Internet

Totul despre internet

Daca secolul XX se spune ca a apartinut tehnologizarii culminind cu informatizare si
dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul XXI este un secol al
comunicatiilor. Daca la inceput au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a
revolutionat comunicatiile lucrurile au evoluat puternic culminid in zilele noastre cu un
nou si puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o scurta istorie si cum
functioneaza voi explica in urmatoarele rinduri.
Ce este Internetul?
Numit si reteua retelelor,Internetul isi are originea in ARAN!" si in N#$N!". Internetul
este mai mult decit o suma de conecsiuni, desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta
trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care
gindim despre informatie si comunicara.
O scurta istorie...
In perioada anilor %& Departamentul de Aparare a #tatelor 'nite avea nevoie de o retea
de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND o corporatie militara a propus
centralizarea comunicatiilor intr(o retea. Aceasta retea continea noduri capabile sa
transmita si sa primeasca mesa)e. $iecare nod isi avea propria adresa astfel incit
mesa)ul putea fi transmis unui anumit nod. Departamentul apararii pentru proiecte
avansate *"he Defense Department+s Advanced Research ro)ects Agenc, - cunoscut
sub numele de ARA sau DARA a decis sa extinda aceasta retea. In ./%/ primul
0Interface 1essage rocessor0, predecesorul router(ului de azi a fost instalat la 'C2A
*'niversit, of California in 2os Angeles- incit ARAN!"(ul a inceput sa se extinda.
ARAN!"'2 include citeva servicii care sint si azi foarte importante in Internetul de
azi,cum ar fi $"(ul *$ile "ransfer rotocol-,remote login *"!2N!"- si !(mail *electronic
mail-. In timp ce ARAN!"(ul incepe sa creasca,companii ca Xerox dezvolta tehnologia
retelelor locale *2AN-. Reteaua cu cel mai mult impact a fost !thernet(ul,retea ce
permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna. rima versiune avea teoretic o
rata de transfer de 3 1bps si mai tirziu .& 1bps. Cercetatorii de la ARAN!" au inceput
sa creada ca ar fi folositor sa conecteze 2AN(urile la ARAN!". entru a putea realiza
acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de
echipamente.Astfel "C(ul *"ransmission Control rotocol- si Internet rotocol *I-.In
./43 cresterea Internetului a fost impulsionata de aparitia versiunii 5.6 7#D de 'NIX
care continea si protocolul "C8I.
INTERNETUL
Internetul este o retea internationala de computere care este interconectata cu alte
retele de computere.
2a inceputul anilor /&, Internetul s(a extins foarte rapid, pe masura ce tot mai multi
oameni de afaceri, si nu numai ei, au inceput sa descopere avanta)ele transmiterii
postei, stirilor, informatiilor, precum si a unor date din domeniul informaticii si a
computerelor, oriunde in lume, aproape instantaneu.
"ehnologia pe care se bazeaza Internetul a luat nastere in anul ./%/, sub forma unui
proiect de cercetare numit ARAnet , initiat de Departamentul American al Apararii.
#copul acestui proiect era acela de a incerca sa construiasca o retea de computere
capabila sa reziste unui atac nuclear9 daca o bomba ar fi cazut pe o parte a retelei,
restul acesteia ar fi trebuit sa ramana functionala. Aceasta :filosofie; a ramas si astazi
valabila pentru proiectarea Internetului. Datele sunt transmise in :pachete;, folosind
tehnici de comunicatie standard numite :rotocoale Internet; *"C8I-. Atata timp cat
:pachetele; sunt corect adresate, ele pot fi transmise de la oricare computer de pe
Internet, pe orice ruta. Daca o parte a retelei :cade;, fluxul de date ocoleste pur si simplu
defectiunea aparuta. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust si este si motivul
pentru care ce crede ca este imposibila impunerea pe Internet a unei cenzuri dorita de
unii politicieni.
SPRIJIN PENTRU CERCETARE
'na dintre cele mai importante parti ale Internetului a fost construita la mi)locul anului
./4&, cu spri)inul $undatiei Nationale de #tiinta a #tatelor 'nite *$N#-, pentru a permite
tuturor cercetatorilor universitari din tara sa beneficieze de resursele costisitoare a celor
cinci centre de calcul regionale, pe care $N# le construia simultan. 2a vremea aceea,
folosirea Internetului era limitata exclusiv la institutiile academice si guvernamentale.
"otusi, la inceputul anului .//&, conectarile au devenit accesibile nu numai companiilor
mici, ci si la nivelul de individ, iar aceasta realitate, cumulata cu intentia guvernului
#tatelor 'nite de a construi la nivel national o infrastructura informationala, a declansat
o explozie a numarului persoanelor si calculatoarelor conectate. In .//<, statisticile
confirmau conectarea in retea a peste 3< de milioane de oameni. Din .3< de tari.
Internetul este cea mai mare retea de calculatoare din lume, dar nu este singura. 1ai
sunt multe alte feluri de sisteme :online;, care se pot accesa prin linii telefonice, folosind
un modem *modulator8demulator-9 aceasta transforma datele pe care computerul le
poate citi, in zgomote ce pot fi transmise si decodate la celalalt capat. #istemele :online;
ofera, in general, aceleasi servicii ca si Internetul. Acestea include posta electronica,
biblioteci de fisiere si de alte informatii, conferinte electronice si acces la baze de date
cuprinzand informatii despre alte companii sau articole ale unor publicatii periodice.
1ulte sisteme de acest gen, cunoscute ca :bullettin board s,stem; *77#-, sunt gratuite9
altele, cum ar fi vechiul s,stem :online; de informatii comerciale Compu#erve, trebuie
platite de catre utilizator, plata facandu(se in functie de timpul efectiv petrecut :online; li
in functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fost construit din banii publici si primii
lui utilizatori au fost universitatile si cercetatorii, informatiile de pe Internet erau gratuite.
#ituatia insa incepe sa se schimbe, pe masura ce finantarea provine tot mai mult din
sectorul privat si sunt dezvoltate sisteme de securitate tot mai performante.
e langa e(mail, 'snet si =eb, cele mai uzuale servicii de Internet sunt "elnet si $".
$iecare din aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un soft>are diferit, numit
soft>are :client;, instalat pe server, dar care poate fi rulat pe calculatorul utilizatorului.
Cu cat sistemele comerciale sunt mai mari cu atat este mai usor pentru utilizator, pentru
ca acestora le este furnizat un set complet de soft>are sau de facilitati. "elnet de
exemplu. ermite utilizatorului conectarea la calculatoare indepartate, ca si cum s(ar
afla in fata unui terminal direct conectat la acel computer. $". Adica $ile "ransfer
rotocol *protocol de transfer ale fisierelor-, permite utilizatorului trimiterea sau
recuperarea fisierelor spre sau de la computere indepartate.
APLICATII INTERNET
In general, ceea ce este pe larg numit :Internet;, reprezinta, de fapt, doar o parte a
Internetului, ce de exemplu =orld(=ide =eb, 'senet sau posta electronica. "oate
acestea sunt, in esenta, aplicatii sau servicii rulate pe Internet, asa cum un procesor de
text este o aplicatie. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt disponibile si in alte
sisteme de calculatoare, altele decat Internetul, asa cum un procesor de text pentru C
poate aparea in versiune pentru Appel 1ac. !xista multe sisteme de e(mail. 1a)oritatea
pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat tinute inchise, din motive de
securitate sau de intimitate, asa cum unele companii folosesc propriile retele private de
telefoane.
USENETUL
'senet este o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane sin intreaga lume.
#pre deosebire de e(mail, care este secret, 'senet este un serviciu public. Cea mai
buna asemanare ar fi aceea cu un panou de mica publicitate, ca acelea intalnite in
supermagazine, pe care oamenii lasa mici anunturi cand vor sa(si gaseasca un coleg de
camera sau cand vor sa doneze un pui de pisica. Diferenta este aceea ca anunturile de
pe panou pot fi din orice domeniu si ca cei interesati isi pun raspunsurile acolo unde le
poate vedea toata lumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod
de comunicare cunoscut sub numele de conferinta electronica.
'senet este impartit in peste .& mii de tematici, cunoscute ca :ne>sgroups;. Aceste au
denumiri specifice, astfel incat ele sa poata fi usor sortate de catre un computer. De
exemplu in numele :alt.fan.letterman; prima parte ? :alt; ? se numeste :ierarhie;. !xista
4 domenii principale care include@ alt, boi, biz, comp, rec, sci, dar exista si altele
adaugate in functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urma pot include
ne>sgroup(uri specifice. 1arii 7ritanii *'A- sub forma :uB.politics; sau ne>sgroup(uri
definite in functie de servicii cum ar fi Demon Internet, sub forma :demon.anounce;.
Celelalte parti ale numelui unui ne>sgroup nu sunt determinate de reguli stricte. Numele
:alt.fan.letterman; de exemplu este pentru discutiile despre sho>ul de noapte al
comicului american de televiziune David 2etterman. !xista multe ne>sgroup(uri :alt.fan;
asa ca 2etterman sa incadreaza intre CC 9I =eb(ul era numit text. In loc sa folosesti un
mouse, pasai pe o sageata, acest sistem mai poate fi intalnit la unele servicii online care
folosesc interfete sau conexiuni cu Internetul bazate pe text *:gate>a,s;-.
2a inceputul anilor D/&, o echipa a 'niversitatii din Ilinois, de la Champagne('rbana,
condusa de un student, pe nume 1arc Andreesen, a inventat un nou tip de soft>are,
care face =eb(ul mai usor de utilizat. Acest soft>are numit 1osaic, era pentru =orld(
=ide =eb ceea ce este =indo>s(ul pentru un C care foloseste sistemul de operare
DE#@ transforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a face sistemul mai usor de
utilizat. 2a inceputul anilorD/& , 1osaic avea sa devina un produs comercial si au fost
create si cateva produse concurente cum ar fi@ Cello, =in=eb si Netscape.
Avand la dispozitie bro>sere grafice, =eb(ul a schimbat considerabil in bine felul cum
erau folosite retelele de computere. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru
utilizarea =eb(ului. Aceasta poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la
clipuri video si audio, chiar si emisiuni radio si televiziune. Calitatea acestora din urma
este mai slaba decat cea obtinuta mai ieftin si mai usor prin mediile conventionale de
difuzare, dar marele castig datorat Internet(ului este acela ca ascultatori din !uropa si
Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post studentesc de radio din
Carolina de Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea sa emita la asemenea distante,
prin mi)loace conventionale. "otodata , =eb(ul da posibilitatea chiar si unei firme mici
sa(si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.
!lev@1ihai 1adalina 1ihaela