Cum reglementeaza Noul Cod Penal liberarea conditionata

In ultimele zile spatiul public a fost invadat de tot felul de afirmatii alarmiste potrivit carora odata cu
intrarea in vigoare a Noului Cod Penal un numar insemnat de detinuti vor fi eliberati si astfel starea de
securitate sociala ar putea fi afectata. Intr-o mai mare masura, intrarea in vigoare a Noului Cod Penal era
asteptata cu speranta de catre persoanele private de libertate si de catre familiile acestora. Sesizand
aceast interes cred ca se cuvin o serie de precizari.
In ultimele zile spatiul public a fost invadat de tot felul de afirmatii alarmiste potrivit carora odata cu
intrarea in vigoare a Noului Cod Penal un numar insemnat de detinuti vor fi eliberati si astfel starea de
securitate sociala ar putea fi afectata. Intr-o mai mare masura, intrarea in vigoare a Noului Cod Penal era
asteptata cu speranta de catre persoanele private de libertate si de catre familiile acestora. Sesizand
aceast interes cred ca se cuvin o serie de precizari.

Prevederile Noului Cod Penal nu pot fi considerate mai favorabile persoanelor condamnate la
pedepse privative de libertate. Iata cateva argumente :
- Fractia de pedeapsa ce trebuie efectiv executata sau considerata ca fiind executata
este similara celei prevazute in Vechiul Cod Penal. Favorabila este reglementarea doar in cazul
pedepselor mai mari de 10 ani, caz in care, fractia de pedeapsa executata sau considerata ca fiind
executata, de trei patrimi din pedeapsa, nu poate depasi 20 de ani. Intrarea in vigoare a Noului Cod
Penal nu poate conduce la o avalansa de cereri de liberare conditionata.
- Liberarea conditionata in Noul Cod Penal este conditionata de indeplinirea integrala
a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare mai putin in cazul cand persoana
privata de libertate dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca. Vechiul Cod Penal nu
cuprindea nicio conditionare a liberarii conditionate functie de indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin
hotararea de condamnare. Solutionarea cererilor de liberare conditionata presupune, in actuala
reglementare, instrumentarea unui probatoriu in sarcina celui condamnat.
- Liberarea conditionata in Noul Cod Penal nu poate fi acordata decat persoanelor
private de libertate ce-si executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis (aceasta cerinta
nu este aplicabila celor ce executa pedeapsa detentiunii pe viata). Vechiul Cod Penal nu cuprindea nicio
cerinta privind regimul de executare a pedepsei pentru persoana privata de libertate la momentul
solutionarii cererii de liberare conditionata;
- Noul Cod Penal prevede ca in cazul in care, la data liberarii conditionate, restul de
pedeapsa ce a mai ramas de executat este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa
respecte unele masuri de supraveghere. Vechiul Cod Penal nu impunea nicio masura de
supraveghere a condamnatului dupa liberare;
- In reglementarea Vechiului Cod Penal, cei condamnati pentru infractiuni savarsite
din culpa puteau beneficia de privilegiul liberarii conditionate dupa executarea sau
considerarea ca fiind executate a unor fractii de pedeapsa mai mici. In Noul Cod Penal nu se mai
face aceasta distinctie si astfel si cei care au fost condamnati pentru infractiuni savarsite din culpa vor
trebui sa execute fractii de pedeapsa similare celor ce sunt condamnati pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate;

Vazand reglementarea liberarii conditionate din Noul Cod Penal putem considera ca de fapt,
potrivit Noului Cod Penal, este mult mai greu pentru o persoana condamnata sa beneficieze
de privilegiul liberarii conditionate in comparatie cu vechea reglementare.

Dispozitii comparative din Codul Penal:
Noul Cod Penal :
Liberarea conditionata
"ART. 99 Conditiile liberarii conditionate in cazul detentiunii pe viata (1) Liberarea conditionata in
cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa, daca: a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de
detentiune; b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei; c) cel
condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul
cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca; d) instanta are convingerea ca
persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate. (2) Este obligatorie prezentarea
motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra
conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va
respecta masurile de supraveghere ori daca nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de
supraveghere. (3) De la data liberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de
supraveghere de 10 ani.
ART. 100 Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii (1) Liberarea conditionata in
cazul inchisorii poate fi dispusa, daca: a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata
pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar
nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; b) cel condamnat se afla in executarea
pedepsei in regim semideschis sau deschis; c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile
stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le
indeplineasca; d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra
in societate. (2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea
conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste
10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt
indeplinite conditiile prevazute in alin. (1) lit. b) - d). (3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute
in alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca
executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de
executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani,
si a cel putin doua treimi, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (4) In calculul fractiunilor de
pedeapsa prevazute in alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata,
potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi
dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu
depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (5) Este obligatorie
prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea
condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite
infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata
termenului de supraveghere. (6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii
duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.
ART. 101 Masurile de supraveghere si obligatiile (1) Daca restul de pedeapsa ramas neexecutat la
data liberarii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de
supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca
vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, orice schimbare a
locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa
comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. (2) In
cazul prevazut in alin. (1), instanta poate impune condamnatului sa execute una sau mai multe dintre
urmatoarele obligatii: a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala; b) sa
frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune
sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate; c) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei; d)
sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice,
stabilite de instanta; e) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii
la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea; f)
sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta; g) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte
nicio categorie de arme. (3) Obligatiile prevazute in alin. (2) lit. c) - g) pot fi impuse in masura in care
nu au fost aplicate in continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi. (4)
Cand stabileste obligatia prevazuta la alin. (2) lit. d) - f), instanta individualizeaza, in concret, continutul
acestei obligatii, tinand seama de imprejurarile cauzei. (5) Masurile de supraveghere si obligatiile
prevazute in alin. (2) lit. a) si lit. b) se executa din momentul acordarii liberarii, pe o perioada egala cu o
treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligatiile prevazute in alin.
(2) lit. c) - g) se executa pe toata durata termenului de supraveghere.
ART. 102 Supravegherea condamnatului (1) Pe durata supravegherii, datele prevazute in art. 101
alin. (1) lit. c) - e) se comunica serviciului de probatiune. (2) Supravegherea executarii obligatiilor
prevazute in art. 101 alin. (2) lit. a) si lit. b) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de
indeplinire a obligatiilor prevazute in art. 101 alin. (2) lit. c) - g) se face de organele abilitate, care vor
sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incalcare a acestora. (3) Supravegherea executarii
obligatiilor prevazute in art. 101 alin. (2) lit. d) si lit. e) poate fi realizata si printr-un sistem electronic de
supraveghere, in conditiile prevazute de legea speciala. (4) Pe durata supravegherii, serviciul de
probatiune are obligatia sa sesizeze instanta, daca: a) au intervenit motive care justifica fie modificarea
obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea; b) persoana
supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce
ii revin.
ART. 103 Modificarea sau incetarea obligatiilor (1) Daca pe durata supravegherii au intervenit
motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare
a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura
condamnatului sanse mai mari de reintegrare sociala. (2) Instanta dispune incetarea executarii unora
dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.
ART. 104 Revocarea liberarii conditionate (1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata,
cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca
liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa. (2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat
a savarsit o noua infractiune, care a fost descoperita in termenul de supraveghere si pentru care s-a
pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca
liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infractiune se stabileste si se
executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluralitate intermediara. (3) Dispozitiile alin.
(1) si alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei
detentiunii pe viata.
ART. 105 Anularea liberarii conditionate (1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se
descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la acordarea liberarii, pentru care i
s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicandu-se,
dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara. (2) In
cazul in care, in raport de pedeapsa rezultata, sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 99 sau art. 100,
instanta poate acorda liberarea conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se
calculeaza de la data acordarii primei liberari. (3) Cand, dupa anulare, instanta dispune executarea
pedepsei rezultante, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
neexecutata la data anularii liberarii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.
ART. 106 Efectele liberarii conditionate In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua
infractiune descoperita pana la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberarii
conditionate si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata."

Vechiul Cod Penal
Art. 59
Liberarea conditionata
Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani
sau cel putin trei patrimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca,
disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate
fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.
In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care
poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea
conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei
cand aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare care nu se contopesc, fractiunile de
pedeapsa aratate in alin. 1 se socotesc in raport cu totalul pedepselor.
In aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are in vedere durata pedepsei pe care o executa
condamnatul.
Art. 59
1

Liberarea conditionata in cazul infractiunilor savarsite din culpa
Cel condamnat pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi liberat conditionat
inainte de executarea in intregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei
in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani,
daca indeplineste si celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.
Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica in mod corespunzator, liberarea conditionata neputand fi acordata
inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani
si a cel putin jumatate cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
In cazul in care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si
infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.
Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
Art. 60
Liberarea conditionata in cazuri speciale
Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu
mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate in art. 59
sau, dupa caz, in art. 59
1
, daca da dovezi temeinice de disciplina si de indreptare.
Cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de
varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa
executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei
jumatati in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin.
1.
Persoanele prevazute in alin. 2, condamnate pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate
conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani
sau a unei treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art.
59 alin. 1.
Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si infractiuni
intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata in cazul infractiunilor intentionate.
Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de
pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor.
In toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei
considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate.
Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica in mod corespunzator.
Art. 61
Efectele liberarii conditionate
Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei
pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acelasi interval cel liberat a comis
din nou o infractiune, instanta, tinand seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea
liberarii conditionate, fie revocarea. In acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea
savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se
contopesc, putandu-se aplica un spor pana la 5 ani.
Revocarea este obligatorie in cazul cand fapta savarsita este o infractiune contra sigurantei statului, o
infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savarsita cu intentie care a avut
ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.


Elemente de diferentiere intre vechiul cod penal si noul cod penal
ADMINELEMENTE DE DIFERENTIERE INTRE VECHIUL COD PENAL SI NOUL COD PENAL, LIBERAREA CONDITIONATA1
In ceea ce priveste liberarea conditionata, aceasta reprezinta un mijloc judiciar de individualizare a pedepsei in cursul
executarii ce consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei.
Din analiza comparative a conditiilor de fond necesare pentru acordarea liberarii conditionate, de catre instanta de
judecata, prevazute in actualul Cod Penal, si in Noul Cod Penal , se constata introducerea in noua legislatie a unor
conditii noi privind persoana condamnata, care se regasesc in dispozitiile art. 99 si , respectiv, art. 100 din Noul Cod
Penal. Din examinarea acestor dispozitii legale rezulta ca pentru a se putea dispune liberarea conditionata atat in
cazul pedepsei detentiunii pe viata , cat si in cazul pedepsei inchisorii, conditiile trebuie indeplinite cumulativ, astfel
incat instant de judecata va respinge cererea de liberare conditionata in cazul in care constata ca una sau mai multe
din aceste conditii nu este indeplinita.
Astfel in ceea ce priveste fractiunea de pedeapsa ce trebuie executata de persoana condamnata , in cazul pedepsei
detentiunii pe viata, art. 99 lit. a, din Noul Cod Penal impune executarea efectiva a 20 de ani de detentiune, fiind
vorba de un termen fix, care nu poat fi scurtat pe baza muncii prestate de cel condamnat in timpul executarii
pedepsei , spre deosebire de Codul Penal actual , care permite o reducere pentru barbatii care au implinit 60 de ani ,
respective femeile care au trecut de varsta de 55 de ani.
In acest sens , se constata ca Noul Cod Penal nu mai prevede regimuri differentiate, pentru persoanele condamnate,
in functie de sex, nici in cazul pedepsei detentiunii pe viata si nici in cel al pedepsei cu inchisoarea.
De asemenea, se identifica o serie de conditii noi, printre care, o semnificatie aparte o reprezinta cea privind
necesitatea ca persoana condamnata sa-si fi indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare.
Aceasta conditie trebuie analizata prin analogie cu prevederile similare din actualul Cod Penal intalnite in cazul
revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau al reabilitarii judecatoresti.
Astfel persoana condamnata trebuie sa-si fi indeplinit integral obligatiile civile care izvorasc din infractiunea savarsita
si hotararea de condamnare.
Acest aspect priveste exclusiv atitudinea condamnatului fata de dispozitiile hotararii judecatoresti privind
despagubirile civile, astfel incat este lipsit de relevanta faptul ca executarea silita a acestora s-a prescris. Conditia
indeplinirii integrale a obligatiilor civile are un caracter relativ in sensul ca se raporteaza la posibilitatiile reale ale
condamnatului de a achita aceste obligatii, urmand a se aprecia de catre instant de judecata daca neindeplinirea
acesteia se datoreaza relei-credinte a condamnatului, situatie in care instanta va refuza cererea de liberare
conditionata.
De asemena, se constata ca Noul Cod Penal stabileste in mod explicit drept conditie pentru acordarea liberarii
conditionate convingerea instantei ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate, cu
obligatia aferenta de motivare in fapt a deciziei de acordare a liberarii conditionate.
In cazul in care se dispune liberarea conditionata,Noul Cod Penal, spre deosebire de actuala reglementare ,
stabileste termene de supraveghere pentru persoana condamnata, care se compun din restul de pedeapsa ramas de
executat in cazul pedepsei inchisorii si respectiv 10 ani in cazul detentiunii pe viata. Pe durata acestor termene
condamnatul este obligat sa respecte masurile de supravegere stabilite de lege , precum si unele obligatii ce pot fii
stabilite de instanta, cu consecinta ca in cazul nerespectarii acestora sa se dispuna revocarea liberarii conditionate.
Dispozitiile din Noul Cod Penal, referitoare la liberarea conditionata, stabilesc un regim mai sever atat privind
conditiile de fond, cat si efectele acesteia, situatie fata de care se pune problema aplicarii in timp a legii mai
favorablile dupa momentul intrarii in viguare a Noului Cod Penal.
In acest sens potrivit deciziilor pronuntate de ICCJ in recursul in interesul legii, precum si de Curtea Constitutionala,
pentru persoanele care au savarsit infractiuni sub imperiul actualului Cod Penal, se vor aplica dispozitiile mai
favorabile din art. 59-61 ale acestuia, chiar daca descoperirea, condamnarea si judecarea infractiunii a carei liberare
conditionata se cere va avea loc dupa momentul intrarii in vigoare a Noului Cod Penal.


Cauze care nltur executarea pedepsei: liberarea condiionat
(art.176-177 c.p.i.)
Concesia liberrii condiionate reprezint un premiu pentru condamnatul care, n timpul perioadei de
detenie, a avut n mod constant un comportament exemplar.
Liberarea condiionat poate fi acordat dac sunt ndeplinite anumite condiii: astfel, condamnatul
trebuie
- s fi meninut, de-a lungul ntregii perioade de detenie, un comportament care s
susin convingerea c funcia de reeducare a pedepsei a fost atins i c,
n viitor, nu va mai svri alte fapte prevzute de legea penal;
- s fi executat cel puin 30 de luni i, n orice caz, cel puin jumtate din pedeaps,
dac fraciunea ce rmne neexecutat nu depete 5 ani, n situaia primei condamnri sau
a recidivei simple;
- s fi executat cel puin 4 ani i cel puin trei sferturi din pedeaps, n sitauia recidivei
agravate sau reiterate;
- s fi executat cel puin 26 de ani, dac a fost condamant la pedeapsa deteniunii pe
via (legea 663/1986).
Pentru condamnaii care au comis delictul n timpul minoritii, liberarea condiionat poate fi acordat n
orice moment al executrii pedepsei, fr nicio limitare de ordin cronologic.
- s fi onorat integral obligaiile civile legate de comiterea faptei, dac nu poate demonstra c
este n imposibilitate material de a le ndeplini.
Liberarea condiionat este acordat de Tribunalul de Supraveghere ca urmare a prerii pozitive a
judectorului delegat. Dac acesta refuz cererea de liberare condiionat, condamnatul poate propune
din nou acordarea acesteia dup trecerea unei perioade de timp indicate de lege.
Liberarea condiionat este revocat de drept:
- dac persoana liberat comite un delict (sau contravenie) de aceeai natur cu cel
pentru care a fost acordat beneficiul;
- dac nu respect obligaiile aferente regimului de libertate supravegheatprevzute
de art.230 n.2 c.p.i.[1].
Msura liberrii condiionate suspend executarea restului de pedeaps. Dac nu intervine nicio cauz de
revocare pn n momentul expirrii fraciunii restante de pedeaps, pedeapsa se consider executat i
sunt revocate msurile de siguran personale; se menin toate celelalte efecte penale, inclusiv pedepsele
accesorii.

Liberarea Conditionata in Noul Cod Panal
by C.A. COLTUC on 23 AUGUST 2013
Art. 99 Conditiile liberarii conditionate in cazul detentiunii pe viata
(1) Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi
dispusa daca:
a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentiune;
b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii
pedepsei;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin
hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a
avut nici o posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si
se poate reintegra in societate .
(2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat
acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului
asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune,
daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de
supraveghere, ori daca nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata
termenului de supraveghere .
(3) De la data liberarii conditionate, condamnatul este supus unui
termen de supraveghere de 10 ani.
Art. 100 Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii
(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa daca:
a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata
pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin
trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in
cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim
semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin
hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a
avut nici o posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si
se poate reintegra in societate .
(2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se
poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a
jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10
ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul
inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile
prevazute in alin.(1) lit.b) d).
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(1) se tine
seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit
legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea
conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel
putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu
depaseste 10 ani, si a cel putin doua treimi, cand pedeapsa este mai
mare de 10 ani.
(4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(2) se tine
seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit
legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea
conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel
putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu
depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai
mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat
acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului
asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune,
daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de
supraveghere, ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata
termenului de supraveghere .
(6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data
implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru
condamnat.
Art. 101 Masurile de supraveghere si obligatiile
(1) Daca restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii este de
2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele
masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice
deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite
controlul mijloacelor sale de existenta.
(2) In cazul prevazut la alin.(1), instanta poate impune
condamnatului sa execute una sau mai multe din urmatoarele
obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare
profesionala;
b) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat
de serviciul de probatiune;
c) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala
derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare
cu institutii din comunitate;
d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei;
e) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive,
culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
f) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia,
cu participantii la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane,
stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
g) sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta;
h) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de
arme.
(3) Obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) h) pot fi impuse in
masura in care nu au fost aplicate in continutul pedepsei
complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi .
(4) Masurile de supraveghere si obligatiile prevazute in alin.(2) lit.a)
c) se executa din momentul acordarii liberarii, pe o perioada egala
cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult
de 2 ani, iar obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) h) se executa pe
toata durata termenului de supraveghere .
(5) Pentru stabilirea continutului obligatiilor prevazute in alin.(2)
lit.a) c) instanta va consulta serviciul de probatiune, care este
obligat sa formuleze recomandari in acest sens.
Art. 102 Supravegherea condamnatului
(1) Pe durata supravegherii datele prevazute in art. 101 alin.(1) lit.c)
e) se comunica serviciului de probatiune.
(2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 101
alin.(2) lit.a) c) se face de serviciul de probatiune. Verificarea
modului de indeplinire a obligatiei prevazute in art. 101 alin.(2)
lit.d) h) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de
probatiune cu privire la orice incalcare a acesteia.
(3) Supravegherea obligatiei prevazuta in art. 101 alin.(2) lit.f) poate
fi realizata si printr-un sistem electronic de supraveghere, in
conditiile prevazute de legea speciala.
(4) Pe durata supravegherii, serviciul de probatiune are obligatia sa
sesizeze instanta daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor
impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau
nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin.
Art. 103 Modificarea sau incetarea obligatiilor
(1) Daca pe durata supravegherii au intervenit motive care justifica,
fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea
conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune
modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura
condamnatului sanse mai mari de reintegrare sociala.
(2) Instanta dispune incetarea executarii unora din obligatiile pe care
le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este
necesara.
Art. 104 Revocarea liberarii conditionate
(1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea-
credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa
obligatiile impuse, instanta revoca liberarea si dispune executarea
restului de pedeapsa.
(2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat a savarsit o noua
infractiune, care a fost descoperita in termenul de supraveghere si
pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar
dupa expirarea acestui termen, instanta revoca liberarea si dispune
executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infractiune se
stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva
sau pluralitate intermediara.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in
cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe
viata.
Art. 105 Anularea liberarii conditionate
(1) Daca, pe parcursul termenului, de supraveghere se descopera ca
persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la acordarea
liberarii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa
expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa
caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau
pluralitate intermediara.
(2) In cazul in care, in raport de pedeapsa rezultata, sunt indeplinite
conditiile prevazute in art. 99 sau 100 instanta poate acorda liberarea
conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se
calculeaza de la data acordarii primei liberari.
(3) Cand, dupa anulare, instanta dispune executarea pedepsei
rezultate, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii
exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii suspendarii se
va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.
Art. 106 Efectele liberarii conditionate
Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu
a savarsit din nou o infractiune, nu s-a dispus revocarea liberarii
conditionate si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se
considera executata.
In privinta conditiilor de acordare, nu s-au mentinut dispozitiile care
creau regimuri diferentiate de acordare a liberarii intre condamnatii
femei si barbati ori intre condamnatii pentru infractiuni comise cu
intentie sau din culpa. In primul caz, ratiunea modificarii urmareste
reglementarea unui regim unic in care criteriul relevant sa-l
reprezinte durata pedepsei executate. In al doilea caz, forma de
vinovatie cu care s-a savarsit infractiunea nu mai poate constitui un
temei pentru fundamentarea unor regimuri diferentiate de acordare a
liberarii conditionate deoarece forma de vinovatie, a fost valorificata
in operatiunea de individualizare a pedepsei, care se reflecta in
natura, durata si modul de executare a pedepsei asa cum au fost
aplicate prin hotararea de condamnare .
Orientarea europeana in aceasta materie dar si a Legii nr. 275/2006
privind executarea pedepselor, pe deplin justificata, este de a
reglementa acordarea liberarii conditionate tinand cont exclusiv de
conduita condamnatului pe durata executarii pedepsei, pentru ca
numai in acest fel poate fi influentata si modelata mai eficient
conduita condamnatului care dobandeste astfel o motivare in plus
cunoscand ca o buna conduita il aduce mai aproape punerea in
libertate. Acordarea liberarii tinand seama de stari de fapt anterioare
inceperii executarii, precum natura sau gravitatea infractiunii
comise, forma de vinovatie, conduita pe parcursul procesului,
constituie o cauza de descurajare a condamnatului in procesul de
reintegrare deoarece acesta realizeaza ca liberarea nu depinde de
conduita sa pe durata executarii, ci de faptele sale anterioare, pe care
oricum nu le mai poate influenta in nici un fel.
In acelasi timp, prin modul de reglementare a conditiilor de acordare
se evidentiaza mai clar rolul si ratiunile liberarii conditionate.
Practica judiciara din ultimul deceniu a transformat liberarea
conditionata, este adevarat si din cauza majorarii drastice a limitelor
de pedeapsa, intr-un drept al condamnatului de a fi liberat dupa
executarea fractiei de pedeapsa prevazuta de lege . De asemenea, s-a
observat ca in ceea ce priveste conditia existentei dovezilor
temeinice de indreptare, aceasta a fost socotita ca fiind indeplinita
atata timp cat condamnatul nu a fost sanctionat disciplinar pentru
abateri comise in perioada incarcerarii.
Liberarea conditionata nu reprezinta un drept recunoscut
condamnatului de a nu executa pedeapsa pana la termen ci un
instrument juridic prin care instanta de judecata constata ca nu mai
este necesara continuarea executarii pedepsei in regim de detentie
pana la implinirea integrala a duratei stabilite cu ocazia condamnarii
intrucat condamnatul, prin conduita avuta pe toata durata executarii,
dovedeste ca a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale
si convinge astfel instanta ca nu va mai comite infractiuni iar
liberarea sa anticipata nu prezinta nici un pericol pentru
colectivitate. Pornind de la aceste considerente proiectul
reglementeaza urmatoarele conditii in raport cu care este evaluata
conduita condamnatului pentru acordarea liberarii conditionate:
a) a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei, a
dovedit interes constant in cadrul programelor de recuperare si a
facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale;
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim
semideschis sau deschis;
c) a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o
posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca acesta s-a indreptat si ca nu va mai
savarsi alte infractiuni .
Referitor la procesul de recuperare dupa liberare, pe parcursul
termenului de supraveghere condamnatului ii revine nu numai
obligatia generala negativa de a nu mai comite alte infractiuni,
verificarea respectarii acestei obligatii fiind supusa unui regim de
supraveghere, dar si o serie de obligatii prin care se urmareste
reacomodarea acestuia cu viata in colectivitate pentru inlesnirea
reintegrarii sale sociale.
In acest sens, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul
este obligat sa respecte anumite masuri de supraveghere (sa se
prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; sa
primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; sa
anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare
care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea etc.) ori poate fi obligat
sa indeplineasca anumite activitati utile procesului de reintegrare (sa
urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala; sa
frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala
organizate sau coordonate de serviciul de probatiune, sa nu se afle in
anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la
alte adunari publice, stabilite de instanta etc.)
In legatura cu obligatiile ce pot fi impuse condamnatului pe durata
liberarii conditionate se observa ca acestea sunt similare sub
aspectul continutului cu pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii
unor drepturi, care de asemenea se executa pe durata liberarii, insa
acestea nu se vor suprapune deoarece legea interzice impunea unor
obligatii ce au acelasi continut cu o interdictie aplicata deja cu titlu
de pedeapsa accesorie. Numai in masura in care anumite interdictii
nu au fost stabilite cu titlu de pedeapsa accesorie iar la data liberarii
instanta apreciaza ca utila aplicarea unora dintre acestea, o poate
face numai in masura in care aceste interdictii sunt prevazute in
cadrul obligatiilor ce pot fi impuse condamnatului liberat si numai
cu acest titlu .
Noua reglementare a institutiei liberarii conditionate, prin care
condamnatul este supus pe durata termenului de supraveghere unui
proces de supraveghere si reacomodare cu viata in colectivitate, a
fost inspirata de dispozitiile similare din legislatia penala germana
( 57- 58), spaniola (art. 90) si portugheza (art. 61- art. 63).