Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR

Datoriile suverane din Uniunea European efect al dezordinii fiscale

Coordonator: Conf. univ. dr. Susanu Monica

Masterand: Munteanu Roxana Mihaela

Galai 2013

Cuprins

Criza datoriilor suverane - privire de ansamblu .............................................. 2 Uniune fiscala ................................................................................................. 3 Implicatiile asupra Romaniei ........................................................................... 7 Perspective si concluzii ................................................................................... 9 Bibliografie ................................................................................................... 11

Criza datoriilor suverane - privire de ansamblu


Inceputa in anul 2007, criza financiara internationala si-a facut simtita prezenta in tarile Uniunii Europene in mai putin de un an, urmatorii doi ani afectand deosebit de puternic economiile si finantele statelor in cauza. Dupa o timida redresare in anul 2010, criza si-a facut din nou simtita prezenta de-a lungul anului 2011, iar actiunea ei pare sa continue si perioada urmatoare. Dar de aceasta data criza financiara nu se mai manifesta la nivelul bancilor si celorlalte companii financiare, ci la nivelul statelor, luand forma crizei datoriilor suverane. Criza datoriilor suverane, care a devenit mai acuta in 2010, incepe sa puna la indoiala supravietuirea euro, astfel ca liderii zonei trebuie sa vina cu un plan de masuri fiscale si monetare coordonate, ca raspuns la criza actuala.1 Motivele noului puseu al crizei trebuie cautate in: Apetitul sporit pentru indatorare al statelor, multe dintre ele marindu-si datoriile publice in conditiile unui exces de lichiditate, al dobanzilor reduse si al conditiilor foarte laxe de creditare; Sporirea deficitelor bugetare, aspect care s-a datorat numeroaselor programe de stimulare a economiei puse in practica de multe tari pentru a reduce efectele crizei, imposibilitatii guverenelor de a-si reduce cheltuielile pe masura reducerii veniturilor si, nu in ultimul rand, datorita preluarii la datoria publica a unei parti din pierderile aferente sistemului bancar; Supraindatorarea unui numar relativ mare de guverne, datorita recesiunii sau, pentru unele state, preexistenta. Prin supraindatorare se intelege acel nivel al raportului datorie publica/PIB de la care pietele nu mai accepta sa finanteze statele sau le finanteaza cu costuri care duc rapid la neacceptarea de catre investitori a continuarii finantarii. Una dintre caracteristicile importante ale crizei datoriilor suverane este amplul fenomen de contagiune financiara, situatie in care instabilitatea unei tari este transmisa uneia sau mai multor tari. O tara aflata intr-o situatie fiscala precara, prentru ca nu pune in aplicare masurile necesare de consolidare fiscala, poate sa declanseze o contagiune la nivelul tarilor cu care are legaturi economice. In cazul zonei euro, interconectarea fiind si mai puternica, efectul de contagiune poate sa aiba o viteza si o magnitudine mai mare. In cazul crizei datoriilor suverane, pentru ca instabilitatea este datorata de supraindatorare, optiunile de politica care sa previna indatorarea ar putea include norme fiscale si mecanisme de guvernare care sa evite deficitele excesive sau stocuri ridicate ale datoriei publice. Totusi, actuala criz pare si mai periculoas datorit faptului c majoritatea statelor siau epuizat resursele financiare pentru a sustine cererea agregat, iar bncile centrale nu mai au acelasi spatiu de manevr datorit relaxrii pronuntate a politicii monetare in ultimii 3 ani. Lipsa unei politici fiscale comune n cadrul zonei euro, pn nu demult, a permis trilor de la periferie s-si finanteze deficitele bugetare n conditii atractive. Aceasta a alimentat cresterea dezechilibrelor finantelor publice care mpreun cu retorica populist a elitelor politice din aceste tri a dus la explozia datoriilor publice. Situatia respectiv este specific, mai ales, trilor din grupul PIGS (Portugalia,Italia, Grecia si Spania), pe cnd la nivelul ntregii zone euro, n medie, nivelul de ndatorare nu este att de dramatic. Ins lipsa unei politici fiscale comune si opoziia trilor nordice(Germania,Finlanda,Norvegia)
1

http://www.incont.ro/international/marirea-si-decaderea-euro-cum-s-a-ajuns-la-criza-datoriilor-suverane-sice-sanse-are-moneda-unica-sa-i.html

fat de o astfel de msur nu face dect s acutizeze criza datoriilor suverane din zona euro.2

Uniune fiscala
Zona Euro nu mai poate exista mult in forma actuala. In acest moment, proiectul european are de ales practic intre a se reintegra (la un nivel mult mai profund) sau (inevitabil) a se dezintegra. Semnele de dezintegrare sunt multe si vizibile cu ochiul liber. Germania a spart gheata propunand pasi marunti spre ceea ce multi economisti au considerat ca e inevitabil pentru ca zona euro sa nu explodeze: o uniune fiscala.3 Problematica fiscal n cadrul comunitii europene este de o complexitate deosebit. Fiscalitatea i atribuiile fiscului se exercit ntr-o anumit jurisdicie fiscal, iar politica i prghiile (instrumentele fiscale) au rmas i continu s fie i n prezent n esen naionale, in de autonomia i suveranitatea celor 27 de state membre. Comisia European consider politica fiscal ca simbol al suveranitii naionale. Aa se explic diferenele nsemnate ntre statele membre UE privind bazele impozabile, rata fiscalitii, ponderea veniturilor fiscale n PIB, importana diferit acordat n diferite ri impozitelor directe, respectiv indirecte i cotizaiilor sociale, diferenele mari de la o ar la alta n privina impozitelor i taxelor centrale i cele locale, dar i n ceea ce privete deciziile de fundamentare, structura care le colecteaz i destinaia lor. Dei n ultimii ani se constat unele reduceri ale diferenelor dintre sistemele fiscale naionale (SFN) ale statelor membre, cele 27 sisteme fiscale naionale din UE genereaz nc fragmentarea spaiului economic comun i disfuncionaliti, induc avantaje/dezavantaje competitive artificiale pentru anumii ageni economici, genereaz piedici n calea fluxurilor economicofinanciare i favorizeaz deplasarea teritorial a activitilor economice prioritar n funcie de avantajele fiscale imediate n detrimentul criteriilor profunde ale eficienei (economice, ecologice, sociale) i ale creterii economice sustenabile. Asistm la o contradicie care poate deveni conflict i piedic serioas n funcionarea structurilor comunitare n fazele superioare de evoluie: pe de o parte, exist sisteme fiscale naionale i politici fiscale (cu instrumentele corespunztoare) promovate de ctre fiecare stat, conform intereselor i preferinelor naionale; pe de alt parte, exigenele UE, ca proces i finalitate, de spaiu economic comun care impune reglementri, reguli de joc i instrumente (inclusiv fiscale) comune sau apropiate. Atta timp ct se menin statele naionale o asemenea contradicie nu poate fi eliminat, dar prin aciuni corespunztoare ea poate fi condus spre niveluri minime prin compromisuri acceptate de ctre statele independente, dar care voluntar accept s cedeze prin concertare anumite prerogative ale suveranitii n favoarea interesului comunitar care constituie comunul pentru fiecare din cele 27 de state. Realitatea demonstreaz c dei statele membre UE au subscris la Pactul de stabilitate i cretere i la Tratatele UE care instituionalizeaz principiile menionate, ele folosesc mai ales n condiii de recesiune, n interes naional, prghia fiscal pentru atragerea de investiii strine, asigurarea locurilor de munc, stimularea exporturilor, a procesului investiional i a spiritului ntreprinztor pentru stpnirea deficitelor suverane de care va depinde n ultim instan nsi existena monedei unice. n aceste condiii ies n eviden mai relevant diferenele dintre sistemele fiscale naionale, necesitatea intensificrii i cooperrii fiscale.
2 3

http://ro.scribd.com/doc/114872424/Datorii-Suverane-a-UE http://www.contributors.ro/economie/macro/ce-inseamna-o-uniune-fiscala-pentru-zona-euro/

Politica fiscal comun a UE reprezint dreptul i aciunile autoritilor comunitare de a reglementa unitar impozitele i taxele n UE. Este de domeniul evidenei c o asemenea politic are un caracter cu totul marginal i nu va deveni cuprinztor i efectiv nici dac integrarea european va evolua spre o structur federal palpabil. Politica fiscal a UE o privim n sens restrns i n sens cuprinztor. n sens restrns vizeaz modul n care se obin (i se cheltuiesc) resursele bneti proprii ale UE i constituite n Bugetul UE. Fundamentarea multicriterial a contribuiilor fiecrei ri la bugetul UE este n opinia noastr de mare actualitate. Vrsmintele fiecrei ri la UE stabilite n prezent n funcie de mrimea PIB trebuie s fie dependente n principal de PNB (total i pe locuitor) fiecare indicator avnd grile diferite de impozitare. n sens cuprinztor politica fiscal a UE vizeaz aciunile ntreprinse, pn n prezent, n comun de ctre statele membre prin respectarea ferm a unanimitii, pentru a influena SFN, reducnd asperitile dintre ele. Probabil c doar n acest sens putem vorbi de un sistem fiscal al UE ca ansamblul deciziilor adoptate n comun, prin unanimitate pentru a asigura coeren, compatibilitate i elemente de armonizare. Prin asemenea decizii se urmrete un compromis acceptabil ntre obiectivele naionale urmrite prin politica fiscal a fiecrui stat, rezolvarea acceptabil a problemelor fiscale dintre statele membre (evitarea dublei impuneri, concurena fiscal neloial, erodarea bazelor fiscale naionale etc.), dar i a obiectivelor de fond ale construciei europene. Sintetic sistemul fiscal al UE poate fi urmrit pe o serie de paliere: existena unor reguli fundamentale ale UE n domeniul fiscal. Relevante sunt prevederile din Tratat stipulate n articolele:12, 58, 90, 91, 93, 94, 293; stabilirea unor reguli de conduit fiscal loial i corect (Codul de conduit) obligativitatea schimbului de informaii i a asistenei reciproce n domeniu dintrea utoritile fiscale naionale, angajamentul statelor ca prin fiscalitate s nu duneze competitivitii n UE i poziiilor companiilor europene n competiia european; sistemul comun de aplicare generalizat a TVA (uniformizarea bazei de impozitare, obligativitatea ncadrrii cotei ntre praguri minime i maxime, desfiinarea frontierelor fiscale pentru circulaia intracomunitar a mrfurilor i serviciilor, generalizarea principiului destinaiei, aciuni pentru reducerea fraudei i evaziunii n domeniu, aa cum s-a convenit prin Directiva a asea i cele ulterioare); stabilirea unor reguli comune privind accizele (produsele obligatoriu accizabile, exigibilitatea, nivelurile minime obligatorii ale accizelor, exceptrile, regimul suspensiv, scutirile i altele); aciunile pentru armonizarea fiscalitii directe printr-un compromis acceptabil ntre funcia acestora de prghie financiar i surs de ncasri bugetare. Pe fondul dificultilor absolut extraordinare cu care se confrunt n ultimii ani UE, lideri politici foarte importani din cadrul Uniunii au propus, un pachet de msuri care, mpreun, configureaz o ncercare extrem de curajoas de a renova i de a ntri, din mers, structurile comunitare. Scopul reformelor la este unul dublu: pe de o parte, este vorba despre ncercarea de a identifica i de a folosi instrumente suplimentare care s permit UE s rezolve, rapid, mcar o parte dintre problemele cu care se confrunt; pe de alt parte, vorbim despre o ncercare deliberat de a consolida, printr-un set de msuri cu totul excepionale, rolul UE pe arena internaional, astfel nct influena global a Uniunii s ajung a fi, n sfrit, n corelaie cu uriaul potenial de putere pe care UE l are. Primul moment extrem de important al acestui puseu renovator, a fost constituit de o scrisoare deschis, redactat i dat publicitii, spre sfritul lui iunie 2012, de ctre Viviane Reding, vicepreedinte al Comisiei
4

Europene i Comisar European pentru Justiie, Drepturi Fundamentale i Cetenie. Reding afirma c trim un moment decisiv pentru Europa i c este momentul s demonstrm cetenilor notri, ca i ntregii lumi, c Europa este extrem de hotrt s-i continue i s-i adnceasc integrarea. n acest context, Reding propunea, n mod direct, ca, n anii ce vin, dac vrem s meninem i s ntrim poziia Europei n lume, uniunea economic i monetar din cadrul UE s se transforme ntr-o puternic federaie politic european cu o uniune monetar, fiscal i bancar care s cuprind cel puin zona euro, dar care s fie deschis tuturor statelor membre ale UE care doresc s se alture unei astfel de iniiative. Reding sublinia faptul c rspunsul la criz este mai mult Europ.4 Zona euro nu este si nu a fost de la inceput ceea ce literatura de specialitate numeste o zona monetara optima. Adica, o zona unde detinerea unei singure monede aduce beneficii nete tuturor. Zona ar fi fost optima daca ar fi detinut in intregime niste proprietati necesare statelor odata cu pierderea independentei politicii monetare. Asta a fost unul dintre motivele (dincolo de ideea de suveranitate nationala) pentru care zona euro a fost construita ab initio pe principiul politica monetara comuna si politici fiscale nationale. Astfel, in lipsa proprietatilor mentionate, politica fiscala ramane la dispozitia autoritatilor nationale cu scopul principal de a stabiliza economiile nationale atunci cand ar fi fost nevoie, adica atunci cand zona euro s-ar fi confruntat cu probleme, de tipul recesiunii prezente. O politica monetara unica nu ar fi putut raspunde nevoilor fiecarei economii, sarcina asta revenind politicii fiscale. Caci un soc simetric (cum este criza care initial a afectat pe toata lumea) poate deveni asimetric (cum s-a intamplat, unele tari si-au revenit, altele nu). Intr-un astfel de context, politica fiscala nationala ar fi trebui sa ajute economiile in cauza sa-si revina, ceea ce nu s-a intamplat. Plecand de la deficite bugetare mari acumulate in expansiune, singura optiune a fost sa se reduca deficitele cand acestea ar fi trebuit sa creasca si sa ajute economia, sau sa se indatoreze dincolo de propria capacitate de rambursare. Criza actuala a scos astfel in evidenta un defect de gestiune in interiorul zonei euro, iar acest lucru a fost cauzat de absenta unei politici bugetare comune. De aici nevoia stringenta de reformare profunda, structurala a zonei euro. S-a demonstrat clar ca multe dintre politicile fiscale nationale au fost gresit fundamentate si implementate. Mai mult chiar, au accentuat volatilitatea macroeconomic. Principalul avantaj al unei uniuni fiscale consta in faptul ca ar elimina problema deficitelor bugetare nationale ce apar in anumite tari cu probleme, plus toate externalitatile negative ce decurg de aici. Uniunea fiscala ar putea fi benefica zonei euro pentru ca ar permite transferuri automate spre tarile care se confrunta cu socuri printr-un buget centralizat. Uniunea fiscala va putea astfel rezolva problema datoriilor suverane, indirect. Nu va mai fi nevoie ca un stat sa se imprumute pentru a-si finanta deficitul bugetar atunci cand are probleme. Acest lucru s-ar putea realiza in mod automat, prin transferuri automate de la bugetul centralizat la nivel european. Problema pasagerului clandestin ce ar putea decurge din aceasta solutie (unele state pot avea mereu nevoie de fonduri, in vreme ce altele le vor finanta mereu) poate fi rezolvata foarte simplu: se impun sanctiuni puternice statelor susceptibile de un astfel de comportament, monitorizare puternica a derularii proceselor fiscal-bugetare nationale, etc. Avantajul major al acestei solutii este insa acela de a fi rezolvat problema deficitelor bugetare nationale si a datoriilor suverane aferente. Federalismul fiscal este cel care a contribuit la succesul zonei monetare a SUA, in ciuda diversitatii economice a regiunilor americane. In SUA statele mai sarace in raport cu
4

http://www.revista22.ro/uniunea-europeana-un-an-de-gfieli-printre-puhoaie-de-probleme-21272.html

restul natiunii primesc automat sprijin de la Washington sub forma de transferuri federale ce provin din taxele pe care alte state le platesc. Federalismul fiscal a contribuit astfel la compensarea pierderii independentei politicii monetare, asigurand un flux de ajutoare in perioada de recesiune de la tarile mai putin afectate, ajutoare ce au jucat practic rol de stabilizatori automati. Zona euro si intreaga Europa are nevoie de mesajul unitatii, solidaritatii. Liderii europeni vor trebui sa lase orgoliile la o parte si sa inteleaga ca atat timp cat zona euro va fi privita ca o suma de state (cu interese uneori individuale) si nu ca un singur stat (cu scop unic), sansele reale ca ea sa reziste in timp sunt foarte mici. Atunci cand pietele vor imprumuta zona euro ca intreg, fara a diferentia dobanda acordata Germaniei de dobanda acordata Greciei, de exemplu, atunci se va putea spune ca zona euro are viitor pe termen lung. Cu alte cuvinte, prima de risc ar trebui transferata de la piete catre decidentii din zona euro. Problema unei tari precum Grecia va fi o problema rezolvabila si, daca e cazul, sanctionabila, la nivel intern. In acest fel este eliminata structural posibilitatea concreta ca un stat din interiorul zonei euro sa dea faliment sub sanctiunea pietelor si, pe cale de consecinta, intreaga zona. Aici nu se poate insa ajunge decat dupa ce se va realiza o uniune fiscala si, ulterior, una politica.5 Proiectul Ctre o adevrat uniune economic i monetar, propus de presedintele Consiliului European in colaborare cu presedintele Bancii Centrale Europene, presedintele Comisiei Europene si presedintele Eurogrupului, reprezinta practic planul Europei privind restructurarea zonei euro. Se invoca nevoia de creare a unei uniuni economice si monetare adevarate, cu o integrare mai profunda, incluzand perspectiva crearii unui buget comun pentru toate statele din zona monedei unice si a unei datorii unice, ajungand chiar la o uniune politica pe termen mediu.Intr-o uniune monetara si economica reala, toate politicile importante economice si fiscale ale statelor membre vor fi un subiect pentru o coordonare mai profunda, pentru supraveghere si sustinere la nivel european au declarat liderii europeni. Criza zonei euro a scos la suprafata probleme serioase de constructie din temelii a Uniunii Monetare Europene. Este din ce in ce mai evident, cat timp zona euro nu va avea si o uniune fiscala, respectiv una politica, asa cum de altfel spune teoria, vorbim despre o uniune monetara incompleta. Pentru a fi functionala, o uniune monetara presupune mult mai mult decat o suma de state ce folosesc aceeasi moneda. Mecanismul este relativ complex, cert este insa ca uniunea fiscala a fost si ramane inca motiv de discordie intre liderii europeni, in pofida studiilor care demonstreaza iminenta unei integrari mult mai profunde. In lipsa posibilitatii concrete de a completa uniunea monetara cu o uniune fiscala, (si ulterior una politica) liderii europeni au venit cu o serie de semi-solutii: Compactul fiscal, Six pack ul, etc si, mai nou, o uniune bancara. Liderii europeni vor trebui sa inteleaga mai devreme sau mai tarziu ca, din anumite puncte de vedere, suveranitatea nationala nu-si are locul in proiectul UE, cu atat mai putin UEM. Cel putin in virtutea scopului comun pe care si l-au asumat initial. Cat timp zona euro va fi privita ca o adunatura de state cu interese individuale si nu ca un singur stat cu scop unic, sansele reale ca ea sa reziste in timp sunt foarte mici. Pe fond, problema se rezuma la diferentele dintre tarile ce formeaza UE/zona euro sub aspectul compatibilitatilor structurale, nivelului de competitivitate, etc. Sub o forma sau alta, trebuie acceptate solutii structurale ca tari atat de diferite sub aspectul nivelului de dezvoltare economica sa ramana impreuna in
5

http://www.contributors.ro/economie/macro/ce-inseamna-o-uniune-fiscala-pentru-zona-euro/

proiectul european. Dezavantajul proiectului este legat de riscul formarii unei Europe cu doua viteze tarile euro versus tarile non euro. Dar fara reactii puternice, zona euro nu va fi salvata, prin urmare nici tarile non euro nu vor mai avea unde sa adere. Apoi, tari precum Romania nu ar rezista oricum in zona euro, asa cum este ea construita in momentul de fata. Romania (dar si alte tari non euro) ar fi fara echivoc noua Grecie a zonei euro. Romania, sau o alta tara non euro precum Romania, ar putea rezista intr-o uniune monetara doar atunci cand ii va fi fost construita o umbrela protectoare. Atunci cand pietele vor imprumuta zona euro ca intreg, fara a diferentia dobanda acordata Germaniei de dobanda acordata Greciei sau Romaniei, atunci putem spune ca zona euro are viitor acum si/sau intr-o varianta extinsa.6

Implicatiile asupra Romaniei


Uniunea European se afl la un moment de rscruce: fie acioneaz pentru a mbuntii funcionarea spaiului comun pentru recucerirea poziiilor n competiia mondial i stabilitatea monedei unice, inclusiv prin msuri ferme n direcia federalizrii, fie se ndreapt spre o disoluie. n realizarea obiectivelor Tratatului UE problematica fiscal devine n prezent esenial; i se cere dinamism, adaptabilitate i concertare cu politica monetar comun. Pentru noi prioritare sunt urmtoarele componente: n domeniul TVA, compromisul realizat sub forma sistemului tranzitoriu devine duntor. Perceperea TVA pe principiul originii va determina statele membre s reduc nivelul TVA, astfel c apropierea cotelor ntre rile membre apare ca o decizie a autoritilor naionale. Rmne esenial funcionalitatea VIES (VAT. Information Exchange System), dar i perceperea unei taxe minime asupra mrfurilor provenite dintr-o reziden fiscal i consumat n alta. Cotele minimale pentru accizarea produselor energetice trebuie difereniate substanial, n funcie de natura acestora, astfel nct s inhibe producerea i consumul celor provenite din resurse epuizabile, duntoare mediului, n favoarea celor curate i regenerabile. n domeniul fiscalitii directe trebuie atenuat disputa dintre regula unanimitii i suveranitatea fiscal pe de o parte i necesitatea amplificrii elementelor de sistem fiscal al UE care s asigure defragmentarea Pieei Unice. Avem n vedere: Promovarea hotrt a cooperrii intensificate (soft-law) n spiritul art.43-45 din Tratatul de la Nisa este necesar ca, fr a modifica Acquis-ul n domeniu s se instituie i reguli reciproc acceptate de un numr de state, dar neobligatorii i neuniformizate la nivelul UE. Avem n vedere instituirea, n anumite domenii a unor noi norme, mai tari adoptate prin regula majoritii calificate (n detrimentul unanimitii); efectul va fi realizarea i n domeniul fiscal a Europei cu dou viteze ceea ce este evident un risc. In Romania, criza datoriilor s-a tradus (si o va face si in viitor) in principal prin deprecierea leului si iesiri de valuta din tara, potrivit BNR. Aceasta criza duce la iesiri de capital, amplifica volatilitatea cursului de schimb al leului si la o posibila crestere a preturilor unor materii prime agricole, se arata intr-un raport al BNR.

http://www.contributors.ro/economie/macro/catre-o-adevarata-uniune-economica-si-monetara/

Dup cum se poate observa in graficul de mai sus, in scenariul de referin, traiectoria raportului datorie public/PIB scade treptat de la valoarea de varf de 39,2 % in 2013 pan la 32,4% pan in 2030.

Primul set de simulri se refer la cazul in care creterea PIB este mai sczut cu unul i, respectiv, dou puncte procentuale in comparaie cu scenariul de referin, toate celelalte variabile rmanand la valorile lor din 2011. Dup cum se poate vedea in graficul de mai sus, raportul procentual datorie public/PIB ar crete in ambele scenarii. Cu toate acestea, in timp ce in primul scenariu traiectoria raportului datorie public/PIB este sustenabil (atinge un varf in 20192020, dup care coboar treptat), in al doilea scenariu de cretere lent traiectoria datoriei publice devine exploziv. Acest rezultat este de ateptat din moment ce rata real a
8

creterii este mai joas decat rata real a dobanzii, iar ajustarea soldului bugetului primar nu este destul de mare ca s impiedice datoria public s devin nesustenabil. Creterea economic are un rol crucial in a asigura sustenabilitatea finanelor publice.7 PEP propune armonizarea bazei de impozitare pentru impozitul pe profit pentru a crea in UE condiii uniforme pentru firme. Avand in vedere faptul c, atunci cand se decide localizarea unei firme pe piaa unic european, condiiile de impozitare sunt hotratoare, aceast propunere va afecta avantajul competitiv al Romaniei i al tuturor statelor membre noi in atragerea investitorilor strini i, prin urmare, creterea i alinierea cu statele membre instrite.

Perspective si concluzii
Suntem in 2013, care se arata un an mai greu decat anteriorul si in care cresterea globala va incetini consistent, afectand deopotriva populatia, companiile si insasi Statele. Din pacate, solutiile pe care s-a mers pana acum nu si-au dovedit eficienta. Austeritatea impusa statelor in ideea consolidarii pozitiei fiscale a fost un esec. Daca ne intrebam de ce suntem aici, raspunsul e relativ simplu: pentru ca a fost tratat efectul si nu cauza.

Personaje cheie in perioada ce urmeaza sunt: Mario Draghi, presedintele Bancii Central Europene si sustinator al cumpararii de obligatiuni suverane, Jens Weidmann,
7

Daniel Daianu, Viktoria Kallai, Laurian Lungu, Adoptarea Pactului Euro Pl us: implicaii asupra politicii

fiscale a Romniei, Bucuresti, 2012

presedintele Bundesbank si oponent al pozitie adoptate de Draghi si Christian Noyer, presedintele Bancii Frantei si un suporter al uniunii financiare in UE. Intrebarile la care lucreaza acum liderii europeni sunt multe: ce ri ar trebui s suporte povara financiar a stabilizrii zonei euro? Statele mai puternice dau vina pe oile negre pentru o buna parte a crizei datoriilor, cerand ca acestea s suporte povara prin austeritate. rile mai slabe au vrut ca rile mai puternice s suporte povara prin mprumuturi continue, n pofida riscului ca mprumuturile sa nu fie rambursate integral. Rezultatul a fost o incercare continua de compromis, care nu a rezolvat niciodat situaia. Perspectivele de crestere sunt neobisnuit de nesigure si depind in mod esential de rezolvarea crizei datoriilor suverane", spun reprezentantii OECD. 8 The Economist public o interesant dar ngrijortoare prognoz care radiografiaz ansele probabile ale redresrii economiei UE. Dup un 2012 n care o cretere economic pozitiv de peste 4% s-ar putea nregistra ntr-o singur ar din cadrul UE, Letonia, anul 2013 ar putea fi unul n care nici o economie naional din cadrul Uniunii nu va crete cu peste 4% i doar n cinci state creterea va fi mai mare de 2% (aceste cinci state fiind rile Baltice, Slovacia i Romnia).9 Potentiale solutii: 1. Una din solutiile recente pentru a diminua costul banilor (dobanda) a fost prezentata de Banca Centrala Europeana in septembrie 2012, cand a anuntat un program nelimitat de cumprare de obligaiuni suverane pentru a sprijini costurile de mprumut, devenite nesustenabile, ale unor state din zona euro. Achiziiile pot ncepe ns doar dup ce un stat aplic pentru ajutorul Mecanismului European de Stabilitate, condiionat de reforme i austeritate. 2. Utilizarea rezervelor de aur pe care le detin statele pentru a-si reduce costul imprumuturilor. E ca si cand la banca ai aduce o garantie valoroasa pentru a obtine o dobanda mai mica la credit. 3. Reanalizarea rolului pe care il au agentiile de rating, acestea fiind determinante in determinarea costului la care se imprumuta statele. Aceste agentii au avut un rol urias in aparitia crizei subprime, dar reglementarea lor se face cu foarte mare dificultate. 4. Inflatia - este cea mai dureroasa rezolvare a situatiei, dar s-au mai vazut cazuri in istorie in care o tara scapa de o importanta parte a datoriei devalorizandu-si moneda.10 Msurile strategice puternice luate la nivel national si la nivelul UE, precum si progresele nregistrate n ceea ce priveste reformarea cadrului institutional al UEM au redus riscurile de deteriorare care amenintau perspectivele de crestere. Pe de alt parte, avnd n vedere recentele decizii strategice, tensiunile de pe pietele financiare din UE ar putea scdea mai rapid, iar ncrederea se poate ntri mai mult dect se asteapt, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra cererii interne. Riscurile legate de evolutia inflatiei sunt n mare parte echilibrate. Acest lucru ar urma s pregteasc terenul pentru o expansiune mai puternic i mai omogen n 2014. 11

http://ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=35143:cele-cinci-evenimente-din2013-care-ne-ar-putea-schimba-viata&catid=41:economie 9 http://www.revista22.ro/uniunea-europeana-un-an-de-gfieli-printre-puhoaie-de-probleme-21272.html 10 http://ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=35143:cele-cinci-evenimente-din2013-care-ne-ar-putea-schimba-viata&catid=41:economie 11 http://ec.europa.eu/romania/news/07112012_previziuni_de_toamna_2012-2014_ro.htm

10

Bibliografie
Drd. Andreea Roxana Tomi, Aprofundarea armonizrii fiscale n Uniunea European - Avantaje i limite, Revista Romn de Statistic nr. 4 / 2011 Daniel Daianu, Viktoria Kallai, Laurian Lungu, Adoptarea Pactului Euro Plus: implicaii asupra politicii fiscale a Romniei, Bucuresti, 2012 Fiscal Sustainability Report, 2012, http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/e e-2012-8_en.pdf Florin Diaconu, Uniunea European: un an de gfieli printre puhoaie de probleme, articol disponibil pe site-ul: http://www.revista22.ro/uniunea-europeanaun-an-de-gfieli-printre-puhoaie-de-probleme-21272.html Aura Socol, Ce inseamna o uniune fiscala pentru zona euro, articol disponibil pe

site-ul

http://www.contributors.ro/economie/macro/ce-inseamna-o-uniune-fiscala-

pentru-zona-euro/

Aura Socol, Catre o adevarata uniune economica si monetara, articol disponibil pe siteul http://www.contributors.ro/economie/macro/catre-o-adevarata-uniune-economicasi-monetara/

http://ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=35143:celecinci-evenimente-din-2013-care-ne-ar-putea-schimba-viata&catid=41:economie

http://ro.scribd.com/doc/114872424/Datorii-Suverane-a-UE http://www.incont.ro/international/marirea-si-decaderea-euro-cum-s-a-ajuns-lacriza-datoriilor-suverane-si-ce-sanse-are-moneda-unica-sa-i.html http://ec.europa.eu/romania/news/07112012_previziuni_de_toamna_20122014_ro.htm

11