Universitatea ,,tefan cel Mare Suceava Facultatea de tiine Economice si Administraie Public

Student: Dudici Raul Dragos Specializarea: MNG, anul I , gr 2

Caracteristicele somajului
Somajul este un fenomen economic, o stare negativa a o ulatiei active dis onibile care consta in aceea ca, o arte din salariati raman fara locuri de munca, din cau!a dereglarii dintre de!voltarea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia o ulatiei, ca sursa a ofertei de munca" #n conditiile contem orane, somajul este considerat ca un de!ec$ilibru al ietei muncii nationale, adica de!ec$ilibru intre cererea si oferta globala de munca" Somerii sunt acele ersoane a te de munca din cadrul o ulatiei activa dis onibile, care doresc sa lucre!e si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc conform nivelului lor de calificare" #n randul somerilor intra ersoanele care si%au ierdut locul de munca, recum si noii ofertanti de forta de munca" &au!ele somajului' % decalajul dintre cererea si oferta de locuri de munca % restrangerea tem orala a activitati rin li sa de comen!i % li sa tem orala a materialelor % o activitate manageriala defectuoasa &el mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca" (in unct de vedere al ocu arii, ot re!ulta trei moduri de combinare a factorului respectiv' % oferta si cererea de munca sunt egale, ca! in care ocu area de ec$ilibru este egala cu cea de lina) % oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care de!ec$ilibru imbraca forma deficitului de munca, ocu area de lina necesitand fie resurse de munca su limentare, fie o crestere mai uternica a roductivitatii muncii)
*

- oferta de munca depaseste cererea, o arte a fortei de munca ramanand fara loc de munca" &a urmare,ec$ilibrul ietei muncii oate fi abordat din mai multe uncte de vedere' a+ ca ec$ilibru functional) b+ ca ec$ilibru structural) c+ ca ec$ilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca" #n ,omania , esenta conce tului de somaj este similara cu aceea care defineste somajul ca fenomen general, insa ea se articulari!ea!a in functie de conditiile economico%sociale, concurent%istorice s ecifice" Aflata in fata ado tarii unei strategii de tran!itie la economia cu iata concuretiala si tinand seama de e- erienta tarilor avansate economic, ,omania, ca si alte tari din Euro a de Est, urmaresc roblematica somajului din ers ectiva metodologica multi la" Un as ect ce se im une a fi luat in calcul entru intelegerea gene!ei si manifestarii somajului in ,omania riveste roblema salariilor" Pe termen scurt insa, tem erarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative asu ra ocu arii, somajul si inflatia" &u toate ca salariul si costul salarial continua sa fie anali!ate din ung$iul rolurilor lor ca rinci al mecanism de reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomi!e!e, sa se inde arte!e de evolutia salariilor" Salariile scad foarte mult entru a avea efect favorabil asu ra ocu arii si diminuarii somajului" #n realitate insa, in anumite erioade se constata ca salariile nominale cresc im reuna cu somajul" Un alt as ect relevant entru a recierea gene!ei si manifestarii somajului in ,omania se refera la fa tul ca eliberarea fortei de munca din motive de rete$nologi!are in diferite ramuri si unitati economice s%a accentuat, in tim ce cererea de locuri de munca a stagnat din cau!a nesigurantei economice si a lentei
.

restructurari a economiei" Ameliorarea acestei stari resu une o serie de actiuni majore ca' infa tuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente rivind de!voltarea economiei nationale si a ramurilor ei) reali!area e coordonatele eficientei economico%sociale a rivati!arii, restructurarii si moderni!arii unitatilor economice) ameliorarea formarii rofesionale erformante, in accord cu e-igentele reconversiei fortei de munca) de!voltarea ca acitatii manageriale ince and de la nivelul microeconomic, ana la cel macroeconomic" Una dintre masurile e care autoritatile ar trebui sa le ia entru diminuarea numarului somerilor ar fi stimularea contractelor de angajare fara erioada limitata" ,omania a intrat in anul cu cele mai sumbre redictii economice din */// incoace, asta entru ca se anunta o crestere fara recedent a numarului de someri, e- orturi mult mai mici, o roductie industriala mai slaba si un declin ronuntat in domeniul constructiilor" ,ata somajului din ,omania nu va de asi 0,01 in acest an, in ciuda fa tului ca se estimea!a ca este 2/"/// de romani isi vor ierde locul de munca,sustine directorul general al Agentiei 3ationale entru 4cu area Fortei de Munca",e re!entantul A34FM a mai sustinut ca locuri de munca vor e-ista in *//5, in ciuda si$o!ei create de media, dar intrebarea care se une este 6cat de bine vor fi latite aceste locuri de munca6" 7ene!a somajului se e- lica ornind de la situatia in care somajul si subocu area coe-ista cu otentialul economic, cu ca acitatile de roductie nefolosite sau artial folosite, intr%un conte- de recesiune economica rofunda, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i%ar ermite roductivitatea muncii" (in e-aminarea rinci alelor as ecte ale gene!ei somajului ot fi des rinse cateva trasaturi semnificative" Asemenea trasaturi le utem sistemati!a astfel' 8+ &restrea insemnata a numarului somerilor e intregul arcurs al tran!itiei la economia cu iata concurenta

*+ E-istenta in structura somajului a unui numar im ortant de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive" Somajul afectea!a uternic tinerii si femeile" Somerii tineri rovin mai ales din mediul urban, avand o regatire liceala sau rofesionala" &au!ele care generea!a somajul in care intra entru rima data e iata muncii) neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca) referinta atronatelor entru a angaja ersoane cu e- erienta in activitate, dis onibili!area cu rioritate a tinerilor lucratori etc" Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca rinci ala cau!a ersistenta unei mentalitati invec$ite rivind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare cat si la dis onibili!area ersonalui" :endinta de crestere a somajului de lunga durata"

Alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala

Procesele economice tin rioritar de' declinul economiei, inconsecventa a licarii reformei economice, li sa de ca ital etc") iar rocesele social%culturale rivesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca e lan teritorial din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre o tiunile rofesionale ale celor care cauta de lucru si cerintele vietii social%economice, am lificarea tendintelor de s eciali!are a unor gru uri socio% rofesionale etc" Princi alele forme ale somajului sunt' somajul conjugal, somajul structural, somajul te$nologic" Somajul conjugal se formea!a din ricina diminuarii activitatii economice in conditiile recesiunii s ecifice tran!itiei la ecomonia de iata concurentiala in ,omania" Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii
0

agregate, im licit a cererii de munca" Firmele care nu ot face fata salariilor s orite isi diminuea!a activitatea si ince sa dis onibili!e!e ersonalul" Somajul structural formea!a e ba!a modificarilor ce se etrec in structura activitatilor economico%sociale" El se corelea!a cu interactiunea dintre sc$imbarea consumului si noile te$nologii" Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea te$nologii vec$i si de reorgani!area intre rinderilor" #n ,omania somajul te$nologic are ro ortii mai reduse deoarece rocesele de rete$nologi!are si restructurale intregistrea!a un ritm lent" #n afara acestor forme rinci ale de somaj, mai e-ista in ,omania si alte forme de somaj' somaj se!onier, somaj deg$i!at etc" &onsecintele economico%sociale multi le, asemanatoare, in general cu cele care au fost aratate anterior, se imbina organic cu costul social al somajului si afectea!a uternic esenta, ro ortiile, ritmul si eficienta de!voltarii economiei romanesti e termen lung"

Masurarea somajului in Romania

Po ulatia ocu ata, forta de munca, somajul se calculea!a, in tara noastra, fie e ba!a balantei fortei de munca, fie e ba!a de anc$ete asu ra fortei de munca" Se considera ersoane ocu ate' - salariatii % ersoanele care%si e-ercita activitatea e ba!a unui contract de munca intr%o unitate economica sau sociala) - patronii % ersoane care%si e-ercita ocu atia in ro ria lor unitate entru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati) % lucratori pe cont propriu ; ersoane care%si e-ercita activitatea fie
<

in unitatea ro rie sau cu ajutorul unui utilaj ro riu, fie e ba!a regatirii lor rofesionale, dar care nu au angajati salariati, ele utand fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati) - lucratorii familiali neremunerati) - membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative" Masa somajului consta din numarul ersoanelor care intrunesc conditiile entru a fi incluse in categoria somerilor" Ea cu rinde o ulatia activa dis onibila, res ectiv din acea forta de munca nonocu ata" Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculea!a ca ra ort rocentual intre masa somajului si unul din arametrii de referinta ai acestuia" Astfel de arametrii sunt' o ulatia activa, o ulatia activa dis onibila, forta de munca = o ulatia ocu ata lus somajul+, o ulatia ocu ata, o ulatia ocu ata ca salariati" Problemele ridicate de somaj ' Pe termen scurt 'asigurarea unui venit minim=ajutor sau indemni!atia de somaj, e o erioada de *2/ de !ile+ Ajutorul de somaj este diferentiat in functie de ' a+ categoria de ersoane b+ vec$ime c+ salariu minim e economie Pe termen lung ' asigurarea de locuri de munca

!"ectele crizei "inanciare asupra somajului

>a ince uturile anului *//?, rinde utere cri!a bancara in Euro a =ianuarie+, @anca centrala a ,usiei recunoaste ca sistemul bancar se confrunta cu robleme de lic$iditati=februarie+, in SUA se inas resc conditiile de eliberare a creditelor de catre banci =martie+, ca re!ultat al cri!ei, isi incetea!a activitatea a cincea banca americana de investitii % @earn StearnsA retul la etrol atinge ragul de 8./ de dolari barilul, in ofida deci!iei Arabiei Saudite, rimul roducator mondial de Baur negru, de a mari cotele de roductie cu .//"/// de barili e !i=mai+) in Marea @ritanie continua sa cada returile la imobiliare, iar sectorul constructiilor intra intr%un fel de amorteala" Actiunile bancilor germane ince sa iarda din valoare=iunie%iulie+) falimentul bancii americane >e$man @rot$ers) iata financiara americana reactionea!a la res ingerea de catre &amera re re!entantilor din &ongresul SUA a BPlanului Paulson rintr%o cadere fara recedent de 21 =documentul va fi a robat ulterior+%ca itali!area cumulata a com aniilor americane se rostogoleste la 8,. miliarde dolari=se tembrie+) entru rima data in ultimele 89 luni, retul barilului de titei coboara, la @ursa din 3eC DorE, sub 2/ de dolari) actiunile com aniei @erEs$ire Fat$aCaG #nc", condusa de Harren @uffet, acu!a ierderi trimestriale uriase, de 221, cele mai mari din ultimii *. de ani) siderurgistul numarul unu mondial, ArcelorMittal, decide concedierea a 5"/// de angajati in intreaga lume=noiembrie+) barilul de etrol 4PE& coboara ana la .<,<2 dolari) senatul SUA res inge lanul de salvare a rinci alilor constructori auto, 7eneral Motors, Ford si &$rGsler) cea mai mare frauda din istorie % fostul resedinte 3asdaI, @ernard Madoff, recunoaste ca a dela idat, rin intermediul unui joc iramidal, a roa e 0/ de miliarde dolari, rintre victimele inselate figurand foarte multe banci si investitori din Euro a,
?

SUA, Ja onia) e fondul degradarii dramatice a conjuncturii economice interne, ,e!erva federala decide o reducere istorica a doban!ii de referinta, care este coborata intr%un coridor de fluctuatie de la /1 la /,*01=decembrie+" (atorita &ri!ei finainciare mondiale anul *//5 a adus entru ,omania o crestere a numarului de someri fata de anii recedenti",omania are in re!ent este 8 milion de someri, din cau!a fabricilor care se inc$id"Kn ciuda asigurrilor date Ln re etate rMnduri de oliticienii rii, otrivit crora cri!a financiar nu se va manifesta Ln ,omMnia la cotele atinse Ln strintate, iat c rimele semne ale cola sului din domeniul economic Lnce s se arate Ni Ln ara noastr" Mai multe fabrici LNi Lnc$id orile, lsMnd e drumuri mii de muncitori" Progno!ele sunt sumbre" Potrivit estimrilor analiNtilor, Nomajul va ajunge Ln *//5 la cote de neimaginat, la un nivel dublu fa de anul *//?, de Nind un milion de ersoane"Potrivit #nstitutului de Statistic =#3S+, citat de Evenimentul Oilei, Ln al doilea trimestru din acest an, rata Nomajului a fost de 0,<1" Kn *//5, ea ar utea ajunge la 8/1 din totalul o ulaiei" >ista fabricilor care s%au Lnc$is Mn Ln re!ent Ln ,omMnia, Ni numrul de oameni care Ni%au ierdut locul de munc' -#ltc$im R%mnicu &%lcea 00/ de ersoane vor deveni Nomeri - 'a(rica de ciocolat) *+oiana* ,ra-o. 99/ de ersoane vor deveni Nomeri - Com(inatul siderurgic de la /unedoara 8"*// de ersoane Ln Nomaj te$nic - +rotan .0/ de ersoane Ln Nomaj te$nic - #0elino1 2%rgo.i-te 5*/ de ersoane Ln Nomaj te$nic

- Ductil ,uz)u 8".// de ersoane Ln Nomaj te$nic - la Re-i0a .// de ersoane vor fi dis onibili!ate 8"/// de ersoane Ln Nomaj te$nic (e la ince utul cri!ei, lumea financiara mondiala, economia globala in general, se !bate in g$earele celei mai cum lite degringolade" #nca abili sa antici e!e cu o oarecare certitudine evolutia lucrurilor, analistii au evidentiat doua momente majore ale cri!ei" Primul a fost instabilitatea generata de creditele i otecare cu risc ridicat" Al doilea moment il constituie constienti!area de catre mai%marii acestei lumi a necesitatii de a revi!ui regulile jocului in vigoare de e ietele lor si de a intari masurile de su raveg$ere" Adevrata cri! economic a lovi ,omMnia Ln *//5, du ce contractele aflate acum Ln derulare, semnate Ln vremurile bune, se vor fi Lnc$eiat, a declarat (orin Mntescu, directorul (ireciei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finanelor, Ln cadrul unui seminar organi!at de minister" Semnele cri!ei economice se Lnmulesc de la o !i la alta" Sindicatele anun un de!astru' este un milion de Nomeri Ln *//5" (ac va fi aNa, costurile statului romMn vor fi foarte mari"Sindicatele din ,omMnia trag semnale de alarm, s unMnd c rata Nomajului va creNte foarte mult la Lnce utul anului viitor, iar economia noastr este Ln mare ericol" (ac aceste estimri sumbre se vor adeveri, un milion de Nomeri ar costa bugetul statului cel uin 9/0 milioane de lei e lun" Kntr%un an bugetul statului ar trebui s aloce 8,9 miliarde de euro doar entru finanarea ajutoarelor de Nomaj" Ajutorul de Nomaj minim este de 9/0 lei, adic 201 din salariul minim brut, de 09/ de lei" >a aceast sum minim se adaug rocente de ., 0, 2 sau 8/ 1, Ln funcie de stagiul mediu de coti!aie" Ajutorul de Nomaj se acord e erioade de <, 5 sau 8* luni, tot Ln funcie de stagiul de coti!are" &ei care au ltit coti!aii
8/

doar 8* luni continuu Ln ultimele *9 de luni, rimesc Nomaj e erioada minim de < luni" &ei care au este trei ani vec$ime, rimesc ajutorul de Nomaj 5 luni, iar cei care au lucrat este 8/ ani, rimesc Nomajul e erioada ma-im de un an" Ministrul Muncii estima ca numarul celor care ar utea intra in somaj din cau!a cri!ei economice s%ar cifra in jurul a 82"///, ceea ce va une resiune e sistemul asigurarilor sociale" PEstimarea ministrului Muncii rivitoare la numarul de someri este foarte a roa e de realitate si robabil ca acesta este numarul minim6, a mai reci!at Andreea Qass" Efectele cri!ei financiare asu ra somajului au luat am loare" Amintim astfel e-em le concrete din randul marilor com anii' Un numar de *"89/ de angajati de la */ de firme care%si desfasoara activitatea in judetul Pra$ova au fost dis onibili!ati, otrivit datelor furni!ate de Agentia Judeteana entru 4cu area Fortei de Munca =AJ4FM+ Pra$ova" Astfel, in ianuarie *//5, .0* de salariati ra$oveni au ramane fara slujbe, cel mai mare numar de dis onibili!ari, res ectiv 88<, urmand a se face la SC Incone1 Com SR3, iar in februarie, alti 8".50 de angajati si%au ierdut locurile de munca, cele mai multe concedieri urmand sa fie la SC C2' ,ucuresti SA % unctul de lucru din Ploiesti =0// de salariati+" Alte doua societati comerciale, SC 2im4en Romania SA si SC Del"ingen Ro &ala$ia, au facut reduceri de ersonal in cursul lunii martie, trimitand in somaj *//, res ectiv 85. de angajati" >a u!ina Mecanica +lopeni, din judetul Pra$ova, au fost trimisi in somaj a roa e ?// de salariati, du a ce liderii de sindicat s%au intalnit cu conducerea fabricii si s%au lovit de refu!ul de a astra in u!ina *0/ de angajati, si nu a ro-imativ 8//, cum se decisese anterior" Argumentul dis onibili!arilor' li sa de comen!i" A ro-imativ jumatate din cei 98/ angajati ai ra"inariei Steaua Romana au intrat in somaj te$nic la *0 ianuarie, iar com ania ar utea falimenta intrucat din *//2 nu a utut recu era de la bugetul de stat :QA de 9/,? milioane lei si astfel nu mai are fonduri entru continuarea activitatii"
88

5ra"t 'oods a inc$is la finele anului *//5 fabrica de ciocolata de la @rasov, aceasta fiind singura unitate de roductie la nivel local a com aniei" &ei 99/ de angajati ai fabricii au fost dis onibili!ati in mai multe eta e, ince and din luna mai *//5" 3ici Iasiul nu are sa sca e de efectele cri!ei economice" Prefectul judetului, Marius @odea, a s us ca in anul *//5 rata somajului a fost de 8/1, fata de 9,21 in rimele o t luni ale anului *//?" Potrivit refectului, este *".// de angajati, din diverse domenii de activitate, au fost dis onibili!ati ana in rimavara anului *//5" Jumatate dintre cei <0/ de angajati ai com aniei ArcelorMittal 2u(ular +roducts din #asi au fost trimisi acasa rin rotatie, ei incasand 201 din salariu, din cau!a li sei de comen!i e-istente la nivel mondial" Alte doua firme, Fortus SA si Antibiotice SA, au us in a licare lanuri de reorgani!are entru eficienti!area activitatilor, urmand a fi concediat o mare arte din ersonal" 4mul de afaceri Ioan Niculae a anuntat ca a o rit din ianuarie *//5 activitatea in cadrul combinatelor c$imice e care le detine din cau!a blocajului cu care s%a confruntat ince and cu luna se tembrie *//? in ce riveste van!area roduselor" 3iculae s une ca a tinut tim de cateva luni oamenii in somaj te$nic, latindu%le 8//1 din salariu, in decembrie a acordat doar 2/1 din salariu, dar 6din ianuarie nu mai am ce face6" Pe langa angajatii din :urnu Magurele =88// ersoane+, alte 0// de ersoane de e fosta latforma Nitramonia 'agaras au fost dis onibili!ate" (e asemenea, 09/ din cei 2// de angajati de la So"ert ,acau, 2// din 5// de angajati de la Azoc$im +iatra-Neamt si 2// din 5// de angajati de la Amonil Slo(ozia au avut aceeasi soarta" &el mai mare im act social il are insa inc$iderea celor cinci "a(rici Dra1lmaier, care a trimis in somaj te$nic 82"0// de oameni entru trei%cinci sa tamani"
8*

&el mai mare im act asu ra industriei auto locale il are insa o rirea roductiei fabricii Automo(ile Dacia" Au fost afectati circa 5"/// de oameni, trimisi in somaj te$nic entru ./ de !ile, care sunt remunerati cu ?01 din salariul normal, si alti 8*/"/// de oameni angajati la furni!orii de com onente si in reteaua de dealeri (acia" #n ca!ul continuarii declinului van!arilor de automobile intr%o ro ortie de 0/1 si e arcursul anului *//5, (acia a anuntat ca a recurs la noi erioade de somaj te$nic si c$iar la dis onibili!area a ."/// de angajati, urmand ca fabrica sa functione!e in doua sc$imburi" Peste .// din cei <2/ de salariati ai 'a(ricii de A.ioane Craio.a au intrat, din 89 noiembrie *//?, in somaj te$nic, urmand sa rimeasca ?/ la suta din salariu" (atele comunicate de Agentia 3ationala de 4cu are a Fortei de Munca =A34FM+ @i$or indica fa tul ca in judet au fost facute a ro-imativ 8"/// de dis onibili!ari in *//5, cele mai multe la fabrica de con"ectii #radinum, care a concediat .** dintre cei .*? de angajati e care ii are, si la C$arlie Impe1 #radea, care se ocu a cu roducerea de cabluri entru masini, care s%a inc$is de tot, astfel incat cei .9< de angajati au intra in somaj sau au fost nevoiti sa isi caute un alt loc de munca" Producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi, controlat de fondul de investitii Advent #nternational, a renuntat ince and cu luna viitoare la 80/ de salariati, re re!entand a roa e o treime din cei 9.8 de angajati ai com aniei" Princi alul motiv al acestei reorgani!ari este eficienti!area activitatii in conte-tul financiar actual si ca urmare a cresterii costurilor de roductie si trans ort" (esi in luna octombrie *//? com ania nu avea in lan reducerea ersonalului, &eramica si%a sc$imbat strategia odata cu adancirea cri!ei financiare" Pe langa aceste robleme, cri!a financiara a lovit si romanii aflati in S ania, #talia si celelalte tari euro ene, este de aste tat ca o arte dintre ei sa fie nevoiti sa se intoarca" (aca ana acum cateva luni o treime din romanii din strainatate
8.

s uneau ca odata reintorsi in tara isi vor desc$ide o mica afacere, in conte-tul de fata ramane de va!ut daca acestia vor reusi sa devina mici intre rin!atori sau vor intra e statele de lata ale AN#'M"

Situatia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2009

,ata Nomajului Lnregistrat la nivel naional a fost de 6,78 la sfMrNitul lunii februarie *//5, mai mare cu 8,8 /,9 decMt cea din luna februarie a anului *//? Ni cu , iar rata Nomajului feminin decMt cea din luna ianuarie a anului *//5" &om arativ cu luna recedent, "

rata Nomajului masculin =0,<1+ a crescut cu /,0 =9,51+ a crescut cu /,*

(in totalul numrului de Nomeri Lnregistrai la finele lunii februarie, de 922"?</ ersoane, */*"92/ au fost Nomeri indemni!ai Ni *2/"*?< neindemni!ai" Numrul omerilor indemniza i a crescut cu !"#$%" persoane, iar numrul omerilor neindemniza i cu &#''$ persoane fa de luna precedent# Ponderea Nomerilor neindemni!ai Ln numrul total al Nomerilor rmMne Ln continuare ridicat =02,<.1+ Ni scade fa de luna recedent cu .,/2 " (in totalul Nomerilor neindemni!ai, $!,&() beneficiaz de venit minim garantat conform *egii (%$+!,,% i de venituri de completare sau pl i compensatorii#

89

Concluzii
&ri!a financiara mondiala a condus la o crestere ingrijoratoare a somajului retutindeni in lume" &ifrele e-acte se sc$imba !ilnic intr%un ritm alarmant" Sunt revi!iuni sumbre si a eluri la luarea de masuri urgente" 4ricum sunt de ordinul sutelor de mii" E- ertii sustin ca lucrurile vor reveni la normal numai odata cu insanatosirea sistemului bancar international, a carui convalescenta nimeni nu stie cat va dura" Primii care au avut de suferit au fost functionarii bancari" :onul l%au dat Statele Unite, de unde a ince ut nebunia, mutandu%se ra id in Marea @ritanie, cu ro agare in toata Euro a" Au urmat constructorii de automobile, agentiile imobiliare" >a start s%au alineat comerciantii, sectorul de #: si metalurgistii" Pe fondul reducerii cererii industriale, dar si al cresterii returilor la materii rime, acestia din urma fie isi reduc roductia, fie inc$id fabrici" 4amenii sunt trimisi acasa' cei mai norocosi % in concedii latite e termen limitat, altii % cu jumatate din leafa lunara" Problema este ca nimeni nu stie cand vor utea muncitorii reveni la munca" &a intr%o s irala, in care unii ii trag e ceilalti, care, la randul lor, ii agata e altii" Pe masura ce instabilitatea ietelor de ca ital se relungeste, nelinistea se instalea!a in alte si alte activitati economice" &ri!a financiara risca sa cree!e */ de milioane de noi someri in intreaga lume ana la sfarsitul anului */8/, a averti!at directorul general al @iroului #nternational al Muncii, Juan Somavia" Astfel, a adaugat el, numarul celor fara un loc de munca a crescut de la 85/ milioane in *//2 la *8/ milioane in *//5"

80

,I,3I#GRA'I! 8" 7ilbert Abra$am % ,, Economie Politica, Editura Fumanitas *" 3astase &armen % ,,Macroeconomie ; conce t fundamentale, ed" (idactica si edagogica, @ucuresti, *//5 ." Q" #onescu, E" 7avrila, PElemente de macroeconomie, Editura Economica, @ucuresti, 8555"

9" Articole din' Oiarul &a ital, Oiarul Financiar, Oiarul Sa tamana Financiara
0" CCC"anofm"ro <" CCC"!iare"com 2" CCC"insse"ro

8<