Sunteți pe pagina 1din 28

RESUSCITARE CARDIO-PULMONARA IN SITUATII SPECIALE SITUATII SPECIALE: ANAFILAXIE ASTM ACUT SEVER HIPOTERMIE IMERSIE I SUBMERSIE INTOXICAII SARCIN

ELECTROCUTARE TRAUM

DEFINITIE Anafilaxia reprezint o reacie de hipersensibilitate, general sau sistemic,potenial letal, de cauz alergic sau non alergica. Nu se mai utilizeaz termenul de reacie anafilactoid (ageni anestezici, opioizi, anestezice locale, soluii cristaloide determina elib.de histamina din mastocit, fara cpx. Ag-Ac = nonalergica).

FIZIOPATOLOGIE Prima expunere la un alergen poate declana un rspuns imun care va sensibiliza organismul la expunerile ulterioare.

n cazul declanrii unei reacii alergice, ntr-o prim etap, IgE se fixeaz pe membrana MASTOCITELOR I GRANULOCITELOR BAZOFILE.

La un nou stimul cu acelai Ag , acesta se va fixa la situsul combinativ al moleculelor de IgE ataate pe mastocit , producnd degranularea acestora cu eliberarea de HISTAMIN i ali mediatori :

- 1 / 28 -

LEUCOTRIENE PROSTAGLANDINE TROMBOXANI BRADICHININE

Aceti mediatori acioneaz sistemic determinand:

Cresterea secreiei de mucus Cresterea permeabilitatii capilare Scaderea marcata a tonusul musculaturii netede vasculare

ETIOLOGIE Orice antigen capabil s activeze IgE poate declana anafilaxia:

Inepturile de insecte, Substanele de contrast i.v., Medicamente: aspirina,AINS, blocante neuromusculare (suxametoniu) alimente (alune,lapte, ou, pete, scoici). Latex

Intepaturi de insecte: Reaciile fatale apar n 10-15 min, cauza cea mai frecvent de deces fiind colapsul cardiovascular Alimente: Mecanismele care conduc cel mai frecvent la deces sunt bronhospasmul, angioedemul, - 2 / 28 -

obstrucia de ci aeriene, asfixia. SEMNE CLINICE: Semnele clinice ale unei reacii anafilactice apar la cteva minute dup reexpunerea la un antigen sensibilizant :

ANGIOEDEM EDEM DE CI AERIENE BRONHOSPASM HIPOTENSIUNE COLAPS CARDIOVASCULAR

Sunt implicate cel puin 2 din urmtoarele teritorii:

CUTANAT RESPIRATOR GASTRO-INTESTINAL CARDIO-VASCULAR

Simptome cutanate: Urticarie Prurit Hiperemie Paloare Simptome respiratorii :

Edemul cilor aeriene superioare (laringian) Edemul cilor aeriene inferioare(astm) sau ambele, se pot produce rapid dup expunere i sunt cu risc vital major. - 3 / 28 -

Bronhospasm Rinit

Simptome gastro-intestinale: Dureri abdominale difuze, de mare intensitate

Vrsturi

Diaree

Simptome cardio-vasculare: COLAPSUL CARDIOVASCULAR cea mai frecvent manifestare peristop. Este datorat - HIPOVOLEMIEI ABSOLUTE (prin pierderea volumului circulator i a creterii permeabilitii capilare) - HIPOVOLEMIEI RELATIVE (prin vasodilataie). INSUFICIENA CARDIAC se datoreaz - HIPOTENSIUNII - AFECIUNE CARDIAC PREEXISTENT - ISCHEMIA MIOCARDIC secundar administrrii de adrenalin. Senzatie de moarte iminenta TRATAMENT IN ANAFILAXIE: 1. POZITIA BOLNAVULUI: -cat mai comoda - hipovolemie: Trendelenburg 2. OXIGEN flux crescut 3. ADRENALINA - cale de administrare : CALEA INTRAMUSCULARA (IM) Doze:(1 mg= 1000 micrograme )-DILUTIE 1/10.000 > 12 ani si adulti: 500 micrograme IM (0,5ml) - 4 / 28 -

>6 -12 ani: 300 micrograme IM >6 luni - 6 ani: 150 micrograme IM < 6 luni: 150 micrograme IM

CALEA I.V.- adulti- 0,1 0,5 ml (diluie 1:10000), (10-50 micrograme) repetat la 5 minute, daca este necesar. INJECTOMAT : doza: 1-4 micrograme/min PEV : ser fiziologic 500ml + Adrenalina 1mg Doza : 2g/min (20 pic / min), pana la 10g/min (5 minute in jet).

4.FLUIDE IV- administrate rapid : adult 500-1000ml copil:20 ml/kgc Antihistaminicele se administreaz intravenos lent sau intramuscular (ex. 25-50 mg diphenhydramine sau promethazine).

Blocantele receptorilor H2 (ex. cimetidina 300 mg per os, i.m. sau i.v.).

agonisti inhalatori : Salbutamol, Albuterol, Levalbuterol, Corticosteroizii se administreaz n doze crescute, i.v. lent sau i.m., n atacurile severe, n special la astmatici sau la cei aflai deja sub tratament cu corticosteroizi. Metilprednisolon 125 250 mg iv. la adult si 40 80 mg iv. la copii Hidrocortizon hemisuccinat 250 1000 mg iv. Efectul se instaleaz dup 4-6 ore.

- 5 / 28 -

Alte msuri: Albinele (nu i viespile) las sacul cu venin ataat la locul nepturii. Se ndeprteaz toate resturile de insect prezente la locul nepturii. Nu presati (stoarceti) locul intepaturii - duce la rspndirea veninului Aplicati ghea local - poate ncetini absorbia antigenului (veninului). Glucagonul este util n cazul pacienilor ce nu rspund la adrenalin, n special la cei n tratament cu beta-blocante. Are timp scurt de aciune. Doza : 1-2 mg la 5 minute, i.m. sau i.v. Efecte secundare: greaa, voma, hiperglicemie.

Pacientul se tine sub observatie 24 ore.

Observarea pacientului pentru 24 de ore este important, deoarece muli pacieni nu rspund prompt la tratament.

Reapariia simptomatologiei se poate produce n primele 8 ore la 20 % dintre pacieni.

Consideratii speciale: IOT PRECOCE, daca exista simptome ce preced deteriorarea rapida a functiei respiratorii ca: - Angioedem Edem al limbii Edem al orofaringelui Edem faringe posterior Raguseala Edem al buzelor Edem facial In prezenta acestor semne deteriorarea respiratorie survine in ora -3 ore.

IOT si cricotirotomia devin foarte dificile, daca apar: - 6 / 28 -

-Stridor progresiv, -Disfonie sever - afonie, -Edem laringian, -Edem al limbii, feei i gtului Se dezvolta insuficiena respiratorie grava. Lumen progresiv ingustat al CRS - fortare IOT= sangerare, edem. Pacient agitat secundar hipoxiei refuza O2- creste hipoxia.

IOT imposibila Ventilatie pe masca dificila Nu se administreaza curarizante! Singurul mecanism de ventilaie = micrile respiratorii spontane. Decesul prin anafilaxie este cauzat de: =angioedem - obstrucia CRS si CRI = vasodilataie marcat-colaps vascular, = hipoxie tisular, = asistol.

Masuri specifice de RCP Resuscitare prelungita: #Pacientul este n general tnr, fr afeciuni cardiovasculare preexistente. # Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie eficiente pot menine o oxigenare minim pn la ndeprtarea efectelor reaciei anafilactice. IOT precoce: IOT fibra optica, IOT digitala(sonda <7mm) Punctia membranei cricotiroidiene- ventilatie pe ac. Repletie volemica masiva si rapida Salvatorii trebuie sa anunte cat mai urgent echipajul de suport vital avansat.

Doze mari de adrenalin folosit n cazul apariiei stopului cardio-respirator, n urmtoarea secven:

- 7 / 28 -

1 3 mg intravenos (3 minute), 3 5 mg intravenos (3minute), apoi 4 10 micrograme/minut.

Antihistaminice - puine date referitoare la utilitatea acestora n SCR prin oc anafilactic, dar se presupune c nu au efecte nocive n aceste cazuri.

Corticoterapia nu are efect n timpul SCR, dar poate fi util n perioada postresuscitare

CONCLUZII:

Abordarea corect a pacientului cu anafilaxie se refer la:

Recunoatere/diagnostic precoce. Anticiparea riscului de deteriorare. Protezare rapid a cilor aeriene, oxigenare, ventilaie, suport hemodinamic. Instituit prompt, terapia agresiv a reaciei anafilactice poate avea anse de succes chiar i n cazul stopului cardiorespirator.

Socul anafilactic sever este RAPID PROGRESIV SI LETAL in lipsa unui tratament prompt si agresiv.

ASTM BRONSIC Definitie : este o boala manifestata prin crize reversibile de dispnee paroxistica, cu respiratie suieratoare si tuse. Cauza este obstructia generalizata a cailor respiratorii produsa de factori multipli si variati. Crizele trec spontan sau prin tratament, dar reapar la intervale nedeterminate, sub influenta unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. ASTM BRONSIC ASTM BRONSIC ASTM BRONSIC Factori precipitani ai crizelor severe - 8 / 28 -

Fiziopatologia obstruciei bronice n acutizare

Hipersecreie de mucus Spasm al mm. netede din cile respiratorii Infiltrat inflamator:mastocite i eozinofile Hiperreactivitate bronic obtrucie variabil i reversibil Edem al mucoasei bronice

ASTM BRONSIC Simptome cardinale dispnee expiratorie cu polipnee (frecvena respiraiilor crete datorit stimulrii CR de ctre hipoxie) tuse umed cu expectoraie wheezing rezistena crescut a cilor respiratorii mari la aerul expirat. Sputa perlata Dac apare epuizare respiratorie nu se mai dezvolt o for suficient pt a mpinge aerul, wheezingul va disprea = iminen de stop.

TRATAMENT IMEDIAT:

Oxigen cu concentraie mare

- 9 / 28 -

Steroizi

Anticolinergice inhalatorii, aminofilin i.v. Lichide Ventilaie mecanic numai cnd terapia medicamentoas nu a fost eficient

Cauzele SCR in astm acut sever:

Caracteristicile astmului potenial fatal :

Sileniu toracic Cianoz Bradicardie Hipotensiune Astenie Com Hipoxie, acidemie, +/-hipercarbie - 10 / 28 -

Evaluarea severitii = SEMNELE IMINENEI DE STOP RESPIRATOR:

Dispariia wheezing-ului

Bradicardie sau hTA

Micri paradoxale ale cutiei toracice (epuizarea mm.respiratorii)

Dispariia strii de contien.

Resuscitarea pacienilor astmatici cu stop cardiac

Ventilaia pulmonar dificil ventilaia pe bal intubaie precoce Exist riscul pneumotoraxului Compresiunile toracice eficace sunt dificile (LUCAS) - 11 / 28 -

Timp respirator prelungit Se va lua n considerare masajul cardiac deschis

HIPOTERMIA Definiie: Temperatura central < 35 C (termometru cu valori sczute de citire a temperaturii)

Uoar Medie Sever ATENTIE!

35-32C 32-28C < 28 C

La un pacient hipotermic, simpla absen a semnelor vitale NU este destul pentru a declara decesul.

Probleme speciale:

imersia vrstele extreme leziuni/boli Medicamente/alcool - 12 / 28 -

Caracteristici clinice ale hipotermiei Puls: TA: Pupile: dilatate (midriaza) status mental alterat, com lent, neregulat, filiform

Neurologic:

HIPOTERMIA Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima moartea Efect de protecie cerebral Pacientul nu este mort pna cnd nu este cald i mort, cu excepia cazurilor n care: exist leziuni letale evidente corpul este att de ngheat c resuscitarea este imposibil RESUSCITARE INTRERUPTA: In prespital, resuscitarea ar trebui intrerupt numai in cazul in care stopul cardiac este clar atribuit unei: leziuni letale, boli fatale, asfixiei prelungite, toracele este incompresibil. RCP Hipotermina poate determina rigiditatea peretelui toracic, fcand astfel dificile: ventilaia compresiile toracice. RCP Cordul hipotermic poate s nu raspund la : Drogurile cardioactive Pacing electric Defibrilare Metabolizarea medicamentoas este ncetinit = acumularea unei concentraii plasmatice toxice de medicamente. - 13 / 28 -

RCP Toate protocoalele de suport vital de baz si avansat se aplic pacientului hipotermic. Se vor folosi aceleasi scheme de ventilaie si compresii toracice ca si pentru pacientul normotermic. ARITMII IN HIPOTERMIE: Pe masura ce temperatura central scade :

Bradicardie sinusal Fibrilaie atrial Fibrilaie ventricular Asistolie Temperatur

HIPOTERMIE Alte aritmii in afar de FV tind s isi revin spontan pe masura ce temperatura central creste = nu necesit tratament imediat.

Bradicardia poate fi fiziologica in hipotermia severa = pacingul cardiac nu este indicat decat in situaia in care bradicardia este asociat cu tulburri hemodinamice ce persist dup reincalzirea pacientului. HIPOTERMIE Nu administrai adrenalina sau alt medicaie folosit in resuscitare pana cand pacientul nu este incalzit la o temperatur cel putin 30C. (nu raspunde la drog + acumulare doze toxice) Pe masur ce se atinge normotermia (peste 35C), se poate folosi medicaia din protocoalele standard HIPOTERMIE Studiile nu au stabilit inca : Temperatura la care ar putea fi tentata defibrilarea De cate ori ar trebui incercat in cazul pacienilor cu hipotermie sever. DEA poate fi folosita la acesti pacieni. HIPOTERMIE - 14 / 28 -

Dac se instaleaz FV, se administreaz un soc electric la energie maxim;

Dac FV sau TV persist dup 3 socuri electrice, se vor temporiza alte manevre de defibrilare pana cand temperatura central ajunge peste 30C.

HIPOTERMIE Resuscitarea si incalzirea pot continua pe parcursul catorva ore pana sa se poata facilita o defibrilare adecvat. NCLZIREA PACIENTULUI: Scoatei pacientul din mediul rece Atentie! Mobilizarea poate precipita apariia aritmiilor ! Prevenii pierderea ulterioar de cldur Transportai rapid pacientul la spital ndeprtai hainele reci/ude

NCLZIREA PACIENTULUI:

INCALZIRE PASIVA: Scoaterea din mediul rece Acoperire cu paturi Camera incalzita INCALZIRE ACTIVA EXTERNA suprafee radiante aer cald sub presiune imersie n ap cald materialele nclzite : (pungile calde de ser) se aplic regional: cervical, axile, inghinal. Atentie sa nu producem arsuri !

- 15 / 28 -

INCALZIREA ACTIVA- INTERNA temp. centrala sub 30 C

Circulaie extracorporeala Ventilaie cu 02 ncalzit i umidificat Fluide calde i.v. (40 C) Lavaj gastric, peritoneal, pleural i al vezicii urinare cu lichide calde

La un pacient hipotermic cu apnee si stop cardiac, este de preferat reincalzirea extracorporeala ca metod de reincalzire activa interna, deoarece : Asigur circulaie si oxigenare suficient Temperatura central este crescut cu 8C pan la 12C pe ora. In timpul reinclzirii, pacienii vor avea nevoie de : IMERSIA SI SUBMERSIA IMERSIA capul deasupra apei hipotermie instabilitate cardiovascular SUBMERSIA capul sub ap asfixie hipoxie stop cardiac secundar

IMERSIA SI SUBMERSIA NECUL este definit ca un proces ce const n afectarea primar respiratorie cauzat de submersia sau imersia intr-un mediu lichid. Interfaa lichid/aer este prezent la intrarea n calea aeriana a victimei, mpiedicnd-o s respire aer. MORTALITATE 100%: - 16 / 28 -

3 FACTORI INDICATORI PROGNOSTIC care se asociaz cu o MORTALITATE DE 100%:

1. submersie cu durat mai mare de 25 minute; 2. resuscitare cu durat mai mare de 25 minute; 3. prezena stopului cardiac la sosirea n serviciul de urgen. PROGNOSTIC REZERVAT prezena FV/ TV pe traseul ECG iniial - mortalitate 93%; pupile fixe n serviciul de urgen - mortalitate 89%; acidoz sever n serviciul de urgen - mortalitate 89%; stop respirator n serviciul de urgen - mortalitate 87%; IMERSIA SI SUBMERSIA DECIZIA DE RESUSCITARE Revenirea complet este posibil chiar i dup o imersie prelungit.

Risc crescut de hipotermie dac temperatura apei este < 25C

Submersia datorat unei crize epileptice sau consumului de alcool?

Salvarea din ap Minimalizarea riscului salvatorilor Suspicionai lezarea coloanei vertebrale Meninerea pacientului n poziie orizontal Nu ncepei resuscitarea n ap dect dac suntei instruii pentru aceasta

CILE AERIENE I RESPIRAIA Precauii: posibila leziune a coloanei vertebrale Administrai oxigen 100% Nu aspirati (cant.mica de lichid) - 17 / 28 -

Nu Heimlich (regurgitare si aspirare) Voma este un fenomen frecvent Intubaia precoce dac pacientul este incontient Risc crescut de ARDS

CILE AERIENE I RESPIRAIA Ventilatia trebuie inceputa cat mai rapid posibil, in conditii de siguranta pentru salvator (in apa de adancime mica sau la mal) Se deschide calea aeriana si se administreaza ventilatii timp de 1 minut Daca victima poate fi adusa la mal in mai putin de 5 min. se continua ventilatiile Daca distanta este mai mare, se ventileaza inca 1 minut si se incearca aducerea cat mai rapida a victimei la mal

CIRCULATIA Puls carotidian -slab,bradicardic-hipotermie DEA- daca indica ritm socabil se adm.SEE FV si hipotermie < 30 gr C se adm 3 socuri si daca ele nu cupeaza FV-se continua RCP cu compr.+vent. pana la crestera temp.> 30 grC Atentie! Mediu umed, uscati pacientul! IMERSIA SI SUBMERSIA Hipotermie severa- amanati adm. medicatiei SVA pana la temp.>30gr.C Hipotermie medie- medicatie adm la intervale mai mari de timp decat in protocolul standard.

CIRCULAIA Atenie la bradicardia extrem Hipovolemie provocat de nlturarea presiunii hidrostatice exercitat de ap, asupra organismului, n timpul imersiei Fluide intravenos Sonda nazogastric Nu are importan dac fenomenul s-a petrecut n ap dulce/srat

INTOXICATIILE - 18 / 28 -

Intoxicaiile reprezint a treia cauz pentru decesele violente n Statele Unite iEuropa. Incidena SCR prin toxice este sczut n populaia general, cu un maxim la persoanele sub 40 ani. Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub 40 ani

INTOXICATIILE Cel mai frecvent sunt intoxicaii voluntare cu ageni medicamentoi sau droguri

Accidente industriale sau expuneri pe timp de rzboi: contaminarea cu substane chimice radiaiile

RESUSCITAREA: CILE AERIENE

Starea de contien este alterat de obicei, n caz de: obstrucie a cilor respiratorii stop respirator Evitai respiraia gur-la-gur n cazul intoxicaiilor cu: cianuri hidrogen sulfurat substane corozive organofosforice

Respiraia Oxigen n concentraie mare (cu excepia paraquat-ului) Intubaia pacienilor incontieni IOT cu inducie rapid i presiune cricoidian (necesit ajutorul specialitilor) - 19 / 28 -

CIRCULAIA Hipotensiunea indus de medicamente este frecvent Terapie cu fluide +/- medicaie inotrop Corectarea dezechilibrelor acido-bazice Cardioversie sincron n cazul aritmiilor amenintoare de via

MSURI TERAPEUTICE SPECIFICE Limitarea absorbiei substanelor toxice ingerate lavaj gastric < 1or administrare de crbune activ irigatie intestinala Cretere eliminrii hemodializ hemoperfuzie Antidoturi specifice RCP prelungita

Antidoturi specifice Paracetamol Organofosforice Cianuri - Tiosulfat de sodiu - N-acetilcistein - Atropin - Nitrit de sodiu

- Cobalt EDTA Digoxin Opioide Izoniazida - Anticorpi Fab - Naloxon - Piridoxina (vit.B6 )

SARCINA

- 20 / 28 -

Cauzele stopului cardiac la gravide:

Hemoragie Embolie pulmonar Embolie cu lichid amniotic Dezlipire de placent Eclampsie Intoxicaie medicamentoas

SARCINA-resuscitare: Este nevoie de dou persoane Implicarea precoce a unui obstetrician i a unui neonatolog

Cile aeriene: Risc crescut de regurgitare Presiune cricoidian IOT(dificil): ngroarea gtului dimensiunile pieptului edem glotic

Respiraia: Dificil din cauza: Ascensionrii diafragmului i limitrii micrilor lui Poate fi necesar o presiune mare de insuflaie

Circulaia : n decubit dorsal compresie pe vena cav inferioar. Uterul femeii gravide, mrit datorit copilului, comprim vena cav inferioar, reducnd sau blocnd ntoarcerea venoas. - 21 / 28 -

Ca urmare a scderii ntoarcerii venoase poate apare hipotensiune i chiar oc.

RCP Deplasarea uterului: Semidecubit lateral stng deplasare manual

Pozitia de RCP Pozitia de RCP a gravidei RCP in sarcina Compresiile sternale sunt ineficiente cnd femeia gravid n ultimul trimestru este ntins n decubit dorsal deoarece uterul gravid mpiedic ntoarcerea venoas prin vena cav inferioar. Se vor ncepe compresiile sternale dup ce se aaz femeia pe partea stng, cu spatele nclinat la 30 45 grade fa de podea. RCP in sarcina Compresiile sternale se efectueaza mai sus pentru a compensa deplasarea cranial a coninutului pelvin i abdominal. Nu exist un consens privind locul optim de aplicare a compresiilor sternale,acesta fiind ajustat prin verificarea pulsului n timpul efecturii compresiilor.

CIRCULATIE Refacerea volemiei Intervenie chirurgical imediat n caz de sngerare

ATENTIE ! Cezarian de urgen n al 3-lea trimestru de sarcin, dac resuscitarea nu are succes n primele 5 minute.

La o varsta gestationala de 20-23 saptamani, cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii mamei La o varsta gestationala > de 24-25 saptamani, cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii atat a mamei cat si a fatului - 22 / 28 -

ELECTROCUTAREA Electricitate (curent alternativ): casnic industrial Fulgerare (curent continuu)

LEZIUNILE PRIN SOC ELECTRIC: Cauzate prin efectul direct al curentului electric asupra : membranei celulare muschilor netezi. Stopul respirator poate fi cauzat de paralizia: sistemului central respirator (inhibarea centrilor respiratori) musculaturii respiratorii. Efect indirect conversia energiei electrice n energie termic= ARSURI CURENTUL ELECTRIC FV daca traverseaza miocardul in timpul perioadei vulnerabile (analog cu fenomenul R pe T). Spasm coronarian = ischemie miocardica Asistolia FULGERUL descarca aproximativ 300kV in cateva milisecunde. Supravietuitorii socului initial prezinta: eliberare crescuta de catecolamine stimulare autonoma care determina: HTA Tahicardie modificari EKG nespecifice (incluzand alungirea QT si inversarea tranzitorie a undei T). necroza miocardica.

- 23 / 28 -

STOPUL RESPIRATOR apare prin urmtoarele mecanisme:

Inhibarea centrului respirator bulbar datorit trecerii curentului electric prin substana nervoas; Contractura tetanic a diafragmului i a musculaturii peretelui toracic ca urmare a expunerii la curentul electric; Paralizia prelungit a muchilor respiratori care poate continua timp de minute dup ce aciunea ocului electric s-a terminat. Dac stopul respirator persist, poate aprea secundar STOP CARDIAC hipoxic. Factori care influeneaz severitatea Tipul de curent i traseul acestuia prin corp alternativ (AC) - mai frecvent FV continuu (DC) - mai frecvent asistol Tensiunea curentului Intensitatea curentului eliberat Rezistena la curentul electric Zona i durata contactului

RCP Se va asigura inchiderea oricarei surse de electricitate si nu se va apropia de victima pana cand aceasta nu va fi in afara oricarei surse de electricitate. Se vor incepe manevre SVB si SVA standard IMEDIAT!

RCP Managementul CAS dificil - exista arsuri electrice la nivelul fetei si gatului. IOT rapida edemul CA Poate exista TCC si traum. coloanei; se va imobiliza victima Paralizia musculara, mai ales dupa voltaj inalt poate persista pana la cateva ore - in aceasta perioada necesita suport ventilator. FV este cea mai obisnuita aritmie dupa soc CA cu voltaj inalt; se va trata cu defibrilare imediata. Asistolia este mult mai intalnita dupa soc CC; se va folosi protocolul standard . - 24 / 28 -

RCP Se va inlatura imbracamintea si pantofii victimei pentru a impiedica o leziune termica ulterioara. Se vor administra fluide iv rapid daca exista distructie tisulara intinsa. Mentinerea unei diureze normale pentru a permite excretia mioglobinei, potasiului si a altor produsi de catabolism. Se va mentine imobilizarea coloanei vertebrale daca exista suspiciunea unui traumatism cranian sau cervical Atentie! Leziuni de sindrom de compartiment, care vor necesita ulterior fasciotomie. Se vor interna pacientii care au prezentat: Stop cardiac Pierderea strii de contien Modificri ECG Arsuri i leziuni ale esuturilor moi

TRAUMA Cauze SCR in trauma: Leziuni cerebrale grave Hipovolemie, hipoxie Leziuni ale organelor vitale Pneumotoraxul sufocant Tamponada cardiac Probleme medicale majore

RCP IN TRAUMA

Identificarea i tratarea leziunilor grave nainte de instalarea stopului cardiac Protejarea coloanei vertebrale cervicale

Oxigen, oprirea hemoragiei, lichide Toracotomie n scop de resuscitare pentru stopul cardiac asociat cu plgi penetrante

- 25 / 28 -

Necesitatea nceperii manevrelor de resuscitare impune: Descarcerea rapid a victimei cu imobilizarea coloanei cervicale Iniierea imediat a manevrelor de SVB i SVA Asigura calea aerian, oxigenarea, ventilarea i circulaia De ndat ce victima este stabil (sau chiar n timpul stabilizrii) este necesar TRANSPORTUL RAPID la spital pentru tratamentul definitiv.

TRAUMA Pe timpul transportului se vor utiliza suporturile laterale pentru coloana cervical, sistemul de imobilizare cu curele, targa rigid, pentru a diminua riscul de agravare a unei leziuni oculte de coloan cervical i mduva spinrii.

TRAUMA-SVB SVB presupune: evaluarea strii de contien eliberarea cilor aeriene evaluarea respiraiei cu susinerea oxigenrii i ventilrii evaluarea i susinerea circulaiei.

TRAUMA- Evaluarea strii de contien

Traumatismul cranian sau ocul pot determina alterarea strii de contien. n cazul leziunii medulare cervicale, victima poate fi contient dar incapabil s se mite. Pe parcursul evalurii initiale i a stabilizrii salvatorul trebuie s monitorizeze reactivitatea pacientului. Deteriorarea pacientului poate indica fie compromiterea neurologic, fie insuficien cardio-respiratorie. Calea aerian (A - airway) n politraumatism sau n traumatismului izolat craniocervical, coloana trebuie imobilizat n timpul manevrelor de SVB Deschiderea CA- subluxatia mandibulei Un al doilea salvator va imobilizar capuli a coloana cervicala n timpul SVB pn se aplic un dispozitiv adecvat de imobilizare spinal. Aspirarea secretiilor - 26 / 28 -

Respiraia / Ventilaia (B - breathing) Ventilarea pacientului. n timpul ventilrii pacientului trebuie imobilizat coloana cervical; aplicarea Dac toracele nu se expansioneaz n timpul ventilrii : - pneumotorax n tensiune - hemotorax masiv Ventilaiile vor fi administrate lent pentru a reduce riscul de inflaie gastric, regurgitare i aspiraie . TRAUMA-Circulatia (C - circulation) In absenta semnelor de circulaie sanguin (absenta micrilor respiratorii, tuse, puls carotidian) se incep COMPRESIILE STERNALE. Atasati monitorul ( DEA ) Analizati ritmul si procedati in functie de ritmul identificat , dupa indicatiile DAE Oprirea unei hemoragii externe se va face prin compresie direct.

TRAUMA - (D - disability); Expunerea (E - exposure)

Evaluarea neurologic (D - disability) Evaluarea responsivitatii :Scara Glagow (GCS) Pacientul trebuie monitorizat cu atenie pentru a putea surprinde din timp semnele de deteriorare neurologic. Expunerea (E - exposure) Victima poate pierde cldur prin evaporare. Aceast pierdere de cldur va fi exacerbat dac hainele victimei sunt ndeprtate, sau dac tegumentele sunt transpirate sau acoperite cu snge. Pe ct posibil, victima trebuie meninut la o temperatur optim. TRAUMA-SVA Indicaiile IOT n cazul pacientului traumatizat includ: Stopul respirator (apneea). Insuficiena respiratorie prin hipoventilatie sever, hipoxemie refractar la oxigenoterapie ocul.

- 27 / 28 -

Traumatismul craniocerebral sever. Coma Unele traumatisme toracice (ex. torace moale, contuzie pulmonar, traumatism penetrant). Semne de obstrucie a cilor aeriene. TRAUMA Atentie! Cauze potential reversibile ale SCR! Diagnosticati si tratati de urgenta! Hipoxia Hipovolemia Hipotermia Tamponada cardiac Pneumotoraxul n tensiune. TRAUMA INDICATIILE MASAJULUI CARDIAC EXTERN: Intervenie chirurgical cardiac recent AEP dup traum Plmni hiperimflai sau cutie toracic rigid n timpul interveniilor chirurgicale abdominale sau toracice

TRAUMA n general, pacienii care SUPRAVIEUIESC unui stop cardio-respirator survenit n prespital i asociat traumei sunt: tineri, prezint leziuni penetrante, au fost intubai precoce (n prespital) au fost transportai prompt,de ctre personal medical experimentat,ntr-un centru de traum.

- 28 / 28 -