagul, ma gndeam eu, e cu gri,a, ca totdeauna. !i-a trimis stra,er. Am pus calul n buiestru si-i ascultam, n linistea nserarii, bataia potcoavelor pe slea . Stele se aprinsera n cerul curat. *teva focuri clipira si parca le raspunsera pe dealurile de dincolo de !oldova. Drumul era fara oameni, si cmpurile ntelenisera n liniste, ca-ntr-o taina. !i-am mpins roibul de-a dreptul spre locul stiut. #una nca nu rasarise. Sub plopi, la fntna n valcica, era mai ntuneric. !-am apropiat pe ,os, cu frul calului trecut prin cotul mnii stngi. *nd m-am oprit, am simtit numai freamatul neostoit al frunzisului. Am legat calul subt unul din plopi, de-o tufa. #upei s-a ncovrigat sub botul lui, n paius. Am asteptat o vreme" nu multa. *nd iesi luna n rasarit ca un oc i de spaima, cnele mri. Dar tacu ndata, caci cunoscuse pe cel ce vine. .asii spre fntna. :arii prin ntunecime umbra !argai- parca venea fugind. Se opri c-un tipat nabusit- ma vazuse. Apoi se repezi si ma cuprinse de gruma,i. 9fia si ma strngea catra ea, scncind. +amase lipita de mine, si dupa ce se potoli, suspina prelung si adnc. #epadai contasul n iarba, aproape de colacul de piatra al fntnii, si ma lasai ,os. <ata ngenunc e lnga mine. i vorbii, mngind-o- !arga, ieri-noapte ti era racoare si tremurai. ?i-am adus scurteica ,uruita. /a pipai aina, rznd fericita si o trase pe mnici. 9rai alintndu-se- Acu vad, boierule, ca ti-a fost putintel dor de-o biata fata... Se ntinse lnga mine. Am cuprins-o n brate. 0 desmierdam si ea avea o nfiorare s-un geamat ca de salbaticiune ranita. - *e ai tu, !arga7 am ntrebat-o eu ntr-un rastimp. *a si cum as fi lovit-o, rasari n capul oaselor si prinse a-si bate fruntea cu pumnii. - 8oierule2 *alca-ma-n picioare, omoara-ma si zvrle-ma-n fntna caci nu ti-am spus mai degraba2 I-am cuprins bratele strns ngri,at deodata. - *e este7 1u nteleg. 6orbeste lamurit2

/a acuma plngea, si se apleca spre manile mele, sarutndu-le. - De ce nu ma bati7 de ce nu ma zdrobesti7 Iaca ce-i. 3nc esul Hasanac e m-a trimes ieri dimineata la crsma. A bagat de sama ca te uiti lung la mine si mi-a spus sa viu si sa-ti intru n suflet si sa ne-ntlnim... si sa-i spun lui unde ma gasesti. si el, cu cei doi frati mai mici ai lui, Dimac i si )urcu, sa vie cnd i fi cu mine, unul sa-ti fure calul si ceilalti doi sa sara si sa te doboare... Abia-i desluseam vorbele din tnguire. - si tu ce-ai facut7 #e-ai spus unde vin sa te gasesc7 - #e-am spus, ca altfel ma omorau. - si de ce n-au venit asara7 - Au asteptat sa te-ntorci cu paralele de pe vin. - s-acuma au sa vie7 Au sa vie2 racni ea, nabusit 1-am putut rabda de dragoste si-am vrut sa mai stai cu mine, deaceea nu ti-am spus cum am venit. Dar acuma nu mai pot, si-ti spun" caci vor sa te omoare si sa-ti ieie banii. Au mai facut ei fapte de-acestea si nu se tem de nimica2 Acuma eu stiu c-au sa ma n,ung ie, caci au nteles ca-mi esti drag, s-au sa priceapa de ceai scapat, dar de-acuma nainte nu-mi pasa2 !a ridicasem din locul meu, racit de-un fior. <ata mi mbratisa genunc ii- Du-te repede2 du-te repede2 6ocea ei era plin de groaza. /ra prea trziu. *nele ncepu a amai deodata salbatic, ntartat si dusmanos. !a repezii spre cal. 4De-acu ma omoara, caci m-au auzit25 racni !arga cu obrazul la pamnt n urma mea, n ntunecime, cu ura, izbucni un strigat gros- cunoscui vocea lui Hasanac e. Am fost din cteva sarituri lnga cal. #upei, c-un urlet, se izbise de ceva n tufe si prinsese, rupnd. #-am ndemnat cu voce apasata- 4.rinde, #upei2 1u te lasa25 /ra un cne tare si ager la colt, n care mi puteam pune nade,dea. Am smuls frul, am ncalicat si-am desc is coburii. *u pistolul n mna, am dat pinteni calului si l-am repezit dupa larma cnelui. Din urma-mi am auzit urlete omenesti de ndemn. *um suiam din valcica n goana, am deslusit pe zare, la limpezis, mogldeata tiganului care fugea de cne. Am tras cu pistolul" am auzit zapaitul cnelui dupa el- nu-l nimerisem. A,uns sus, mi ndreptai calul dupa latratul lui #upei. /ram tare n sa, aveam arme la mine si nu ma temeam. Dar cum goneam pe cel dinainte, din urma simteam ca ma alunga si pe mine cineva. Auzeam vocile de ndemn tot mai aproape, din urma si pe doua parti, ca si cum ar fi vrut sa-mi taie laturile. .e miristi, luna stirba varsa o lucire slaba. .e fugarul dinainte l vedeam, ntorsei capul la dreapta si la stnga. ?iganii din urma se tineau de mine zvrlindu-se n pra,ini. si racnetul lor, acelasi cuvnt, l repezeau din cnd n cnd celui dinainte. Deodata-i ntelesei, - cnd bagai de sama ca alergam cotit. *el gonit de #upei fugea serpuit prin miriste" cei din urma ma a,ungeau. si deodata-mi iesira pe laturi nainte. Saltau g emuiti si rasucindu-se ca niste diavoli negri. 3nul dintre ei ramase pe pamnt si facu piezis din dreapta catra mine. *elalalt mi cazu si el n stnga, ntelesei ntr-o clipa prime,dia. Dar eram avntat n goana. Auzii v,itul pra,inilor aruncate n picioarele calului. Am avut un vrte, scurt si-am cazut, nsa eram deprins si cu de-acestea. n clipa prabusirii picioarele nu-mi erau n scara. !a rostogolii n miriste, ma ridicai iute din sale si facui fata. ?iganii veneau peste mine. *-un zbrnit ma patrunse o lovitura de fier ascutit la coada oc iului drept. +idicai pistolul si fulgerai la un pas, ntre oc i, pe cel ce ma ncalica. Se prabusi peste mine, stropindu-ma cu snge. s-auzii n prea,ma si britul salbatic al lui #upei care rupea pe celalalt. Simtii sub sold spanga ce ma lovise. 0 apucai si ma opintii n sus. n oc iul drept aveam o sagetare adnca si forfotit de snge. *u oc iul teafar zarii spre slea lumina anului si ncepui a racni c-o voce sc imbata de tulburare si de durere. #upei prinse a gfi mpre,urul meu si a-mi da trcoale. *eilalti doi dusmani se mistuisera n ntuneric. Dinspre an pornira a-mi raspunde c iuituri prelungi si se aprinsera faclii. .na ce mi-au venit tovarasii, mi-am legat strns cu batista de la gt oc iul atins. *alul icnea la cinci pasi de mine si se opintea din cnd n cnd sa se scoale. *nd l-au mpresurat carausii si l-au cercetat, i-au gasit picioarele dinainte rupte. #am lasat acolo" si, cu aceiasi voce sc imbata si ragusita, am ndemnat pe toata lumea ndarat. Au pornit cu facliile spre plopi, si sileam si eu scrsnind din dinti, ametit, slabit si misel. #a fntna i-am gasit pe toti cu capetele buluc asupra colacului de piatra. Sub lumini lucea snge proaspat. - Au stropsit-o s-au prapastuit-o n fntna... am grait eu slab. - .e cine au prapastuit, pe cine au zvrlit7 ma ntreba mos Irimia. = /u n-am mai simtit putere sa raspund. .e sub batista mi-a naboit iar sngele" mi se prelingea prin mustati si-mi intra n gura. si parca gustam din sngele mprastiat pe colacul fntnii. *nd si sfrsi capitanul 1eculai istorisirea, asfinti soarele n munti si se ntinse umbra peste valea !oldovei si asupra anului. <ocul se stnsese. 1oi gospodarii si carausii din tara-de-Sus am ramas tacuti si m niti. 1umai comisul Ionita mormai ceva si se uita cu fudulie n ,uru-i. Ancuta cea tnara grai- )ot asa mi povestea si mama, demult, despre ntmplarea asta. ?iganii ceilalti doi au fugit si s-au mistuit n codru...

- Da, asa-i, asta-i o ntmplare din vremea noastra, ntari, tot fudul, comisul Ionita de la Draganesti. Am ndraznit si eu sa ridic vocea ntr-un trziu, si-am ntrebat- !ai este n fiinta fntna cu cei patru plopi7 - 1u mai este... a raspuns ncet mos #eonte, cetitorul de zodii. S-a darmat ca toate ale lumii... *u toate acestea, capitanul de mazli o vedea. Sta mpovarat n locul lui, neclintit si cu capul plecat. 0brazul drept, botit spre oc iul stors, parca era nclestat si pecetluit pe totdeauna ntr-o durere. Iar oc iul cel viu, mare si neguros, privea tinta n ,os n neagra fntna a trecutului. )rziu, la nserat, s-a aprins iar focul. si capitanul Isac s-a ridicat din locul lui, a prins pe Ancuta de mna si-a cerut, pentru sine si pentru soti, vin vec i n oale noua.