Clonarea uman

Clonarea reprezint procesul de a crea o copie identica genetic a unui original. Clonarea in sensul biologic reprezint un organism multicelular care poseda exact aceleai gene cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoi care s-au dezvoltat prin fertilizarea unui singur ovul de ctre un singur spermatozoid i din motive nc necunoscuta zigotul format (oul fertilizat) s-a divizat in doi zigoi. Clonarea presupune stimularea dezvoltrii unei noi fiine dintr-un ovul feminin fr a se recurge la fertilizarea cu un spermatozoid ci prin nlocuirea nucleului su cu nucleul unei alte celule oarecare provenit de la un donator. !ceast celul este tratat n aa fel nc"t s i fie #stinse# genele active pentru a o transforma ntr-o celul totipotent sau stem (vezi aici articolul despre celulele stem). Celula a fost apoi pus n contact cu ovulul denucleat. $rin intermediul unor descrcri electrice cele dou s-au contopit i a nceput s se dezvolte embrionul.

%up scopul prestabilit clonarea uman (nu discutm aici despre clonarea animalelor) poate fi reproductiv sau terapeutic. In biologie clonarea este procesul de producere a populaiilor formate din indivizi identici genetic similara cu nmulirea asexuata a bacteriilor insectelor sau plantelor. In biote&nologie clonarea se refera la procesele folosite pentru a crea copii ale fragmentelor de !%' (clonarea moleculara) ale celulelor (clonarea celulara) sau organismelor. Clonarea oricrui fragment !%' presupune n esen patru pai( fragmentare ligaturare transformare (transfection) i selecie.

)ermenul de clonare este derivat din grecescul *+,- (mldi). .n &orticultur se refera la o generaie a unei plante de cultur obinut prin nmulire vegetativ.

!%'-ul este molecula fundamentala a vieii care codifica toate mecanismele din corpul uman. /l este alctuit din doua lanuri de nucleotide unite intre ele prin nite molecule-baze azotate. $rincipalele roluri ale !%'-ului sunt acelea de a stoca o cantitate mare de informaii pe care le exprima prin sinteza de proteine i de a se autoreplica rezult"nd doua molecule de !%' deci de a transmite informaia de la o generaie la alta (dintr-o celula vor rezulta doua celule) . 0ena este o secvena un fragment din molecula de !%' care determina un anumit caracter. !%'-ul este molecula fundamentala a vieii care codifica toate mecanismele din corpul uman. /l este alctuit din doua lanuri de nucleotide unite intre ele prin nite molecule-baze azotate. $rincipalele roluri ale !%'-ului sunt acelea de a stoca o cantitate mare de informaii pe care le exprima prin sinteza de proteine i de a se autoreplica rezult"nd doua molecule de !%' deci de a transmite informaia de la o generaie la alta (dintr-o celula vor rezulta doua celule) . 0ena este o secvena un fragment din molecula de !%' care determina un anumit caracter. /xista trei tipuri diferite de clonare( Clonarea embrionara. 1eprezinta o te&nica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. !ceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva). !ceasta te&nica intentioneaza sa produca duplicate ale unui animal existent. ! fost folosita pentru a clona oi si alte mamifere. !%'-ul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu !%'-ul matur dintr-o celula adulta. !poi ovulul fertilizat denumit acum pre-ambrion este implantat in uter si permite dezvoltarea unui nou animal sau om. Clonarea terapeutica (clonarea bioc&imica). /ste o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de !%' adult. )otusi celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi la persoana care a donat !%'-ul. $lecand de la !%'-ul bolnavului putem obtine un embrion-clona care nu mai este apoi introdus intr-un uter ci este utilizat drept cultura de celule stem (celulele stem fiind nediferentiate capabile sa formeze orice tip de tesut constituind astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate). 2nica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre

organismul bolnavului

caramizi# care nu se mai regenereaza pare a fi inlocuirea cu celulele

stem. 3e spera ca ele vor putea fi invatate# sa formeze tesuturi de un anumit tip. 4ai mult pornind de la celulele pacientului prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat acesta fiind in mod natural acceptat de catre organism. 3farsitul secolului 55 a fost martorul primului caz de clonare a unui mamifer acesta avand loc la Institutul 1oslin din /dinburg& (n 6778-6779) prin transplantarea nucleului unei celule care apartinea unei oi din rasa :inn %orsett in ovulul denuclearizat al unei mame-gazda din rasa de oi scotiene cu fata neagra .3-a stimulat apoi artificial diviziunea celulara iar uterul respectivei oi cu fata neagra a fost purtatorul viitoarei clone. %oll; reprezinta copia fidela a unei oi :inn %orsett .%upa %oll; a urmat clonarea de vaci porci maimute si soareci se presupune c&iar si oameni. $rin clonare se pot obtine organisme cu calitati programate. %e exemplu la Institutul 1oslin s-au desfasurat experimente pentru a se a<unge la vaci care sa produca lapte foarte apropiat din punct de vedere al compozitiei de cel uman = explicatie terapeutica ar putea fi modificarea genetica a unor animale pentru ca organele lor sa poate fi tolerate de sistemul imun si transplantate la om. 3e face clar deosebirea intre clonarea reproductiva si cea terapeutica aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. $robabilitatea mai mare de realizare o are clonarea terapeutica mai accesibila din punct de vedere al te&nicii dar si mai putin problematica moral. Clonarea ar putea reduce patrimoniul genetic at"t al oamenilor c"t i al animalelor (de cas). $rin producerea de clone multiple apare riscul de a crea o populaie format din indivizi identici (nu este cazul n momentul de fa). !ceti indivizi obinui prin clonare ar putea s sufere de aceleai boli sau s fie sensibili la acelai tip de ageni patogeni iar un singur virus ar putea extermina populaia de pe o zon ntins c&iar o specie ntreag. Clonarea ar putea aciona n defavoarea evoluiei i prin faptul c oamenii s-ar putea decide s cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea (ingineria genetic) ar putea fi folosit pentru a crea >omul perfect? sau un om cu o putere fizic deosebit dar o inteligent sub-normal o subclas genetic. Clonarea ar putea avea efecte dezastruoase in cadrul familiei cci un copil nscut prin clonarea tatlui de exemplu ar putea fi considerat un frate geamn identic al originalului. /fectul

psi&ologic asupra fiinelor umane (clone sau originale) la un asemenea lucru nu este nc studiat i cunoscut %in punct de vedere etic sunt trei tipuri de obiectii aduse clonarii umane si anume ( siguranta acestei actiuni binele copilului rezultat si dileme ce tin de actiunea in sine( daca e un lucru bun sau rau. /tica clonarii se refera la o varietate de pozitii etice referitoare la practica si posibilitatea clonarii in general si in special a clonarii umane. %esi multe dintre aceste perspective sunt la origine de natura religioasa intrebarile care se ridica sunt intampinate de o mare diversitate de opinii. 1aportarea nasterii oitei %oll; pe @9 februiarie 6779 a fost intampinata ostil de ma<oritatea grupurilor de opinie. $resedintele 32! la aceea vreme Aill Clinton si mai apoi in @BB6 0.C.Aus& au declarat ca intentia de a colona o fiinta umana nu e acceptata doarece avem nevoie de mult mai multe informatii si este nesigur si gresit din punct de vedere moral. Da fel 2niunea /uropeana cere ca fiecare menbru /2 sa interzica asemenea experimente. !supra clonarii comisia europeana a cerut consultarea 0rupului /uropean de /tica in 3tiinta si in 'oile )e&nologii (/0/). !cesta s-a reunit in Ianuarie @BBE pentru a dezbate aspectele etice ale folosirii clonarii animale in alimentatie. %esi dezbaterile grupului de etica precum si cele publice abia au fost lansate controversele etice legate de clonarea animala au loc de mai multa vreme. !rgumentele legate strict de interesele umane trateza aspectul sanatatii precum si impactul socio-economic si de mediu. 3unt evidentiate rapoartele stiintifice care nu au gasit diferente ma<ore intre produsele clonate si cele conventionale precum si insuficienta studiilor in ce priveste consecintele pe termen lung. Degat de impactul social este subliniata folosirea de<a a clonarii in produsele alimentare vegetale dar si reticenta populatiei prin manifestarea unui anume dezgust la ideea consumului de produse animale obtinute prin clonare. /xista o serie de argumente strict legate de statutul animalelor fiind dezbatute diferite conceptii despre drepturile si integritatea animalelor. = perspectiva este legata de experientele traumatice fizice si psi&ice pe care le cauzeaza in animale te&nologia imatura a clonarii. In aceasta lumina este evidentiata importanta aspectului suferintei animale cauzate de oameni. Intr-o alta perspectiva mai larga legata de statutul animalelor este evidentiata capacitatea animalelor de asi implini potentialul specific speciei. %esi conceptul de Fviata naturala? in legatura cu animalele

domestice lasa desc&ise inca multe intrebari totusi el este puternic contrazis de aspectul asexual al reproducerii prin clonare. Degat de integritate doua notiuni sunt dezbatute. $rima este legata de conceptul de Fintegritate genetica?. Clonarea sc&imba fundamental metoda naturala de reproducere. !ici sunt evidentiate aspecte legate de scaderea diversitatii genetice mutatii si deteriorare genetica pe termen lung. ! doua abordare a notiunii de integritate animala este legata de raportul omului cu animalele si limitele folosirii animalelor de catre oameni. !ici sunt evidentiate aspecte legate de statutul etic al animalelor si respectul corespunzator care s-ar deriva dintr-un anume statut. 4arguerite rivala lui %oll; !proape la un an de la nasterea lui %oll; la @B februarie 677E

cercetatorii francezi au reusit s-o aduca pe lume pe 4arguerite nascuta prin clonarea unor celule diferentiate.

o vitea de rasa limuzina

$entru 4arguerite au fost folosite celule de la un musc&i al spinarii prelevate de la un fetus de doua luni .

$rima clona umana

!nul 6779 a fost anul de rscruce pentru comunitatea internaionala a oamenilor de tiina . Clonarea umana a scandalizat ntreaga lume mai ales morala cretina . $rofesorul

francez Gean-:rancois 4attei membru al Comitetului 'aional de /tica din :rana a acordat recent un fulminant interviu ageniei de presa :rance $ress in care a declarat ( F 2n om reprezent"nd copia altuia nu mai este o fiina umana . Clonarea se nrudete cu genocidul pentru ca se bazeaz ca i acesta pe selecia genetica .? n ultimul numr al revistei %eutsc&land unul dintre cei mai renumii experi in problema de genetica prof. dr. /rnest DudHing CinacIer i face cunoscute concepiile sale asupra clonrii umane . $rimul copil despre care se spune ca s-a nscut prin clonare este o fetita. /a a primit numele /ve i nu are dec"t mama fiind o copie genetica in miniatura a acesteia . Controversata companie Clonaid a anunat ca a sosit pe lume prima clona umana . In absenta unor materiale tiinifice detaliate legate de procedurile urmate tirea nu a fost confirmata din surse independente . 3e tie doar ca este vorba despre o fetita care s-a nscut <oi prin cezariana . ? Cezariana s-a desfurat foarte bine F a afirmat Arigitte Aoisslier preedinta societarii pentru clonare umana Clonaid . !ceasta a promis intr-o conferina de presa ca va invita experi independeni sa certifice faptul ca /ve este o clona . Confirmarea ca ne aflam cu adevrat in fata unei clone ar putea veni atunci c"nd un expert independent va preleva probe de s"nge de la copil i de la mama . %aca analizele vor dovedi ca cele doua sunt identice din punct de vedere genetic atunci ar nsemna ca vremea clonelor a nceput . Ducrurile se complica insa i mai mult datorita implicaiilor religioase . ass-media a vorbit atunci de aa-zisele avanta<e ale clonrii. 3-a spus c utiliz"nd acest sistem vor putea fi create organe necesare realizrii de transplanturi i c acestea vor rezolva spinoasa problem a respingerii grefei de ctre organismul gazd. !cest fenomen apare frecvent n operaiile de transplant datorit incompatibilitilor dintre donator i primitor. 3-a mai spus c organele clonate vor rezolva i problema tratamentului imunosupresiv pe care primitorii sunt de cele mai multe ori nevoii s l fac pentru tot restul vieii lor pentru ca organismul lor s nu trateze grefa ca un corp strin i s o resping. 3e vorbete ns foarte puin sau c&iar deloc despre pericolele i limitele clonrii. .n primul r"nd clonarea este i scump i ineficient. .n mai mult de 7BJ dintre cazuri nu rezult clone viabile. %incolo de aceast rat sczut de succes animalele clonate au funcia imunitar compromis fiind n consecin foarte sensibile la infecii apariia de tumori i n general la mbolnviri.

3tudii realizate n Gaponia au artat c oarecii clonai au o sntate precar i mor repede. = treime din clonele de viei nscui vii mor tineri i cei mai muli dintre ei sunt anormal de mari. 4urind timpuriu nu se poate studia ce se petrece cu aceste animale la maturitate. .n plus oamenii de tiin nu au reuit s afle de ce ele mor at"t de rapid fr s dea semne de boal. %e exemplu prima clon australian de oaie prea foarte sntoas i energic. ! murit pe neateptate iar autopsia nu a putut stabili cauzele acestei mori subite. .n @BB@ oamenii de tiin de la Institutul pentru cercetri medicale C&ite&ead din Cambridge 4assac&ussetts au descoperit c materialul genetic al oarecilor clonai este compromis. KJ din gene funcionau anormal. $erturbarea nu era produs de mutaii la nivelul genelor ci de modificri funcionale. /i au explicat aceste anomalii prin faptul c noul individ nu fusese alctuit din gene provenind dintr-un ovul i un spermatozoid aa cum se petrece n cazul reproducerii naturale. .n cazul acesteia embrionul primete copii ale genelor ambilor prini fiind format din unirea natural a celulelor lor sexuale. 2n proces numit >ntiprire? marc&eaz c&imic !%'-ul mamei i !%'-ul tatlui astfel c doar o singur copie a unei gene (fie matern fie patern) este activ. %efectele n acest proces de ntiprire a !%'-ului celulei donoare determin anomaliile la embrioniii clonai. %upa peste doi ani de discutii pe teme etice si stiintifice Institutul de Cercetare a Celulelor 3usa de la Larvard (L3CI) a decis sa inceapa cercetarile cu a<utorul celulelor susa (stem cells) umane folosind principiile care s-au dovedit functionale in cazul animalelor. Cercetarea este sustinuta in intregime de fonduri private din cauza restrictiilor federale. 3copul este dezvoltarea de tratamente pentru o serie intreaga de boli care acum sunt incurabile si care afecteaza zeci de milioane de oameni. Cercetarea va fi efectuata de doua grupuri de la L3CI( unul dintre ele condus de %ouglas 4elton se va axa pe diabetM Nevin /ggan va lucra initial cu 4elton iar apoi planuieste sa se ocupe de boli neurodegenerative precum scleroza. 0rupul lui )&omas %udle; Cabot se va ocupa de probleme ale sangelui. %ale; a fost unul dintre cercetatorii care a demonstrat in @BB@ pe cobai fezabilitatea )ransferului 'ucleelor Celulelor 3omatice (3C')) pentru a trata imunodeficientele.

)ransferul 'ucleelor Celulelor 3omatice presupune scoaterea nucleului (care contine informatia genetica) din ovule si inlocuirea sa cu nucleele de la niste celule #donor#. Celula rezultanta este supusa unor tratamente c&imice sau electrice pentru a se divide si a crea un embrion identic din punct de vedere genetic cu cel al celulei #donor#. In experimentele de la L3CI nucleele vor fi luate de la celule epiteliale ale unor pacienti care sufera de diabet de deficiente ale sangelui si de boli neurodegenerative. Celulele susa obtinute din embrioni sunt niste celule care sunt capabile sa se dezvolte in orice tip de tesut. Cercetatorii urmaresc sa controleze procesul de diferentiere in asa fel incat sa poata de pilda crea tesutul din pancreas care produce insulina. $resedintele 2niversitatii Larvard DaHrence L. 3ummers a numit aprobarea proiectului #un eveniment ma<or in eforturile 2niversitatii de a avansa in acest domeniu extrem de promitator al stiintei si de a vindeca boli precum diabetul $arIinsonul bolile de inima cancerul si multe altele.# #In timp ce respectam si intelegem credintele sincere ale celor care se opun acestor cercetari si noi credem in mod sincer ca nevoile medicale ce tin de viata si de moarte ale unui numar foarte mare de copii si adulti <ustifica avansarea pe acest drum# a spus 3ummers referindu-se la controversele legate de cercetarea in domeniul celulelor susa extrase din embrioni. Cercetarea in domeniul celulelor susa extrase din embrioni umani este atat de controversata din cauza ca extragerea celulelor - care se pot diferentia in orice tip de celula si tesut din corp necesita distrugerea embrionului - prin #embrion# intelegandu-se aici un blasocist de numai cateva sute de celule avand o dimensiune literalmente cat <umatate din punctul de la sfarsitul acestei propozitii. =ponentii spun ca nici un scop medical nu poate <ustifica distrugerea a ceea ce ei considera viata umana sau c&iar o persoana. Insa 4elton a raspuns ca #toate celulele umane c&iar si spermatozoizii si ovulele individuale sunt OviiO. Intrebarea relevanta este Ocand incepe viata personalaPO !ceasta este o intrebare teologica sau filozofica foarte buna insa dintr-o perspectiva stiintifica aceasta este o cercetare care are potentialul sa salveze vieti sa vindece boli si sa imbunatateasca sanatatea a milioane de oameni. 1ealitatea acestor indivizi care sufera depaseste

cu mult potentialul de umanitate al blastocistelor care nu vor fi niciodata implantate si care nu se vor dezvolta niciodata c&iar daca nu am face aceasta cercetare# a spus el.

!rgumente in favoarea clonarii reproductive. 6. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi a<utate prin alte tratamete de fertilizare. @. Qa permite lezbienelor sa conceapa un copi fara a folosi sperma de la un donor iar &omosexualilor sa conceapa copii care sa nu aibe gene derivate de la o donoare de ovul. R. $ermite parintilor care au pierdut un copil prin deces recuperarea. K. Clonarea este un derpt reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura precum reproducerea naturala. S. !<uta la intelegerea cauzei avorturilor spontane. 8. $ermite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin generind astfel idei pentru noi contraceptive cu mai putine efecte adverse. 9. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care se divid celulele canceroase. /ste considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi oprite in diviziune aceste celule. E. $acientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. 2n ovul fertilizat poate fi duplicat iar duplicatul testat pentru afectiune. %aca cuplul nu prezinta boli genetice ovulul va fi implantat in uter. 7. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si implantarea acestora in uter. 2nele femei a caror sansa de a ramine gravide este mica deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter beneficiaza de aceasta te&nica in care zigotul poate fi

divizat in pina la E embrioni. !stfel sansele femeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari. 6B. Clonarea poate pregati pentru ing&etare mai multi embrioni genetic identici cu cel principal astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic. 66. = femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. 4otivele cuprind( diminuarea in<uriei uterului posibilitatea delivrentei vaginale gemenii fiind mult mai mici decit feusii unici minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment. 6@. !plicatiile in c&irurgia plastica reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou te&nologie in locul folosirii materialelor straine doctorii vor fabrica tesuturi care sa se potriveasca bolnavului. 6R. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului imun. Argumentele impotriva clonarii umane. 6. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in obiecte care pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteriztici-copii la comanda. @. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii conducind la defavorizarea clonelor fata de non-clone. R. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil >in umbra? donatorilor lor ducind la constringerea dezvoltarii lor psi&ologice si sociale. K. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 7SJ dintre clonarile de mamifere din expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. 2nii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. )e&nica nu a putut fi dezvoltata pentru oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-ar fi purtatoare la un risc ridicat. S. %aca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si te&nologiei nuclerare. )otusi orice te&nologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice te&nologie propusa pe baza meritelor sale. 8. %oll; a fost conceputa folosind o celula feminina. 'u s-au utilizat celule de la un berbec. %aca te&nica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii. 9. 2nele persoane si-au manifestat ingri<orarea fata de efectele clonarii fata de relatiile

interumane. 2n copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donorului. E. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa unele persoane religioase considera ca clonele s-ar naste fara suflete. ri n care e permis clonarea

In !frica de 3ud !ctul )esutului 2man nu permite astazi clonarea reproductiva sau terapeutica la oameni. !ceasta situatie se va sc&imba insa cind capitolele 8 si E ale !ctului 'ational al 3anatatii vor fi promulgate iar clonarea terapeutica va fi permisa sub conditii stricte.

In C&ina nu exista legi impotriva clonarii. )otusi problema populatiei numeroase si politica unui singur copil per familie nu favorizeaza clonarea umana reproductiva. )otusi clonarea terapeutica prezinta un mare interes si se practica in C&ina. In unele culturi c&ineze oamenii devin persoane cind participa in societate astfel embrionii sau fetusii nu sunt considerati a fi fiinte umane.

In !nglia sunt reguli stricte care nu permit clonarea reproductiva dar cercetatorilor le este permisa generarea de linii celulare embrionare pentru terapeutica. Degea in 0ermania restrictioneaza extragerea de celule stem de la embrioni umani dar in @BB@ a fost aprobata o noua lege care permite importul unor celule stem embrionare daca origineaza din afara 0ermaniei.

In 3tatele 2nite ale !mericii nu exista un fond public pentru cercetarea celulelor stem. %e aceea desi nu exista nici o lege care sa impiedice aceste experimente nu se efectueaza cercetari datorita lipsei banilor.

In @BB8 !ustralia a interzis clonarea umana. 1eproducerea si clonarea terapeutica sunt de asemeni interzise. In @BBE guvernul !ustraliei permite cercetatorilor sa cloneze embrioni pentru a preleva celule stem.

)arile care interzic clonarea copiilor dar permit clonarea terapeutica cuprind( Aritania 'oua Teelanda 3uedia Aelgia :inlanda Israel Gaponia 3ingapore Coreea de 3ud 3pania Canada California 'eH Gerse; si 4assac&usetts.

!specte <uridice etice si morale = a treia directie oarecum de domeniul fantasticului decedati de la animale de casa la personalitati istorice vizeaza clonarea indivizilor pornind de la monstre de !%' din

tesuturile celui disparut . %e aici o alta paleta de probleme de ordin etic si moral . $e ansamblu se pare ca legalizarea clonarii umane nu se va produce . %e cativa ani acest subiect se afla in centrul dezbaterii mondiale la ea participand nu numai oamenii de stiinta dar si politicienii filozofii teologii psi&ologii fiind vorba in fond de un subiect care priveste intreaga societate . %e pilda !merican !ssociation of $ro-Dife =bstretricians and 0;necologists (!!$D=0) s-a pronuntat impotriva clonarii atragand atentia ca unii oameni de afaceri s-ar putea gandi la o comercializare a vietii umane .Ceea ce este mai grav este ca s-ar putea a<unge la F reproducerea unor oameni vii fara ca acestia sa stie sa fie implicate in acest process sau sa-si dea acordul F . !u aparut si intrebari privind statutul social al eventualelor clone . Care va fi locul acestora in societate P In 32! Camera 1eprezentantilor dar 3enatul inca a dat o &otarare prin care clonarea umana este considerate ilegala terapeutice . 3-a propus legalizarea clonarii terapeutice ca unica modalitate de a cerceta cu sanse de reusita sfere pana acum inaccesibile medicinei obisnuite criteriul fundamental pentru finantarea unor astfel de programe fiind ca obiectivul principal sa fie gasirea unor tratamente pentru bolile incurabile . In S martie @BB@ C&ristop&er 1eeve celebrul actor american acum paralizat in urma unui accident a comparut in fata Comisiei 3enatului 32! pentru 3anatate /ducatie 4unca si $ensii spri<inind continoarea cercetarilor privind clonarea . %in punctual de vedere american apare un motiv de ingri<orare suplimentar legat de procesul pe care alte tari l-ar putea face 1eeve aratand ca stoparea acestor cercetari ar putea determina ca !merica F sa - si piarda intaietatea in stiinta si medicina F. !mintim in inc&eiere cateva dintre conditiile propuse intr-o lista deocamdata provizorie pentru ca cercetarile privind clonarea terapeutica umana sa decurga legal ( este necesar ca embrionii sa fie utilizati numai in primele etape ale dezvoltarii lor fara a fi lasati sa se dezvolte in continuare M toate programele de

nu sa pronuntat in aceasta privinta . $arerile inclina totusi spre acceptarea doar a clonarii

cercetare trebuie sa fie supervizate

de organizatiile guvernamentale care se ocupa faptul ca nu exista nici o

de fertilizare si te&nici genetice M diferitele programe de cercetare urmeaza sa primeasca fonduri si aprobare doar daca se demonstreaza stiintific alta modalitate conventionala de obtinere a acelorasi rezultate M nuvor fi admise cercetarile in care se pot combina materialul genetic uman cu cel al animalelor M trebuie sa existe o permanenta informare a publicului asupra stadiului cercetarilor intreprinse si sa fie postulate clar limitele pana la care poate fi impins raportul dintre suferinta animalelor folosite in experiente si beneficial uman . Iata inca o proba de Fluciferism stiintific F contemporan ( ? spargerea F genetice (!%') pentru a le rearan<a tu om limitat %umnezeu UPU !ici intrecem orice masura cu milioane de ani in urma U dorind structurilor dar trufas intr-o noua ordine sa sc&imbam ceea ce /l a aran<at

contrara lucrarii lui %umnezeu . Cine suntem noi ca sa &otaram daca e bine ce a facut

Aibliografie %elacroix G.4. 4ic manual de bioetic. .n rom"nete de !sociaia Caritas Aucureti 3ilver 4 Dee Clonarea umana - un soc al viitorului /d =rizonturi &ttp(VVneHs.softpedia.comVneHsVLarvard-da-unda-verde-la-clonarea-umana-ro@8666.s&tml&ttp(VVclonarea.blogspot.ro &ttp(VVHHH.mediafax.roVsocialVclonarea-umana-interzisa-in-romania-pedeapsa-este-inc&isoareintre-R-si-9-ani-99@6@ES &ttp(VVen.HiIipedia.orgVHiIiVCloning &ttp(VVHHH.mediafax.roVsocialVclonarea-umana-interzisa-in-romania-pedeapsa-este-inc&isoareintre-R-si-9-ani-99@6@ES &ttp(VV<urnalul.roVstiriVobservatorV&ttp(VVHHH.descopera.roVstiintaV7RBR9@-rasaritul-clonelorlegeacare-interzice-clonarea-umana-adoptata-in-senat-SS77E@.&tml &ttp(VVHHH.mediafax.roVstiinta-sanatateVaustralia-da-prima-licenta-pentru-clonarea-embrionilorumani-R67@7B@ &ttp(VVHHH.provitabucuresti.roVdocsVbioeticaVconventia.oviedo.pdf &ttp(VVHHH.provitabucuresti.roVbioeticaVclonarea-umana