Camil Petrescu

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de razboi

****************
CARTEA NT!A
"a Piatra Craiului, n munte #iagonalele unui testament E tot
$ilozo$ie%%%
Astai roc&ia albastra ntre oglinzi paralele Ultima noapte de
dragoste
CARTEA A #'UA
ntia noapte de razboi
(ata cu obraz )erde, la *ulcan ntmplari pe apa 'ltului Post
naintat la Co&alm
Nea acoperit pamntul lui #umnezeu +,er -ann Rum.nien retten/+
Comunicat apocri$
"A P!ATRA CRA!U"U!, N 0UNTE
n prima)ara anului 1213, ca sublocotenent proaspat, ntia data concentrat, luasem parte, cu un regiment
de in$anterie din capitala, la $orti$icarea )aii Pra&o)ei, ntre 4usteni si Predeal% Niste santulete ca pentru
scurgere de apa, acoperite ici si colo cu ramuri si $runzis, ntarite cu pamnt ca de un lat de mna, erau
botezate de noi transee si aparau un $ront de )reo zece -ilometri%
n $ata lor, cte)a dreptung&iuri de retele si +gropi de lup+ erau menite sa sporeasca $orti$icatiile noastre%
Toate capetele acestea de transee, risipite icicolo, supra)eg&ind soseaua 5/6 de pe boturi de deal, nu
$aceau, puse cap la cap, un -ilometru% 7ece porci tiganesti, cu boturi puternice, ar $i rmat, ntro 8umatate de
zi, toate ntariturile de pe )alea Pra&o)ei, cu retele de srma si cu +gropi de lup+ cu tot% 59ropile astea de lup
erau niste gropi ct cele pe care le $ac, 8ucnduse, copiii n nisip, iar n $und a)eau batut cte un mic tarus,
ascutit apoi ca o teapa n sus%6 #upa socotelile 0arelui statma8or romn din 1213 adica din timpul bataliei
de la *erdun dusmanul care )enea la atac a)ea sa calce, din nebagare de seama, n aceste gropi si sa se
mpunga n tepi, $ie n talpa, $ie n spate% #espre +)alea $orti$icata+ a Pra&o)ei )orbea cu respect toata tara:
Parlamentul, partidele politice si presa% Ca sa nu poata $i )azute din tren aceste realizari misterioase,
)agoanele nu circulau dect cu perdelele trase, sau, daca nu erau perdele, cu geamurile mn8ite cu )opsea
alba, iar de la ;inaia, pe $iecare culoar, erau santinele cu baioneta la arma% "a 1< mai, n acelasi an, eram
mutat n regimentul ==, care, de un an si mai bine, se gasea pe $rontiera, deasupra #mbo)icioarei n
munti, tot pentru acoperire si $orti$icatii% Aci, aceeasi gluma: cte)a sute de metri de transee8ucarii erau
menite sa ilustreze principiile tactice ale armatei romne de nen)ins% (rontul de acoperire al batalionului
nostru se ntindea pe )reo zececincisprezece -ilometri de $rontiera, catre )ama 9iu)ala n dreapta, iar spre
stnga pna la domul alb, de piatra, al culmii Piatra Craiului% Noi +$orti$icasem+ nsa, cu trei sute de metri de
transee, ca mai sus, dar $ara gropi de lup, numai batatura de iarba )erde dintre casuta care ne slu8ea de
popota si casuta unde locuia comandantul de batalion% (ireste ca daca )reun ne$ericit sar $i ratacit pe aci +sa
)ada+ ntariturile noastre, ar $i $ost arestat si probabil e>ecutat ca un spion%
n realitate, )remea se trecea cu instructie ntro poiana mai marisoara, cu asalturi eroice, care nu erau
departe de 8ocurile de copii din ma&alaua 'borului, cnd ne mparteam n romni si turci, si na)aleam
urlnd unii ntraltii% ;tiu bine ca n acest timp se dadeau asigurari n Parlamentul tarii ca +suntem bine
pregatiti+, ca n doi ani de neutralitate +armamentul a $ost pus la punct+, iar anumite persoane si luau
raspunderea a$irmarii ca suntem gata +pna la ultimul nasture, pna la ultimul cartus+, iar cu stiinta luptei
pna la cucerirea oricarei pozitii, $ie ea socotita ca ine>pugnabila%
Pentru ceilalti, poate ca aceasta )ilegiatura militara nar $i $ost prea mult dezagreabila% Camarazii erau
oameni cumsecade, care si credeau la necaz% Prnzurile si cinele luate laolalta, n odaita scunda a popotei,
treceau potolit, ntre mncaruri de birt mic, taraganate con)orbiri despre amaraciunile concentrarii prea
ndelungate, despre intrigile de la comanda regimentului, despre cele mai bune s$aturi pentru pregatirea
muraturilor si a borsului, menite sa $ie trimise prin scrisori acasa, si, n zile mai de seama, despre partidele
politice ale tarii, cnd cei care citeau gazeta n $iecare zi a)eau prile8 sa straluceasca prin comunicari
inedite%
Pentru mine nsa aceasta concentrare era o lunga deznade8de% #e multe ori seara, la popota, era destul un
singur cu)nt ca sa trezeasca rascoliri si sa ntarte dureri amortite% E ngrozitoare uneori aceasta putere a
unei singure propozitiuni, n timpul unei con)orbiri normale, ca sa porneasca dintro data macinarea
su$leteasca, asa cum din zecile de combinatii cu sapte litere ale unui lacat secret, una singura desc&ide spre
interior% n asemenea mpre8urari, noptile mi le petreceam n lungi insomnii, uscate si mistuitoare%
"a drept )orbind nsa, n astaseara nu att discutia, care nu mai era o simpla aluzie, ma aruncat n &alul
acesta de rascolire, ba era c&iar prea directa ca sa mai $ie att de otra)itoare, ct ncercarea neizbutita, pe
lnga comandantul batalionului, de a obtine o permisie la Cmpulung% +Popota+ unde suntem acum e ntro
odaie mica, sateasca, mai sus dect toate satele romnesti din munte% E abia mai mare ca o coliba, )aruita
n alb, cu doua paturi nguste la perete, acoperite cu )elinte )ec&i, si care acum ne slu8esc si drept scaune
de masa% ' lampa de +gaz+ da o lumina galbuie, aproape la $el de lesinata ca a )inului, din pa&arele mari de
apa, de dinainte% 0asa e, $ireste, de brad, ca la crciumile de drum mare si acoperita cu pnza taraneasca%
Cum $iecare o$iter are tacmul lui de acasa, ales cu dinadins de proasta calitate, +ca se pierde+, a)em
dinainte o mperec&ere de $ar$urii, cutite si pa&are, adunate parca de prin blci% Toti cei paisprezece o$iteri ai
batalionului de acoperire suntem ngramaditi aici si, n asteptarea ca$elelor, se continua, $ara ca nimeni sa
se sinc&iseasca de $umaria n care ne gasim, discutia nceputa o data cu masa si iscata de o gazeta adusa
de la apro)izionare%
ntmplarea e ntre cele obisnuite, iar discutia e la $el cu toate discutiile literare, $ilozo$ice, artistice, politice,
militare, religioase ale oamenilor care, n saloane, n restaurante, n tren, n sala de asteptare a dentistului,
+si spun parerea lor+ cu con)ingerea nenduplecata si matematica cu care lar)ele si tes n 8ur gogosi%
Un proces dezbatut la Curteacu8urati din 4ucuresti a s$rsit printro ac&itare, patimas comentata% Un barbat
din asazisa societate buna sia ucis ne)asta necredincioasa si a $ost absol)it de )ina de catre 8udecatorii lui%
Capitanul #imiu, comandantul batalionului, un soi de $lacau ardelean, $ara sa $ie din Ardeal, )oinic, cu
mustata balaie, regulata ca insigna de pe sapca c&e$erista, ce)a mai mare nsa, aproba $ara codire
&otarrea 8uratilor%%%
#omnule, ne)asta trebuie sa $ie ne)asta si casa, casa% #acai arde de altele, sa nu se marite% Ai copii, ai
necazuri, muncesti ca un cine si ea sasi $aca de cap/%%% Ei, asta nu%%% #aca eram 8urat, si eu l ac&itam%
Capitanul #imiu e un con$ormist% ntrziat mult n grad, om cu rosturi
gospodaresti, nu siar permite sa poarte la )rsta lui c&ipiu $rantuzesc, moale, turtit, asa cum poarta
capitanii tineri, ci a ramas la modelul +Regele Carol !+, nalt, rigid ca de carton 5ca asa si era6, tesit la spate
numai%
0ai surprinzator parea ca opinia contrara era sustinuta de capitanul Corabu, tnar si crunt o$iter, cu scoala
germana, 8ustitiar nenduplecabil, +spaima regimentului+% Acum era de nerecunoscut% Pastra asprimea $razei
scurte, dar sentimentele acestea de aparator al dragostei nu i le banuise nimeni, niciodata%
Cu ce drept sa ucizi o $emeie care nu te mai iubeste/ Nai dect sa te desparti% #ragosteai $rumoasa tocmai
pentru ca nu poate cunoaste nici o silnicie% E pre$erinta sincera% Nu poti sami impui sa te iubesc cu sila%
Capitanul (loroiu, putintel, delicat si cu $ata blondasters, mbatrnita nainte de )reme, era de aceeasi
parere%
Cum poti sa ai cruzimea sa siluiesti su$letul unei $emei/ #reptul la dragoste e s$nt, domnule%%% #a, da%%% si
aci lungea mult, cu capul ntors a necaz, n pro$il, pe cei doi +a+% ti spun eu%%% oricnd%%% unei $emei trebuie
sai $ie ngaduit sasi caute $ericirea%
;i toti ceilalti, tineri sau mai batriori, lasnd ca discutia sa $ie dusa cum se cu)ine de catre superiori, erau,
dealt$el, de aceeasi parere%
As $i )rut totusi sa spun si eu doua )orbe% ;implismul con)ins al acestei discutii ma $acea sa surd ner)os,
caci se suprapunea celor n)eninate din mine, ca n re)istele ilustrate prost, unde rosul cade alaturi de
conturul negru% #ar $iindca )orbeam ncet, nu eram auzit, si cum ncepeam $raza, cte o )oce mai
puternica mio lua cu &otarre si pasiune nainte%
Ar $i drept sa arat ca nu numai n saloane, n tren, la restaurant se discuta asa% n literatura, de pilda, si n
teatru era acelasi lucru% Nu numai romanele, dar toate piesele asazise bule)ardiere, mult la moda pe atunci,
nu proclamau dect +dreptul la iubire+, si n pri)inta asta erau noi si re)olutionare, $ata de piesele care
proclamau n )remuri pra$uite: Ucideo?%%% ndeosebi era 8ucat pe toate scenele din lume un tnar $rancez, ale
carui eroine +poetice+, eloc)ente, cu parul despletit si umerii goi, ntrun decor de lu> si muzica, si cautau
+$ericirea+ trecnd peste orice, trte de patima% (emeile din toate capitalele plngeau, nduiosate pna la
mistuire de nentelegerea barbatilor brutali din piesa, incapabili sa simta $rumusetea sublima a iubirii%
Cum teatrul, mai cu seama prin dialogul lui, care trebuia sa dea +iluzia )ietii+ 5presarat doar cu )orbe de
spirit ici si colo6, se obligase sa dea deci imaginea e>acta a publicului si a con)orbirilor lui, publicul, la rndul
sau, mprumuta din scena $raze si $ormule gata si ast$el, n baza unui principiu pe care, prin analogie, l am
putea numi al mentalitatilor comunicante, se stabilise o ade)arata ni)elare ntre autori si spectatori:
Nu stiu, domnule $ilozo$a cu resemnare capitanul #imiu, stnd mare,
dar cuminte ca o $ata, la masa mie mi se pare ca ne)asta nu trebuie sasi $aca de cap%%% mai e si obrazul
omului n 8oc% ;i dadu ordonantei ser)etul mpaturit cu gri8a si c&ibzuiala% ;urd caldut capitanului, si
pentru ca are dreptate, si pentru ca am ne)oie de buna)ointa lui% Pndesc cu su$let de sluga momentul
sai cer o $a)oare%
#omnule capitan caci capitanul (loroiu era ce)a mai nou n grad dect comandantul de batalion admiti
dumneata, te rog spune, admiti dumneata sa ucizi o $emeie careti declara ca nu te poate iubi/ Ei, cum )ine
asta/
Nu stiu cum )ine, dar eu as ac&ita pe cel care si a omort ne)asta din pricina ca ea sia parasit barbatul si
copiii%
Am surs din nou mieros si aprobator% ;tiu ct plictiseau pe camarazii mei aceste ncercari care adulmecau
buna)ointa comandantului, dar era peste puterile mele% 0a o$erisem n a8un sa e>ecut cu plutonul o
sapatura pe care altii nu o izbutisera, si aceasta o$erta a mea i dezgustase% ntelegeam limpede, ca prin
sticla asta, dar ce puteam $ace/ n mine era o $oiala de serpi, care a8ungea deasupra numai ntr un surs,
nseriat )ietii militaresti%
Am crezut acum ca e momentul propice si n soapta blbita, 8ucndu ma cu $urculita si cutitul, sa nu tradez
emotia de moarte care ma gtuia
iam repetat cererea din a8un%
#omnule capitan%%% stiti%%% )a rugasem%%% am la Cmpulung%%% Trebuie sa $iu mine seara acolo% ;titi, azi am
aran8at cu ser)iciul%%%
mi pluteau )orbele nesigure, dezarticulate, ca aeroplanele de &rtie alba, pe care le arunca, prin
camera, copiii, 8ucnduse%
;a ntors spre mine cu un aer de negustoreasa acra si plictisita:
#omnule sublocotenent cu un +domnule+ trntit tiam spus ca nu se poate, nu o data, de zece ori% Nu se
poate, si nu se poate%%% Aici nu sunt nici eu de capul meu%
Am de)enit li)id si am surs ca un cine lo)it, cernd parca scuze ca ng&it puneri la punct att de
gra)e%
#ar peste cte)a clipe ma cuprins o ura amara si seaca mpotri)a tuturor% Prostia pe care o )edeam mia
de)enit insuportabila, pripit, ca o ncalzire si o iritatie a pielii pe tot corpul% Nu asteptam dect sa izbucnesc%%%
Pndeam un prile8, o cotitura de $raza sau un gest, ca sa inter)in cu o aruncatura de grenada% Totdeauna,
insuccesul ma $ace n stare sa comit, dupa el, o serie interminabila de greseli, ca un 8ucator la ruleta, care,
ncercnd sa se re$aca, mizeaza mereu n contratimp: de douatrei ori pe rnd rosu si trece apoi pe negru,
tocmai cnd acesta nu mai iese, re)ine, si asa la nes$rsit, cu ndr8ire% ;unt n stare sa $ac $ata, cu un
snge rece neobisnuit, c&iar ntmplarilor e>traordinare, pot trans$orma nsa mici incidente n ade)arate
catastro$e, din cauza unui singur moment contradictoriu%
Eram acum destul de lucid ca sami dau seama ca sunt aproape n
pragul unei nenorociri, caci n asemenea mpre8urari consiliile de razboi sunt, ca si regulamentele,
necrutatoare si dau pedepse absolut disproportionate douazeci de ani de munca silnica pentru o palma
data superiorului, de pilda dar n acelasi timp ma simteam e)adat din mine nsumi, cazut ca pe un
po)rnis prapastios%
Corabule, ascultama ceti spun%%% Astai parerea mea cel putin% Cum/ admiti dumneata ca sa%%% ca asa )ine,
nui asa/ si aci ntoarse capul ca sa gaseasca macar o aprobare initiala, dar nu mia ntlnit dect pri)irea
taioasa n s$rsit, nui asa/ ca sasi lase casa si copiii, sati spuna +ali)oar, stimabile+ si tu sa nui rupi
picioarele/%%% 4a sa $aci si pe delicatu? +Noroc si sa $ie dea buna, cucoana%+
#omnule capitan caci Corabu nu numai ca era cu mult mai nou, dar i era acum si subaltern eu )a ntreb
nca o data: Admiteti dumnea)oastra dragoste cu sila/ #aca o $emeie zice +numi mai placi%%%
sa ne despartim+%%% Poti dumneata sa spui: +nu%%% esti condamnata pe toata )iata, nai drept sa di)ortezi%%%+
#a/
Ei bine, daca e )orba de o despartire n regula, atunci e altce)a, $ireste% Eu nu )orbesc de di)ort%%% eu
zic de $emeia caresi nsala barbatul%
Am inter)enit ner)os si aproape suierat%%% Att de )iu si ca mimica, nct toti sau ntors spre mine%
Nu, nici atunci%
;i am reluat mai scazut, demascndumi premeditarea, acum cnd toti ma pri)eau uimiti%
#iscutia dumnea)oastra e copilaroasa si primara% Nu cunoasteti nimic din psi&ologia dragostei% (olositi un
material nedi$erentiat%
#aca as $i spus asta ca opinie obiecti)a, oamenii ar $i acceptato, poate, dar era n tonul meu, n ostentatia
neologismelor, o nuanta de 8ignire si dispret, nct toti mau pri)it mirati, nedeprinsi cu atitudini att de putin
militaresti, iar capitanul Corabu, ntartat, dar stapninduse, sa ntors spre mine cu un $el de mica
solemnitate acra de magistrat%
Cum, domnule, daca o $emeie zice: +nu mai )reau+, dumneata zici: +ba da, sa )rei/+ @ai/
#aca e )orba de o simpla mpreunare, da%%% are drept sa zica: nu mai )reau%%% #ar iubirea e altce)a% !ar
daca nu stiti ce e, puteti, cu notiunile dumnea)oastra cumparate si )ndute cu toptanul: +asa am auzit%%%
asa )nd+ sa dezbateti toata )iata, ca tot nu a8ungeti la nimic% ;i pri)indui dispretuitor: #iscutati mai bine
ceea ce )a pricepeti%
Au tresarit toti si apoi au ramas ncremeniti de nedumerire, ca si cnd din ta)an sar $i desprins, si ar $i cazut
n mi8locul mesei, peste $ar$urii si pa&are, o cobra ncolacita si mpaiata% !zbucnirea mea era nelalocul ei,
)ulgara, $ara temei, ntre oamenii acestia care )orbeau obisnuit dupa masa, dar musteala otra)itoare din
mine trebuia sa razbeasca% 0am sculat brusc si am iesit batos ca dintro plina sedinta, mereu n uimirea
tuturor%
0a a8uns n prag, ca un cutit n inima, suieratoare si groaznica, )ocea capitanului Corabu:
;ublocotenent 9&eorg&idiu%%%
;i n aceeasi clipa am auzit un rostogolit de tacmuri, caderea unui scaun si am nteles ca, turbat,
capitanul Corabu sarise n mi8locul odaii% Am ncremenit o clipa cu spatele la ei si am gndit: sunt pierdut%%%
linistit si simplu, cum poate $i un medic care ar constata ca are cancer% ;tiam ca mai lo)ise un o$iter%
0am ntors dintro data cu tot corpul si am $acut un pas nspre mi8locul odaii% Capitanul Corabu, care, n$ipt n
picioare si mult mai )oinic dect mine, ma astepta, a nlemnit cu mna ridicata cnd a )azut pumnul meu
crispat, gata sa lo)easca% 0a simteam alb, cu tot su$letul n asteptare si linistit ca un cada)ru% Era, dealt$el,
un $ior n ntreaga ncapere, care a $acut sa nu mai respire nimeni% Capitanul mia ntlnit pri)irea si a ramas
ca o linie% Cred ca mia )azut n oc&i pri)elisti de moarte, ca peisa8ele lunare% Au nteles toti ca sunt &otart
sa raspund si apoi sa ma omor% Niciodata nam $ost lo)it ca barbat si cred ca nas putea ndura asta% #ealt$el,
mai a8unsesem de doua ori poate, n )iata mea, pna n acest prag% 4a, copil c&iar, era sa $iu s$siat de un
buldog, care se napustise asupra mea, dar iam ntlnit ntro $ulgerare pri)irea, si a ncremenit pe loc, ca si
mine, alb atunci, ca si azi, probabil% Niciodata simt ca nas putea $ace asta cu )ointa, ca un e>ercitiu% Cred
mai curnd ca aceasta pri)ire e ca o punte suprema de la su$let la su$let, de la element la element%
Am iesit palid mereu, n tacerea obosita si ntinsa%
n salita mica, aproape sa ma lo)esc de ordonantele care scoteau tacmurile%%%
#omnule sublocotenent, la noapte compania noastra da trei posturi? Era plutonierul Raicu, care astepta
sa terminam masa%
"asama n pace, si am iesit n luminisul de iarba si luna% E n mine acum o deznade8de mistuitoare, care
numai la gndul ca trebuie sa ma duc acasa mi ngroasa )inele gtului% ;imt ne)oia sa alerg, sa umblu pe
poteci% Nu stiu ce sa $ac si ma ispiteste, ca o soapta seaca, gndul sa plec totusi la Cmpulung, acolo unde
se aleg $irele norocului meu% Un ndemn de prudenta mi spune nsa ca as zadarnici poate totul, printro
greseala de impulsi)%
'risan ma a8unge din urma, ngri8orat, si ma ntreaba de aproape:
9&eorg&idiule, asculta, ce e cu tine/
mi ia bratul, dar caut sa ocolesc raspunsul%
Nimic%
Asculta, ma, ce a $ost iesirea de adineauri/
Nu mint deloc, $ireste, cnd, abia retinnduma, continuu si acum o $ierbere, ne8usti$icata de temperatura
locului si a momentului si deci
retorica pentru spectator sau pentru cel ce nu se recunoaste n ntmplare%
0a scos din sarite atta saracie de spirit ntro discutie% Cu notiuni primare, grosolane, cu ntelesuri
nedi$erentiate% Ce stiu ei despre dragoste, de )orbesc interminabil/ Platitudini, ponci$e din carti si
$ormule curente%%% #ogme banale, care circula si care tin loc de cugetare%
#ar%%% si ramne n gol, caci simte, acum abia, ca lamuririle sunt din alta +clasa+ dect i se paruse
izbucnirea insolenta de adineauri%
;i totusi el nu banuieste nici acum, nu poate da la o parte perdeaua caremi acopera su$letul, ca sa stie ce
rani sunt acolo, ct de mult aceasta izbucnire a mea e un isto)itor si amar +pro domo+% Nul las sa ma
ntrerupa macar%
Cei o iubire, ca so $aci regula casnica/ A se sterge pe picioare la usa%%% a nusi nsela barbatul%%% asa cum
)rea #imiu% Cine ar putea respecta asemenea regulament de ser)iciu interior al con8ugalitatii/ #ar in$init
mai super$iciala nca e $ormula lui Corabu% Cum/ se pot desparti asa de usor doi amanti/ Un banda8 aplicat
prea multe zile pe o rana si se lipeste de ea de nul poti des$ace dect cu su$erinte de nendurat%%%
dar doua su$lete care sau mpletit%%% au crescut apoi laolalta/ #aca admiti ca o casnicie e o asociatie pentru
bunul trai n )iata, e rusinos, $ireste, sa protestezi atunci cnd e dizol)ata% #ar cum sa primesti $ormula de
meta$izica )ulgara ca iubirea su$leteasca e o con8ugare de entitati abstracte, care cnd se des$ac se
regasesc n aceeasi $orma si cantitate ca nainte de contopire: doi litri de apa si sare, pusi la distilat, dau un
litru si 8umatate de apa si o 8umatate de litru de sareA amesteci iar si iar ai doi litri de apa si sare/ A crede ca
iubirea su$letelor e o ast$el de combinare simplista nseamna, $ireste, a discuta ca toata lumea, prostesteA
... O femeie si da sufletul si pe urma sil reia intact. Si de ce nu? Are drept sa ia napoi
exact ct a dat.
(ara sa )reau, n$ierbntat nca de propria mea izbucnire, de tot ce mocnisem n su$let, strng $urios bratul
lui 'risan, care la nceput a ncercat nedumerit sa ma ntrerupa si care acum, ntelegnd, ca la lumina unei
torte, ca e )orba de sentimente re$ulate, sugrumate ndelunga )reme, tace, ascultnduma, pe poteca
luminata de luna, sub cerul nalt, aci, ntre culmi de munti%
' iubire mare e mai curnd un proces de autosugestie%%% Trebuie timp si trebuie complicitate pentru
$ormarea ei% #e cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la nceput, sati placa $emeia $ara care mai trziu nu
mai poti trai% !ubesti nti din mila, din ndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o $ace $ericita, ti
repeti ca nu e loial so 8ignesti, sa nseli atta ncredere% Pe urma te obisnuiesti cu sursul si )ocea ei, asa
cum te obisnuiesti cu un peisa8% ;i treptat ti trebuieste prezenta ei zilnica% nabusi n tine mugurii oricaror
altor prietenii si iubiri% Toate planurile de )iitor ti le $aci n $unctie de ne)oile si pre$erintele ei% *rei succese ca
sa ai sursul ei% Psi&ologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile su$letesti repetate si ca, mentinute cu
)ointa, duc la o ade)arata ne)roza% 'rice iubire e ca un monoideism, )oluntar la nceput, patologic pe urma%
ti construiesti casa pentru o $emeie, cumperi mobila pe care a aleso ea, ti $i>ezi deprinderile cum lea dorit
ea% Toate planurile tale de )iitor pna la moarte sunt $acute pentru doi insi% A plecat de acasa, si esti
necontenit ngri8orat sa nu i se ntmple ce)a%%% Te strapunge ca un stilet orice aluzie despre ea si esti nebun
de $ericire cnd, dupa greutati materiale si umilinte uneori, ai izbutit sai $aci o surpriza care so uimeasca de
placere% Ei bine, ntro zi )ine $emeia aceasta siti spune ca toate astea trebuie sa nceteze pna mine la ora
11,BC, cnd pleaca la gara% ;&Dloc- na a)ut cura8ul sa taie din spatele unui om )iu e>act li)ra de carne la
care a)ea dreptul, caci stia ca asta nu se poate% Totusi, $emeia crede ca din aceasta simbioza sentimentala,
care e iubirea, poate sasi ia napoi numai partea pe care a aduso ea $ara sa $aca rau restului% Nici un doctor
nu are cura8ul sa desparta corpurile celor nascuti uniti, caci lear ucide pe amndoua% Cnd e cu ade)arat
)orba de o iubire mare, daca unul dintre amanti ncearca imposibilul, rezultatul e acelasi% Celalalt, barbat
sau $emeie, se sinucide, dar nti poate ucide% #e altminteri asa e si $rumos% Trebuie sa se stie ca si iubirea
are riscurile ei% Ca acei care se iubesc au drept de )iata si de moarte, unul asupra celuilalt%
'risan nu )ede cami sunt oc&ii plini de lacrimi n ntuneric, dar $ara ndoiala simte asta din deznade8dea
nmuiata a )ocii mele% Tace, alaturi de mine, ndelung, din delicatete%%% Abia trziu ma ntreaba cu s$iiciune:
;u$eri, 9&eorg&idiule/
Nu raspund nimic, caci as izbucni n &o&ote ner)oase% 0usc&ii $etei mi sunt contractati%
0a duce apoi pna acasa% n prag, nu ma mai pot stapni%
#aca mine seara numi da drumul pentru doua zile, dezertez% Pleaca $ara sa spuie o )orba, dar
g&icesc n strngerea de mna o nedumerire, o prietenie descura8ata parca%
#!A9'NA"E"E UNU! TE;TA0ENT
Eram nsurat de doi ani si 8umatate cu o colega de la Uni)ersitate si banuiam ca ma nsala%
#in cauza asta, nici nu puteam sami dau e>amenele la )reme% mi petreceam timpul spionndui prieteniile,
urmarindo, $acnd probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanta unei roc&ii si din in$ormarea
laturalnica despre cine stie ce )izita la )reuna dintre matusile ei% Era o su$erinta de nenc&ipuit, care se
&ranea din propria ei
substanta% Ne luasem din dragoste, saraci amndoi, dupa rendez)ous uri din ce n ce mai dese pe salile
Uni)ersitatii si dupa lungi plimbari pe 8os, prin toate cartierele pa)ate cu as$alt ale capitalei, care erau si cele
mai singuratice, pe atunci% #upa nunta noastra, care a $ost ntrun anumit $el tainuita, mia murit un unc&i
considerabil bogat, a carui a)ere mpartita n cinci parti de nepot a putut sa nsemne pentru $iecare o
ade)arata rasturnare sociala%
Cnd zic +tainuita+ e un $el de a )orbi, caci eram ma8or si din $amilia noastra nimeni nu mar $i putut opri%
0ama traia destul de greu, din pensia ramasa de pe urma tatalui meu, dimpreuna cu surorile mele, dar cred
ca nu mar $i mpiedicat niciodata sa ma nsor dupa )oia inimii, desi, n general, cei care sau casatorit din
dragoste mpiedica pe copiii lor sa $aca acelasi lucru% Rude apropiate nu a)eam dect doi unc&i, $ratii tatei%
Cel mai mare, imens de bogat si aprig de a)ar, se dezinteresa cu totul de noi, ca sa nu $ie ne)oit, cine stie,
sa se nduioseze si sa ne a8ute% Celalalt, deputatul, cunoscut ca om de spirit si e>celent orator, $acuse, pareE
se, cnd)a, cte)a glume pe socoteala mamei 5o poreclise, de pilda, +)adu)a douairiera+, si porecla o
suparase nu numai prin aluzia la mostenirea ncurcata lasata de tata, ct pentru ca era de o asonanta
ridicula6 si de atunci de ani de zile nu mai a)eam nici un soi de relatii% #e aceea, tainuita nsemna ca
amnasem, desi casatoriti ci)il, sa ntemeiem o gospodarie, pna ce si eu si ea ne )om $i luat licenta, caci
cei o suta cincizeci de lei, pe carei primeam ca $unctionar la ;enat, unde ma numise un $ost prieten al tatei,
nu near $i a8uns sa traim% Pna atunci nu a)eam dect situatia marturisita de logodnici% ;ituatie prea delicata
ntrade)ar, dar la care a8unsesem datorita $elului pasionat al ne)estei mele% Ea locuia nca la matusa ei,
unde mai locuia, de asemeni, n pensiune, o colega de Uni)ersitate, prin care o cunoscusem si caremi
placuse mult mai mult, caci era oac&esa, iar mie numi placeau deloc blondele% ;i totusi a8unsesem aci,
solutie care, dealt$el, pe prietena o lasa destul de indi$erenta% Era atta tinerete, atta $rngere, atta
nesocotinta n trupul balai si atta generozitate n oc&ii nlacramati albastri, ca a trecut biruitoare% "ungile
con)orbiri, acasa, n salonasul cu di)ane acoperite cu scoarte si mormane de perne, de)enisera si pentru
mine e drept, mult mai trziu o ne)oie su$leteasca% #ealtminteri, era aceasta $ata un continuu prile8 de
uimire% 0ai nti prin neisto)ita bunatate pe care o risipea n 8urul ei% (acea toate lucrarile matusii ei, care
era institutoare, prapadea putinii bani n cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolna)a a ngri8ito luni de
zile ca o sora de caritate, cu o abnegatie $ara margini, de adolescenta% Pe cnd eu cautam sa ascund
oarecum dragostea noastra, ea tinea so a$iseze cu ostentatie, cu mndrieA nct, desi numi placea,
ncepusem totusi sa $iu magulit de admiratia pe care o a)ea mai toata lumea pentru mine, $iindca eram att
de patimas iubit de una dintre cele mai
$rumoase studente, si cred ca acest orgoliu a constituit baza )iitoarei mele iubiri% ;a tulburi att de mistuitor
o $emeie dorita de toti, sa $ii att de necesar unei e>istente, erau sentimente care ma ade)ereau n 8ocul
intim al personalitatii mele% #e unde pna aci, toate $emeile bune, care treceau n trasuri si ec&ipa8e lu>oase,
ma tulburau prin )oluptatea cu care mbiau pe oricine, n treacat si pe care miar $i mpartasito, cine stie, n
anumite conditii si mie $emeia aceasta ncepuse sami $ie scumpa tocmai prin bucuria pe care eu io dadeam,
$acnduma sa cunosc ast$el placerea neasemanata de a $i dorit si de a $i eu nsumi cauza de )oluptate%
Ametind totul, aceasta iubire n$lorea $ara seaman, cum n$loresc salbatic, n luna mai, nim$ele
lu8erilor de crin%
Cu oc&ii mari, albastri, )ii ca niste ntrebari de clestar, cu neastmparul trupului tnar, cu gura necontenit
umeda si $rageda, cu o inteligenta care irumpea, iz)orta tot att de mult din inima ct de sub $runte, era,
dealt$el, un spectacol minunat% !zbutea sa $ie adorata de camarazi, baieti si $ete deopotri)a, caci n$rumuseta
toata )iata studenteasca% ;tiau toti orele ei de cursuri si i se pretuia prezenta, ca unei ade)arate )edete,
$ragile si mici, pe )astele culoare% (acea totul cu pasiune% Uneori ispra)ile ei tineau de miracol% Cnd am
nceput sa studiez $ilozo$ia din timpurile mai noi si mai ales problema spatiului si timpului, am simtit ne)oia
sa audiez un an de zile un curs de matematici superioare, $acut de un pro$esor sa)ant, de reputatie
europeana% ;i ea, care nu urma dect $ranceza si romna, care a)ea oroare de matematici $usese de doua
ori corigenta din cauza lor numai ca sa $im mpreuna, ma nsotea si asculta acum, o ora pe saptamna,
serioasa si cuminte ca un catelus, principiile generale ale calculului di$erential% Partea nazdra)ana era ca,
desi n linii generale nu ntelegea nimic desigur, dupa curs punea surprinzatoare ntrebari despre unele
detalii 5si cum ntreba de pasionat%%%6% Nu mai )orbesc ca nu lipsea nici de la cursul de enciclopedia $ilozo$iei,
unde a$la noutati despre )iata celulara% #ealt$el, n scurta )reme, a trebuit sa ne mutam mpreuna,
pentru ca nu mai puteam sta nici cte)a ceasuri despartiti unul de altul% Era o gospodarie boema, cu
prieteni si prietene, tineri, cu sarbatori mici impro)izate, pline de )eselie si de nepre)azut% 0ndria de a o$eri
o +masa+ lua proportii de e)eniment, care cerea preocupari de o saptamna, e>cursia la 0osi si strengaria
de a ne da n calusei, de a mnca $loricele si a bea un tap de bere, era%%% orgie% 4ucuria ne)esti mi, cnd
stiind ani)ersarile prietenilor nostri le pregatea mici daruri, surprize, era tot att de mare ca a lor% A $ost
poate )remea cea mai $rumoasa din casnicia noastra%
#e ;$ntu #umitru, unc&iul cel att de bogat si de a)ar a o$erit o masa mare rudelor% Au $ost celalalt $rate al
lui, cu ne)asta si baiatul, mama, sora mea cea mare cu barbatul ei, cea mai mica, nemaritata nca, si eu
cu ne)astamea% Cine ar $i putut sa lipseasca de la acest prnz anual, cnd sperantele mostenirii erau
att de ntemeiate/
Unc&iul Tac&e locuia pe strada #ionisie, ntro casa )ec&e, mare ct o cazarma, $ara sa primeasca pe
nimeni, mai a)ar si mai ursuz nca, de cnd era att de bolna)% Propriuzis nu locuia dect ntro camera,
care i slu8ea si de birou si de dormitor si de su$ragerie, ca ast$el sa nu mai c&eltuiasca cu lumina si
ncalzitul, caci era $oarte $riguros% Era ngri8it de batrnul 9ligore, a carui ne)asta, Tudora, era si 8upneasa,
si bucatareasa%
0asa era pusa acum n su$rageria cea mare si bogata ca n zilele tineretii% Era un lu> pra$uit si ntunecat
parca, $iindca mobila era lacuita castaniu si se staco8ise, iar scaunele, reci si nalte% Unc&iul Tac&e, cu un sal
pe umeri, sta n $runtea mesei, dar mai mult se uita la noi, caci nu mnca dect carto$i $ara sare si
macaroane la ta)a% #eputatul era, $ireste, n )er)a si ntrade)ar era amuzant% Cred ca mama nu putea sal
su$ere si a)ea o parere proasta despre el, cu totul pe nedrept% E si ade)arat ca era $oarte temut ca +gura
rea+, iar colegii lui spuneau despre el:
Ascultama pe mine, e mai bine sa $ii prieten cu Nae 9&eorg&idiu, dect dusman%
Era unul dintre putinii membri ai partidului liberal simpatizat nu numai de opozitie, dar c&iar de gazetele de
seara democrate pna la socialism, caci +nu era sectar+% Na)ea opinii e>clusi)e, ci era cu lene)ie sceptic,
amabil si mpaciuitor n principii% (ara sa $ie popular, era una dintre $igurile bucurestene, socotit printre
+intelectualii de rasa+%
Ei, Nae, ce se aude, intrati sau nu intrati n razboi/
Nam nteles bine daca prin acest +intrati+, n loc de +intram+, unc&iul Tac&e ntelegea sa lase doar partidului
liberal problema intrarii n actiune, sau $olosea persoana a doua numai pentru ca el se si considera mort%
Nene Tac&e caci deputatul era mai tnar cu cincisprezece ani de ce sa intram, cnd putem a)ea Ardealul
$ara razboi/ ntelegi dumneata ce $ormidabila situatie )a a)ea Romnia cnd, la nc&eierea pacii, )om
prezenta nota noastra, a)nd la spate o armata intacta de opt sute de mii de oameni/ Cine sa ndrazneasca
sa te re$uze/ Puterile, care pna la s$rsit se )or $i macinat unele pe altele, a8unse la isto)ire/ !onel 4ratianu
o $i stiind el ce)a%%% ca nu degeaba e se$ de partid% #ealt$el, eu am ncredere n steaua Romniei%%% n politica
nimic nu se poate realiza dect prin ncredere%
;i atunci/
;i atunci%%% stam cu arma la picior si asteptam%
Respectul pe care toti l a)eau pentru unc&iul Tac&e era impresionant% Toata lumea cauta sal multumeasca,
sai g&iceasca, de se poate, intentiile% Era acum asa uscat, negricios, cu mustata mare cu
ade)arat se$ul $amiliei% Nas putea spune nsa ca noua, celorlalti, deputatul nu nea plasat cte)a ironii,
care nu au suparat deloc pe batrn% Am impresia ca nici unul, nici celalalt nu lau iubit pe tata% 9aseau
amndoi ei, care $acusera a)ere ca $usese nepractic si neserios% Pro$esor uni)ersitar, $ost secretar
general, publicist apreciat, murise dupa o )iata $oarte agitata, nca tnar, lasnd bruma de a)ere ncarcata
de datorii% Nui putusera ierta ca sa nsurat cu o $emeie saraca si cred dupa buna)ointa distinsa cu care
au acceptat pe ne)astamea ca nici mie numi iertau asta% #ealt$el, catre s$rsitul mesei a si )enit )orba
despre tata%%%
#eputatul, cu o amabilitate de unc&i galant, a ntrebato pe ne)asta mea daca si ea urmeaza $ilozo$ia% Nu
stiu de ce, intimidata sau ntelegnd ca ma nto)araseste pe mine la curs, ia raspuns a$irmati)%
Asadar si parca surdea studiati amndoi $ilozo$ia/ Raspica domol silabele cu)ntului $ilozo$ie%
? / #a%%%
Ciudat%%% #e obicei amorul e cel care duce la $ilozo$ie%%% si nca si mai ironic si ce $ilozo$ie? "a
dumnea)oastra )ad ca drumul a $ost dimpotri)a%%% $ilozo$ia )a condus la amor% Rostea +amor+ cu gura
rotunda, de parca ar $i $ost numele cremei de curatat nasturi%
Toti au nceput sa zmbeasca, numai pentru ca au )azut ca unc&iul Tac&e se amuza%
Ceea ce )a doresc sincer e sa nu re)eniti )reodata la $ilozo$ie% Ar $i dureros% 0ai ramne sa $aci politica, tot
n $elul n care a $acuto bietul Corneliu, care, daca nu mansel, era si el tot $ilozo$% ;i ntorcnduse, cu obra8ii
aproape cazuti, ras de tot, catre $igura uscata si negricioasa: Nene Tac&e, orice ai spune, e $ermecatoare
nai)itatea sa crezi ca tu poti ndrepta o tara%
(ierbeam de nemultumire, caci miera penibil sa aud )orbinduse cu atta usurinta despre tata, dar parca
eram si eu nrurit de s$iala ngri8orata a celorlalti n $ata unc&iului de care depindea )iitorul nostru%
si c&eltuia lea$a de pro$esor uni)ersitar ca sa scoata gazete, mria cu acreala bogatasul, caruia
c&eltuiala i $acea rau, c&iar la altii si c&iar dupa ani de zile%
A, n pri)inta asta, nene Tac&e, nu ma mpac deloc cu dumneata% Corneliu era un entuziast, si Nae si
mngia gra) si ironic re)erul &ainei% !scalea cu acelasi entuziasm un articol de gazeta ca si o polita% 0ie mi
plac si miau placut totdeauna entuziastii%%% de la distanta% *reau sati spun, de pilda, ca nas )rea sa $iu deloc
copilul unui entuziast, si de cte ori pronunta cu)ntul entuziast, l dansa cu sursuri, spre bucuria
batrnului inginer si antreprenor, care lucrase toata )iata numai cu ci$re%
' pri)eam pe ne)astamea, cerndui parca iertare si ea mi surdea mpaciuitoare si inteligenta%
#rept sati spun, nam pomenit un om care sa $i a)ut mai putin notiunea banului ca el% #e ce crezi ca nu mia
)orbit o 8umatate de an/ ;cosese o gazeta, nu stiu cum i spunea, si mia trimiso si mie% #e cetit no ceteam,
ca nu ma interesau bazaconiile pe care le scria el acolo%%%
A, nu%%% nene Tac&e, nu se poate spune ca bazaconiile sustinute de Corneliu nu erau amuzante, si,
turnndusi anume cu ncetineala n pa&ar, deputatul surdea per$id% Cel putin pe mine ma amuzau enorm
discutiile de principii%
%%%dar mpac&eta n ea 9ligore g&etele, cnd mi le ducea la crpit% ntr o zi ma pomenesc cu o carte postala
a administratiei, ca sa platesc abonamentul% Am crezut ca e o gluma% Peste )reo luna, alta carte postala% Ei,
mam neca8it si am dat porunca sa dea gazeta napoi, la posta% Cnd, ma ntlnesc cu Corneliu% Ca de ce nE
am platit abonamentul/ Cum asta/ +Abonamentul pentru gazeta+%%% #e ce sa platesc/ Tiam ceruto eu/ 0iai
trimiso pentru ca ai )rut%%% nu mai )rei%%% nu mio mai trimite%%% ;i din cauza asta nu mia mai )orbit o 8umatate
de an% A%%% alt$el, ca si ;te$an cel 0are, +de $elul lui era iute la mnie+, dupa cum ne spune Urec&e%
A$ara de ai mei 5care au zmbit numai6, ceilalti au rs zgomotos, amuzati de acest +8oc+ spiritual,
care mi sa parut stupid%
0asa era surprinzator de bogata, totusi toti mncau putin, de teama sa nu $aca proasta impresie unc&iului%
Ei, ;te$ane, daca tatatau ar $i $ost ce)a mai strngator, daca nar $i risipit att%%% )ar $i lasat si )oua sa traiti
alt$el dect traiti 5)a sa zica, desi a)ea aerul ca ignoreaza, stia ca traim n di$icultate, cnd parea ca pluteste
pe deasupra6% #ealt$el, i semeni leit% Acum )ad ca teai nsurat si tu tot din dragoste%
Unc&iule draga iam spus, $ara sa mi pot tescui n mine nemultumirea drept sati marturisesc, am cam
nceput sa ma mpac cu ideea ca tata na agonisit a)ere, ca sa ne lase mostenire% Caci mostenirile acestea
nu sunt totdeauna $ara prime8die% #e cele mai multe ori, parintele care lasa a)ere copiilor le transmite si
calitatile prin care a $acut a)erea: un obraz mai gros, un stomac n stare sa digereze si oua clocite, ce)a din
slutenia ne)estei luate pentru a)erea ei, neaparat o sira a spinarii $le>ibila ca nuiaua 5daca nu cum)a
ra&itismul ne)estei milionare na nzestrato cu cocoasa rigida ca o buturuga6% 'rice mostenire e, sar putea
zice, un bloc%
0ai ales cu paranteza stiam eu, si stiau toti, la ce $ac aluzie%
A $ost o consternare% Uscat si negru, unc&iul Tac&e a de)enit parca si mai uscat% ;a nc&is n el $ara sa
spuna o )orba% ;ingurul care era )esel, desi eu pe el l tintisem, caci el era nsurat cu o slutenie si a)ea
un copil urt, era unc&iul Nae% 0a si )edea dezmostenit, cel putin pe mine, daca nu si pe toti ai mei% C&iar
mama si surorile desi $usese )orba despre tata nu se simteau parca asa de bine% n $ata mea am
ntlnit nsa oc&ii umezi de emotie si admiratie ai ne)estei mele si un surs trimis ca o promisiune de sarut%
;inguri noi riscam, cu )oie buna, o mostenire, si ea se do)edea ast$el att de $rumos dezinteresata, ca sa
aparam memoria unui om%
#eputatul a nceput sa $aca e>ces de zel n dragoste, ca sai arate $ratelui mai batrn ca se desolidarizeaza
de o atitudine att de obraznica si ca e si el de parere ca nu e nimic de $acut din si pentru baiatul lui
Corneliu% #ar toate dragalaseniile au ramas de prisos% 4atrnul a)ar ramnea ncruntat% #ealt$el, sa si
sculat numaidect la s$rsitul mesei si nea dat mna sa io sarutam, deopotri)a de rece cu toti nepotii% Celor
batrni abia lea ntins degetele uscate% #eputatul era li)id% Abia am a8uns n strada, ca nu a)eam trasuri, si,
izbucnind, sa apropiat de mine parca gata sa ma ia de piept%
4ine, domnule, cum poti sa $aci una ca asta/ Nemaipomenit%%% Auzi dumneata, noi nu stim cum sal mai
tinem pe maniacul ala pe )r$ul degetelor si po$tim%%% dumneata i ntorci rnza pe dos%
"am pri)it scurt si $ara ec&i)oc%
Te rog sa iei nota ca nam de dat nici o e>plicatie%
#ar nui )orba numai de dumneata aici, domnule, nuti dai seama/ #umneata stii ca pe capul nebunului stau
toata ziua $el de $el de escroci%%% 4a ca sa lase a)erea scolii, ba spitalelor, ba dracu mai stiu eu cui/%%% Nimic
din omul reputat, spiritual, nu mai era n izbucnirea asta de nenorocit%%% #aca ne dezmosteneste pe toti/ ;i
se plngea ntinznd bratele ca o in)ocare: Ce ga$a, domnule, ce ga$a?
Am luat bratul ne)estimi si mam ntors spre el%
Te rog sa iei nota ca mie mi place sa )orbesc oricnd despre $rng&ii% Cu att mai rau pentru cei care au
spnzurat n casa% n orice caz, o sa mai stam de )orba numai dupa ce )ei cauta n dictionar si )ei pricepe
ce nteles are cu)ntul ga$a% Caci era e)ident dobitoc si nu cunostea ntelesul cu)ntului ga$a, care
presupune neaparat lipsa de intentie n a nemultumi sau 8igni pe cine)a%
Era aproape de miezul noptii si cerul luminos, ca ntro nalta noapte de toamna senina% "a coltul strazii
4atiste, $ara sa se sinc&iseasca de cine)a, ne)astamea mia dat, cu buze moi, sarutul $agaduit la masa% " a
prelungit ca sa treaca n el buna parte din su$letul ei nduiosat de admiratie%
Peste douazeci de zile unc&iul Tac&e era dus la cimitir, cu pompa mare si austera, de catre rudele
ngri8orate toate% #eputatul era nsa mai curnd )esel% 0a batea cordial pe umeri%
Nu stiu, amice, daca sati prezint sau nu multumiri n numele rubedeniilor% ;a )edem mai nti testamentul%
n orice caz esti epatant% ;i prezentnduma unui mic grup de domni batrni, n negru, care nsoteau la
groapa pe prietenul cu care, desigur, nu se )azusera de mult: #omnilor, la )rsta dumnea)oastra nu )a
s$atuiesc sal in)itati la
masa% Nu da gres, garantat%
Unii au zmbit: Nae asta e incori8ibil% 0ie mi era sila sai spun macar o )orba%
#aca testamentul e bun, trebuie sati bre)etezi neaparat sistemul% #ar, nca o data, mie teama ca nu cum)a
testamentul sa ne $aca )reo surpriza%
Testamentul continea ntrade)ar o surpriza% Printrun codicil, datat cu ziua de FG octombrie, mie mi se lasa o
Huotitate dubla dect oricaruia dintre ceilalti mostenitori% #eputatul spiritual nu mai pricepea nimic, mai ales
ca era nca o alta masura care i se parea lui ca l nedreptateste pro$und% A)erea se mpartea, dupa o serie
de legate deosebite, n trei parti% #oua ne re)eneau noua si una lui% ntre legatele deosebite, era si cel
cu)enit mie: o )ila n mpre8urimile Parisului, pe care unc&iul o locuise, pe cnd statea acolo, si pe care, n
urma, o cumparase% 4inenteles ca n casa noastra a $ost o 8ale retroacti)a% Abia dupa ce sa stiut continutul
testamentului, mama si surorile au nceput sal plnga, asa cum se cu)enea, pe unc&iul Tac&e: Nimeni nu la
cunoscut% A strns pentru noi etc%
Totusi, nam putut sami iau ntreaga parte de mostenire cu)enita% Unc&iumeu a descoperit, dupa cte)a zile
de meditatie, ca testamentul a $ost gresit interpretat%
Am a)ut o discutie ntartata, )ie, dar a $ost nenduplecat%
Asculta, unc&iule, de ce crezi dumneata ca testamentul a $ost gresit interpretat/
Citeste si dumneata si )ezi%
4a, tocmai ca )ad%%% si mi se pare clar% #oua sunt aliniatele care ne pri)esc%%% nu/ ;a le citim%%%
;a le citim, sisi trecea minile amndoua prin par, cu pri)irea ntralta parte, greoi, cu obra8ii mari, cazuti%
+#upa ce se )or e>trage legatele deosebite, restul se )a mparti n trei parti% #oua se cu)in $amiliei $ratelui
meu Corneliu 9&eorg&idiu, iar una $amiliei $ratelui meu Nicolae 9&eorg&idiu% "a rndul lor aceste parti se
)or mparti n mod legal, cea dinti cumnatei si copiilor ei, iar cealalta lui Nicolae 8umatate si copilului lui
8umatate+% Pna aici e clar, nu/
Clar, de ce sa nu $ie clar, dar ia cauta mai departe codicilul, si acum si zgria, ner)os si preocupat, podul
palmei, cu coada tocului%
+"as anume nepotului meu pre$erat, ;te$an, casa mea, cu parcul si cu biblioteca si tot ce cuprinde, din 4d%
#aumesnil 112 bis, Paris, so stapneasca si so $oloseasca n amintirea mea%+
Ei/
Cum ei, unc&iule, cum ei/ "as +anume%%%+ )ezi, +anume+/ nepotului meu $a)orit, deci +$a)orit+%
#a%%% ;i cu oc&ii mari )erzi, rataciti, nu pri)ea pe nimeni% #ar toti l urmareau nedumeriti%
*a sa zica mi constituie legat deosebit%
A, nu%%% Nu, nicidecum un legat deosebit%%% E o dorinta a dumitale sa $ie legat deosebit, dar nu e%%% Nam ce
sati $ac%
Cu capul mare, pu&a), ras de mustati, cu oc&ii mpungiti si tulburi, unc&iumeu batea aprig si ritmic cu
degetelen masa% Respira greoi, ngnnduse: Nu%%% nu%%% )ad de unde ai scoso dumneata%
Nu eram suparat, caci eram con)ins ca nu pricepe si de aceea staruie:
#omnule, scrie aici: +las anume%%%+/
;crie%%% ;i ncruntat, cu gura mare si buzele groase, mototolite de mnie, batea mereu cu degetelen
birou, ca ntro toba%
;crie aci +nepotului meu $a)orit, ;te$an+/
;crie si asta%%%
;crie mai sus ca legatele deosebite se scad din total/
' $i scriind, dar asta nui legat deosebit% A mutat, ca o concluzie, energic, tocul de pe masa%
Ade)arui ca toti erau tot asa de surprinsi de atitudinea unc&iului ca si mine%
Atunci ce rost are, dupa dumneata, codicilul asta/
Era tot numai ner)i si ncapatnare, deosebit pna la rasturnare de $ilozo$ul blazat si amabil pe care l
stia lumea% ;u$letul i tremura ca o $loreta ntinsa de o mna ntartata si $ricoasa%
Codicilul spune numai ca n partea cu)enita dumitale sa intre casa din 4d% #aumesnil% Nu ca ti se cu)ine
peste Huotitate%
Am $ost pur si simplu uimit% #ar mnios nu eram%
Cum, unc&iule, cnd acolo scrie +las anume+, adica: las ndeosebi/
Tocmai pentru ca scrie +anume%%%+% #aca nar $i scris +anume+ atunci ai $i a)ut dreptate, e)ident%
0ama, surorile, toti cei de $ata erau surprinsi pna la nedumerire de noua interpretare si cred ca toti, n
sinea lor, au repetat: au dreptate cei carel cred $enomenal de destept pe Nae asta%
Pe ct de nelinistit era el 5tremura aproape si nu stiu de ce, pentru ca n momentul cnd )orbeam nu a)ea
sa se decida nimic6, pe att de calm erau eu% Cred ca miam aparat totdeauna $oarte abil interesele, cu multa
)ointa, dar niciodata cu pasiune si cu panica%
Ce crezi dumneata ca la ndemnat pe unc&iul Tac&e sami lase casa/
Ca so pastrezi n amintirea lui%%% ;crie acolo%%% nai )azut si dumneata/ simi arata, )ag, copia testamentului%
4un%%% de acord%%% )a sa zica nu mio lasa, n )oia mea, sa ma $olosesc de ea%%% aproape ca mi impune so
pastrez%%% #ar casa e aproape ct 8umatate din Huotitatea celorlalti% Ce miar ramne mie atunci/ Ca sa o
pot )alori$ica asa cum )reau/
Nu stiu si pri)ea n)ersunat n podea dar se )ede ca a tinut +anume+ si apasa cu)ntul ca sa cada n lotul
dumitale casa%%% pentru ca erai $a)orit%
Am nceput sa rd%
Ciudat mod de $a)orizare acesta de ami n8umatati partea cu)enita%
Nu ma pri)este% Eu atta stiu, ca $ac proces%
E ade)arat ca tocmai dorinta unc&iului Tac&e de a preciza punnd accent pe acest +anume+ ducea la
con$uzie, ceea ce nu mi se parea tocmai surprinzator, caci stiam ca adesea e>cesul de precizare duce la
con$uzii e asta una din ciudateniile logicii si, dealt$el, cred ca, de pilda, Iant intentionat recurge la prea
mari precizari, carel $ac uneori asa de greu de citit%
#eputatul era din ce n ce mai descompuns de ngri8orare si mnie% ;e plimba prin casa agitat, in)ocnd
anapoda de)otamentul, cinstea, spiritul lui de sacri$iciu% Era de o disperare penibila% l pri)eam linistit, ca pe
un obiect de studiu, netulburat de teama de a pierde mai bine de o 8umatate milion aur desi mi dadeam
seama ce nsemna asta n )iata mea% ;emana n clipa asta cu $ilozo$ul sceptic si detasat de lucruri, cu
blazatul care nu lua n serios nici o catastro$a, nici o drama, pe care l stiau cititorii gazetelor tot att de putin
ct seamana cu portretul daruit de o actrita admiratorilor ei $otogra$ia instantanee $acuta pentru pasaport%
Peste cte)a zile a si nceput actiunea 8uridica% ;pre nedumerirea mea ndurerata, mama si surorile mele
au trecut de partea lui si au pornit actiuni paralele%
#ar asta na $ost ultima surpriza a acestui testament% Ne)astamea, cu oc&ii ei albastri si nepri&aniti, a
inter)enit n discutie cu o pasiune si o ndr8ire de care nu o credeam n stare% Riposta indignata, ameninta,
cu un $el de maturitate care ma 8ignea oarecum%
(ata draga, te rog nu mai inter)eni%%% lasama pe mine sa ma descurc singur%
0a pri)ea uimita, si decolorata%
Cum asta/ #ar nu )ezi ca toti )or sa te nsele%%% Pentru ca esti prea bun%%%
As $i )ruto mereu $eminina, deasupra discutiilor acestea )ulgare, plapnda si a)nd ne)oie sa $ie ea
prote8ata, nu sa inter)ina att de energic, interesata%
Nu te nteleg deloc, dragul meuA la sedintele de seminar, la Uni)ersitate, discuti cu patima si te certi cu
toata lumea, pentru ca sustine ca niste celule, acolo, mor sau nu, iar aci, cnd discuti cu el, te lasi att de
moale%
0a cuprindea o nes$rsita tristete )aznd ca nici $emeia asta, pe care o credeam aproape su$let din su$letul
meu, nu ntelegea ca poti sa lupti cu ndr8ire si $ara crutare pentru trium$ul unei idei, dar n acelasi timp sati
$ie sila sa te $ramnti pentru o suma, $ie ea orict de mare, sa lo)esti aprig cu coatele%
Am stiut, mai trziu, ca a)eam o reputatie de imensa rautate, dedusa
din ndr8irea si sarcasmul cu caremi aparam parerile, din intoleranta mea intelectuala, n s$rsit%
Toti, 8udecnd dupa ei nsisi, a)eau aerul sa spuna: daca atunci cnd n are )reun interes material e att de
patimas, ce trebuie sa $ie atunci cnd i sunt interesele amenintate/
Am consultat doi dintre cei mai reputati membri ai baroului, care miau spus ca dreptatea e de partea mea si
ca )oi cstiga negresit procesul% ntre timp, ca sasi 8usti$ice cel putin ei nsisi pornirea mpotri)a mea, ai mei,
toti de acord cu unc&iul, ma decretau lacom, egoist, lipsit de caracter si po)esteau mpre8urari din )iata mea
care ar $i 8usti$icat asemenea opinie% Neam ntlnit cu prile8ul parastasului si abia de am sc&imbat cte)a
)orbe tot timpul% "a iesirea din biserica leam spus ca accept propunerea lor% #i$erenta, la drept )orbind
$oarte importanta pentru mine, mpartita n cte)a parti, era pentru ei $ara prea multa nsemnatateA totusi,
cnd leam comunicat )estea, a $ost o bucurie lipsita de orice urma de bunsimt% 0au mbratisat cu toti, c&iar
unc&iul, miau spus, parca plngnd de satis$actie, ca ntotdeauna mau stiut om de inima, ca e un gest pe
care nul )or uita% !nert, ca un manec&in, si dezgustat, ma lasam sarutat de buze $ade, iar ei erau asa de plini
de bucuria lor, ca nici nu bagau de seama dezgustul meu% Cred ca erau acum tot att de sinceri ca si atunci
cnd ma calomniau% Un pro)erb e de parere ca daca )rea sasi nece cinele, taranul spune ca e turbat%
0ult mai e>act ar $i ade)arul acesta $ormulat nsa asa: Cnd taranul are interes sasi nece cinele, ncepe
sa se con)inga, din ce n ce mai mult, ca e turbat% E gresit sa socoti ca la $irile mediocre inteligenta ramne
deasupra intereselor% "a origine 54ergson are nendoios dreptate6 inteligenta na $ost dect un mod practic,
un instrument de adaptare la mediu, un mi8loc pentru apararea intereselor% "a imensa ma8oritate a
oamenilor ea a ramas si azi acelasi lucru% Ei nu pricep dect ceea ce au interes sa priceapa% Ceea ce le
contrazice interesele le contrazice $undamental si inteligenta% n a$ara de un numar in$im de per)ersi daca
or $i e>istnd cu ade)arat nimeni nu poate $ace raul, daca inteligenta lui nui primeste asta% Numai ca
aceasta inteligenta e un consilier e>trem de ser)il la cei nee)oluati si, asemeni curtenilor lasi, 8usti$ica orice%
"upul crede sincer ca mielul i tulbura apa, si despotul, care ucide mii de oameni, o $ace pentru ca e
crncen con)ins ca altminteri )a $i ucis el%
!ata ce gndeam cnd cei din 8urul meu nu mai conteneau cu laudele% #eputatul nea in)itat pe toti la o masa
mare, de mpacare% Ne)asta mea, care din cauza discutiilor de)enise odioasa tuturor celorlalti, acum, cnd
a a$lat de &otarrea mea, era nemngiata sii ura pe toti% #esi mi dadeam seama ca $ace asta n buna
parte din dragoste pentru mine, totusi as $i )ruto alt$el% Abia a primit in)itatia la masa%
A $ost o mare si penibila sarbatoare de $amilie% (lori pe masa, mici
daruri, surprize pentru $iecare sub tacmuriA o perec&e de butoni, banali pentru mine, o bratara mesc&ina
pentru ne)astamea, daruri care nu miau $acut nici o placere, caci nu erau do)ada nici unui sentiment% Erau
doar o introducere prost acoperita%
#eputatul a $ost ntro )er)a care a strnit &o&ote de rs% #esi nu $acuse dect o )aga (acultate de drept,
a)ea o a)ere $rumusica, parte luata ca zestre, ca, de pilda, casa si o )ie la 4uzau, parte datorita politicii,
caci era n )reo cte)a consilii de administratie% A)ea reputatia ca e un spirit al realitatilor, ca nu lupta cu
morile de )nt% A$ara era un )iscol care troienise strazile, oprise circulatia tram)aielor si zgltia $erestrele%
nauntru era cald, era lumina multa, sampanie, iar senzatia de bucurie pentru toti se gasea sporita de
placerea de a $i ntrun interior att de agreabil si negresit ospitalier%
#upa masa, prietenosul meu unc&i nea luat, pe mine si pe cumnatu meu, cu el n birou, a cerut ca$ele si
lic&ioruri%
!a mai )eniti ncoace si se lasa intentionat greu n $otoliul de piele ca acolo a nceput sa miroasa a c&iloti
nadusiti de dama% 0iera penibil, dar asta era un +spirit+ n genul lui, care $acea $urori prin lumea politica si
mai ales n saloanele bucurestene%
;i aprinzndusi tigara groasa de $oi:
Asculta, ce a)eti de gnd sa $aceti )oi cu banii pe care iati mostenit/ Cumnatumeu la pri)it surprins de
acest atac bruscat:
Nu stiu, sa )edem%%%
#atii ncoa sa )ii tin eu%
0iera o sila imensa, caci stiam ca sub aparenta teatrala de $ranc&eta se ascund intentii precise%
;i )aznd ca noi sorbim lic&ior din pa&arele, $ara sa dam urmare c&estiunii, se decise sa treaca la
detalii%
Am o $abrica de metalurgie%%%
Unc&iule, eu ma gndeam%%%
Ce te gndeai/ "asJ ca team )azut eu% Nai spirit practic%%% Ai sati pierzi a)erea 5cel putin sa ramna n
$amilie, a)ea aerul sa spuna6% Cu $ilozo$ia dumitale nu $aci doi bani% Cu Iant ala al dumitale si cu
;c&open&auer nu $aci n a$aceri nici o brnza% Eu sunt mai destept ca ei, cnd e )orba de parale%
Cumnatumeu rdea amuzat% !am pri)it umerii largi%
Unc&iule, eu ma gndeam sa nu ma ncurc n a$aceri% Cred ca a)erea pe care o am mi a8unge sa traiesc
modest%
*orbesti prostii sii sticleau oc&ii mari )erzi nimeni nare de a8uns, niciodata? Ce stii tu/ Cum crezi ca se
tine o $emeie ca ne)astata/ Cu ciorapi de s$oara, cum ai tinuto pna acum/
Aceasta integrare a ne)estei mele n seria celorlalte $emei miera de nendurat% ;tiam ca pentru ea nau
absolut nici o importanta asemenea $leacuri, ca datorita $rumusetii ei ar $i putut a)ea o )iata orict de
lu>oasa si ca a pre$erat totusi )iata alaturi de mine% ' )edeam $acnd sacri$icii pentru mine, nu
parasinduma pentru o perec&e de ciorapi% #ar cum ntelegea ca tot ezitam, a sc&imbat tonul%
;i, pe urma, mai e o c&estiune%%% Ca sa )a arat ca tot eu ma gndesc mai mult la interesele )oastre, si
ntorcnduse catre ser)itoare, pe care o sunase, o ntreba neaos de tot, asa n prelungire, daca e ca$ea ce
ia dat sa bea sau alt lic&id, greu de numit n scris% 0am gndit la )oi% Nu se stie cnd intram n razboi%%%
E )orba sa intram ntrade)ar/ ntreba nelinistit cumnatumeu, caci stia ca partidul lui unc&iumeu e pentru
ramnerea n neutralitate%
0a rog nu se stie, poate ca azi, poate ca mine%%% poate ca nu intram deloc%%% Trebuie sa )a asigurati n orice
caz% #eocamdata, unul dintre )oi ar $i mobilizat pe loc, ca director al ntreprinderii% Ce taceti asa/ A/
#omnule $ilozo$, ai aerul ca nai )rea sa $ii mobilizat pe loc, ca sa scapi de razboi/
Nu )ream sa se declare razboiul, dar nici o secunda nas $i conceput posibilitatea de a $i mobilizat pe loc%
Nu tin sa $iu c&iar asa departe de $ront%
;a ridicat, ener)at, cu gura coclita de dispret sincer:
Asculta, draga, miemi )inzi castra)eti deastia ct do)lecii%%%/ @/ Ai )rea sa mergi la razboi, ai/ ;puneio
lui Iant ala al dumitale, ca poate o crede% Eu, nu% ;i a plecat indignat n su$ragerie%
Am )orbit apoi cu cumnatumeu despre trenurile nzapezite, despre luptele din Apus etc%, dar gndul mi
era paralel%
Eu cu ne)astamea am $i )rut sa plecam din tara, si sa ne stabilim $ie la Paris, $ie la 4erlin, pe care l
pre$eram din cauza preocuparilor mele n $ilozo$ie% #in pricina razboiului care, dealt$el, adusese napoi n
tara c&iar pe cntaretii, artistii, studentii, absol)entii, bon)i)antii rataciti pe aiurea, unii plecati nca de pe
acum zececincisprezece ani nu mai putea $i )orba de strainatate% ;c&imbare a $ost, pot spune, deci, numai
n $aptul ca nc&iriasem un apartament $oarte ncapator si destul de curat, prin cartierul strazii Teilor, pe care
desi mi a)eam imobilizata 8umatate din a)ere la Paris l mobilasem multumitor% Un dormitor mare, cu
odaia de baie n ma8olica, un salonas mic pentru ea, un birou pentru mine neau o$erit un prile8 de
preocupari timp de douatrei saptamni% Era pentru mine o bucurie nespusa so )ad n $iecare zi uimita de
sc&imbarea cea noua, contemplndusi +su$rageria ei+ ca un copil blond si pasionat%
Peste )reo saptamna iam spus, asa n treacat 5si ca de o enormitate6, despre propunerea unc&iului
deputat% ;pre mirarea mea, n loc sa rda, a de)enit serioasa% Pe deasupra, ideea de a$aceri o interesa%
Am primit propunerea unc&iului%
Cum nsa si eu a)eam toata ncrederea n puterea mea, ca un om care pleaca la drum stiut periculos pentru
ca se simte n stare sa se apere, n
a)eam prea multa gri8a% 0ai mult ma nemultumea pasiunea cu care ne)astamea discuta a$acerile si atentia
matura cu care cntarea totul% E)ident ca era n aceasta putere ce)a din pasiunea care o $acuse sa asculte
un curs ntreg de calcul di$erential, tot pentru mineA nu e mai putin ade)arat nsa ca n acest interes al
tinerei mele ne)este pentru a$aceri, )edeam )ec&iul instinct al $emeilor pentru bani% Ca o tigroaica )ag
domesticita, n care se desteapta pornirea ata)ica, atunci cnd, culcata cu capul pe pieptul dresorului si i
linge mna, dnd de snge, l s$sie pe imprudent, tot asa a)eam impresia ca ntmplarea cu mostenirea
trezise n $emeia mea porniri care dormitau latent, din stramosi, n ea%
Alt$el, )iata noastra, cum am spus, nu se sc&imbase dect $oarte putin ca deprinderi%
Cnd catre ora unu, auzea trasura oprinduse la poarta, ea sarea n sus de pe co)or, unde croia, tolanita
alaturi de croitoreasa cu ziua 5tot aceea pe care o a)ea si la matusa ei6, alerga n roc&ia usoara n casa,
carei descoperea umarul cu rotun8imi de mar alb, si striga, batnd din palme copilaroasa, lundumi
pac&etele:
Numi spune, lasama: compot de Cali$ornia, &eringi cu )in%%% mreana a$umata, iar ai luat cointreau/ si
sc&Keizer/ e a treia zi cnd iei mereu de prisos%%% Ei, dar ptL de $oie gras/ Cu oc&ii )ii de catelus
ntrebator: ;i ptL de $oie gras/
Nu e acolo/ $aceam eu cu o mirare ipocrita% ;a stii ca lam uitat n trasura%
;una%%% striga%%%
Anico%%% Anico%%% alearga dupa trasura%%% ca a uitat domnu un pac&et%
#raga mea, cum sa mai prinda acum trasura/ ca a plecat%%% i stiu nsa numarul%
Ei, nu, ca esti re)oltator%%% ;i ct tiam spus sa ai gri8a de ptL de $oie gras 5asta era ade)arat6%
Pe urma si arunca oc&ii distrati pe celalalt pac&et%%%
Ceai mai luat/ si silabisea cu greu% Ernst 0ac&%%% Er-enntnniss und !rrtum%%% Merusalem%%% "e&rbuc& der
PsDc&ologie% Tia e>ecutat AlcalaD comanda/ serios/%%% ;i ea, care nu le citea, era ncntata pentru ca stia
ca le astept nerabdator%
Asa o doream, raz)ratind, $ermecator lacoma, pac&etele de la bacanie si n acelasi timp pri)ind cu s$iala
pac&etul de carti, pe care ea nu le citea, dar stia cel putin ca pretuiau mult, ba c&iar le $rec)enta si se
interesa de ele, cu politetea cu care saluti si ntrebi de sanatate pe domnul important pe carel respecti, dar
n a carui companie te plictisesti%
Acum iatile pe toate si $ugi n birou, la tine pe di)an%%% Citeste pna la ora doua si 8umatate n liniste%%% ca
abia atunci mncam%
Credeam ca nam auzit bine si ntrebam speriat:
"a doua, $ata draga/
"a doua 8umatate%%% doua si 8umatate%%% Azi e ziua lui 9ore si iam in)itat pe toti la masa% #upa prnz nu are
nimeni curs% Pna iese de la minister%%% pna se barbiereste si se tunde%%% ca iam spus ca nul primesc la
masa nebarbierit si netuns%%% "am mai pre)enit ca daca )ine si azi nespalat%%% l bag n baie cu sila%%% ;a )ezi
ca tin $ocul aprins%
#raga, dar la doua si 8umatate/ ;unt mort de $oame%
#a/ Apuca de aici cu dintii? simi ntinde manusa de piele pe care o aruncasem pe masa%
Cum o sa musc din manusa/
Ei, atunci nu esti c&iar asa de periculos% A%%% ca era sa uit%%% !am luat lui 9ore un porto$el%%% stai sa til arat, si
cnd )edea ca admir monograma aurita din colt, rdea iluminata de placere% Nui asa cai $rumos/ ;tii,
pierdea &rtiile si banii prin toate buzunarele si spunea ca daca are bani nare porto$el, iar daca si cumpara
porto$el%%% nu mai are ce pune n el% @ai, $ugi n birou%
Peste o 8umatate de ora )enea lnga capatiul di)anului, linistita si gra)a ca un procuror preocupat%
Cei asta/
Ce sa $ie/ un pac&et%%% a, da%%% pac&etul cu ptL de $oie gras%
7iceai ca lai uitat n trasura/
;e )ede ca lam uitat n antreu, cnd mam dezbracat%
Asa, )a sa zica glumesti pe socoteala mea/ si si ns$aca mnutele n parul meu%
' prindeam de brat ca sa nu traga prea tare, se zbuciuma sa scape si cnd luneca 8os pe co)or, roc&ia
ridicata n cadere lasa sa se )ada cele doua coapse albe tari, care ma n$iorau ntre paralelele 8artierelor de
matase% Nu se lasa cu una cu doua si lupta rencepea, caci punea uneori n acest c&e$ de pedeapsa o
n)ersunare de pantera tnara care se 8oaca%
Asta nea $ost )iata n iarna aceea% Eram mereu cu )ec&ii prieteni, care, saracii, erau deliciosi de ndrazneala
si s$iala n acelasi timp, toata lumea tinnd sami placa mai ales mie, caci alt$el ne)astamea, la cea mai mica
mutra a mea, dizgratia numaidect pe oricine% 0ergeam la teatru numai la piesele 8ucate mult, despre care
auzeam ca sunt bune 5nu la toate premierele, cum $aceam mai trziu, cnd am de)enit mondeni6% Cred ca
un $el de pudoare burg&eza si )ag intelectuala ne $acea sa traim mbelsugat dar modest% Caci sentimentul
carel mpiedica pe capitanul #imiu sa puie c&ipiu modern $rantuzesc e mai mult general% Nu toti tinerii au
cura8ul sa puie monoclu sau sasi rada mustatile, de pilda% "ie teama de ridicolul primului moment, cum, de
alt$el, eu nsumi, desi mi se spunea ca ma prinde mult palaria tare, si uneori demonul )ulgar din mine ma
ispitea, nas $i a)ut cura8ul so pun pe strada% E un $lagrant delict de $utilitate si blu$$% Te gndesti totdeauna la
cei ce nu teau )azut asa, si te ntrebi ceor sa zica de sc&imbare, n loc
sa tii socoteala ca sunt mai multi cei ce nu te )or sti dect sub noua n$atisare%
ncepusem sa caut ca din scrisori si din amintirile altora sami reconstitui ntrebatoarea $iinta su$leteasca a
omului care in$luentase, prin incomparabila lui danie, ntreg destinul )ietii mele% ntre nedumerirea
dispretuitoare pe care mio inspirase $elul lui de a trai si sentimentul imens de recunostinta si de emotionata
dragoste pe care il purtam acum, era un gol pe care nu numai sentimentalismul, dar si logica )oiau sal
umple% 0a gndeam daca si eu )reodata )oi putea sc&imba destinul unui om simi rasareau dinainte oc&ii
albastri si obrazul o)al al ne)estei mele, n$lorit ntrun surs% +#estinul tau, $ata draga, e si )a $i sc&imbat prin
mine+, mi spuneam singur, ramnnd ndelung cu pri)irea $i>a%
Att de mare era reputatia de om de a$aceri si de spirit practic a unc&iului nostru, nct, cu toate ca toti l
stiau periculos, sa &otart sa se adune suma de un milion 8umatate, doua la ne)oie, n $amilie, ca sa
concuram la licitatia $abricii de metalurgie% Era proprietatea unui supus $rancez, mobilizat cnd )enise
rndul contingentului lui, care trebuia sa lic&ideze urgent, caci a)ea si plati de $acut si nici na)ea ncredere
n administrator% ncon8urata cu teren mare, n apropierea unei gari, cu linie de gara8 pna n usa atelierelor,
putea $i e)aluata la )reo trei milioane% Poate mai mult% Unc&iul meu era sigur ca o )a lua cu un milion si
8umatate: +Am eu socotelile mele+%
;ocotelile lui au iesit nsa prost, caci sa i)it un concurent e>trem de periculos n persoana unuia Tanase
*asilescu "umnararu, $ost poate ntrade)ar negustor de lumnari si care a8unsese la $abrica de arama pe
calea $abricilor de clopote% ;tiau unul de altul ca )or $i concurenti si sa ncins ntre ei o lupta n)ersunata%
#eputatul la c&emat pe "umnararu acasa%
Asculta, ma "umnararule, ma, nu gasesti ca esti cam nespalat pe picioare, ca sami tulburi mie apa/
Coane Nae, astai negustorie% Esti negustor%%% sunt negustor% Ce pot eu sa $ac daca astai negustoria/
raspundea, mascat de oc&elari negri, "umnararu%
Unc&iumeu era, atunci cnd interesele i erau amenintate, aprig, $ara crutare, mobilizat cu toate $ortele
su$letesti, ca o $iara atacata% ;tia ca reputatia lui de gura rea intimideaza, si abuza de asta, ca de acele
animale care secreteaza mirosuri scrboase ca sa se apere% Pe urma a trecut la amenintari directe%
Ai sati musti minile, "umnararule, ai sa te dai cu capul de toti peretii%
Am mai )azut eu multe, coane Nae%
Am sa te pun sa $luieri $rantuzeste, baiete, si sa saruti mna $eciorului din casa%
"umnararu a o$erit doua milioane cinci sute de mii, si unc&iumeu, cu toate ca si dadea seama acum ca
uzina $ace mai mult de patru milioane, sa oprit% ;a cam rs la Camera de acest duel si sau $acut, de data
asta, spirite pe socoteala lui% "umnararu ia trimis la club o carte de )izita n care, protector, la asigurat de
buna)ointa lui oricnd n )iitor%
#ar peste douazeci si opt de zile, sase in)itati la masa ai deputatului au asistat la o scena impresionanta n
$elul ei, amintind de ntmplarile de acum o suta si mai bine de ani, pe aici prin porturile de la gurile #unarii%
"umnararu, plngnd, $ara rusine de el nsusi, implora pe Nae 9&eorg&idiu sa nul nenoroceasca,
promitea, 8ura, amintea de copiii lui etc%, etc%
!e$tin bonom, +$ilozo$+ de rnd si lasator, "umnararu, dupa ce depusese un milion si 8umatate de lei, urma
ca pna la ultima zi a termenului legal de o luna sa depuna restul% #eputatul, care pndea, i $ace smbata
poprire la banca pentru o suta de mii de lei, depunnd garantia de cincizeci de mii de lei% Prin urmare,
depozitul "umnararului era n ntregime lo)it de indisponibilitate% Nu mai a)ea timp sa consemne suta de
mii de lei, licitatia era anulata, un milion si 8umatate, )arsat de8a, pierdut, caci nu mai a)ea drept sa se
prezinte la noua licitatie%
#in partea unc&iului era o in$amie, careia el )rea sai dea aer de $arsa, cum $acea de obicei% Ne$ericitul
concurent a $ost pus sa ser)easca cu sort alb, n locul $eciorului, niste gustari celor in)itati, si pe urma a
semnat un contract de asociatie cu Nae 9&eorg&idiu%
n cercurile parlamentare sa $acut &az ndestul de aceasta ntmplare si multi dintre cei care mai rezistau au
cazut acum de acord ca ntrade)ar Nae 9&eorg&idiu e unul dintre cei mai destepti si mai periculosi oameni
din tara romneasca% 0ai ales ca n acelasi timp mai daduse, la o masa de la bu$etul Camerei, un raspuns,
pe care toti l gaseau e>trem de spiritual% !n)ita, n gluma, pe un deputat opozant sa se nscrie n partidul
liberal, ca sasi asigure )iitorul politic%
(ugi deaici%%% Ces nebun/%%% ;a duc oala de noapte a lui !onel 4ratianu/ Caci spiritul de disciplina n
partidul liberal a $ost totdeauna pro)erbial%
Nae 9&eorg&idiu la pri)it lung, uimit, si pe urma, cu un 8oc de scena de batrn actor de pro)incie:
;a duci oala de noapte a lui 4ratianu/ sil masura mereu dispretuitor, din cap pna n picioare% Pe urma, cu
mndrie: 0a, oala de noapte a lui 4ratianu o duce conu Alecu 5important membru al partidului6, eu o duc
pea lui conu Alecu si tu, daca )ii n partid, o so duci pea mea% ;i n &o&otele de rs ale tuturor: Cum crezi
tu/%%% Astai partid serios, cu ierar&ie, ma, nu gluma%
Era +nca una dea lui Nae 9&eorg&idiu+%%%
Cnd am luat $abrica n primire, sa &otart ca "umnararu sa $ie directorul ei te&nic 5ntelegi, mi spunea
unc&iumeu, am dat o dubla lo)itura: a)em si $abrica si un specialist6, a8utat de cumnatumeu, iar mie mi sa
dat, mai mult de $orma, conducerea biroului comercial% "a nceput, Tanase *asilescu "umnararu mia $acut
o buna impresie% Cu )esnicii lui oc&elari negri, cu secretarul nelipsit dupa el, inspectnd necontenit,
controlnd, anga8nd si concediind, mi se parea un ade)arat noroc si pentru $abrica% 0ai ales gri8a
meticuloasa cu care controla pe contabil, rabdarea cu care e>amina coloanele de ci$re, cu niste oc&elari de
sapte dioptrii, pastrati n birou, ca la el purta altii% n toate buzunarele a)ea, dealt$el, oc&elari% 0ai trziu am
a$lat nsa ca e un prea pasionat 8ucator de curse% Era cunoscut de toata lumea n incinta tribunei si 8ucatorii
asteptau sa )ada ce 8oaca el, ca sa se orienteze% #ealt$el, $oarte bogat, n prima)ara a cumparat si un gra8d
de cai de curse%
Pe la s$rsitul lui $ebruarie, unc&iumeu a nceput sa organizeze un $el de banc&ete la el acasa, in)itnd
colegi parlamentari, oameni de banca si demnitari in$luenti%
(ireste, pentru prosperitatea ntreprinderii, $emeile mai tinere si mai $rumoase din $amilie erau sa)ant
distribuite, ca sa $ie alaturi de cei a caror buna)ointa trebuia sa $ie captata% (amiliaritatile erau ngaduite cu
indulgenta si se numeau atentie, amabilitate, deputatul nsusi le ncura8a, crend, prin limba8ul lui neocolit,
atmos$era necesara% 4inenteles ca ne)astamea era momeala cea mai pretioasa% Eu credeam ca
nnebunesc pri)ind spectacolul%
"a a treia masa nam mai putut rabda% Trecuseram din salon n su$ragerie si c&iar n aceasta trecere el o
adusese pe ne)astamea, tinndui umerii parinteste cu amndoua minile, atingndui, $ara sa )rea parca,
snii, iar totul a)ea aerul sa spuna batrnului secretar general, lnga care trebuia sa stea ea, ca si el si ar
putea permite aceeasi $amiliaritate% Ne)astamea, pasionata mereu dupa a$aceri, platonic macar, ca un
c&ibit $ara parale la bacara, nu a)ea aerul sa obser)e aceste mane8uri, sau nu le da importanta, 8ucnd,
cu o buna)ointa care ma plictisea, 8ocul lui unc&iumeu%
Catre s$rsitul mesei, con)i)ii de)enisera bine dispusi, $aceau glume, se ciocneau pa&are, cu urari
anapoda% ;ecretarul general sia ntins mai nti amndoua bratele pe spatarul scaunului lui, a spus glume
la urec&ea ne)estei mele, ia pus apoi mna pe brat si a s$rsit prin a mbratisa, deocamdata, spatarul
scaunului ei% Unc&iumeu parea ncntat de cum merg lucrurile% #in recunostinta pe 8umatate, dar si din
dorinta de a o pune si mai mult n )aloare, o batea usor pe obraz ca pe un copil si ea surdea cu
dragalasenie, caci, drept marturisind, nui mai era deloc antipatic acest unc&i% El nsa, n clipa asta, a ntlnit
pri)irea mea ca o plpire $i>ata si sa zapacit, $ara sa se obser)e nsa, caci era
lume prea multa la masa, iar atmos$era, ncarcata de larma, $lori si senzualitate% Pna la s$rsitul mesei au
$ost ntre noi sc&imburi de pri)iri ca o lupta muta% Era )adit tulburat cnd a )enit la mine, n birou, si ma
ntrebat cu plictisit dezgust:
Ce erau mutrele alea, domnule/ Ei, dracia dracului, ce te strmbai asa/ 0ai au si altii ne)este% Ce, era sa ti E
o rastoarne acolo pe masa/ Ca de obicei, el spusese cu)ntul nerusinat% Am crezut cal )oi lo)i, nsa
respectul $amilial, de cnd, mic, i sarutam mna, a biruit% #ar la alte mese, eu si ne)astamea nam mai
)enit% ;tiu ca lucrurile acestea nu sunt pentru altii )ino)ate% #e cele mai multe ori $emeile stiu bine, din prima
clipa, ca nu )or da din ele nimic mai mult dect sursul, atingerea de mna, o )aga pipaire pe sub masa%
0ie procedeul mi se pare mai dezgustator nsa c&iar dect prostituarea completa% Caci adauga 8ocului
murdar si trisa8ul, tragerea pe s$oara, ca sa $olosesc cu)ntul )ulgar cerut aici si nca nici pe cel mai )ulgar%
0ie penibil sa obtin cel mai nensemnat spri8in datorita ne)estei mele, si c&iar cnd, de pilda, din cauza ei,
nu mi se $ace si mie dect loc n compartimentul de tren plin, si tot parca iau o doctorie%
Cred ca ea nu dadea nici o nsemnatate 8ocurilor deputatului, caci, dupa ce se terminau discutiile de a$aceri,
era cea dinti care, plictisita, mi $acea semne sa plecam acasa, dornica sa se tolaneasca goala pe
cu)ertura si c&iar 8os pe co)or, ca o mare pisica%
A$acerea cu uzina a $ost nsa dezastruoasa% n primul rnd, odata cu proprietarul, care era ntrade)ar $oarte
priceput, plecase si unul dintre ingineri, supus $rancez si el, $ara care totul $unctiona anapoda% Toata energia
lui "umnararu, toata staruinta apriga si cnd era )orba de interesele lui era $ara perec&e de aprig a lui
unc&iumeu, nau dus la nimic% Prea marea se)eritate a lui "umnararu a $acut sa plece si unul dintre
contramaistri, poate cel mai bun, care a declarat ca nici un ceas nu mai sta sub conducerea +unui ast$el de
dobitoc, care nu se pricepe la nimic+, si a iesit trntind usile% Pe urma nu sa mai gasit materie prima, caci
ncepuse so adune 0inisterul de Razboi% A trebuit sa se $aca o comanda de )reun milion de lei n 9ermania%
Nae 9&eorg&idiu a $acut nca o data do)ada ca e destept% Uzina sa>ona nu )indea dect predat n gara ei,
si toate staruintele reprezentantului bucurestean au $ost de prisos% ;a &otart ca n momentul cnd
cumnatumeu )a da, mpreuna cu directia comerciala a uzinei, o telegrama ca )apoarele ncarcate au pornit,
$abrica noastra sa semneze un cec reprezentantului la 4ucuresti% A $ost singura concesie $acuta%
Cnd sa primit telegrama nsa, Nae 9&eorg&idiu era la Camera si a rugat la tele$on pe reprezentantul
carei )orbea sa treaca a doua zi pe la birou%
' zi nui nimic, nui asa, domnule 7iegler/
*ai de mine, domnule deputat% ;e poate/%%%
A doua zi a )enit la birou, la ora anuntata, dar lipsea "umnararu si eu nu a)eam procura sa iscalesc
alaturi de el%
#omnul 7iegler a nceput sasi stearga ner)os oc&elarii, a ntrebat unde poate $i domnul codirector%%%
Unde sa $ie/ #upa $emei%%% nuti nc&ipui ce porc batrn e "umnararu asta%%% ma rog, daca a $ost n tinerete
trco)nic/
#omnul 7iegler zmbeste, la al doilea spirit al domnului Nae rde%%%
Acesta a cstigat partida%
Ei, ai )azut, domnule, ca te ener)asesi degeaba/ Cnd ti spuneam eu%%% ca nu e nimic% ' zi, doua, de
ntrziere%%%
#omnul 7iegler regreta ca a $ost ieri putin cam ner)os, cnd oamenii sunt asa de cumsecade, se gndeste
ca )a mai $ace a$aceri si se scuza amabil%
#ar, domnule deputat%%% nici un moment%%% )ai de mine%%% stiti numai%%%
asai comertul% Tocmai a)em si noi plati de $acut lui ;isco)itz%%% am primit ordinul centralei%
"ui ;isco)itz/ c&iar lui/
#a%%% si stiti cum sunt o)reii/ nu mai scapi de ei%
Pardon, ;isco)itz sustine ca e numai pe 8umatate o)rei%%%
?/
Pai, zice ca de )reme ce e casatorit cu o $emeie botezata, el e numai pe 8umatate o)rei% #upa ce toti rd,
Nae 9&eorg&idiu i o$era tigari nepuse n comert +Ale>andra+ si l ntreaba pe creditor, cu o )oce duioasa:
Ai copii, domnule 7iegler/
Am, domnule deputat, am doi baieti sio $ata, raspunde modest, dar captusit cu mndrie, cel ntrebat%
4ra)o, sati traiasca%%% 0ari/
(atai la institut, la *iena, e n clasa sasea, dar $ace si pianul%%%
A, i place muzica, bra)o%%% Are talent/
Pro$esorul ;auer spune ca )a obtine mari succese daca se )a ocupa de aproape%%% Are simtul muzicalitatii%%%
4ra)o%%% Ce placut lucru e sa ai o $ata care sa stie sa cnte la pian% *ezi dumneata, domnule 7iegler, eu
cred ca nimic nu nalta pe om mai mult ca muzica% n )remurile astea materialiste, cnd omul se gndeste
numai la stomac, e un dar de la #umnezeu%%% #ar, baieti ai/
;unt, aici la scoala e)ang&elica, unul ntra treia, iar altul ntra cincea% 4ucuros, domnul 7iegler, care
ascultase cu oc&ii nduiosati si elogiul muzicii, da o multime de detalii despre capacitatea sporti)a si despre
talentele $iilor lui%
Trziu de tot re)ine la obiectul apropiat al )izitei si si e>prima oarecare temere cu pri)ire la )ama%
Ei, cu )ama%%% aran8am noi, spune asa, ntro doara, Nae
9&eorg&idiu%%%
Ati $ost la 0inisterul de (inante/ Ati aran8at/
Nu%%% da $acem si noi ca taranul din anecdota%%%
?/
Nu stii cea $acut taranul din anecdota/ l ntreaba )amesul, banuitor: +Ceai n sac/+ +Pai, ce sa am/ Nutret
pentru iepuri%%%+ +Nutret pentru iepuri &ai/+ +#a, nutret pentru iepuri%+ +!a das$a sacul+, iar cnd taranul
des$ace sacul, )amesul da de tutun% ;e uita la el amenintator: +@ai/ nutret pentru iepuri e asta/ #asta
mannca iepurii/+ #a taranul de colo, ridicnd din umeri: +Treaba lor, eu asta le dau sa mannce%%%+
;i urmeaza nca alte ntrebari, alte anecdote%
#ar, dezastru: din )orba n )orba, a trecut timpul si casierul a plecat, cecurile sunt nc&ise n casa lui
speciala 5domnul 7iegler e uimit, caci n a mai pomenit asta6, dar domnii sunt att de bine)oitori%%% Totusi
reprezentantul se simte dator sai anunte ca )a telegra$ia la )ama sa se opreasca transportul%
7iua urmatoare abia l poate prinde pe Nae 9&eorg&idiu la tele$on, acasa, n timpul prnzului% #eputatul
e indignat pna la cutremurare%
4ine, domnule, pentru numele lui #umnezeu, nici sa mannc n liniste, ca omul, nu ma lasi/ mi sta pesteleE
n gt si dumneata )rei sati )orbesc la tele$on? ;i ia trntit aparatul n agatator%
A doua zi )eni telegrama de la 4erlin ca e>portul aramei a $ost interzis, iar transporturile rec&izitionate n
drum% ;uma de un milion era sal)ata% Ca sa nu $i $acut drumul la 4erlin degeaba, cumnatumeu a adus un
mare transport de mosoare%
Eram tot mai mult amenintati sa nc&idem uzina, mai ales ca acum greul cadea pe mine%
4aiatul deputatului era bolna), a)ea o tuberculoza a intestinelor sau asa ce)a, iar din cauza asta tatal lui nu
se dezlipea de lnga pat, dect ca sa se duca la doctori si sai implore sa )ie la alte ore dect cele &otarte,
+ca e gra)+%
"umnararu ncepea muncile la mosie, caci eram la nceputul lui martie, si )enea din ce n ce mai rar pe la
uzina% n ultimul timp ncepuse sa publice ntro mare gazeta economica o serie de articole, despre )aluta si
de)ize, care desigur i luau timp si mai mult% (acea pro$etii sumbre despre )iitoarea scadere a tuturor
)alutelor%
n $elul lui nu era lipsit de culoare acest "umnararu% Calca marunt, desi era lat n spate, si a)ea mustata,
lipitoare neagra pe buza groasa%
Pai bine, domnule *asilescu, daca pro$etia dumitale nu so mplini/
Nu so mplini si pace% ' sa ma omoare cine)a/ Totul e sa ai si tu o parere acolo, ca daca se ade)ereste,
pe urma toti striga: iata, "umnararu a a)ut dreptate% #aca nu se mplineste, toti uita%%% Cnd nsa nai nici
o parere, nici nade8de sa $ii socotit pro$et nu poti sa ai% #aca iei bilet la loterie, nu e sigur ca ai sa cstigi%%%
dar daca nu iei, e sigur, negresit sigur, domnule 9&eorg&idiu, ca nu cstigi% #aia mam
nscris ntrun partid%%% Poate ca no sa izbutesc nimic%%% Ce are a $ace/ ;a $ii nscris acolo%%% nu se stie%
ntrun $el, tipul ncepuse sami $ie simpatic% ntro zi, nelinistit de soarta ntreprinderii, ba c&iar destul de
amart, caci peste cte)a zile nc&iderea $abricii era de nenlaturat, iam spus pri)indul n oc&i:
0i se pare ca nam $acut nici o a$acere cu $abrica, domnule "umnararu%
;i competintele meu, simplu:
0i se pare si mie%
Am tresarit ca ars, caci o con$irmare a unui ast$el de specialist mi se parea de$initi)a%
Cum/ C&iar suntem amenintati cu lic&idarea/
#e, eu stiu/ 0i se pare ca neam cam ncurcat%%% Asa sunt a$acerile%%% a iesit rau% #aca iesea bine%%% nu era
bine/
Cum asta: +daca iesea bine%%% nu era bine+/
Asa, cum ti spun%%% ia ceteste dracia asta, ca nam oc&elarii la mine, simi ntinse o &rtie adusa de
ser)itor%
;ocietatea tram)aielor ne ntreba dacai putem li)ra, n termen de doua saptamni, o tona de nituri de
arama si doua tone de srma% ;i am asteptat ntrebator% Ei, ce zici/
Cum: ce zic/ #e unde sa stiu eu/
Am ramas trasnit%%% #ar asociatul meu era ntrunul din acele goluri su$letesti cnd, dupa o ncordare prea
lunga, personalitatea e incapabila de cel mai mic e$ort, simtea )enind lic&idarea, sau ce, nu mai stiu, destul
ca ma pri)it lung, surznd, si pe urma, g&icind parca n oc&ii mei o corectitudine $ara margini, ca un cine
n oc&ii stapnului, cnd ntelege mai sigur de orice asigurare, gndul prietenos, sa uitat lung la mine si sia
scos oc&elarii%
#omnule 9&eorg&idiu, ti $ac o marturisire, dar te rog sa nu o spui la nimeni% @abar nam de uzina, de
durboren, de stosmasine, cum le mai spune%%% n )iata mea nam%%%
Eram uluit%
Cum, n )iata dumitale%%%/ Ce )rei sa spui/ Pai nai a)ut o $abrica de clopote/ Cum tiai cstigat a)erea/
A zmbit larg si obosit parca de digestie, 8ucnduse, asa, cu tamponul de pe masa%
Nam a)ut nici o $abrica%%% Am a)ut o pra)alie de obiecte bisericesti n piata mare%%% Astai tot ce am a)ut%
0i se pare de necrezut%
;i atunci, de ce ai luat uzina asta%%%/
#e ce sa no iau/ Nui o a$acere/
#ar daca nu te pricepi/
Ei astai, daca nu ma pricep% #ar nam a)ut si $abrica de sapun, nam si acum tipogra$ie, de tiparesc carti, nE
am cumparat si cincizeci de
)agoane de peste sarat, la 9alati/ Parca la alea mam priceput/ Asas a$acerile%%% unele ies%%% altele nu ies%
#ar bilet de loterie trebuie sa iei% ;i a pus, caci acum asta i de)enise tic, iar, oc&elarii negri% Ei, daca nu
pleca inginerul, nu proprietarul%%% asai ca mergea/
Nu pot sami adun mintile%%%
#ar bine, domnule, daca nu te pricepi/ 0a miram nca%%% stiam nsa ca ntrade)ar, ntre altele, e si, asa
gros, directorul unui institut de editura%
;ia scos, cu un gest suspendat o clipa, oc&elarii negri si, putin ener)at:
Esti un copil, nu te supara, domnule 9&eorg&idiu, ca tio spun% Ce nseamna aia, sa te pricepi/ Cine poate
sa pre)ada totul%%%/ Cine putea sa pre)ada ca 9ermania )a opri arama, c&iar cnd $aceam noi transportul/
#aca mai ntrzia ordinul o zi, cinci milioane cstigam la comanda noastra% Asa%%% #aca oprirea )enea a
doua zi, putea sa se nc&ida de zece ori uzina, ca noi )indeam arama%%% Negustorul care $ace socoteli si
pre)ederi nui negustor, caci nimeni nu poate pre)edea totul% ;i daca nu pre)ezi totul, e tot degeaba% 0ergi
la posta, nu socoti pasii, mergi%%% Astai ca la curse% Parca acolo cunosc caii/ Ca nu le pot pronunta uneori
nici numele%%% Moc asa la ntmplare si cstig%%% pe cnd cei care pretind ca se pricep, )orba )ine, pierd%
!ntra, cu sapca n mna, un contramaistru%
#omnule%%% 5si nu stia ce titlu sai dea6, sa oprit $rezmasina% "umnararu de)eni gra) si se)er:
Cum sa oprit/
Nu stiu ce are%%% trebuie sa%%%
Cum sa oprit, domnule%%%/ Ce paziti acolo/ *a pricepeti si )oi ca niste cizmari% !rimescu a )azuto/
#omnul inginer e plecat n oras%%% nu stiu%
4ra)o, domnule, bine stam%%% )a sa zica sa oprit durboru si domnu inginer se plimba n oras/
Nu durboru, domnu%%% $rezmasina%
A, $rezmasina si ngnnduse $rezmasina, bra)o? ' sa )a dau pe toti a$ara, ca nu sunteti buni de nimic% *a
sa zica eu trebuie sa ma ocup si de $leacurile astea%%% ca nam altce)a de $acut/ ;a amendezi oamenii de la
masina cu lea$a peo zi% @ai, pleaca% ;i, bondoc, a luat un aer napoleonian%
#omnule%%%
@ai, $ugi de aici, am terminat%
;i dupa ce a iesit contramaistrul, bonom:
Ai )azut/ 0a baga pe mine n c&estii de astea/ #e unde )rei sa ma pricep eu/
Eram uluit, ca n $ata unui scamator rar%
Pai atunci de ce ai amendat pe lucratori%%%/
Cum, de ce/ Ca sa aiba gri8a%%% lasJ ca amenda nu strica niciodata%%%
sunt mai cu gri8a% ;a se stie ca sunt stapn aici% 0ie imposibil sami pot re)eni%
#ar e nedrept, domnule *asilescu, sa amendezi niste oameni care poate nici nu sunt )ino)ati%
#omnule 9&eorg&idiu, nu ma n)ata dumneata pe mine% Romnul trebuie sa creada totdeauna ca e
)ino)at%%% numai asa are gri8a% "asa, ca banii tot i ia napoi%%% le dau bacsisuri mari din cnd n cnd% ;i
pri)induma cu un )al de dragoste, $ara oc&elari: #omnule 9&eorg&idiu, lasama%%% ca stiu eu ce $ac%%% n astea
nici dracu nu se pricepe ca mine%%%
;una tele$onul si el la lasat nadins sal ridic eu%
Pai spuneai ca nu te pricepi/ Alo%%% da%%% alo%%%
;urde, uimit, cu lipitoarea neagra deasupra gurii%
Cum nu ma pricep/ Nu ma pricep la masinile lor, acolo%%% nu stiu toate dic&isurile cum )in%%% dar cnd e
)orba de clenciuri de astea n a$aceri, nu ma bate nici dracu%%% #ar uite, domnule, ca Ulguz 5era secretarul
lui6 nu mai )ine%
"a tele$on era inginerul !rimescu, care tele$ona de la o banca din oras% "umnararu l c&ema la aparat%
#omnule inginer, te rog nu te supara%%% dar dumneata stii ce se ntmpla aici/ ;tii ca $rezmasina sa oprit/
Ca stau lucratorii degeaba/%%%
Nununu% (rezmasina%%% asta nu e $leac% Nui asa%%% Ce )rei%%%/ Eu sa ma ocup de toate/ Am si eu altele pe
cap%%% Asa, te rog, )ino imediat, si agata aparatul, scoase o &a)ana si, dupa ce ma n)alui din nou ntro
pri)ire de dragoste, cu o emotie neasteptata, ca de &omose>ual, mi mngie ncet mna: !ade)arat,
domnule 9&eorg&idiu, ca dumneata stii att de multa carte/ Eram pro$und nduiosat si nu stiam de ce%%% Era
parca un mister, care dadea o alta atitudine unei situatii care parea simpla%
Abia trziu, poate peste un an, am a$lat, n mpre8urari pe care nam locul sa le po)estesc aci ca Tanase
*asilescu "umnararu, om de douazeci de ori milionar n aur, nu stia carte, nu stia dect sa semneze%%% si ca
boala de oc&i era numai un truc, ca sa ascunda aceasta in$irmitate intelectuala% Atunci am nteles de ce e
nelipsit de lnga el secretarul, si de ce omul acesta se misca, n lumea a$acerilor, att de greu, 8ucnd
comedia cu o abilitate aproape geniala, ca sa nsele absolut pe toata lumea%
Acum ma multumeam numai sal pri)esc, capti) al emotiei lui%
'i $i stiind eu carte%%% dar, uite, cami pierd banii din cauza dumitale%%%
0a gndesc sa ma retrag%
0ia mngiat mna mai departe, cu oc&i buni%
Nui pierzi, domnule 9&eorg&idiu%%% nui pierzi%%% #e ce sa te retragi%%%/ "a urma urmelor, daca nu merge
a$acerea asta%%% ncercam alta%%% mai )edem noi%%% Nui )orba, ca as )rea o alt$el de a$acere cu dumneata%%%
;a stii ca daca )rei sa scrii )reo carte, sa mio dai mie so tiparesc%%%
*reau sa tiparesc cartile dumitale%
Peste )reo doua zile tineam acasa la unc&iumeu un $el de consiliu, caci oprirea transportului de arama din
9ermania ne ameninta sa nc&idem $abrica% #ar nu era c&ip sa )orbim cu Nae 9&eorg&idiu% Aproape zi si
noapte la capatiul baiatului, de)enise el nsusi parca bolna): palid, cu obra8ii grei si ner)os, cu oc&ii tulburi%
Nicusor, $ara snge, de parea numai o masca albita pe $ata de perna alba, clatina, din cnd n cnd, capul
din cauza $ebrei si atunci parintele, alaturi, tresarea tot:
#ragul meu, spune ce ai%%% ce te doare/ 0ai iei putina limonada%%%/ Copilul, recunoscator, l pri)ea lung,
deznada8duit si buzele arse ncercau sa murmure ce)a, pe urma nu era dect clatinatul capului, cu oc&ii
sticlosi, $eriti%
Nae 9&eorg&idiu era parca alt om%%% Nu numai ca nu mai $acea nici un spirit, dar era miscat cnd noi aratam
interes bolna)ului, asculta, cu rasu$larea oprita, orice s$at absurd pe care il dadeam, pe urma arata ca a
ncercat, sau ca, dupa doctor, e altce)a%
n ultimul timp, mai ales, scriitorii au speculat ade)arul ca nu e>ista oameni +numai buni+, sau +numai rai+, ca
doar n melodrama se ntlnesc ast$el de )arietati e>treme% ;i sa a8uns la o con$uzie de trasaturi morale, n
care arbitrarul si ntmplarea 8oaca rolul esential% Un asemenea scriitor ar $i $ost nclinat sa )ada n durerea
deznada8duita a lui Nae 9&eorg&idiu nuanta de bunatate si do)ada de su$let% Nu era dect e>asperarea
sentimentului parintesc pentru progenitura, lipsita de orice semni$icatie morala deosebita%
' e>plicatie, n ordinul speci$ic psi&ologic, a acestei bunatati ar $i ca oamenii ceilalti nu e>ista pentru noi
dect n masura n care le cunoastem dorintele, pre$erintele, nade8dile, actele si atitudinea n decursul )ietii%
Cum, nsa, cei mai mediocri dintre parinti nu cunosc ca indi)izi n lume nu au reprezentarea lor e$ecti)a
dect pe copiii lor 5pe care iau )azut crescnd6, e probabil ca de aceea i iubesc numai pe ei% 4unatatea
ade)arata cere neaparat inteligenta si imaginatie%
;unt, dealt$el, gesturi si acte de pseudobunatate, care nu sunt dect )ariatii peri$erice si nu ndreptatesc
nici o concluzie% E c&iar un soi de bunatate care seamana la culoare cu cea ade)arata, ca albina cu
)iespea, dar sunt la $el de deosebite% Cnd taranimea unui sat oriental iese, cu donite de apa si cu codri
de pine, naintea unui con)oi de ocnasi, cei care )orbesc de $rumusetea su$letului taranesc )ad aici o
pilda incontestabila de bunatate si omenie% 0ai mult c&iar, e laudata si ostilitatea pe care cei de la portile
caselor o arata gardienilor +lipsiti de inima+, care pazesc pe ocnasi% #ar daca se ntmpla ca n aceeasi
noapte sa $ie prins ntrun gra8d din sat )reun &ot de cai, tot satul tabara pe el sil s$sie $ara mila% (emeia
asasinata, copilul zdrobit de
ocnasii dusi n con)oi erau din alta lume, de departe, dar calul, )ezi bine, e din satul lor, al lor%
Alte specii, tot asa de $alse, sunt n general bunatatea celor amabili si indulgenti, a imensei ma8oritati a
oamenilor saraci, a c&e$liilor generosi, a poetilor tristi, a romancierilor, duiosi, a cititorilor sentimentali% 0ai
ales sentimentalismul e un indice scazut de tot, nu departe de per)ersiune 5daca aceasta o $i e>istnd6 pe
scara morala% n a$ara de constiinta, totul e o bestialitate% ;i sunt nenumarati oameni care, n bucuriile, n
tristetile, n sursurile, n pasiunile lor, n ideologia, n generozitatea, n dragostea, n indulgenta lor, n
gingasia lor, sunt numai bestiali%
#upa ce am aruncat cteo pri)ire cu compatimire nspre patul bolna)ului, am iesit si lam asteptat pe
unc&iumeu n birou% A )enit numai dupa ce baiatul a atipit putin% #iscutia a $ost lunga si plina de reprosuri
8alnice din toate partile% 9&eorg&idiu parea nmuiat si absolut cu totul altul dect cel obisnuit, c&iar cnd
discuta a$aceri% Parca si aci $acea apel la compatimirea celorlalti% Nu parea sa e>iste solutie, cnd
"umnararu arunca, asa ntro doara, ca la 9alati a )azut un depozit de $ierarie si aramarie )ec&e%
#ragii mei, nu sar putea sa cumparam noi depozitul ala/%%% Ei, draga "umnararule%%% tu, ;te$ane, puiule,
ce zici/ "a 9alati, zici/ Nu/ Am acolo un prieten a)ocat%%% *asile ;tanescu, str% #omneasca F3 bis%%%
#atii o telegrama din partea mea sa se intereseze ce e cu depozitul%%%
#ar si eu cred ca e al statului% #aca raspunsul e a$irmati), ;te$ane, du te mine la minister si obtine
aprobarea lui% l luam la pretul zilei% n trasura, "umnararu e gnditor, ntreaba aproape absent de ce so $i
strns lume n $ata Cercului 0ilitar si pe urma, uitnd de toate ntmplarile parca, si de cnd ser)ise tuica
n sort de lac&eu, murmura nduiosat:
E om de inima, domnule% Ai )azut ce prapadit era/
Nae 9&eorg&idiu era ntrade)ar de nerecunoscut% Abia a doua zi, cnd nea )enit raspunsul, a rede)enit o
clipa el cel de totdeauna% 0ia spus sa ma duc imediat cu cererea la minister%
Am trecut prin )reo doua birouri de asteptare, pline de lume de tot soiul%%% 4atrni uscati, $emei tinere,
cucoane grase si mustacioase, domni cu n$atisare respectabila asteptau, unii trntiti n $otolii, altii pe
scaune, destui n picioare% Unui domn, care mia con$irmat ca e se$ul de cabinet, iam spus ca )reau sa intru
la ministru si ma po$tit politicos sa astept% Ce)a comun tot a)ea multimea asta pestrita% Un $el de asteptare
ner)oasa, care pro)oaca ticuri, un $el de $ebra n pri)irea abatuta, care te $ace sa te crezi n sala de
asteptare a unui medic celebru de boli ner)oase% Cnd iesea cine)a dinauntru, toti se ridicau n picioare, dar
se$ul de cabinet $acea semn numai celui indicat% Un domn gras, cu cioc, a stat nauntru, $ara sa se
sinc&iseasca de cei de a$ara, peste o ora% n timpul acesta, ceilalti duceau ner)osi minile prin par,
sc&imbau locul pe
scaun, unii ntrebau cte ce)a pe se$ul de cabinet, citeau )reo &arta sau )reunul din numeroasele a)izuri%
Eram sigur ca atunci cnd domnul cel gras si cu cioc )a iesi, )a $i linsat% #upa ct)a timp a )enit unul nalt si
elegant, care, dupa ce sia spus numele se$ului si a e>plicat ca este grabit, a $ost introdus cel dinti% mi
ziceam ca, orice sar ntmpla, niciodata nas a)ea ineleganta sa trec peste atta lume care asteapta% ;i
c&iar am stat pna la doua dupaamiaza, lasnd sa treaca multi noi )eniti si mistuinduma de uimire ca
e>ista, dincolo de usa, un om care poate tolera spectacolul acestei asteptari% 0ai trziu am a$lat ca unii
ministri nadins aduna attia nenorociti n sala de asteptare, ca sa dea impresia ca au resort important si ca
au a8uns departe n )iata% #e aceea ei amna, ca pro$esionistii care )or sa para ca au clienteala, ct mai
mult, lasa sa se ngramadeasca lumea, si nca de pe scara automobilului, cnd sosesc, se ntreaba cu
ngri8orare daca e plina sala de asteptare% Cnd iam spus lui unc&iumeu ca nam putut intra, sa crucit%%%
Cum, domnule, ai stat doua ore acolo, asteptnd/ Cum, nu iai spus se$ului de cabinet cine esti/ Astai
e>traordinar% Ct e ceasul/ Noua si 8umatate%%% #ute, imediat la ministru acasa%
Acum, la ministru acasa/ ;urdeam, creznd ca glumeste%
#ute imediat? si $ierbea de ener)are%
#ar cum asta, unc&iule/ ' $i omul la masa%%% ;e poate una ca asta/
Ce masa, domnule/ "asama cu masan pace acum% 0ie copilul bolna), ca mas duce eu%%% ;tai sa
tele$onez%
A tele$onat si ministrul ia spus sa ma duc imediat acolo% Astepta lume si la el acasa, dar o alta lume dect
cea de la minister% Nu era nici o graba% ntrun &ol si un salon cu lumina galbuie ca de candela, cu mobila
bogata, dar comuna, desi erau icicolo portrete de $amilie si $otogra$ii, se discuta scazut politica, se spuneau
anecdote% Erau, dupa cte am nteles, parlamentari, ziaristi, lume de a$aceri importanta% ;e )orbea si
despre razboi, dar mai putin% Cnd mam ntors cu aprobarea, era unsprezece si 8umatate%
Cum a )azut &rtia, Nae 9&eorg&idiu a e>aminat, pe gnduri, semnatura, a $umat si a trntit n$undat, n
scrumiera de alama, mucul de tigara% Pe urma a cerut un numar la tele$on% Nici nu putea macar sa stea n
$otoliul adnc de piele ca$enie, ci tele$ona din picioare% Usile erau cu oglinzi, mpartite n mici careuri, totul
ncadrat n muc&ii aurite 5casa trebuie sa $i $ost construita de )reun alt par)enit, dar aleasa apoi anume de
unc&iumeu6 si ast$el l pri)eam de doua ori: o data n picioare, greoi, aprig, sigur de el si combati), iar a doua
oara ras$rnt, $armitat de careurile oglinzilor din usa, ntro multiplicitate de imagini taiate, $ara $orma,
lucioase si iuti% Nu putea obtine numarul si sa ntors spre mine autoritar, desi sacoul larg i atrna%
Te duci imediat la *asile 0arinescu, secretarul general, sii spui cal
rog sami lucreze mine, neaparat, &rtia%
#ar mine e duminica, unc&iule, nu se lucreaza la minister%
Taci din gura, ca stiu eu ce spun% Nu man)ata tu pe mine%%% "uni trebuie sa a)em, la 2 dimineata, &rtia
gata%%%
Eu nu )ad cum%%% ;i pe urma, acum/ Aproape de miezul noptii/
0iezul noptii/ Acum se rezol)a, baiete, a$acerile serioase la noi%%% ziua nu )in la minister, ca sa astepte
acolo, dect nenorocitii care cer cti)a poli a8utor, si strmba buzele groase a scuipat%
;i pe urma, ce nseamna o zi ntrziere/
Nu trebuie sa pierzi nici o zi% #aca mai a$la si altii de depozit/ @ei, baiete, cum crezi tu ca se mannca
o pine n tara romneasca/
Nu era ntia oara cnd l auzeam spunnd asta si nici nu era singurul om care o spunea% Att de deseori
am auzit e>clamatia asta, nct am impresia, $alsa desigur, ca n tara mea pinea e supremul scop al oricui
si masuratoarea tuturor )alorilor su$letesti% +*reau sa mannc si eu o pine+ 5si nimic altce)a6% +A mncat
pine n casa mea%+ +#ai si lui, acolo, o pine%+ !dealul $iecaruia pare sa $ie, cu e>clusi)itate, sa cstige ct
mai multe pini, izbnda n )iata sio apreciaza dupa numarul de pini de care dispune% !ar ma>imum de
altruism consta n satis$actia +de a da si altuia sa mannce o pine de pe urma ta+ 5dar nu mai multa, +ca se
obrazniceste+6% Tara a grului si a $oamei cronice n trecut, traieste si acum sub obsesia pinii, care
eclipseaza oricare alte preocupari ale constiintei, orice drame n zona superioara% Tragediile sunt aci n
gradul +luptei pentru e>istenta+, caci )iata, in$init mai usoara ca n Apus pentru cei mediocri, ca si pentru
canalii, e nenc&ipuit de grea pentru oamenii de merit si pentru cei care )or sa ramna cinstiti, dect
oriunde, n lume% #ealt$el, am a$lat, n alta mpre8urare, un $apt care mi con$irma si mai mult aceasta $alsa
impresie: n loc sa raspunda la o polemica stiinti$ica a unui coleg al sau, un sa)ant localnic la )estit ca are
+sal $aca sa se predea prin $oame+ si a mane)rat asa nct a izbutit%
(ireste ca )iata ar $i atroce n asemenea societate% #in $ericire, compatriotii nostri, n masura n care toata
obser)atia ar putea $i ade)arata, par sa $ie, ca toti orientalii, de un )ulgar si aprig senzualism% Ceea ce nu
se poate obtine pe cale su$leteasca si de constrngere a constiintei, se obtine usor prin $emei, care, daca
stiu sa se re$uze si sa mane)reze cu tranda$irul rosu, nu cunosc re$uzul% ;ituatii se $ac si se des$ac prin
$emei, nu iubite, ci dorite% Nu e aci numai o nuanta, ci o deosebire $undamentala% Ceea ce un pro$esor
uni)ersitar nu poate obtine dupa umilitoare audiente, obtine o actrita ntro con)orbire tele$onica de un minut%
0ai au acelasi succes cei in$luenti, care pot practica dictonul: +#o ut des+A e>act: dami, daca )rei sati dau si
eu% Ca unc&iumeu, care, pierzndusi ncrederea n mine, a ncercat iar la tele$on% #e data aceasta a izbutit
sa obtina numarul dorit%
Casa domnului secretar general *asile 0arinescu/ #a/ #adada, aici eu sunt%%% Puiule draga, uite ce te
rog% Am obtinut pentru $abrica noastra o aprobare de arama )ec&e de la 9alati%%% 0ultumesc%%%
multumesc%%% #ar uite ce te rog%%% esti dragut, bra)o%%% uite, am ne)oie sa mi se lucreze c&iar mine &rtiile%%%
de%%% da, am ne)oie de ele luni de dimineata%%% Puiule draga, te rog $oarte mult%%% Ceare a $ace/ C&eama pe
cine)a%%% e un se$ de birou 0isoiu, sau nu stiu cum naiba i mai zice, c&eamal pe el%%% n zece minute, &rtiile
sunt gata%%% Ei, astai%%% nui nimic%%% i gasim noi adresa% Ceare a $ace/ i dai data de azi, ultima la iesiri, si mio
iscalesti dumneata c&iar mine%%% ;per sa nu ma re$uzi% E, &ai, copacel%%% copacel%%% Am eu omul meu care
$ace toate%%% dami numai aprobarea dumitale%%% 4un%%% bra)o%%% multumesc%%% Asa%%% sarutari de mini
doamnei%%% cnd )eniti la noi la masa/
A asezat, n)ingator, receptorul pe aparat% ! sau luminat oc&ii grosi, de obicei de un )erde congestionat, iar
obra8ii mari si cazuti erau acum bine spri8initi de gura, pe care lipsa mustatii o )adea si mai goala n sursul
ei de satis$actie%
A $ost pentru mine un nou prile8 de nedumerire si re$lectiune% 0i sa parut izbitor contrastul dintre ncrederea
senina cu care acest om pri)ea destinele comunitatii 5)iitorul apropiat al tarii nui da nici o umbra de
ngri8orare, indulgenta lui pentru greselile mpotri)a statului era $oarte mare si nici o masura de pre)edere nu
i se parea necesara, desi era un om politic si ar $i trebuit sa aiba simtul raspunderii6, si $aptul ca era, cu toate
acestea, continuu nelinistit de soarta a$acerilor lui personale, banuind pe oricine, nencreznduse n
abstractii si numarnd pe degete, de doua ori de $iecare data, ngri8orat de orice posibilitate de esec, gata,
ca o $iara, sa reprime, $ara crutare, orice amenintare ct de )aga% Nu stiu daca am dreptate sa trag
concluzia ca oamenii problemelor mari su$letesti sunt tocmai dimpotri)a: nelinistiti de calea destinelor care li
sau ncredintat si $ata de )ino)atii mari, atunci cnd e )orba de soarta colecti)itatiiA $ara indulgenta, dar
optimisti, negli8enti si iertatori, atunci cnd e )orba de interesele lor personale% Aceasta constatare ar pune
poate putina ordine n $rica pe care o au scriitorii de a nu )edea pe unii +prea n negru, iar pe altii prea n
roz+% Negresit, oamenii sunt si buni si rai, dar e necesar sa se precizeze n ce mpre8urari% Trei nule puse
naintea ci$rei una sau dupa ea, nu nseamna acelasi lucru%
Totusi a $ost ne)oie sa ma duc din nou la ministru% n salile de asteptare cred ca era aceeasi lume din a8un%
;e$ul de cabinet al secretarului general a )enit cu mine si a cerut sa $iu introdus ct de repede% Aceste
situatii e>ceptionale mi sunt cu ade)arat insuportabile% A)eam impresia ca mi sa uscat pielea% Negresit,
sunt nemasurat de orgolios, dar, &otart, asta ca personalitate su$leteasca numai: ca personalitate sociala
ma simt ntro situatie $alsa si nesigura cnd ma
saluta prea respectuos c&iar un ser)itor% Parca merg n calcie% mping nelinistea asta att de departe, se
)ede, nsa, nct as putea sa ma plng de cele mai multe ori, si pe drept cu)nt, de e>agerata $amiliaritate
si lipsa de stima sociala care mi se arata%
#in punctul lui de )edere, Nae 9&eorg&idiu a a)ut dreptate% "uni a )enit un re$erat de la 9alati, anuntnd ca
un localnic se o$erea sa cumpere aramaria cu un pret mult mai ridicat dect cel dat de $abrica noastra, dar
era prea trziu, &rtiile erau semnate%
Peste )reo saptamna, n prea8ma Pastilor, am $acut un aran8ament cu ceilalti si, cu toate ca ne)astamea
insista sa ramn, am iesit din asociatie%
E T'T (!"'7'(!E%%%
mi dadea o impresie de ec&i)oc: ma simteam n mna celor doi oameni, care luau necontenit aere gra)e si
atitudini importante, ca n mna unui medic, careti aplica aparate si $ace ncercari cu tine, $ara sa spuie
e>act ce )rea, pretinznduti, destul de ne8usti$icat, absoluta ncredere% #ealt$el, mie greu sa merg imediat n
spatele cui)a, cu obligatia sa calc e>act n urmele lui%
0ai ales ca n timpul acesta munca mea la Uni)ersitate ma pasiona si $ara ndoiala ca a $ost cea mai
rodnica din )iata mea% C&iar n a doua 8umatate a lui april am a)ut o lucrare de seminar, care a $ost o
ade)arata lectie despre Critica ratiunii practice% Pro$esorul, $oarte serios si $oarte pretentios, obisnuia sa
lase pe catedra pe studentul care e>punea lucrarea, iar el trecea n rndul auditorilor, n prima banca%
Noutatea era acum ca, spre deosebire de toti colegii mei, caresi citeau lucrarile, eu )orbeam, timp de o ora,
despre tema data, $ara altce)a dinainte dect o pagina cu note%
Negresit, Critica ratiunii practice, e>cesi) dogmatica, prezinta mult mai putine greutati dect aceea a
ratiunii pure, c&iar n te>tul -antian, ba nca, tinnd seama mai mult de sala dect de pro$esor, cautasem
sa ocolesc ct mai mult di$icultatile meta$izice% Ne)astamea a $ost pna seara gra)a si tacuta% (aptul ca
$usesem tratat de pro$esor cu atta de$erenta masurata, ca timp de o ora $usesem pe catedra obiectul
pri)irilor unei sali pline, n care erau si cte)a studente, $rumoase, necunoscute noua, de la alta $acultate
probabil, s$iala admirati)a cu care eram $elicitat de colegi si de roiul de $ete care ma ncon8urase, la
s$rsitul orei lnga catedra, o intimidasera%
;a rezemat de bratul meu, calda si ngndurata% A)eam de $acut cumparaturi si simteam ne)oia sa sc&imb
oboseala n 8oc si destindere% Am $ost cu trasura dupamasa la ;osea, pna dincolo de )ila 0ino)ici% A )orbit
n timpul plimbarii putin si parea mereu preocupata% Numai cnd a $ost n patul 8os si larg, g&emuita ntre
pernele albe, dupa obiceiul ei,
a soptit, parca mai mult pentru ea: +U$%%% si $ilozo$ia asta?+ ;punea +u$, si $ilozo$ia asta?+ cu un $el de ciuda,
cum ar $i spus: +u$, roc&ia asta?+ sau +u$, panto$ul asta?+ care o strnge%
#ar ceti $ace $ilozo$ia, $ata draga/
Nu pricep nimic%%% nimic, sii erau oc&ii mari si albastri, ncruntati de necaz%
Cum, acum, dupa ce ai audiat aproape doi ani cursuri de $ilozo$ie, constati ca nu pricepi nimic/
"asaman pace%%% niciodata nam priceput nimic%%% ce naiba )or toti $ilozo$ii acestia/
;ii iubesti tu%%% cred ca nimic mai mult%%% Asa o $ata sluta ca tine%%%
Asculta, )orbesc serios acum%%% Te rog $oarte mult%%%
Ei, cum )orbesti serios, draga mea, daca )rei sa stii ce )or $ilozo$ii/ "umina lampii, strnsa si ras$rnta de
aba8ur, i poleia rotunzimile albe, n culcusul patului cu perne mari, patrate, de olanda parca scrobita%
Asculta, tia trecut )nataia pe care tiai $acuto la genunc&i, cnd te ai lo)it de scaunul cazut ieri/ si iam
ridicat camasuta spumoasa de pe genunc&i, ca sa )ad%
;ia traso ner)oasa la loc%
"asa asta si raspunde la ce te ntreb%
Cum, draga, )rei sa stii serios ce )or $ilozo$ii/
#a%%% si era gra)a ca un copil care cere luna sau pasarea de aur%%%
Nu stiu%%%
Cum nu stii/ Atunci de ce )orbesti la Uni)ersitate/
Ce )rei sa $ac/ *orbesc si eu asa%%%
#ar lumea de ce spune ca stii/
;pune cine)a enormitatea asta/
"asaman pace, ca nu )rei sami spui, si albastrul oc&ilor i sa ntunecat, buza de 8os, umeda, i sa
ras$rnt a ciuda%
As $i )rut so sarut, asa mbu$nata si copilaroasa ca o cadna%
(ata draga%%% zau daca stiu%
;pune ce stii%%% Ceai )rut sa spui azi cnd ai spus +neliniste meta$izica+/
0a mirat ca a retinut e>presia, dar parese ca a $rapato ca pe e>cursionisti un obiect de curiozitate
colorata, n muzeu%
Neliniste meta$izica/ si o pri)eam adnc n oc&i%%% Neliniste meta$izica e sa pri)esti o $emeie n oc&ii mari%
Ei, nu%%%
%%% ;a simti ca lumea e $ara margini, ca suntem att de mici, ca $rumusetea are pete si e trecatoare, ca
dreptatea nu se poate realiza, ca nu putem sti niciodata ade)arul% ;a $ii, din cauza asta, trist%%% sa iubesti
$lorile si sa zmbesti cnd )ezi oameni ca Nae 9&eorg&idiu, care nu banuie nimic si si au socotelile lor%
9enele lungi se ntind usor ca o mirare peste apa albastrie dintre ele%
Nu putem sti ade)arul/ Cum/ dreptatea nu se poate realiza/ si ascultnd n ea, o clipa, pe urma:
$rumusetea are pete si e trecatoare/
#a, $ata draga, ade)arul nul putem sti niciodata, niciodata%%%
dreptatea nu se poate realiza pe lume%%% iar $rumusetea are pete si e trecatoare%%% Asa, ca pata asta, de
deasupra genunc&iului tau%%%
Ei, esti re)oltator, mria, pacalita n asteptarea ei%
!ar acum doua saptamni ai a)ut si un guturai de nu a)ea nimeni cura8ul sa te sarute, iar nasul tiera in$orm
si rosu%%% 4a nca ar putea $i si mai rau, zi #oamne $ereste%%% ai putea $i bolna)a de stomac, de pilda%%%
A&, taci cu prostiile%%% spunemi mai bine ce e $ilozo$ia%%%
Tare mie teama ca daca nu tio con)eni nici ea, o sai spui +sa taca+ si $ilozo$iei% *oi $emeile%%%
Te rog%%% nici un +)oi $emeile+%%% eu sunt eu%%% eu nu sunt +$emeile+% Am traso de nas, sa aparat ca de o albina
cu palma%%% si pe urma iar a luat mutra ntrebatoare%
;tai nti sa ndrept aba8urul, ca sati $ie capul n lumina%%% Nu pot su$eri sati )orbesc, $ara sati )ad oc&ii% mi
da +nelinistea meta$izica+, si ntorcnd lampa cu aba8ur mare, )erde, de citit seara, am scaldato n lumina%
Cu $ormele ei calde si )ii, era ca o bucurie a serii%
A&%%% iar ncepi%%% credeam ca ai de)enit serios, si trase de urec&ile de dantela puisorul de pu$%
#raga, $ilozo$ii, ca toti copiii, au )rut sa stie la nceput +cine a $acut lumea/+%
Cine so $aca/ #umnezeu%%%
#a/ Ai uitat ntrebarea: dar pe #umnezeu cine la $acut, taticule/
?/%%% se mira cu oc&ii mariti si gura micsorata%
;igur% ndeosebi, ei ar $i )rut sa stie ce se ntmpla cu omul dupa moarte%%% #aca e>ista su$let%%% si daca
su$letul e muritor% Au )azut nsa curnd ca aici dezlegare nu poate sa $ie si, modesti, dndusi seama ca nu
pot cunoaste nimic de dincolo, au cautat sa cunoasca mai bine lumea de dincoace, lumea asta n care
traim% Negresit, mai toti au $acut si meta$izica religioasa, dar cei mai multi, si n principalul operei lor, s au
ntrebat ce e lumea%%%
Ce sa $ie/ si era mirata ca $ilozo$ii siau pus o ntrebare att de simpla%
Ce/ ti se pare asa de usor de raspuns/
?/
#raga $ata, nca de la nceput sa )azut ca nici ntrebarea asta nu are un raspuns limpede% #e trei mii de ani
si, poate, mai demult gnditorii cauta dezlegare: Ce este lumea/ Ce putem cunoaste din ea/ Cei care au
ncercat un raspuns se numesc $ilozo$i, iar ansamblul raspunsului lor, un sistem de $ilozo$ie% #e aceea, n
centrul $ilozo$iei sta asazisa teorie a cunoasterii% 0otru, de pilda, e pro$esor de logica si de teoria
cunoasterii%
Pare ener)ata, deziluzionata, si ridica usor camasuta alba pe umerii rotunzi si cruzi%
#ar bine, cu aceasta cunoastere a lumii nu se ocupa stiinta/ Ce mai e ne)oie de o teorie a cunoasterii/
E mirata, asa cum se mira pro$anii ca $ilozo$ia se ocupa de lucruri care lor le par e>cesi) de simple, caci
nimic nu pare mai simplu dect o a>ioma% Asa cum ele)ii, care urmeaza matematicile superioare, se mira
ca li se cere sa demonstreze ca B>GNG>B%
E cu totul altce)a, $ata urta%%% #ealt$el, cei mai multi $ilozo$i au tagaduit posibilitatea stiintei%
Ei, cum asta/ ntreaba, ne)ino)ata%%%
Ei spun ca, n a$ara de ce e $ormal si nu al realitatii, n a$ara deci de matematici si de ce se leaga de ele:
geometria, mecanica si $izica, n genere, nu putem cunoaste nimic sigur% +;igur+, ntelegi/
;i cum asta/ #ar medicina/
#e medicina nici nu mai )orbim% !ndicatiile ei se bat n cap si determina mode% Unii cred ca de doua mii de
ani na $acut nici un progres, n a$ara de c&irurgie, care e te&nica pura% 0edicina nici astazi nu poate
)indeca un guturai macar si ai )azut ca eu a trebuit sa astept doua saptamni pna sa te pot saruta ca
lumea%%%
A&? simi da mnioasa cu puisorul de pu$ n cap%
A recomandat, zeci de ani, dusurile reci pentru cei ner)osi si acum le condamna, gasindule omortoare mai
ales pentru cei ner)osi, de lea nlocuit cu cele scotiene% A recomandat o 8umatate de )eac mncarurile $ierte
mult, cu gri8a, si azi le recomanda aproape crude, sa nu li se piarda )itaminele% A recomandat operatia de
apendicita, pe urma a combatuto, a recomandat medicatia intensa, ca sa re)ie pe urma la stimulente si iar
sa se ntoarca% Am citit zilele trecute ca un medic e de parere ca apa murdara de ru e mai buna de baut,
tocmai pentru ca are bacterii, necesare organismului, si e deci mpotri)a $iltrarii% 4a se pare ca unii medici
sunt si mpotri)a aeratiei camerei de dormit, pentru ca sa nu se consume o>igen n timpul somnului si
odi&na sa $ie deci completa si citeaza cazul pasarilor, care dorm cu pliscul sub aripa% A $ost un principiu:
+digeram cu picioarele mai mult dect cu stomacul+ si acum unii recomanda siesta linistita, dupa pilda
animalelor care se odi&nesc dupa masa% Tuberculosilor li sa recomandat, cu pasiune, aerul cel mai tare al
muntilor si, dupa ce au murit cu sutele si miile acolo, au $ost coborti, ceilalti, mai 8os% #ealt$el, multi se
ntreaba daca nu cum)a cea mai teribila dintre boale, aceea a cancerului, nu e un rezultat al e>cesului de
medicamentatie, do)edind ast$el ca nu cstigam nimic, ca, n sc&imbul unei aparente ndreptari, ne lo)este
mai rau, mai cumplit% ;a obser)at, n orice caz, ca populatiile care ignoreaza medicina traiesc mai sanatos
si mai mult dect cele care la tot pasul alearga dupa doctori% Asta ca sati dau un e>emplu% Asa cu toate%%% #e
istorie ce sa
mai )orbesc/ Ai )azut cum si bate 8oc Anatole (rance de ea% #ealtminteri, $ilozo$ii nu se gndeau
numai la medicina, ci la tot ce poate $i obiect de stiut% Nu putem cunoaste nimic cu ade)arat%
Tot nu pricep%%% cum nu putem cunoaste/
Asculta, sa te ntreb alt$el% Cum cunoastem noi lumea/
Prin simturi%%%
(oarte bine%%% dar simturile sunt nselatoare:
Urec&ea te minte si oc&iul tensala%%%
Ceun secol ne zice, ceilalti o dezic%%%
Culoarea nu e a lucrurilor%%% e a oc&iului nostru%%% #altonistii )ad )erde n loc de ros% #aca toti am $i daltonisti,
toate lucrurile rosii ar $i )erzi, oc&iul su$era de attea ori, dealt$el, de &alucinatie%%% urec&ea de asemeni%%% +mi
sa parut ca ma strigat cine)a+, pipaitul nsala, simtul in$erior nsala%%% Cei carora li sa amputat piciorul se
)aieta nca uneori cai doare ung&ia de la deget% "ucrurile nau nimic al lor: nici $orma, nici culoare, nici sunet%
#ealt$el, nai )azut si n somn cum ne nsala simturile/ Traiesti n )is tocmai ca n )iata% ;oarele te arde,
iarba e umeda, g&eata rece, )ezi ce nici nai gndi, cstigi saci cu bani de aur% 4a c&iar banuiesti ca esti n
)is si ngri8orat, cauti sa )eri$ici, te pipai% #ar te con)ingi ca e realitate% Pentru orice gnditor ade)arat a
ramas stabilit ca nu putem a)ea nici o ncredere n simturi% Totul e relati)% Nasciorul dumitale pare un nas de
CDrano pe lnga o crna ade)arata%
Asculta%%% si iar si arata amenintatoare dintii albi, dintre care doi din $ata, de sub buza rosie de sus, putin
mai lati, ca doua minuscule petale, mbietoare, de $loare de cires%
Cine ar banui ca alamiul parului dumitale e $acut cu a8utorul
ceaiului%%%/ Pe toti i nsala%
A&? si a nceput indignata sa dea cu picioarele si pumnii n mine, aratndumi su)ite de par auriu din
crestet: Uite%%% uite%
#raga, ma lasi sau nu sa $ac $ilozo$ie/
#aca spui in$amii/
Ce in$amii/ Astea sunt in$amii/ *ezi ca daca nu stai linistita, )ai de c&ica dumitale alamie% ;i, dupa ce sa
potolit putin: mi spui uneori ca ma iubesti% ;i eu trebuie sa cred asta%%% desi stiu ca e ce)a $oarte relati)%%%
Cine stie%%%/
0a pri)este cu oc&i mari de copil $urios%
Ai spus ca $aci acum numai $ilozo$ie%%%
#ar ce/ Crezi ca asta nui $ilozo$ie/ ;a stiu daca ma iubesti sau nu/ 5Cnd mi dau seama acum ct de
putin banuiam ce sens pro$und a)ea sa aiba ntro zi aceasta a$irmatie pentru mine, ce nnebunitoare
problema $ara solutie a)ea sami puie, ct a)eam sami repet ntrebarea la nes$rsit, mi )ine sa surd
melancolic de seninatatea cu care
glumeam atunci, cum ar glumi, $ara sa stie nimic, cei al caror tren a si pornit pe o linie pe care alt tren )ine
dimpotri)a%6
Nu te iubesc deloc%%% continua%
#ar sub aparenta, sau ntrebat $ilozo$ii, nu e nimic absolut, nimic care sa reziste oricarei analize/ ;i $iecare
a propus cte ce)a% (iecare a a)ut un sistem al lui% Primii $ilozo$i greci mai cunoscuti au emis teorii oarecum
simple% Pentru Tales din 0ilet, daca ai cauta si ai cauta, ai )edea ca esenta, absolutul, este apa% Ea se
trans$orma n toate lucrurile care sunt pe lume% Pentru @eraclites, care nu )edea dect miscare si
trans$ormare, dimpotri)a: esenta, absolutul, era $ocul, un $oc mai pur nsa% Altii, mai )ec&i, crezusera ca e
pamntul, altii aerul% #e $apt, toti ntelegeau prin aceste +principii+ ceea ce stiinta moderna ntelege prin
+energie+, care, trans$ormnduse n orice, creeaza lumea e>istenta% #eci, )ec&ii $ilozo$i greci erau niste
$izicieni% Erau, dealt$el, si buni matematicieni% PDtagora c&iar credea ca numarul e singura realitate n lume%
Caci aparentele ar $i nselnd, dar numarul nu nsala niciodata, BOP $ac oricnd sapte% Altii au gasit ca
miscarea e absoluta% 7enon credea ca, singur, repaosul% #ar sa trecem peste acesti primi $ilozo$i, caci toti
au dreptate, dar toti e>agereaza%
Asculta, nu pricep%
Ei, mereu nu pricepi%%% ;i pe urma, surznd: Un $ilozo$ nu trebuie priceput, caci asta e imposibil% #ealt$el,
$ilozo$ii toti se declara, de trei mii de ani ncoace, unii pe altii ininteligibili% ;i daca ei nu se nteleg%%%
atunci cum )rei sai ntelegi tu/%%% Asa cum esti%%% ;i o pri)esc cu o pre$acuta desconsiderare%
E $oarte atenta si nu ia n seama nimic%
4ine, dar nici pro$esorul nui ntelege/
Nici el, nici nimeni% Un sistem de $ilozo$ie e un sistem $rumos sau nu e nimic% Nu uita ca el e un mare
pro$esor de istoria $ilozo$iei% Un istoric memorizeaza% El e>pune pe rnd sistemele, nu le e>plica% Caci, n
general, aceste sisteme sunt capodopere de logica si metoda% Numai daca le admiti nsa punctul de
plecare, adica tocmai cel care e declarat, n genere, ininteligibil% (ilozo$ii si nebunii sunt cei mai mari adepti
ai logicii% #aca admiti unui nebun ca el e de sticla, atunci totul decurge cum nu se poate mai normal% ;e
$ereste de tine ca sa nu se sparga, se spala cu gri8a ca sa $ie mereu limpede, si studiaza greutatea, spera
sa de)ie sonor, si asa mai departe% #ealt$el, dupa primii $ilozo$i greci, au urmat so$istii, care au mpins
ndoiala pna la ultimele consecinte% #aca nimic nu e ade)arat, atunci se poate a$irma orice% Totul e sa $ie
$rumos e>primat% #aca +omul e masura lucrurilor+ si, orict sar trudi, nu descopera dect minciuna, atunci
sa aleaga cel putin minciunile agreabile% Cum )ezi, ei sunt stramosii autorului tau $a)orit, Anatole (rance,
care a$irma si el ca orice idee se poate sustine, ca ade)arul nu poate $i a$lat si ca singurul lucru care ne
ramne de $acut e sa cautam
$rumosul si agreabilul% !ar n locul unui $ilozo$, el pre$era o statueta sau, si mai bine, o $emeiusca $rumoasa
ca o statueta%%% Cu toate ca nu mpartasesc con)ingerile lui, cu toate ca ai snii att de urti, uite, uneori
pri)indute, simt si eu ca are putina dreptate%
;a n$asurat de necaz, toata, de la picioare pna sub barbie, cu plapuma cu atlazul i)oriu, ca un
copil n $asa%
(oarte bine, spune mai departe%
;pun, daca dai iar plapuma deoparte%
#ar sa spui%%% auzi/ si e mereu copilaroasa ca o cadna%
;pun% #ar pe scurt acum, ca, uite, se $ace ziua% ' pri)esc cercetator% ;unt singur acum, dupa miezul
noptii, n tot cuprinsul pamntului, al stelelor, al nemarginirii albastre, cu $emeia aceasta, goala pe alba
piramida a pernelor, sub lumina lampii%
Ceare a $ace cai trziu%%%/ spune%
Ei bine, au urmat, lasnd deoparte pe cei mai putin nsemnati, timp de aproape doua mii de ani, o serie de
mari $ilozo$i, care, indignati de atitudinea so$istilor 5caci acestia, gasind ca simturile nsala, tagaduiau totul6,
au cautat daca nu e>ista un alt mi8loc, mai sigur, de a$lat ade)arul% ;i au gasit ca ratiunea e un bun
instrument si ca ea ne poate a8uta sa descoperim cte)a ade)aruri absolute% ;ocrate a gasit ca binele e
ce)a absolut% Platon a a8uns la concluzia ca ideile nu sunt supuse sc&imbarii% Animalul se naste, creste,
moareA dar ideea de animal, speta, ramne unde)a, departe, n aer, n cerA Aristotel gasea ca ramne sigura
acti)itatea, cine nu se misca e mort ca un tablou pe perete, acti)itatea e o certitudine% #escartes gasea ca
sigura e ndoiala, deci cugetarea si de aci deducea e>istenta sigura a lumii% ;pinoza, nca mai rationalist
dect ceilalti, a8ungea la concluzia ca sigura e substanta, adica #umnezeu, si tot ce e>ista nu sunt dect
moduri si $orme ale substantei% E panteismul e>primat cu apro>imatie n literatura, n ideea nu ca #umnezeu
e n toate, ci ca e toate: $loare, pom, munte, om, gndireA "eibniz, tot pe calea ratiunii, gasea ca absolut
certa e e>istenta substantei acti)e, a monadelor adica, un $el de mici su$lete din care ar $i $acuta lumea%
Acestia au $ost rationalistii principali, caci iam lasat deoparte pe multi, ntre care si pe religiosi: Plotin din
Ale>andria, pe $ilozo$ii si s$intii crestini: s$ntul Augustin, s$ntul Anselm, s$ntul 4ernard, s$ntul Toma
dJAHuino si altii% #ormi cu oc&ii desc&isi sau asculti/
;ta rezemata n cot:
;pune nainte%%% ;i a)ea bratul alb si gol%
Asadar, timp de doua mii de ani, acestia si discipolii lor au cautat, ngroziti de nesiguranta simturilor, sa
gaseasca spri8in n ratiune sau n credinta n #umnezeu% A )enit nsa scoala $ilozo$ica englezeasca, stii ca
englezii sunt oameni practici, si a a$irmat ca nimic nu putem sti dect tot prin simturi% Ratiunea nu duce
dect la )orbe goale% Unul dintre
acesti englezi, Roger 4acon, si dupa el altul, (rancis 4acon, peste trei )eacuri, ne ndeamna sa ne
ntoarcem la natura si sa nu credem dect ceea ce se poate controla% Ei sunt parintii stiintei moderne%
Ceilalti englezi, care au $ilozo$at, sau multumit sa tagaduiasca )aloarea )ira8ului ratiunii% "oc-e a$irma
contrariul celor ce se sustinuse doua mii de ani% Numai prin simturi putem cunoaste ceea ce e de cunoscut,
prin e>perienta% nainte de e>perienta su$letul e +tabula rasa+% Totul )ine prin simturi% Episcopul 4er-eleD
trage concluzia ca daca totul nu e>ista dect cta )reme e cunoscut prin simturi, atunci tot ce nu e cunoscut
nu e>istaA si cum cunoasterea e un act spiritual, spiritul e totul, deci materia nu e>ista si senzatiile sunt
pro)ocate de spiritul cel mare: #umnezeu, asa cum su$letul pro)oaca si traieste )isele% *iata si materia sunt
numai un )is al spiritului: #a)id @ume tagaduieste spiritul si re)ine, ntro $orma noua, la )ec&iul scepticism al
so$istilor% Nimic nu e>ista n realitate% Totul e numai relati) la noi si se reduce la legile asociatiei ideilor% Nici
numarul, nici cauza, nimic nu e>ista, a$ara de ceea ce aduc simturile si care, $ireste, nu are nici o )aloare
stiinti$ica% Tot un englez, si nca $ata bisericeasca, $ilozo$ul T&omas Reid, a combatut aceasta $ilozo$ie a
iluziei, spunnd, ntre altele, si o anecdota care a a)ut mare succes la )remea ei% +0a ntlnesc, zilele
trecute, cu bunul meu prieten, Mo&n sai spunem% Era $oarte amart% Q#ar, Mo&n, ce sa ntmplat cu
dumneata/R Q;unt amart% 0ia nnebunit baiatul cel mareR%%% QArt&ur/ Ei, nu mai spune%%% cel care studia
$ilozo$ia la '>$ord/R QTocmai el% A )enit acum de sarbatori acasa% (ireste ca am gasit o masa bogata si,
emotionat, lam ntrebat ce a n)atat acolo la Uni)ersitate%%%R Q0ulte, tata, si lucruri pe care nici nu le
banuiesti% Am n)atat, de pilda, ca nimic nu e>ista, ca totul e o creatie a simturilor mele, masa, cu tot ce e pe
eaA uite, mna mea e si ea creatie a simturilor mele% Tot ce ma ncon8oara e o creatie a simturilor mele%
#umneata nsuti, tata, esti o creatie a simturilor meleR%%% Cnd am auzit asta, mi sa $acut rau% 0am ridicat
$urios n picioare si iam spus, cuprins de mnie: Q4ine, ticalosule, ca )inul si pa&arul, si masa or $i creatia
simturilor tale%%% poate%%% nu stiu% #ar sami spui mie ca eu sunt o creatie a simturilor tale, cnd stiu bine ca eu
team $acut pe tine/%%%
Asta e preaprea% !esi a$ara din casa mea si dute la $ilozo$ii taiR%+ Rde amuzata cu dintii ca miezul
unui $ruct rosu%
Episcopul asta a)ea dreptate%%%
Te cred cai dai dreptate%%% Totdeauna episcopii au $ost de acord cu $emeiustile $rumoase% #ar acum am
obosit%%% #ealt$el, am a8uns la Iant, care e cel mai mare dintre toti% El ia mpacat pe cei doua mii de ani de
rationalism adica de mpacat nu ia mpacat, dar a gasit calea ade)arata cu empirismul stiinti$ic al englezilor%
El a spus: nici ratiunea singura, nici simturile singure nu pot o$eri un ade)ar sigur% Ratiunea singura o ia
razna, simturile singure sunt moarte% "umea cea ade)arata,
care ne strneste impresiile, no cunoastem% El ia zis lumii aceleia +lucru n sine+, numen% Numenul, acest
miez al lucrurilor, nul poate cunoaste nimeni% Cnd )rea sa a8unga la noi, el ia $orma dictata de simturi si se
organizeaza asa cum cere ratiunea noastra% Cnd acest numen )rea sa intre n cetatea mintii noastre, el
trebuie sa se supuie $ormalitatilor necesare, sa mbrace un anumit costum, sa pastreze obiceiurile si
prescriptiile% Ratiunea nu poate sti nimic din ceea ce e n a$ara de zidurile cetatii, dar garanteaza pentru
ordinea si siguranta celor dinauntru% Prin urmare, si dupa Iant, lumea pe care o )edem e un )is al $iecaruia
din noi, dar un )is care se $ormeaza dupa anumite reguli, nu asa la ntmplare, dupa regulile +casei+ adica
ale sensibilitatii, ale 8udecatii si ale ratiunii%
Un )is al mortiieterne e )iata lumiintregi%%%
!ata, $ata draga, $ilozo$ia, e>plicata, att ct sa putut, ca so nteleaga si o proasta mica, asa ca tine%%%
;a ntartat ca o pisica n culcusul de olanda alba%
!ar ncepi/
Ei, atunci, po$tim, retractez: o proasta mare%
Asculta, sa nu ma scoti din sarite%%% ;punemi mai bine acum altce)a% #aca lumea care e>ista e un )is al
$iecarui om, dupa reguli stabilite, cum se $ace ca toti oamenii )iseaza dupa aceleasi reguli/
' pri)esc cu o nemaipomenita mirare%
7au ca nu esti c&iar asa de proasta%
;a n$uriat, )rea sami prinda mna ca sa mio muste%
7au ca nu glumesc%%% Asta sau ntrebat si ceilalti $ilozo$i, citind pe Iant% El spusese ca e>ista o +constiinta
n genere+% #ar, se )ede ca e prea putin%%% Pe tine te multumeste aceasta a$irmatie, caci pe con$ratii tai
ntrale $ilozo$iei nu%%%
Nam apucat sa termin $raza, caci mam pomenit cu amndoua pernele de pu$ si dantela n cap%
#raga $ata, nu mai stiu cum sa ma nteleg cu tine%%% #acati spun%%%
0a ntrerupe poruncitor%%%
;tai, acum )ino aproape simi raspunde la o ntrebare%
!au o mutra supusa, cu ipocrizie, si astept%
#a/
Cine era o $ata blonda si uscata/%%%
Care/
Una urta%%% dupa lucrare, cnd tu )orbeai cu pro$esorul, cti)a baieti si )reo doua $ete discutau despre
tine% Asta se lauda ca te cunoaste%%%
Un baiat spunea si el ca ati $acut liceul mpreuna%
Cine, $rate/
Ei, cum cine/ Una%%% blonda si urta% Era n capul bancii a cincea%
Nu stiu nimic, dar spun la ntmplare:
Care, aia din capul bancii a cincea%%%/ A%%%? blonda%%% aia cu gura $rumoasa%%%/
;trmba din buze%
#a, $rumoasa, daca era )opsita ca o paparuda%
Am nteles si 8oc mai departe, cu mutra cea mai con)insa: A, stiu acum% E o $osta metresa a
mea%%%
0a pri)este o clipa uimita, cu sprncene circom$le>e%
0izerabile, si se napusteste asupra mea cu pumnii%
A, da%%% $rumoasa $ata%%% ce gura a)ea%%%
0a mpins cu picioarele a$ara din pat si, ca sa nu cad, a trebuit sa cobor%
#raga, a)ea o gura calda si lacoma%%%
;triga la mine mnioasa:
Taci%%% nauzi, taci%%%
;i, laudaros, din mi8locul dormitorului:
"acoma%%% draga%%% Aia stia sa sarute, nu ca tine%
Arunca acum cu pernele n mine, strignd n genunc&i, n mi8locul patului:
Nu ma intereseaza%%% taci%%% nu )reau sa aud%%% era sluta%
Cnd te strngea n brate%%% niste brate, cu ade)arat colaci de sal)are%%%
*rea sami arunce cartea de pe mescioara n cap, dar sar mai nainte, o prind n brate si o culc n pat% !am
$i>at umerii n olanda alba a asternutului, petrecndui mna stnga pe sub talie, arcuindui ast$el pieptul cu
snii mici% i prinsesem amndoua minile, caci cu cotul i apasam bratul stng, iar cu degetele i
nclestasem bratul celalalt aproape de umar% Corpul i era de sub sni n 8os liber si gol tot, dar nu putea sa
scape din prinsoare, cu toata truda ei de z)rluga% n $elul acesta gura i era n )oia mea, caci stam n
genunc&i si a)eam si bratul drept cu totul liber% No sarutam% mi apropiam numai buzele de coltul gurii ei si
asteptam% ;e smucea, arunca picioarele cautnd sa ma lo)easca, dar totul era de prisos% Camasuta i se
adunase spre gt% ' ntrebam ironic:
Tot mai )rei sa dai oamenilor cu cartile n cap/ sii conturam, abia atingndule cu gura, buzele moi si
carnoase, iar cnd n$iorat le simteam ntredesc&iderea si respiratia calda de $loare, ma departam de ele si
ma apropiam usor de urec&iuse% si rasucea mi8locul, se )nzolea opintinduse n calcie, $acnd ca o punte
arcuita din trupul ei o$erit tot unui zenit al )oluptatii, )adind goala, $loarea de matase palida din mi8loc, n
lumina cristalina cruda a lampii%
0ai esti a$urisita/
Nu )rea sa )orbeasca si, amarta, a)ea aerul sa spuie ca scapa ea din strnsoare si are sami arate mie%
Era )n8os si )iu trupul, n toata goliciunea lui de $emeie de douazeci de ani, tare, dar $ara nici un os
aparent, ca al $elinelor% Pielea neteda si alba a)ea luciri de side$% Toate liniile ncepeau, $ara sa se )ada cum,
asa ca ale lebedei, din ocoluri% ;nii robusti, din cauza minii mele petrecute pe sub talie, prelungeau
gratios, ca niste $ructe o$erite, cosul pieptului, ca sub ei, spre pntec, caderea sa $ie brusca% Picioarele
a)eau coapsele tari, abia lipite nauntru cnd erau alaturi, lung arcuite n a$ara, din sold la genunc&i, ca si
cnd $eminitatea ei ar $i $ost ntre doua paranteze $ine, prelungi% Cu toata n)ersunarea mpotri)irii, miam
apropiat gura de a ei, dar cnd am simtito moale si buna, ca un miez bun de $ruct, i am dat dintro data
drumul siam sarit n mi8locul dormitorului, ca de $rica unui sarpe%
;a ridicat n$uriata, apriga, n genunc&i si n aceeasi clipa mi a zburat n cap cartea%%% si de abia am a)ut timp
sa ma $eresc, caci $laconul cu apa de colonia de pe masa a zburat si el, prabusind n spatele meu o eta8era
cu )asul de $lori cu tot, $acnduse cioburi%
#aca ma lo)ea, nu stiu ce sar $i putut ntmpla% 0ar $i des$igurat, poate mar $i ucis c&iar% Era $ara ndoiala
un paro>ism, o unda de nebunie n $uria ei, caci a)ea n 8oc aceeasi $renezie ca animalele din 8ungla%
Niciodata no iubeam att de mult ca n asemenea clipe si ar $i putut sa ma omoare, dar la ispita asta nas $i
renuntat% E ceea ce nam ntlnit niciodata la alta $emeie, aceasta impresie de a te 8uca pasionat cu o
pantera ntartata% Am prinso din nou n brate, si cnd mia simtit gura apasata n plin, cald, pe a ei, sa
destins toata, sa nmuiat ca o crpa, sia trecut bratul dupa gtul meu si a ramas atrnata de gura mea%
;capat din strnsoarea sarutului ei, miam plimbat buzele dea lungul taliei cu rasuciri molcome, miam lipit
urec&ea si obrazul de pntecele neted si cati$elat, ca o petala de tranda$ir galben, ascultnd nauntru )iata
$emeii, n o)arele ei, ca o se)a, atent cum asculta medicul pieptul celui pe care l e>amineaza% A prins sa se
$ramnte iarasi, se $rngea ca o pine a iubirii trupului tnar, era lnced alba, si cu oc&ii nc&isi peste
durerea dospita din ea, o$erind ntre dinti, ntinsa, garoa$a nsngerata a buzelor% Eu pri)eam oc&ii ndoliati,
care )eg&easera nopti dea rndul deasupra patului prietenei bolna)e, mna palida care scotea din camera
su$erindei lig&eanul cu pansamente murdare sc&imbate, aceeasi mna palida care copia zeci si zeci de
pagini pentru matusa% Am prins sa caut n tot trupul acesta de printesa dornica su$letul, $loarea gndului si a
loialitatii% Tacut, )ointa dintre noi crestea, se e>aspera ca sacadele unui spasm% mi gngurea numai,
deodata n)apaiata si na)alnic rumenita, naucit si cald n urec&e, )orbe $ara sir: +#aca nu%%% *iata mea%%%
daca nu%%%+
Pna la minunea din urma a mbratisarii%
Nu mult dupa lucrarea de seminar, am ntlnit, ntro dupaamiaza, la ;osea, pe cnd eu si ne)astamea ne
plimbam pe 8os, pe Anisoara, o )erisoara dea mea, maritata cu un proprietar de mosie de pe lnga
Ciulnita% Era n primele zile de mai, mugurii plesneau n suluri mici de $runze, dar ramurile copacilor se
)edeau nca mai negre% Prima)ara scotea lumea la soare ca pe soprle%%% Aleile erau z)ntate si soarele
taia sectoare luminoase, proaspete, n toate partile% Anisoara trimisese masina nainte, la rondul doi, si ea
)enea acum pe alee ncet, pe 8os, $rumusete mladioasa, bruna%
Pe )remea cnd eram saraci nu ne )edeam aproape deloc cu aceasta )erisoara, care era $oarte
+mondena+, traia larg de tot, caci a)ea casa mare n 4ucuresti% Era una dintre acele $emei elegante despre
care, $ie pe strada, $ie la teatru, toata lumea ntreba numaidect cine e% A)ea obra8i cu limpezimi de ou de
portelan, oc&ii negri, mari ca niste clasice migdale, sprncenele drese, subtiri si usor ridicate spre tmple%
Nasul, mult departat de gura, dar legat de ea printrun sua) santulet, abia lamurit, era tot asa de $in si sigur
desenat ca si buzele, cum i erau, dealt$el, toate trasaturile, si dadea o usoara semetie ntregii $iguri% Un
grain de beautL totusi, n stnga, deasupra gurii nrosite nc&egat, mbia cu oarecare $amiliaritate% #e
aproape de tot nsa, tariei accentuate a trasaturilor i corespundea o $ragezime prea molatica, nesigura, a
carnii, ca la $loarea crescuta la ntuneric% Probabil din cauza noptilor nedormite, sau, cine stie, era poate
bolna)a%
Acum a descoperito parca pe ne)astamea: +7au, e ncntatoare%%% !a uite ce draguta%%% Ei nu, zau%%%+
Ne)astamea era $ericita si surdea ca o scolarita, gdilata n orgoliul ei ca place unei $emei att de
pretentioase% Ele ntre ele, $emeile, sunt $oarte simtitoare la aceste pre$erinte% A urmat o serie de in)itatii
reciproce si pe urma nu neam mai despartit aproape nici o zi, mai ales cnd a )enit, dupa ce a terminat
muncile, si barbatul Anisoarei, !orgu% A $ost o sc&imbare rapida ca topirea zapezii albe pe cmp% Am de)enit
si mondeni% ;arbatori n $amilii de cunoscuti, in)itatii la conacuri de prieteni, la restaurante de seara si
gradini de )ara, dansuri, de)enisera preocupari cotidiene% Au $ost, n luna mai, cte)a +grandioase+ batai de
$lori la ;osea, ntre rondul nti si &ipodrom, la care am luat, binenteles, parte, n automobilul ascuns sub
liliac, tranda$iri si garoa$e al Anisoarei% ;u$eream, ca supus unui tratament dureros, cu $iecare prile8 din
acesta, dar ne)asta si descoperise n angrena8ul de lu> posibilitati noi, asa cum unii si descopera ntro zi
talente nebanuite si, mai ales, descopera n $iecare zi prile8uri noi si di$erite sa si le e>erciteze% ' roc&ie
noua, un panto$ $in, o palarie, o masa cu in)itati eleganti, care altora li se pareau aproape la $el sau $ara
nuante prea e)idente, a)eau ntre ele pentru ne)astamea deosebiri categorice, asa ca n reclama din )itrina
$armaciilor, n care o mna e>trem de $ina e alaturata de alta co8ita si buboasa: nainte si
dupa ntrebuintarea cremei =%
#e )ec&ile prietenii nu mai putea $i )orba% Nu numai ca nar $i $ost su$icient de bine mbracati pentru localurile
n care mergeam acum, dar nar $i a)ut nici posibilitatile materiale% Cnd mergeam nainte, n grup, plateam
eu nota totdeauna, binenteles, dar acum nici eu, din cauza costului mare, nas $i putut so $ac% #ealtminteri,
aceste despartiri de)in ine)itabile prin gabaritul c&eltuielilor% Cnd se ridica gradul de altitudine, unii ramn
$atal 8os, indi$erent de sentimente%
Aproape c&iar din aceasta )reme, ne)astamea a nceput sa se ocupe cu superioritate si de tinuta mea%
;tiam ca la Uni)ersitate trec printre studentii +bine+% Eram nalt si elegant, dar e ade)arat ca numi $aceam
dect cte un costum de &aine, pe carel purtam pna se uza si pe urma l nlocuiam cu altul% Cra)ata, de
asemeni, cumparam alta numai cnd cea de la gt era mototolita dea binelea% 4inenteles ca si g&etele le
pingeleam ct timp cizmarul socotea ca se pot pingeli cu)iincios% #ar cum eram subtire, cum cumparam
obiecte pe care le credeam bune, n a)eam nici un moti) sa $iu ngri8orat% "a nceput, ne)astamea sa
multumit sami calce &ainele, sami aran8eze mai bine nodul de la cra)ata si sami puie, n $iecare zi, o batista
mai $ina, n buzunarul de sus al &ainei% Pe urma mia cumparat trei cra)ate noi si o 8umatate de duzina de
batiste $ine de olanda% ' stn8enea parca neatentia mea n mbracaminte% E drept ca ntro dupaamiaza am
obser)at si eu deosebirea dintre mine si dansatorii care )eneau la Anisoara% ntia data miam dat seama ca
o camasa nu se poate pune si a treia zi% A)eam, pe urma, mansetele prea largi si cu colturile sucite n a$ara,
pe cnd +dansatorul+ pe carel pri)eam a)ea mansetele bine ntinse, mici, care prindeau minile ca niste
catuse de matase% ;i pe cnd g&etele mele a)eau o usoara tendinta sasi ridice boturile, ale lui erau ntinse
si parca noi% Era tuns parca de cinci minute, pieptanat lins% Parea nes$rsit mai curat si mai ngri8it ca mine,
cu toata baia mea din $iecare zi% Peste )reo doua zile ne)astamea, cu oarecare stn8enire, mia dat un s$at
caruia iam g&icit resortul interior%
Nar $i bine sati comanzi, azi sau mine, doua costume noi/ Caci &ainele, daca le porti cu rndul, se
pastreaza mai bine%%% zau, ;te$ane%%%
;i iar: Nu mai purta si tu carti n buzunarele &ainei%
(ata draga, o sa am de lucru cu probele%%%
Nare a $ace, si, uite, acum )ine )ara%%% Nar $i bine sati comanzi trei camasi de soieLcrue/ 4a poate nar $i rau
daca tiai $ace o 8umatate de duzina c&iar%%%
Am nteles ca n su$letul ei se petreceau comparatii care numi erau $a)orabile si ca su$erea, $ara sa
spuna, din cauza asta%
;imteam ca nici nu era singura in$erioritate pe care mio gasea% Parese ca snobii, pe care ea i admira acum,
a)eau un stil al lor, pe care eu nul a)eam, )edeam cum zi de zi $emeia mea se nstraina, n preocuparile si
admiratiile ei, de mine%
*iata mia de)enit curnd o tortura continua% ;tiam ca nu mai pot trai $ara ea% Ca o armata care sia pregatit
o$ensi)a pe o directie, nu mai puteam sc&imba baza pasiunii mele% Era n toate planurile mele% n toate
bucuriile )iitorului% "a masa, la miezul noptii n gradina de )ara, n loc sa ascult cemi spunea )ecinul sau
)ecina, trageam cu urec&ea, ner)os, sa prind crmpeie din con)orbirile pe care ne)astamea le a)ea cu
domnul elegant de alaturi de ea% Nu mai puteam citi nici o carte, parasisem Uni)ersitatea% ntro zi, am gasit
pe masa ei o scrisoare netrimisa nca, adresata unui domn la 4rlad% Am des$acuto cu graba si cu sila de
mine nsumi: +Coane Costica, ar $i trebuit sa )ii aici%%% dar asta costa si, dupa s$atul deputatului, mam adresat
unui contencios% Trebuie sa astepti nsa si nu te supara daca )am trimis eu, nainte, 1S< lei, pensia pe prima
luna% Te pun n $rigare si pe dta si pe coana ;o$ica, daca nu mii napoiati cnd luati pensia etc%+%%%
n casa Anisoarei, obisnuit acolo, cunoscusem un )ag a)ocat, dansator, $oarte cautat de $emei, pe care le
n)ata, c&iar pe cele mai reputate ca dansatoare, un dans nou, la moda: tango% Era uimitoare docilitatea cu
care ele, att de $rumoase si calde, bune de mbratisat, e>ecutau n bratele lui miscarile pe care le dicta,
rabdarea cu care re$aceau de zece ori un pas, ca si autoritatea plictisita cu care le $acea obser)atii% *enise
si el de prin cabaretele Parisului, adus de razboi, si $orma, cu noi si alte )reo treipatru perec&i tinere,
+banda noastra+, cum spuneau, cu oarecare orgoliu, $emeile%
E)ident, ma ntreb uneori daca eu numi $ac singur aceasta su$erinta, daca nu cum)a, prin e>ceptie, oricine
)orbeste despre dragoste nar trebui sa se ndoiasca si sa e)ite sa )orbeasca n numele celorlalti ba cred
ca niciodata nar trebui sa $oloseasca, )orbind, persoana a treia pentru ca sentimentele pe care le ncearca
sunt incomunicabile, )orbele cu care sunt etic&etate nu corespund aceluiasi continut si, c&iar daca e )orba
de acelasi continut, intensitatea si durata sentimentului pot $i nes$rsit de $elurite, caci unul poate su$eri
atroce ca ne)asta lui prinde pe sub masa mna )ecinului, pe cnd altul ia asta drept o nuanta $ara
importanta, nct oricine iubeste e ca un calator, singur n speta lui pe lume, si nu are drept dect doar sa
banuiasca aceleasi sentimente si la altii, cta )reme nu corespunde cu ei dect prin mi8loace att de
imper$ecte de comunicare, cum e cu)ntul% mi ziceam ca )ad poate prea mult rau acolo unde nu e% #e
pilda, cu una dintre acele $ormule simpliste si stupide, mi se spune de catre cei din 8urul meu ca su$ar atta
numai din cauza ca +sunt gelos+% *or sa spuna ca $ara nici un moti) temeinic, mai mult dintrun $el de
structura )icioasa su$leteasca, necon$orma cu normalul si realitatea% E nca una din $ormulele acelei
enormitati care e conceptia meta$izica a dragostei, $ormula care nu e>plica n realitate nimic, cum, de pilda,
alta $ormula meta$izica, $olosita
acum cte)a zeci de decenii, nu e>plica n $izica nimic si totusi era $olosita cu $urie: +Natura are
oroare de )id+%
Nu, nam $ost nici o secunda gelos, desi am su$erit atta din cauza iubirii%
!ata, de pilda, aceasta ntie zi cnd a nceput nelinistea mea, din cauza lui 9% %%% Anisoara, care ntrun $el
a)ea mania e>cursiilor +n banda+, a caror promiscuitate mie mi $acea sila, a &otart ca de
;$ntul Constantin si Elena 5cadea acum ntro smbata, iar luni era o alta sarbatoare6 sa $acem o e>cursie
de trei zile la )ie, la niste prieteni comuni, la 'dobesti, cu automobilele unora dintre ei% #e la nceput ma
ener)at urcarea n automobile% #e )reo douatrei ori ne aran8asem n cele trei masini si de douatrei ori neau
sc&imbat, caci era cine)a important care nu se simtea bine plasat% n realitate, $emeile cautau sa se
gaseasca la un loc cu barbatii care le interesau, iar cnd nu izbuteau de la nceput, stricau totul, sub
prete>te dintre cele mai neserioase% Partea dezagreabila era ca urcam si coboram $ara sa stim de ce, iar
asta ni se comunica simplu de catre cei mbu$nati si initiati sumar%
!ar ne dam 8os/ #ar ce e, $rate, nu se mai termina/
Aici raspundeau ridicaturi din umeri plictisite, ale celor care se aran8asera bine si acum se temeau
sa nu li se strice socotelile%
Cea mai mare surpriza a $ost pentru mine ca ne)astamea nsasi, $oarte ascultata din cauza $rumusetii ei, si
a carei participare constituia un $el de moti) de succes pentru e>cursie, era aceea care a deran8at de doua
ori pe toata lumea, ca sa izbuteasca sal aiba n masina noastra pe 9%, dansatorul abia cunoscut cu doua
saptamni nainte% Eram obisnuiti, de doi ani de zile de cnd ne iubeam, sa consideram cu indi$erenta tot
restul lumii, sa ne simtim bine oriunde suntem mpreuna si mai ales singuri, n mult prelungite con)orbiri,
s$rsite adeseori n )oluptate% Un drum, o e>pozitie de tablouri ne placea mult mai mult daca ne puteam
comunica si )eri$ica reciproc impresiile% Cnd eram n lume si nu puteam )orbi unul cu altul, simple sursuri
sau pri)iri lungi e>plicau pentru noi situatia, caracterizau momente, ca n baza unei ntelegeri att de
statornicite despre lume si a unei obisnuinte de a comunica att de per$ecte, nct )orbele erau oarecum de
prisos% ;ocoteam ca si aceasta e>cursie )a $i o )oluptuoasa incursie n )iata celorlalti, n $olosul nostru, al
amndurora, si iata ca, de la nceput, staruia sa aiba n intimitatea noastra un dezagreabil intrus% Asa
credeam numai, n prima clipa, dar am nteles mai trziu, mai mult mort, ca intrusul, n patima apropierii lor,
eram eu%
#in ntia clipa, $ireste, pre$erinta ei neocolita, neascunsa si lacoma, a pus ntre mine si acest domn, )enit
pe un drum necunoscut trecutului nostru, o senzatie de stn8enire% El stia ce )rea ea, eu stiam de
asemeni, si mai ales amndoi stiam unul despre altul ca stiam 5si probabil si ea la $el6 si nici o marturisire
nu ar $i a)ut nimeni cura8ul sa
$aca% Am e>agerat, e)ident, politetea, n e>ces de )orbarie, ca sa ma arat cu prisosinta binecrescut%
#ar nu%%% dar nu%%% po$titi%%% de ce nu%%%/ ;tau $oarte bine%%% nu, nu ma deran8eaza% #umnea)oastra/ A%%% bun
atunci%%% per$ect%%% Tu stai bine/ 5ne)astamea era la mi8loc ntre noi doi6% A%%% atunci $oarte bine, )a $i o
calatorie $oarte $rumoasa%%% A)em o )reme minunata, de mai, nici prea cald, nici prea racoare%%% Cnd
a8ungem/ #a/ Tocmai la unu/ ;a speram atunci ca nu o sa a)em nici o pana de motor%
Pe drum, ne)astamea na trait dect prezenta lui% Toate comentariile lea $acut numai pentru el sau cu el%
A)ea o )oce usor emotionata la nceput am crezut ca din cauza soarelui si aerului nrourat al diminetii si al
cmpului si rele)a cele mai nensemnate nimicuri ale drumului, cu e>clamatii% #aca masina era sa calce un
crd de gste, ea scotea un $el de inter8ectie usoara, )reun A? care pornea nsa din toata intimitatea ei de
$emeie si )rea sa spuie cu totul altce)a dect spunea% #aca era o casa cu prid)or $rumos, ea arata n graba:
Ai )azut/ caci n timpul acesta masina trecuse% Plouase putin n a8un si nu a)eam acum $ir de pra$ ca sa ne
tulbure pri)irile, dar nceputul de nelamurire era nauntru% Nu mbracaseram nici &alaturile de dril, nu
pusesem nici coi$urile de crpa si nici oc&elarii% Rezemata de noi doi, ne)astamea era de o )oie buna
prima)aratica% 4ratul stng i era petrecut peste bratul meu, drept n $ata, de il simteam, de la cot pna sus
la nc&eietura omoplatului, si n acelasi timp i simteam toata talia, parca si cu )iata organelor din ea, cum
poate se simte se)a n copaci, caci antebratul meu era usor spri8init pe soldul ei% #esigur ca si el sta tot la
$el%
Tot $iindca nu era pra$, masinile mergeau una lnga alta, lunduse din cnd n cnd, la ntrecere, si atunci
preaplinul de )iata al celor care treceau nainte se mani$esta n inter8ectii biruitoare, n saluturi cu minile si
batistele%
#upa *alea Calugareasca, una dintre masini a a)ut o pana si neam oprit cu totii pentru ca stapnii si
conducatorii sa repare raul n graba% Am ntrziat totusi aproape un ceas% Ne)astamea a )rut sa aiba ramuri
dintrun mar n$lorit, putin mai n de)ale de unde eram noi, iar el sa o$erit sa i le rupa% ;au dus amndoi si ea
sia umplut bratele cu ramuri, de parea, blonda si cu oc&ii albastri, o icoana mpodobita% Placerea lor trecea
nepasatoare peste $aptul crud de a sluti un pom% ;a lasat $otogra$iata apoi, caci el era +asortat+ cu tot soiul
de nimicuri, ca un snob la curse, si, $ireste, +aparatul+ nu lipsea%
Nam putut sa nu bag de seama, de sus de unde eram, placerea cu care ea se lasa spri8inita toata de el,
cnd au urcat rpa iar, pna n sosea, dupa ce masina a $ost reparata% #upa 4uzau, am nteles ca nu mai
putem $i la ora mesei la 'dobesti si neam &otart sa prnzim la Rmnicu;arat% ;i aici, dupa ce neam
asezat cu totii, ne)astamea a gasit ca ar $i mult mai buna alta masa, asezata mai n $undul gradinii% ;i
neam sculat toata lumea, ca sa ne mutam lnga ea, caci din pricina ca ntrziase putin sa se spele pe mini
si sa se pudreze, locul lnga 9% il luase alta% (ireste ca eu i rezer)asem locul lnga mine, dar a trebuit sa
$ac la $el cu ceilalti% Acum erau amndoi alaturi, iar eu, cam la colt, ntre un domn batrn si o doamna urta%
(iecare credem ca $emeia care ne iubeste are, pastrate pentru noi, anumite mici gesturi de mngiere si
$rumusete, gesturi carora noi le dam un anume nteles si ne e o su$erinta crncena sa )edem ca le are si
pentru altul% E stupid, dar $aptul ca ea a gustat din $elul lui de mncare cu po$ta si ea stia ce )ie placere mi
$ace mie acest gest, caci mi dadea po$ta de mncare c&iar daca eram bolna) ma abatut cu totul% Am surs
n dreapta si n stnga nsa, $acnd dureroase s$ortari, ca sa nu se bage de seama ca dau importanta unor
asemenea nimicuri, caci ar $i atras atentia si comentariile tuturor% #ealt$el, cred ca lumea le da importanta
numai atunci cnd obser)a ca si barbatul le da, $iindca pe ea numai +drama+ o intereseaza%
"a s$rsitul mesei au cerut singuri clatite si acest gest, $acut n comun, era la ei att tendinta de a se
distinge ca ade)arata perec&e, ct mai ales un soi de educatie a simturilor, n )ederea unei mari pasiuni% n
genere, n toate gesturile unor amanti care se apropie e un $el de intentie de corespondenta, nemarturisita
dar e)identa, ca o con)entie ntre cei care si scriu, $ara sa se cunoasca, si dau un rendez)ous 5el o $loare
albastra la butoniera, ea alta la $el la piept6%
Am a8uns la 'dobesti pe la P dupaamiaza abia, caci masa sa prelungit ndestul% A $ost si acolo, se ntelege,
o problema a distribuirii camerelor, caci am $ost mpartiti toti musa$irii n trei $amilii deosebite% Am trecut un
timp prin ade)arate minute de groaza% Au cautat, cred, sa $ie iar ct mai aproape, dar eu am izbutit, $ara sa
am aerul, sa locuim deosebit%
Auzisem de scandaluri, cnd, noaptea, $emeia a trecut n camera )ecina, la un domn si ma gndeam ce ar
de)eni situatia mea 8alnica de la prnz, ridicata nca, la o potenta nzecita, a doua zi, dupa o ast$el de
ntmplare% ;unt clipe cnd ura si dezgustul meu pentru $emei de)in att de absolute, ca socotesc ca de la
oricare dintre ele te poti astepta la orice% Ast$el ca, ntro e>cursie, so descoperi n camera unui domn, nu
mai mi se pare imposibil, cu toata oroarea pe care mio inspira o asemenea in$amie, ori de unde ar )eni, iar
o iubire de aproape doi ani nu mi se pare deloc o piedica pentru o $emeie, care, cnd iubeste iar, e gata
pentru toate nerusinarile si imprudentele% 4inenteles, trebuie sa $ii dintre cei care cred n nobletea
$eminitatii n general, dintre cei care au ne)oie sa adore cu ade)arat $emeia, dintre cei care au 8ucat totul pe
cartea ei, ca sa )orbesti de +nerusinare+ si de +in$amie+, altminteri totul ramne un amuzant desen, o
+$ermecatoare a)entura+ buna de tratat cu indulgenta si sarmanta ironie anatol$ranciana, ca, de pilda,
murdaria unui catelus de rasa pe co)or%
n cele trei zile, ct am stat la 'dobesti, am $ost ca si bolna), cu toate ca paream uneori de o )eselie
e>cesi)a% mi descopeream ne)asta cu o uimire dureroasa% ;unt cazuri cnd e>pertii, ntrun tablou )ec&i,
dupa $elurite spalaturi, descopera sub un peisa8 banal, o madona de )reun mare pictor al Renasterii% PrintrE
o ironie dureroasa, eu descopeream acum, treptat, sub o madona crezuta autentica, originalul: un peisa8 si
un cap strain si )ulgar% Ei doi, oricum se $ormau grupurile, erau nedespartiti% #ealt$el, erau si cei care si
impuneau, cu autoritate parca acceptata de toti, initiati)ele% *izite n mpre8urimi, plimbari, sporturi si 8ocuri
n )ie% 4a, de multe ori, dispareau singuri si se $aceau asteptati% Asa, a doua zi, au )enit la masa dupa ce
toata lumea se asezase% ;e stia ca numai pe ei i asteptam, deci situatia mea era dintre cele mai ridicule,
caci ntrzierea lor, desi nu era poate din pricina ca se gaseau amndoi ascunsi n )reo camera, se preta
totusi la cele mai dezagreabile sugestii% i rezer)asem locul din dreapta mea, dar ma deprimat ca nimeni na
ocupat locul care trebuia sa $ie n dreapta ei%%%
Era un $el de o$icializare a situatiei, care mi nnegrea su$letul% 0a ntrebam daca ea nusi da seama de
aceasta realitate, daca nu simte piedestalul de ridicul pe care ma suia%%% Cnd au )enit 5ea $oarte a$ectata si
surzatoare6, pri)iti cu capetele ntoarse de catre toata lumea, a tinut sa ma mngie pe obra8i% Nu stiu daca
a $acuto numai pentru ca se stia )ino)ata, sau daca logica ei nu a )rut cum)a sa creeze si un soi de
ec&ilibru cu mngierile pe care le distribuise%
0asa nsasi a $ost un nou prile8 de c&inuri% A luat, binenteles, iar din $ar$uria lui, ia turnat din pa&arul ei, cnd
el a cerut ser)itorului sai dea )in% ncercam sa nnod con)orbiri cu o )ecina destul de $rumoasa din stnga
mea% As $i izbutit poate sa creez un $el de )itrina de amor propriu pentru sal)area situatiei, dar miera totul
indi$erent, caci eu stiam ca aici nu e )orba de o pre$erinta sau de un 8oc de o clipa, ci de toata dragostea
mea, de un trecut cald si luminos de doi ani, de o des$igurare iremediabila% Eram deci trist, cu toata truda de
a surde% 'rc&estra, anga8ata de gazda noastra pentru tot timpul ct )om sta acolo, a cntat un )alsboston,
din cele scrise pentru cerintele modei si clipei, dar cu ade)arat $rumos% Ne)astamea si el lau cerut de
repetate ori, iar eu, care a)eam, de asemeni, cu ea romanta noastra pre$erata, am banuit ca l )or repeta,
pentru ca le place 5pentru ca e asociat cu o placere intensa a lor6 si ca l )or $ace un $el de +memento+ al
acestei iubiri n )iitor% Un cntec din acela pe care, c&iar cnd dragostea sa s$rsit, amantii nul pot asculta
$ara sa simta ca po8g&ita de pe cicatricea su$letului se rupe ncet% Eram, se )ede, att de palid, ca o )ecina
din $ata mea ma ntrebat, surznd sters: +Esti gelos/+ Am raspuns cu alt surs grabit: +A, de ce/ asa
glumesc $emeile+%%% ca sa arat ca nu su$ar, caci am nteles ca aci mai erau si alti barbati n situatia mea, ba
aproape toti, dar nici unul nu su$erea, si din cauza asta nu erau
ridiculi, pe cnd eu singur $aceam s$ortari nereusite ca sa arat ca nu dau importanta neplacutei ntmplari%
0a c&inuiam launtric ca sa par )esel, dar nu puteam suporta prea mult minciuna si oc&ii mi de)eneau, de
la ei, tristi% ;i daca as $i putut sa ma stapnesc n clipa asta, as $i izbutit poate sa ntorc situatia% *ecina mea
din stnga era, daca nu mai $rumoasa, cel putin tot att de interesanta ca ne)asta mea, si nca si mai
tnara% #aca nu +dicta+ ca aceasta, era ca, $iind, cel putin n mpre8urarea asta, mult mai delicata, nu cauta
sasi impuna cu )ulgaritate capriciile, asa cum $acea $emeia mea% n sc&imb, nas $i pierdut nimic, a$ara de
amintirea attor nopti nalte si mai ales a attor tristeti trecute, de)enite scumpe prin mpartasirea lor cu ea,
iar toate acestea nu mi le putea da nimeni% Am raspuns deci cu 8umatate su$let )ecinei din stnga% 0a
ntrebam numai daca ne)astamea nusi da seama unde ntrade)ar )or a8unge lucrurile, sau daca o $ace cu
intentie, caci n cazul acesta, orict ar $i sngerat ruptura, orict ar $i $ost de grea parerea de rau, as $i
plecat imediat si n cte)a saptamni as $i di)ortat%
ntre timp, ener)at ca ea asculta cu o atentie pasionata, dei de)enisera oc&ii stralucitori de tot, ce spunea el,
am cautat sa prind cu urec&ea% i e>plica, numai, n termeni te&nici, si asa cum i stia el, deosebirea dintre
motoarele automobilelor $rantuzesti si cele americane% 0iam adus aminte de )remea cnd audia la $el
matematici complicate, pentru mine%
Catre s$rsit, sa mai petrecut o mica si semni$icati)a ntmplare% Noi ramasesem nca la masa si n 8urul
nostru se $acuse grup% Cti)a comeseni se asezasera n largi $otolii de trestie si se depanau banalitati
curente% ndeosebi, o $emeie urtica si nu tocmai tnara pro)oca nai) pe 9%, care nu o baga n seama
dect att ct i trebuia ca sa $ie interesant $ata de ne)asta mea% ;i cnd aceasta urtica ia cerut un pa&ar
de )in, ngm$at si cu )ointa prostcrescut, a re$uzat sa ntinda mna si sa toarne din cara$a de pe masa% A
$ost un moment penibil si $emeia, care contase imprudent pe $armecele ei tomnatice, a ramas ncremenita%
A inter)enit atunci ne)asta mea, poruncind:
Te rog sa torni un pa&ar de )in doamnei%
;i cum el nu $acea nici o miscare, iar eu ma consideram absent sa sculat si a o$erit singura pa&arul de )in
cerut% Era un gest al ei din )remea cea mai buna, dar n acelasi timp si un indiciu ca ea, simtindu se
pre$erata si stapna, putea, ca o aristocrata a iubirii, sa $aca orice gest, $ara sa se umileasca, asa cum
regele ;paniei spala n Moia 0are doisprezece cersetori pe picioare%
#upamasa, sau )izitat unele dintre pi)nitele +celebre+ ale 'dobestilor, de sute de pasi sub pamnt, cu
butoaie mari ct rezer)oarele de petrol parca% Am gustat nenumarate soiuri si calitati, dupa ndemnul
podgorenilor, toti meridionali si $lecari, cnd e )orba de )inul lor%
Cea mai dureroasa mpre8urare pentru mine a $ost masa de seara, din a8unul plecarii% El sa ratacit, ntrziind
de data asta cu o bruna mica si neastmparata, n timp ce toti ne asezasem la masa, ne)asta mea acum
lnga mine% Un $ost ministru, mare podgorean de aci, care ar $i )oit sa stea, probabil, de )orba cu ea la
masa, a ocupat locul liber din dreapta ei, nestiind ca e rezer)at% A de)enit li)ida, dar na a)ut cura8ul sa spuie
nimic intrusului% n sc&imb, cum noi eram asezati cu spatele la intrare luam masa ntrun prid)or cu cerdac
imens n$lorit cu glicine si zorele la $iecare douatrei secunde ntorcea ener)ata capul, sa )ada daca )ine% #e
la o )reme nu se mai putea stapni% !mensii oc&i albastri de copil erau tulburi si si musca ndurerata,
deseori, buza de 8os moale si rosie% Nu putea mnca nimic, caci de data asta cei ntrziati nau mai $ost
asteptati si se adusese la masa% Niciodata nu mam simtit mai desc&eiat de mine nsumi, mai nenorocit% Am
crezut atta )reme ca eu sunt singurul moti) de durere sau de bucurie pentru $emeia mea, iar azi
descopeream ca oc&ii ei sunt gata sa plnga pentru altul, ca su$erea si ea, plapnda, ceea ce eu nduram
ros n adnc, de doua zile, dar ea pentru un om care mie mi se parea cel dinti )enit% Erau aceiasi oc&i
nlacrimati din )remea care a precedat casatoria noastra, cnd eu no iubeam si cnd o lasam usuratic sa
astepte 8umatati de ora si mai bine, ntrziind la rendez)ousuri, cnd ea mi $acea reprosuri nlacrimate si
s$sietor resemnate, care ma tulburau adnc, ma re)oltau mpotri)a mea nsumi, si care au s$rsit prin a ma
lega de ea cum se leaga o ruptura organica prin aderente% Pre$eram, pe )remea aceea, pe o colega a ei mai
subtirica si mai spirituala% Ea su$erea si nu ascundea nimanui ca su$era, ca si acum, caci nu are orgoliul
aspru de a nu se da n spectacol% E si una din cauzele pentru care eu acum ndur atta, caci ea, nesu$erind
de acest e>&ibitionism sentimental, crede, nestiind ct de greu ma stapnesc, ca nici eu nu su$ar% 0ai ales
ca eu, daca ma rasucesc de durere e tocmai din cauza spectacolului pe carel da ea, $iind att de ridicula ca
su$era% Caci asta $acea situatia mea si mai 8alnica, deoarece paream si mai mult de prisos, dureri si bucurii
se ntmplau $ara mine, tocmai cnd ea atragea luareaaminte a tuturor% #upa ce ea sia tot sucit gtul,
uitnduse napoi, a )enit si el, ntr ade)ar, cu $emeiusca )ie si neastmparataA si li sa $acut numaidect, prin
ng&esuirea celorlalti, un loc de $a)oare oarecum, caci alti ntrziati trebuiau sa se multumeasca sa stea
tocmai la coada mesei% El a continuat sasi n)aluie )ecina n gri8i mngietoare si +tandre+, iar spectacolul
acesta parea insuportabil ne)estei mele% Nu putea mnca nimic si a)ea o $igura de animal ranit% 0a
ntrebam: ea nusi da seama ca si eu su$ar tot att de mult/ Cum e cu putinta atta insensibilitate/ *ecina
$ara lucru de )iza)i a ntrebato, ironic si, e)ident, destul de tare, daca +su$era+, si mi se parea ca n )iata
mea nu mi sa adus o insulta mai mare dect sa $ie ntrebata ne)astamea, $ata de mine, daca su$era
din cauza altuia% 0am gndit sa las $urculita n $ar$urie si sa ma scol nentrziat, mnios, de la masa,
plecnd apoi dea dreptul la gara% ;i as $i $acut asta daca eram numai un amant, nu si barbatul acestei
$emei% ntre doi amanti situatia este, desi mai complicata dect se 8udeca n mod primar de catre lume,
negresit in$init mai simpla dect ntre sot si sotie% Nu tia placut o $emeie numai pentru trupul ei, numai pentru
surprinderea $ramntarii ei se>uale, caci placerea si neplacerea se cauta si se des$ac asemeni perec&ilor la
cadril% #ar tiai aleso ca ne)asta% n realizarile naturii orice om e un e>emplar unic si inedit% #in toata $ilozo$ia
se desprinde cel putin acest ade)ar ca omul cu constiinta $iind pentru el creatorul lumii, ca reprezentare,
odata cu moartea lui moare nendoielnic si lumea% ;i el si alege, liber, o alta constiinta, pe care o socoate
egala cu a lui% *a $i to)arasa si mostenitoarea lui, a memoriei lui, i )or spune copiii lui mama% Nu sunt
religios, dar cred ca, datorita unei pure elaborari spirituale, totusi, ceea ce are, zguduitor de pro$und,
catolicismul e aceasta dogma, ca sotul si sotia sunt predestinati de la $acerea lumii, ca peste catastro$ele
)ietii, uniti si egali unul cu altul, $atan $ata unul cu altul, ca n aceasta )iata, )or $i si n )esnicia )iitoare% E si
una dintre cele mai $rumoase imagini create de gndirea omeneasca% Nui )orbea aici despre +8uramintile
amantilor+, caci si eu a)usesem amante caremi +8urasera dragoste eterna+ si pe care nu le luasem n serios,
iar dupa +partide+ mai mult sau mai putin ndelungi de placere, le parasisem, cu toate lacrimile lor, la cele
dinti coc&etarii cu alti barbati%%% ;a a8uns, n acest )eac, sub in$luenta )ulgara a literaturii, la conceptia
plezirista a casatoriei, cnd omul, n loc sa se duca la un stabiliment anume, si aduce o ne)asta acasa pe
care, dupa douatrei luni, o concediaza $ara nici o alta $ormalitate dect, uneori, o despagubire baneasca%
Asa am gndit n )remea cnd, dupa ce atta su$erinta din partea $emeii ma nduiosase, iam cerut sami
de)ie ne)asta% 0i se daruise cu totul% i spusesem loial ca nu o )oi lua de sotie simi raspunsese cu un surs
palid si dumnezeiesc: +'rice sar ntmpla cu mine, )reau ca tu sa ma $aci $emeie% Am su$erit prea mult din
cauza ta% Nu te )ei simti n nici un $el, absolut n nici un $el, ndatorat $ata de mine% Poti sa ma gonesti n
zorii zilei si sa nu ma mai primesti niciodata n casa ta%+ (ireste, cu)intele ei erau nealese, dar e>presia era
de o coplesitoare precizie% (usese nti amanta mea, deznada8duita de )oluptate, dar peste ct)a timp ea
purta numele meu, pe care nul purta nici una dintre surorile mele maritate% ;i intimitatea noastra crestea si
se adncea ca o lume noua cu pri)elisti prelungi de ntiul ceas%
Ce nsemnau acum toate aceste simtaminte si gnduri pentru $emeia de lnga mine/ Absolut nimic% ;i eu
ma simteam imbecil si ridicul, $ara simtul realitatii, si nai) ca un predestinat +coarnelor+, ca sa $i gndit att
de mult despre o $emeie, care, punnd n cumpana tot acest aparat
maiestuos si scrobit al sentimentelor mele, le pre$era $ara gri8a, lacom, strngerea n brate a unui
necunoscut pna acum cte)a zile% Prabusirea mea launtrica era cu att mai grea, cu ct mi se rupsese
totdeodata si a>a su$leteasca: ncrederea n puterea mea de deosebire si alegere, n )igoarea si e$icacitatea
inteligentei mele% ;unt gu)erne, n tarile din Apus, care primesc $oarte des, si pe c&estii importante, )oturi
mpotri)a din partea adunarilor lor nationale% #ar nu gasesc ca e cazul sa traga de aci )reo consecinta%
Cteodata, aceleasi gu)erne nsa asaza toata greutatea e>istentei lor pe un lucru de nimic si +pun c&estia
de ncredere+ uneori pe un simplu ad8ecti) ntrun articol de lege% !ar daca atunci )otul le e mpotri)a, se
prabusesc% Unii barbati nusi iau ne)estele n serios 5e drept ca eu ma ntreb, de ce sau nsurat atunci/6 si nu
gasesc niciodata ca e cazul sa traga consecintele% Eu 8ucasem totul pe aceasta $emeie si trebuia sa trag
acum toate consecintele care se impuneau: des$iintarea mea ca personalitate% Trebuia deci sa ma scol de la
masa si de lnga aceasta iubire, pentru totdeauna% #ar stiu ce )ointa de $ier si rece am una dintre amante,
care, n nai)itatea ei )ulgara, ncercase sa ma con)inga pentru un trg con8ugal, mi cerea apoi cu groaza
sa nui mai zmbesc, caci zmbetul meu plutea cu o indi$erenta de moarte, de nen)ins si stiam ca o data
$acut gestul acesta, nici lacrimi, nici e>plicatii nu ma )or mai $ace sa re)in% 0iam impus sa ndur totul pna
cnd )oi $i singur cu ea, ca sa am un cu)nt ultim% Ade)arul e ca imensitatea catastro$ei mi $acea su$letul
palid, caci nu stiam singur daca orict de ndr8ita )ointa mea siluindumi simtirea, )oi a)ea cum)a puterea
sa ndur totul, $ara sa se s$arme n mine organe, care niciodata nu se )or putea re$ace% ;peram, de
asemeni, ca nca nu sa ntmplat nimic si ca )oi putea readuce acasa iubirea mea, cu simple cicatrice ca de
)arsat pe obra8i% 0am pastrat mai departe n +ipotezele+, pe care desigur ceilalti continuau sa le $aca asupra
starilor noastre su$letesti, interpretndule cum interpreteaza sa)antii microbii la microscop, resemnat sa
suport compatimirea lor, ca pe niste rme care urca trnduse umed pe mine%
Acum era lnga mine, ndepartata ca la mii de -ilometri, 8ucnduse ner)oasa cu $urculita si cutitul, pri)ind
palida cu oc&ii mari albastri, nduiosati, spre cel care, dinadins parca, nici nu se uita la ea% Toata lumea si
plimba pri)irea de la ea la el, a$ara de $ostul ministru, care nu ntelegea, $ireste, nimic% Nui puteam
surprinde pri)induma si pe mine, dar i g&iceam ca ma gasesc, lnga aceasta mica drama amoroasa, ridicul
si deplasat, ca un talger cu mamaliga lnga un compot%
0a trudeam totusi sami creez un alibi moral% Am $ost bucuros cnd, dupamasa, sau organizat partide de
8oc de carti% ntrun salon mare, cu toate $erestrele desc&ise spre prid)orul cu masa pusa si spre cerdacul n
care se dansa acum, sau asezat trei mese )erzi de poc&er, complet nzestrate, de la bratele purtatoare de
scrumiere si pa&are,
pna la $ise si carti noi, asa cum se obisnuieste n pro)incie, unde 8ocul de carti e practicat sa)ant, cu toate
dic&isurile lui% Pna dupa miezul noptii, am pierdut suma cu care poate as $i putut cumpara un automobil%
Nu eram dect cu oc&ii pe $ereastra, cu tot cosul pieptului de)astat de serpi )ii ascunsi sub camasa%%%
neizbutind sa ma concentrez, cu toata ndr8irea mea% ;c&imbam mereu gresit, nu obser)am cte carti au
luat ceilalti, relansam $ara sa bag de seama ca asteapta altii cu carte superioara, n dreapta mea%
Partenerii mei se ener)asera la nceput de asemenea sistem de 8oc, pe urma, cnd )azusera ca pierd si ca
oarecum am de unde pierde, se gndisera, practic, sa pro$ite de mpre8urare%
Cei doi se mpacasera acum si, cu $ata n$lorita de $ericire, ea dansa, de la genunc&i pna la piept greu si
cald lipita de el% *orbea mult, $ara sa nteleg, de departe, cei spune si, $iindca $ostul ministru era si el la carti,
acum amicul ocupa, cnd terminau dansul, locul liber de lnga ea% Crezusem, cu un secret orgoliu, ca toate
bucuriile si durerile ne)estei mele nu pot )eni dect prin mine si din cauza asta simteam acum ca durerea
cea mai insuportabila n dragoste nu e att sa $ii lipsit de o )oluptate, ct sa constati ca placerea pe care o
dadeai si credeai ca singur poti so trezesti 5care, tocmai prin acest ocol ntoarsa, era ade)arata ta )oluptate6
nu mai e, ca o clapa care nu suna% Caci acum totul se petrecea alaturi de mine, cu e>cluderea mea% Cnd
era 8ocul mai aprig si pierdeam mai mult, unul din partenerii grosi, care credea casi poate permite glume, mi
arunca asa, cu 8umatate )oce: +Ciudat%%%
si totusi pierzi+% 0am n)inetit si era gata sal lo)esc, cnd ceilalti, simtind respiratia mea oprita, au a)ut
sursuri amicale de destindere% Un domn bolocanos, cu mustata paioasa, taiata scurt, cernd carte nea
certat cu bonomie:
0ai datile dracului de $emei% Nu mai dati atta importanta tuturor $leacurilor% Nu )ezi ca si ne)astamea $ace
la $el% #ansatorii acestia se ostenesc si le ncalzesc pentru noi% Eu am si cerut ser)itoarei sami puie un
bideu pentru la noapte n camera% !ar pe urma, atent si important: +Plus potul?+ Au rs cu totii, con)enind, si
au continuat plusurile%
;i era ade)arat ca mai toate $emeile tinere si acceptabile ca $emei +se distrau+ la $el, cu aceeasi intentie de
publicitate, dar la unele dintre ele aceasta intentie era 8usti$icata: nesigure de puterea lor de seductie,
ncercau ne)oia sasi )eri$ice, din cnd n cnd, armele si tineau sa se stie ca au, sau ntrunele cazuri mai
au nca, +succes+% #ar ea/ ce ne)oie a)ea ea de aceasta )eri$icare printrun succes/ #ealt$el, pasionata si
destul de nc&ipuita de $rumusetea ei, nu o )eri$icare cauta acum, ci mergea cu toate simturile, indi$erenta
la tot ce se ntmpla, nu numai n 8urul ei, dar n tot restul lumii, spre destinul ei, acum nein$luentat de mine,
ca pe un drum nou la nes$rsit%
ngaduinta, rabdarea, siguranta celorlalti barbati, dupa ce ma uimit pur
si simplu la nceput, mia de)enit n urma ntrun $el e>plicabila% 0ai toti, desigur, trecusera prin ncercarile
prin care treceam eu, iar sensibilitatea lor nu mai reactiona, asemeni oarecum acelor organisme care de)in
imune $ata de o boala molipsitoare dupa ce au su$erito o data% #ealtminteri, ntelegeam ca eu nsumi,
acceptnd o data situatia, ma )oi obisnui cu ea, nu o )oi mai gasi deloc tulburatoare si nimic nu ma
mpiedica sa )ad ca, mergnd asa nainte, pe nesimtite cum poti sa ridici treptat temperatura apei n care
te a$li $ara sa simti deosebirea as $i putut constitui un tip de acelea de ncornorat de opereta, $ara ca
)reodata, n aceasta e)olutie, sa $i constatat ce)a deosebit%
#in pricina unui 8ucator, partida sa ntrerupt pentru cte)a clipe si am iesit putin n prid)orul larg% #ar nu iam
)azut% Am nteles ca o parte din perec&i nu mai dansau si se plimbau prin gradina din 8urul )astei locuinte,
poate c&iar de ce nu/ si prin )ia imensa, n care se a$lau si casa si gradina, de care nu era despartita
dect printrun gard de srma, si care desigur a)ea destule portite%
9ndul ca ne)astamea sar putea +da+ asa, n timpul unei seri de dans, ntro gradina sau pe aleile unei )ii 5si
a)eam toata sugestia &alucinanta a detaliilor6, ca ar putea re)eni apoi sus, n prid)or, lnga mine, cu trupul
poluat de aceasta mbratisare, mia nnegrit su$letul si ma $acut, rece, sa ma clatin% Ca ea pe care mi se
parea ca o 8igneste orice aluzie, nct daca eram alaturi, n8uraturile att de obisnuite si de plastice, pe
strazile 4ucurestilor, ma $aceau sa caut un $el de re$ugiu sa stea acum rasturnata si cu picioarele goale
pna la 8umatatea corpului ca o tr$a groasa si grabita n gradina publica, mi se parea o catastro$a de
nenc&ipuit% #ar ntelegeam nca o data ca $emeia care iubeste are toate nerusinarile, cu o inconstienta care
pare magni$ica tuturor poate, n a$ara de sotul ei, si pe care eu nsumi, nainte de a $i nsurat, o admirasem
la multe $emei% mi aduceam acum aminte ceea ce una dintre marile scriitoare a e>clamat cu groaza:
+#repturi $emeilor/ ;a $acem din ele, de pilda, magistrati/ ;a ncredintam )iata, libertatea, onoarea si
norocul oamenilor unor $emei, despre care stim ca trei zile pe luna, cel putin, sunt niste animale su$erinde,
inconstiente si turbate/+ 0a gndeam si eu ce trista e>perienta e sati conditionezi $ericirea si cinstea ta de
se>ul capricios al $emeii% Era n mine, orb, un ndemn de moarte, sa pornesc sai caut si sai gasesc n )ie%
Nu coborsera nsa nici n gradina% Erau numai asezati la capatul prid)orului, pe parmalc, si, apropiati,
stateau de )orba% A trebuit sa ma reazem ca sa nu cad, nsa de alta emotie% 0a asteptam la atta rau, nct
acum a)eam porniri de ade)arata si nduiosata recunostinta pentru $emeia care, totusi, na mers pna la
capat n in$amie% 0am ntors cu o stranie liniste la 8ocul de carti%%%
Petrecerea sa s$rsit n zorii zilei% Cea mai mare parte dintre in)itati plecasera% 0ai ramasesera cti)a dintre
8ucatorii de carti, care, pierznd
toata noaptea, cautau, acum, li)izi si cu buzele )inete, sa se re$aca printro lo)itura, dar mai rau pierdeau,
nct, din placere, 8ocul a)ea, trziu, o nuanta de tragic )ulgar% !zbeau cartile de masa )erde, $umau mult, ca
scrumierele pe care nu le sc&imbase nimeni erau ticsite de mucuri turtite% n prid)or si n cerdac, parte la
mesele ncarcate cu resturi de la banc&et, parte n $otoliile de trestie si nuiele albe mpletite, asteptau cu
gurile coclite, dar cu buzele nrosite din nou, sotiile celor care nca mai 8ucau, gazdele, cte)a perec&i tinere,
care nu se ndurau sa se desparta si al caror organism biruitor se re$acea cu $iecare senzatie noua% Acum
urmareau naltatul soarelui, care stropea cu apa de aur )erdele albicios al )iilor si negrul )erzui al padurilor%
Era o impresie de racoare si prospetime peste oraselul din )ale, gata sa se trezeasca, prospetime care aci
sus nu putea birui totusi e>tenuarea $izica% Asteptam, cu seaca nerabdare, o e>plicatie ndr8ita cu ne)asta
mea, dar de )reme ce ea numi ceruse sa plecam, caci nca nu se ndura sa se desparta de el, rabdam% 5CeE
or $i )orbit att/ ce a)eau de +discutat+/ cu ce $raze/ la ce ntmplari au $acut aluzie/ ce a)eau sasi spuna
amndoi/ caci eu numi puteam reprezenta pe ne)astamea )orbind dect cu mine6% A trebuit sa coborm
apoi n beciul unui proprietar )ecin, care nu nea lasat pna nu )om ncerca, mpotri)a oboselii de ma&muri,
un leac parado>al, un singur pa&arut dintrun )in auriu si greu ca untdelemnul, care, luat lnga butoi, a)ea sa
ne limpezeasca desa)rsit mintea%%%
Era soarele sus cnd neam gasit n odaia cu pat larg si scazut, cu perdele de pnza de casa si borangic, cu
$otogra$ii straine, cu carti, n care panglici erau ramase acolo unde se oprise atentia altora si cu sticle de
par$um si apa de colonia pe masa de toaleta, gatita cu oglinda leganata, ncepute de alte mini%
Nam putut s$rsi dezbracatul, dar cum nici nu )ream sa discut cu ea +academic+, iam spus cu o )oce de
mort:
Asculta, draga $ata, sper ca niciodata n )iata mea nu )oi mai trece prin clipele prin care am trecut ieri si
azi%
0a pri)it cu oc&ii mari albastri%
Nu nteleg ce )rei sa spui/
Eram uluit, am ramas cu &aina n mna, am rs ca un cada)ru%
;incer/ nu ntelegi ce )reau sa spun/ ;i ea, a$ectat:
Absolut sincer%%%
Tremuram, aprins si indignat de atta crasa pre$acatorie%
Ei bine, atunci poate ai sa ntelegi alta $raza ce)a mai simpla% ;a ne despartim% "a 4ucuresti ncepem
numaidect, cum a8ungem, di)ortul% #aca )rei sa rami cu amantul dumitale, nam nimic de spus% Cu toate
ca numi mai pot $ace iluzii, dupa cele ce am )azut de ieri pna azi, te rog totusi un lucru% Acum, cnd ai
certitudinea ca )ei ramne toata
)iata cu el, sa e)itam spectacolul si sa nu ne o$erim comentariilor adunarii publice de aici%
Nam )azut niciodata o pri)ire de nger att de obosit si de mirat%
#ar despre ce e )orba, pentru #umnezeu/
#upa cele ce ai $acut azi, mi se pare uluitor sa mai ntrebi despre ce e )orba%
;i, ca un bolna), care nu stie ce sa petrecut cu el n timpul delirului:
#ar te rog%%% te rog, spunemi ceam $acut/
!ndignat si re)oltat de atta ndrazneala, am ntors capul cu dintii nclestati%
Nimic%
;imtinduse tare, staruia ea acum%
Te rog, spunemi ceam $acut/ Te rog%
0iera sila atta, ca simteam ca orice )orba as $i spus, ar $i cazut alaturi%
Nimic%%% *reau sa ne despartim%
Neam dezbracat, dar n pat, cum eu e)itam c&iar sa o pri)esc, a nceput din nou%
;te$ane, te )ad asa suparat%%% siti 8ur ca nu nteleg de ce/ Am nceput sa $ierb de mnie%
mi 8uri/
ti 8ur pe ce )rei%
#ar o clipa mam oprit mirat, ntrebnduma daca nu cum)a gresesc, si mam &otart sai e>plic ceea ce se
pre$acea ca nu pricepe% #ar cnd sa caut, cu uimire, )ad ca nici eu nu am nimic de spus% Ce sai reprosez/
Ca pe drum a stat lipita de mine si de el/ Ca sau cobort sa culeaga $lori/ Ca sa spri8init de bratul lui/
Ca au $acut un mic grup aparte/
Ai $ost tot timpul mpreuna cu acel domn, ai dansat aproape numai cu el%
A rs indulgenta 5ea6%
Ei bine, dragul meu, dar asta e $iresc atunci cnd )ii cu cine)a pe drum, ntro e>cursie ca asta%%% Toate
$emeile au $acut grupuri% ;e creeaza ine)itabile izolari% Nu poti $i $amiliara cu toata lumea si atunci se pare
ca esti numai cu unii% Pe urma, el e un bun dansator%%% toate $emeile din lume danseaza, cred%
#a%%% nsa nu numai cu un singur partener%
#ar bine, aici nu e bal% Am )enit mpreuna pe drum%
Nu%%% nu%%% a $ost un ade)arat scandal% Toata lumea )a pri)it%
Ce scandal/ Ti sa parut tie% Nu ai )azut ca tiam spus toate $emeile $ac la $el/ Asa sunt petrecerile astea% '
data acasa, nici una nu se mai gndeste apoi la cunostintele si ntmplarile de aci% Ai sa )ezi ca nici tu nu ai
sa te recunosti cu toata lumea de aci%%% Esti de o sensibilitate imposibila%
0a mirat aceasta intentie de maturitate n 8udecata ei si eram indignat,
dar taceam% (ireste ca na)eam de obiectat nici un $apt precis, dar asta nu nsemna totusi ca ea nu
mersese, cu trup si su$let, ntro a)entura% A)eam nsa acum certitudinea ca a )inei unor ministri care,
respectnd cu s$intenie litera legii, si permit orice, c&iar cele mai )eroase a$aceri% Cu)ntul e oricnd un
mi8loc imper$ect de comunicare% Tot ce e sens, tot ce e ade)ar, tot ce e continut real scapa, printre silabe si
propozitiuni, ca aburul prin te)ile plesnite%
A)eam totusi n plasa logicii un $apt precis%
Aseara, credeam ca tiai sucit gtul, tot ntorcndute sa )ezi daca )ine la masa%
A, miam sucit gtul, ce idee%%%? miam sucit gtul%%%? si ncerca sa bagatelizeze%
#ar a simtit, din pri)irea mea neteda ca moartea, ca aici nu ncape tagaduiala si, nenorocit inspirata:
A, acum stiu ce )rei sa spui% E cu totul altce)a%%% #aca tias spune ai )edea ca%%%
#ar spunemi atunci%
E un secret al nostru toate%%% madam ;lugeru si madam 9eorgescu% A8unsesem si la +secretul de $amilie+
din 4oubouroc&e%%%
;i era n asternutul strain, de prisos aproape de mine cu tot trupul stiut% Astai tot cemi rezer)a )iitorul/
Corpul $emeii atunci cnd )reau/ Ce sa $ac cu el, $ara celelalte bucurii/ Cnd stiam ca nu e nici el per$ect%
"a un milion de $emei abia de e una ntreg $rumoasa% Restul au ne)oie de indulgenta, de ntelegere% Numai
su$letul poate nlocui lipsurile% ;i su$letul ne)estimi%%%
0iera pielea uscata, capul dur si gol sa poti lo)i cu ciocanul n el, parca tot gtul plin de clti%
0iam ngropat $ata n perna care se ncalzea numaidect, de a trebuit sa sc&imb mereu capatiul, dar $ara
sa pot dormi si nam mai scos o )orba pna trziu dupaamiaza% Ea a dormit, a nadusit sanatos, sa
mprospatat n obraz si n pri)ire, reintegrata )ietii, numai eu parca eram bolna) de uremie%
Cum tot cearsa$ul si perna erau prea calde, cum toate cartile, pe care am )rut sa le citesc, mi se pareau
uscate, am cobort catre ora cinci n gradina% ;e s$rsise parca o sarbatoare, o ntmplare $rumoasa n
lume, care niciodata na)ea cum sa se mai repete si eu supra)ietuiam singur, dar cum dainuieste o coa8a de
lamie stoarsa, aruncata dupamasa%
;oarele mi se parea lesios si cnd am trecut pe lnga bucatarie am simtit mirosul de mncaruri trezite% Au
dat peste mine un grup de c&e$lii, care n zorii zilei se n$undasera ntrun beci si acum ieseau beti turta%
(ostul ministru plngea si tinea sa ma mbratiseze neaparat, umplnduma de bale si )arsndumi )in pe
&aine% A)ea sentimentalismul galagios si plngaret al moldo)enilor la betie, cu promisiuni 8urate la toata
lumea, cu demonstratii si in)ocari lirice de
$ratietate, pentru ca a doua zi, treaz si re)enit la sentimente normale, sa se pre$aca 5si cu o tainica spaima6
ca a uitat totul, a$ara doar de promisiile si legamintele celorlalti% Totusi e sigur ca ei ntre ei, cel putin n
momentele acelea, se iau n serios%
Plecarea napoi a $ost la opt seara% Era ntre mine si el, ca la ducere% N am )orbit dect, rezer)at si
politicos, numai cu el tot timpul, re$uznd, cu sila, toate ncercarile ei de ami capta buna)ointa, pre$acnduE
se, dealt$el, ca ia lucrurile n gluma% 0ai trziu a adormit, sau sa pre$acut ca doarme, rezemnduse cu
capul pe pieptul meu, ceea ce nsa nu mi se parea dect un prete>t ca sai abandoneze lui cealalta
8umatate de corp%
Nimic nu mi sa parut mai simbolic dect aceasta asezare a ei% #aca n as $i stiut despre ce e )orba, daca as
$i $ost sotul nai) pe carel )oia ea, as $i crezut ca un subit si sincer acces de pre$erinta o $ace sa se agate
duioasa de gtul meu, cnd ea nu $acea asta dect tocmai pentru ca asa si putea culca picioarele si
soldurile, aproape n bratele celuilalt% #ealt$el, si mai general socotit, nu era oare cu un nteles deosebit
aceasta mpartire a ei nsasi, pe care o $acea, singura, ntre noi doi/ nc&eiam bilantul sinistru al acestei
petreceri, ca un general n$rnt si $ugarit, promis degradarii si e>ilului, care compara resturile
nspaimntatoare, cu armata $rumoasa si stralucitoare de entuziasm pe care o comanda, la de$ilare, cu doua
zile nainte% #ealtminteri, aceste e>cursii mpreuna, de perec&i tinere, cnd $emeile sunt $rumoase, de)in
mai totdeauna lupte +amicale+, tot asa cum amicale erau acele +tournoi+ medie)ale, numai ca atunci cnd
totul trebuie sa re)ina la normal, dupa $urii nemarturisite si e>plicatii amare, ntocmai ca si n acele pomenite
timpuri, de multe ori cada)re acoperite sunt aduse napoi pe scuturi si targi acasa% Asa cum ma ntorceam
eu cu imaginea $emeii iubite, ucisa% Peste doua zile neam dus ntreaga +banda+ la desc&iderea unui teatru
de )ara si de acolo la un restaurant de la ;osea% Cea $ost la tara sa repetat si aici% #e abia miam mai
stapnit indignarea, indi$erent la comentarii% ' doamna, poate nca tnara, $aimoasa $rumusete a)enturoasa
pe )remuri, care ma pri)ea cu a$ectie totdeauna, cu care adeseori a)eam interesante con)orbiri despre
ntmplarile din )iata, caci n noua coc&etarie pe care sio permitea, de a se mbatrni cu intentie mai
de)reme, era parca din eleganta unui general tnar, retras )oluntar la pensie, a ncercat sa ma mpace%
#e ce atta ener)are/
!am aratat, surznd trist, pe ne)astamea si mia spus, glumind $rumos si cu emotie, nct nu ma
puteam supara:
;tii o )orba, si daca nu o stii, tio spun eu: $emeia nsala numai pe cel pe carel iubeste, pe ceilalti i
paraseste pur si simplu%
!am spus ca asta nu ma consoleaza, dar mia e>plicat ca nu crede ca e )orba de altce)a dect de un +$lirt+%
!am turnat n pa&ar )in auriu, pri)indo mirat:
E o $ormula gresita, $ara nteles la o $emeie% Nu corespunde nici unei realitati, dect daca e )orba de o $ata
care )rea sa petreaca, dar, n s$rsit, sasi pastreze totusi $ecioria $izica 5si care, dealt$el, sar da din toata
inima6, sau de $emei bolna)e, care sar da cu pasiune, dar le mpiedica o)arita de care su$era% 0ai are sens
acest +$lirt+, atunci cnd o $emeie urmareste )reun interes si, ca sal realizeze, $ace toate +a)ansurile+, dar
dupa ce a obtinut ce tintea, se re$uza% ;istem practicat de multe actrite si pro$esioniste nemarturisite% #ar
ne)astamea nu e n nici una dintre aceste situatii si pentru ea un +$lirt+ e o aberatie%
A&, dumneata esti dintre acei care $ac mo$turi interminabile si la masa% #intre cei care totdeauna
descopera $irele de par n mncare%
;unt eu de )ina daca mi se o$era $ire de par n mncare/
Nu, atta luciditate e insuportabila, dezgustatoare% mi nc&ipui ca esti n stare nu numai sati e>aminezi
e>agerat partenera, dar ca, n ultimele clipe ale mbratisarii, sati dai seama e>act de ceea ce simti, ca si
cnd ai asista la un spectacol strain%%%
#oamna, e per$ect ade)arat ce banuiti, dar nc&eierea dumnea)oastra
numai e $alsa% Atentia si luciditatea nu omoara )oluptatea reala, ci o sporesc, asa cum, dealt$el, atentia
sporeste si durerea de dinti% 0arii )oluptuosi si cei care traiesc intens )iata sunt, neaparat, si ultralucizi%
Cu ce placere teas $i nselat pentru aceasta continua neliniste si banuiala a dumitale, si des$acea senzual
o portocala% A)ea o eleganta de marc&iza%
#eci%%% nu mai $i parasit/
Poate ca atunci da, dar as $i regretato toata )iata% ;untem att de toante cnd suntem tinere%
;urdea ndepartat si $rumos, cu parul ei argintiu%%% si eu o admiram att de pasionat, ca toata lumea
parea intrigata ca de o scena de dragoste%
*a $i ne)asta mea, peste un s$ert de )eac, ca $emeia aceasta de lnga mine/ si ce nteles adnc ar $i a)ut
lucrurile%%% )a $i $ost aceasta $emeie la $el cu ne)asta mea/ si imposibila ntrebare )or mai $i altele acum/ si
nca mai $ara sens ntrebare de ce mi se pare posibil numai n trecut, de ce regret ca am pierdut, )enind
cu douazeci de ani mai trziu, trupul cald, cu zmbetul bun si melancolic al acestei $emei/ #ar nu, toate
su$letele acestea de carne si matase de)in prea trziu, si de prisos, bune%
A;TA! R'C@!A A"4A;TRA
Nu iam )orbit ne)estimi o saptamna%
Am mncat singur n birou% Peste cte)a zile, la masa la prieteni, mi sa parut nsa ca rezer)a mea nu mai
are sens, si am staruit toata seara pe
lnga o $emeie $rumoasa, aproape tot att de nalta ca mine% Cnd spun +am staruit+ e un $el de a )orbi%
#upa un usor nceput, ea, dezlantuita, ma coplesit cu prietenia ei% Tot ce a $acut ne)astamea la tara, aci sa
reeditat ntro singura seara% 9% nu era acum de $ata% Ca sa nu para prea suparator, $emeia a dat o nuanta
de gluma lucrurilor% A declarat ca daruieste pe barbatusau ne)estei mele, ca ma iubeste, a $acut scandal
cnd mia luat cine)a locul de lnga ea% Am )orbit despre $emeile grase si slabe si, ca sami arate ca ea e
numai nselator slaba, n $ata tuturor, mia luat mna si mia puso, apasat, pe soldul ei plinut%%% ;trnge?%%%
Eu, uluit, a)eam aerul ridicul al lui !ose$ n casa lui Puti$ar% Cum ma lasa un moment liber $ugeam, dar ma
cauta si ma aducea napoi% ;cita, dezorganizata, ne)astamea era )nata, glumea galben, iar de cte ori
mi aduceam aminte de ea si o pri)eam, i ntlneam oc&ii mari si ndurerati asupra mea%
Noua mea entuziasta ma silit sa dansez cu ea, desi dansam prost% Pe urma ma luat de mna si ma dus
ntrun salonas cu di)anuri: +@ai, sa $im singuri+%
Eram stn8enit de parca numai n strac&ini calcam% Neam rezemat, lungiti unul lnga altul si ma ntrebat tot
soiul de prapastii% Cnd sa abatut din ntmplare cine)a pe la noi sa n$uriat, sa dus la birou, a luat un toc si
&rtie, a scris un a$is: +!ntrarea oprita%%% perec&e amoroasa?+ Cei care )eneau, citeau, rznd ca de o gluma
buna, si plecau, cerndusi scuze ipocrit% 9lumea, $ireste, dar asta na mpiedicato sasi $ramnte snii de
coastele mele si sa ma sarute, cnd i se parea ca nu )ine nimeni%
!am spus ca trebuie sa $im cuminti, mam smucit si am plecat% 0iera rusine de rolul grotesc, de siluit de o
$emeie, si ma gndeam la situatia delicata n care sotia asta )ulgara cu gluma ei menita sa masc&eze abil o
purtare mai precisa si punea barbatul% Nu mi se parea su$icienta scuza ca e )ino)at ca nu stie sasi
stapneasca ne)asta si nici nu mi se parea ca +trenurile nu trebuie lasate sa treaca+ sau ca trupurile
+sarmante+, care se doresc si se ntind, sunt deasupra oricarei +ridicole $ilozo$ii+% #ealtminteri, ca sa se poata
trece puntea periculoasa, se $ace aci un cadril de nai)itati% (emeile, ca sa poata realiza toata a)entura, se
pre$ac ca o socotesc ca pe un 8oc nai), dar n acelasi timp barbatul serios +care nu stie sa pro$ite+ e acuzat,
el, de +nai)itate+%
"a ele nsa nai)itatea, pre$acuta si cu scop precis, e dintre acelea pe care o practica unii escroci, n primele
momente, +$acnd pe prostii+ n $ata unui 8udecator de instructie, declarnd ca au ncasat cecul $als la
banca, n gluma, ca sa $aca o $arsa unui prieten de la @amburg% #ar 8udecatorul, stiutor, cu pri)irea rece,
pune zmbind lucrurile la punct% (ara gri8a de spectacol, ca un animal ranit, ne)astamea se trntise ntr un
$otoliu si nu )orbea cu nimeni% Noua mea amica a )enit dupa mine: +Esti un carag&ios+, si mia $i>at o
ntlnire n oras%
Cealalta era geloasa si su$erea% ;imteam acum ca e o 8ucarie n mna mea% Ca puteam so umilesc, so
$ac sa su$ere si mai mult, dar la ce $olos/ mi )enea sai spun: uite ce ai $acut din dragostea noastra, din
bietul nostru trecut% Acesta e idealul tau de iubire, acest continuu asasinat/
Acasa, $urioasa si ndurerata, mia spus:
Acum cred ca ai sami dai dumneata e>plicatii mie%
!am aratat ca nam $acut nimic mai mult dect ea la 'dobesti%
#a/ Eu nu mam proclamat $lirt cu 9%, nu mam pipait cu el, nu mam n$undat, cu anunturi obraznice, ntro
camera cu di)anuri%
E ade)arat ca pna acolo nu a8unsese, dar nu e mai putin ade)arat ca tot eu ma simteam n paguba%
A tinut sami plateasca nsa, cu )r$ si ndesat, ntia data cnd neam gasit iar n +banda+ cu el% A stat mereu,
aproape n bratele lui% mi spuneam ca nu e dect o pedeapsa si ca, daca )rea sa ma pedepseasca,
nsemna ca nui era indi$erent ca eu pre$erasem alta $emeie, deci ma iubea% Cu toate astea, $izic %%%
spectacolul miera de nendurat% Nu a)eam taria sa )ad, orice mias $i spus, cum $emeia pe care o iubesc e
tinuta n brate de un barbat, si iam spuso )ecinei mele de rndul trecut si de data asta, care ma urmarea
zmbind%
#ar daca ai iubi o actrita, care, pe scena, ar trebui sasi mbratiseze patimas partenerul, sal sarute lacom
pe gura/
!am lamurit, cutremurat, cu cea mai simpla sinceritate:
Cred ca niciodata nas putea iubi o actrita%
0am apropiat de di)anul din colt unde se gasea ne)astamea si iam spus ca plecam acasa%
A? Cum asa de)reme/ NuA mai ramnem%
Trebuie sa plecam neaparat, am de lucru mine%
Nu%%% asta nu se poate%%% nu%%% mai stam%%% se supara oamenii daca plecam asa de repede% E nepoliticos%
;cosese oglin8oara din poseta sisi pudra obra8ii%
Cu neputinta%
;i totusi am mai asteptat un s$ert de ora% Era n mine ca o spaima )iu graita%
#raga, nu mai pot ramne nici un minut%
Ei nu%%% trebuie sa mai ramnem%%% )reau sa mai stam putin, sisi desena acum cu ros buzele%
Eu plec%
Pleci $ara mine%
Am pri)ito, acum linistit, ca un mort%
Ela, ti dai tu seama de ce spui/
Te rog%%% )reau sa mai stam%
Nu se poate%%% sub nici un cu)nt, nu se poate sa mai stam% A)ea oc&i mari, stersi si o cuta ntre
sprncene%
Ei bine, nu merg%
Ela, te ntreb nca o data%%%/%%% 9ndestete bine ce $aci% #aca ma duc singur acasa, nseamna ca am pornit
pe un drum de pe care nu ne mai putem abate%
9ndul ca ne)astamea ar putea )eni singura, n zorii zilei, acasa, mi se parea o monstruozitate rece%
Am mai pri)ito nca o data, ca n clipa semnarii unei sentinte, si am plecat% Am asteptat n strada zece
minute si na )enit% Cunosteam la unul dintre &otelurile mici o cocota destul de $rumusica, )oinica si
nespus de )ulgara% !am spus sa se mbrace, am luato cu mine, am duso acasa, am puso sa scoata tot
de pe ea si am culcato n patul tuturor durerilor, nebuniilor si lacrimilor iubirii mele%
Ne)astamea a )enit peste )reo doua ore% Nu stiu daca ser)itoarea ia spus totul, dar cnd a nteles, sa
ngrozit, si nui )enea sa creada% A cazut moale ntrun $otoliu% ;a n$uriat apoi si a )rut sa se repeada
asupra $emeii, care nu prea a)ea de ce sa se teama%
n patul meu, o adunatura de pe strada/
;i cealalta, cu o imensa si tri)iala doza de bunsimt:
Nai dect sa dormi n el, madam, nu sa umbli noaptea teleleica% *edeam, uimit si cu su$letul gol, unde
a8unsesem%
!am e>plicat ca daca $ace scandal si se a$la despre ntmplare, eu o sa trec drept nebun, dar pe socoteala
ei are sa se rda ca de o paparuda% A plecat trntind usa, cu o energie pe care nu io banuiam%
Am $ramntat ntreaga noapte trupul $emeii straine, cu o $urie deznada8duita, ca sami demonstrez ca tot ce
o$era una, ti poate o$eri si cealalta si ca nu merita, ca e ridicul sa su$eri att de mistuitor, pentru att de
putin lucru% ;i parca am gasit ade)arata parerea% Primele trei patru zile, dospind de mnie, nu mia $ost greu
sa ndur absenta ne)estimi% Pe urma nsa, am nceput o serie de ipoteze, n toate sensurile, ca sa )ad ce
gndeste si ce simte acum% Cum stiam ca iubeste pe altul, numi nc&ipuiam ca ndura prea greu purtarea
mea si mi recunosteam dreptul, si ma $elicitam c&iar, pentru ideea buna de a mi crea ultimul cu)nt% 0a
ntrebam )ag daca ne )om mai )edea, daca ne )om re)edea, )reau sa spun, n continuarea liniei trecute,
asa cum, cnd te destepti dupa un )is atroce, reiei )iata ta ntrerupta seara% ;i simteam ca nu, adica nu mai
a)eam reprezentarea unei )iitoare mpacari, cum numi pot nc&ipui azi n ce $el as putea de)eni presedinte
de republica n America Centrala%
#upa o saptamna am simtit neaparat ne)oia so )ad, dar miam re$uzat cu ncapatnare orice prile8% Am
cautat nsa pe o prietena a ei, ca sa a$lu, prin ocol, ce gndeste, ce $ace, daca ntmplarile acestea de
rasturnare si e)eniment egal cu miscarea planetelor, pentru mine, a)eau pentru ea )reo importanta% Nu mi a
$ost cu putinta sa a$lu ce)a% (iindca pe strada no ntlneam ca sai cunosc noul surs, am nceput
sa colind restaurantele, cu batai de inima nca din strada, cu e>aminari usoare a tuturor $emeilor la nceput,
cu re)eniri insistente apoi, de teama sa nu ma $i nselat din cauza palariilor mari si cu o tristete de moarte,
cu impresia ca totul e gol, cnd trebuia sa constat ca ea nu e acolo% As $i )rut sa )ad capul acela mic de
statuie greaca, blond, cu oc&ii albastri, cum e acum n $orma noua, sa )ad daca ma pri)este cu ura, cu
indi$erenta% Printro $atalitate de nenteles nam ntlnito nicaieri% Am reluat legaturile cu toate prietenele ei,
miam $acut dintr una amanta ca sami dea stiri despre ea, dar cum )enea )orba despre ea, totusi, de teama
ca +nu se stie cum se ntorc lucrurile+, numi spuneau o )orba, e)itau orice discutie, iar detaliile pe care eu le
ceream, dealt$el cu un ton )ag indi$erent, caci alt$el nas $i a)ut nici o sansa sa le am, mierau totusi, $iresc
parca, re$uzate% Am cautat sa stie ca petrec, ca ma simt $oarte bine, dar aceste gesturi ostentati)e erau ca
niste scrisori ncredintate unei poste lamentabile% Nu stiam nici daca lea primit si mai putin puteam sti ceea
ce gndeste aceea care lea primit% ;a ma duc acasa la matusa ei, nu putea $i )orba% Nu mias $i iertat
niciodata slabiciunea asta si nici nar $i $ost posibil, att eram de de$initi) n gndul meu% Am nceput sa caut
in)itatii n casele n care stiam ca ar putea sa mearga, dar am nimerito mereu prost% Acum, toata ne)oia de
ea, comprimata n mine, se rezol)a ntro otra)a a ntregului organism, nauntru% Nam mai putut mnca
aproape nimic% ' roc&ie la $el cu a ei ntrezarita pe strada mi punea un pietroi n stomac si un nod n gt%
;labisem simi era teama acum sa nu a$le ca am slabit din cauza ei% Eram alb ca un om $ara globule rosii%
Am sporit petrecerile, ca sa a$le, sa creada ca sunt slab din cauza orgiilor% n a patra saptamna, un prieten
doctor si un pro$esor consultant au $ost de parere ca sar putea sa am un ulcer al eso$agului% ;i no )edeam
nicaieri, parca disparuse n pamnt%
Am ntlnito totusi, n penultima zi de curse% Era zapuseala, lume multa, si un su$lu de oboseala nadusita
lncezea n atmos$era pra$uroasa si ncinsa% Am )azuto nainte ca ea sa ma )ada% Tot trupul mi sa
n$ierbntat brusc, am cautat numaidect una dintre acele nenumarate $emei ec&i)oce, dar nu declarate,
care tapeaza, cernd barbatilor sa le ia bilete pe cai, $ireste $ara sa dea bani, si am trecut )esel, radios si
absent, pe lnga ne)astamea% Era rezemata de grila8ul alb din dreptul pariului mutual% Cnd am trecut din
nou, napoi, sta pe un scaun ca si cnd era $rnta de mi8loc, pri)indune cu oc&i ndurerati% ndura parca o
su$erinta peste puterile ei% Nu mai )oia, se )ede, nici so ascunda, caci totul i era indi$erent acum% A $ost o
bucurie care ma iluminat nauntru ca un soare% Am mai )azuto acolo nemiscata, trista, pna aproape de
s$rsit% ;i pentru ntia oara cine)a mia )orbit de ea% ' prietena comuna ma ntrebat cum pot $i att de lipsit
de inima%%% ;i eu, care mas $i dus so mbratisez, so ntreb cu o nemarginita patima:
de ce/ de ce ai nceput toate astea/ am trecut din nou, am salutato $oarte prietenos, mia raspuns doar
pri)induma n oc&i, $ara un surs, $ara nici o miscare a musc&ilor $etei, ca o caprioara blonda, n8ung&iata%
Peste cte)a zile am ntlnito n $ata c&ioscului de ziare de la !ndependenta% Ceruse o re)ista de mode si
tocmai o platea, cnd a dat cu oc&ii de mine si a nteles ca o asteptam, oprit mai sus, la cti)a pasi% A a)ut o
clipa de placere, nu de bucurie% ;ia muscat, cu o satis$actie )ulgara, buza de 8os, ca si cnd ar $i spus,
cstignd prinsoarea: +A, domnule, n s$rsit?+ Alt$el ntre)ederea a $ost $rumoasa, cu lunecusuri de ironie
)oit banala si super$iciala, ca sa para tandra si indi$erenta: +;peram ca ai sa te $aci mai urta, departe de
mine%+ +A%%% da%%% am a)ut eu azidimineata o presimtire buna+% +Tiai o>igenat parul/ ;au, nu, e din pricina
soarelui%+ +#upa ct stiu, nu% ;e )ede ca e tot soarele+% +A reaparut si el numai din cauza dumitale%+ +Ce )rei,
cnd ntlnim ncapatnati care )or sa reziste, cautam si noi complici%+ #ar, spre mirarea mea, tot ea )rea sa
stie: +Ai mai sedus pe cine)a/+ si i tremura )ocea de parca era o actrita la ntiul pas pe scena%%% +*reau sa
iau o trasura+% Era ora 1F si 8umatate poate% 0atusa ei sta pe strada 'lari% Am pornito alaturi pe 8osA n
dreptul Uni)ersitatii, la statia de trasuri, am $ost bucuros ca nu era nici una% 0ia spus ca are de gnd sa se
nscrie din nou pentru licenta la Uni)ersitate, ca a $ost plecata la *aslui, la bunica ei, trei saptamni% Prin $ata
0inisterului de #omenii, am a)ut oarecare teama, caci )enea agale o trasura goala, pe care ea na obser)atE
o nsa% +Astai roc&ia albastra/ dar parca era mai putin )ie/+ +*ai, miai uitat roc&iile/+ ;i su$letele noastre
pluteau deasupra cu)intelor, n ezitari, $l$iri, $i>ari, si iar mici zboruri, ca un roi de $luturi deasupra unei
plante, care ar $i ncet transportata pe drum% "a Rosetti, despartirea era ine)itabila% Era statie mare de
trasuri si automobile% ;a oprit pe trotuar%%% si n mine totul sa oprit%%% dar a lasat, $ara so )ada, o trasura, a
strigat prea ncet alta si pe urma a ntors capul sami spuie ce)a% Am a8uns, poate pe la doua, n $ata casei
matusii ei%%% dar parca n ar $i obser)at ca am a8uns, am trecut nainte, apoi, de )reme ce se crease un
precedent, dupa )reo suta doua de pasi neam ntors, si pe urma iar, pna la ceasul trei si ce)a% Poate ca
nici unul, pentru nimic n lume, nu ar $i cerut nsa celuilalt sa mai ramie% Eram asa de grabiti si ne )edeam
n treacat numai%
A&, de tine nu se ndura cine)a sa se desparta, si era pro$und ade)arat, dar o spuneam cu un surs, ca
sa para abia ce)a mai mult dect o gluma indi$erenta%%% sarut minile%
*ai? o sa ma ocarasca matusamea% #ar putin mi pasa% si trecea limba peste buzele arse parca, si surdea
cu oc&ii albastri, plini de su$let ca de roua%
0a ntorceam, n dupaamiaza inundata de caldura uscata, c&inuit de $oame, adncinduma ca n cauciuc n
as$altul ncins, pri)ind caii obositi
ai trasurilor, storurile trase pentru siesta la mai toate casele, dar era n mine o tristete usoara si placuta%
;imteam ca $emeia aceasta era a mea n e>emplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, ca ne ntlnisem
de la nceputul lumii, peste toate de)enirile, amndoi, si a)eam sa pierim la $el amndoi%
Eram ca ntro zi imensa si ntmplarile acestea mici, amanuntite pna n $ractii de impresie, erau printre cele
mai importante n )iata mea% Astazi, cnd le scriu pe &rtie, mi dau seama, iar si iar, ca tot ce po)estesc nu
are importanta dect pentru mine, ca nici nu are sens sa $ie po)estite% Pentru mine nsa, care nu traiesc
dect o singura data n des$asurarea lumii, ele au nsemnat mai mult dect razboaiele pentru cucerirea
C&inei, dect sirurile de dinastii egiptene, dect ciocnirile de astri n necuprins, caci singura e>istenta reala e
aceea a constiintei% ;i, n organizarea si ierar&ia constiintei mele, $emeia mea era mai )ie si mai reala dect
stelele distrugator de uriase, al caror nume nul stiu% Neam mpacat peste o luna, cnd a )enit cu bratele
pline de crini trzii, ca o amanta, si am $ost mpreuna toata luna august la Constanta% "ocuinta ti&nita,
plimbari seara pe dig, mpreuna cu o $amilie cunoscuta, aperiti)e n Piata ')idiu, ntesata de lume, si uneori,
n gluma, 8oc la bula, cnd pierdeam regulat% 4inenteles, n dimineata nsorita eram si noi, ca toata lumea,
ncarcatura de tineri n pi8amale si &aine albe usoare, n trenul de 0amaia% Pe pla8a, ea era nca e>trem de
$rumoasa, mai ales cnd tot corpul i se $acuse ca grul copt% Aproape nalta, cu talia subtire si soldurile
)n8oase, cu snii razbind g&iciti ca merele prin maioul negru 5strns pe ea cum e un sarpe n pielea lui6,
aduna toate pri)irile% Putin prea nalt pentru subtirimea bratelor si coapselor, $aceam totusi, cred, o perec&e
potri)ita cu ea% Cnd, legata la cap cu un tulpan albastrui, cum e uneori cerul senin, care i iradia lumina
oc&ilor sii limpezea liniile desenate, pure, punea apoi pe umeri un $el de pelerina, usoara de tot, poroasa si
albastra, tare ca )opseala, parea ntreaga zugra)ita pe smalt, cu $ata aurie%
n septembrie, ntorsi n 4ucuresti, am a)ut o cearta din cauza copilului asteptat% Na )rut sal aiba si a
trebuit sa stea n sanatoriu )reo doua saptamni% ;a $acut bine abia pe la ;$ntul #umitru%
A $ost un timp destul de linistit si am putut sa $ac )reo doua drumuri la o padure, care $acea parte din
mostenire, pe lnga CurteadeArges% Era un s$rsit de toamna de o $rumusete larga si potolita, si pri)eam de
la $ereastra )agonului dealurile lene)oase cu paduri ndesate, cu acea $elurime de colorit care arata
cresterile% #aca )ara e greu de osebit toate apele si asemuirile de )erde, acum gama )este8itului cuprinde
toate culorile tari% Cta )reme unii copaci sunt nca )erzi, altii au $runzele, pe negrul cracilor, galbene ca
niste caise stra)ezii% Unele $runzisuri sunt rosii sngerat, altele )iolete, caramizii, albe c&iar% Cerul e imens,
si departe peste umerii dealurilor, peste sate, are un $el de
maiestate senina, careia lumina )ie, dar galbuie n culoare si potolita n caldura, i da o liniste melancolica%
Nu pot sta linistit pentru ca n compartimentul de alaturi 5sunt )agoane )ec&i, clasa !!!6 se aud &o&ote de
rs, comentarii, aprobari calduroase% ;cit, renunt sa mai pri)esc carele, care se departeaza domol pe
drumuri albe, si trec si eu dincolo% Un domn, sa tot aiba cincizeci de ani, cu gtul n piele moale si rosie, ca
al curcanului, cu oc&ii )ii si mustata mare, pe $igura pentagonal osoasa, e>plica de ce trebuie sa intram n
razboi% #ealtminteri, cam asta se discuta pe tot cuprinsul tarii romnesti, cnd a$acerile si placerile lasau
timp liber%
E de o )er)a ndracita, gesticuleaza con)ins, batnd aerul cu amndoua minile% Esentialul, dealt$el, n
replicile lui tumultuoase, sunt inter8ectiile%
Ee? ee%%%? Pai )ezi? Cnd spun eu/ si se scoala iar de pe $otoliul de piele% Cum o sa reziste, domnule/%%%
cum o sa reziste/ *inoncoa% #aca eu pun aici o armata/ si arata 'rso)a, iar aici alta/ si arata la ;ibiu, aici
nca una/ acum la 4raso)%
#ar cine)a obiecteaza:
4ine, domnule Predescu%%% tocmai acum cnd nemtii au terminat cu rusii, de au a8uns n inima Rusiei/
Pai tocmai daia raspunse domnul Predescu deznada8duit si scri8elat tocmai daia%%% #umneata nu )ezi cum
)ine planul/ Eu ncep asa si ncepu sa urce pe &arta care indica statiile, deasupra canapelei si &ai &ai, si
&ai&ai%%% A/%%% merge/ siasa mereu%%% siasa mereu 5n timpul acesta legannd urca si ocolea cu minile pe
&arta, de la Arad spre Clu8, pascnd parca din urma6%%% Ei, asai ca iam luat ca din oala/
#omnule Predescu, dar 0ac-ensen ala si @indenburg pretind ca ei o sa cstige razboiul, adaose unul, nu
pentru ca ar $i crezut, dar mai mult ca sa dea replica, si asa, ca sal ntarte pe domnul Predescu%
#aa/ si si potri)este tigara rasucita, n tigaretul de trestie%%% ' sa cstige asta iar aici $ace un gest $oarte
e>plicit, )rnd degetul mare, printre aratator si mi8lociu auzi/ ' sa cstige asta% Eu $ac +pari+, domnule,
ca @indenburg ala al dumitale sisi lateste buzele daa, sa )ie el la mine%%% $ac +pari+ cu el%%% ca mannca
bataie%%% pe orict%%% @ei/ se pune el cu mine/%%% #omnule, portar de &otel o sal $acem dupa razboi% Ceilalti
a)eau aerul ca se mira de ndrazneala lui @indenburg de a se pune cu noi si cu domnul Predescu, iar unul
sincer nu se mai putu stapni pri)indul si pri)induse parca:
#omnule, romnii e destepti%%% Tio spun eu%%%
Pai bine, domnule Predescu, atunci de ce nu intram/ Ca eu nu cred ce sustin unii, ca nu suntem pregatiti%%%
Ce pregatire, domnule/ si ridica oc&ii disperat n ta)an ce
pregatire%%%/ ca ma omori cu zile% Ce sa te mai pregatesti/ Na)em tunuri%%% cine stie/
#omnul Predescu rde acum indulgent si cu pielea de curcan a gtului
glgind:
Nai tunuri/ da intran razboi, domnule, siti da $rantuzul cte tunuri )rei: )rei o mie/ ti da o mie%%% )rei zece
mii, ti da zece mii% ;i ridica bratele, apoi le lasa sa cada, uimit si dezgustat% #ar de asta e )orba acum%%%/
Ce ne)oie ai de tunuri, domnule/ si ntorcnduse surzator spre ceilalti, care ascultau mereu, cu interes 5ca
acum )enise si se$ul de tren, mustata ciupita6: Auzi, tunuri/ 4ine, domnule, de asta are ne)oie neamtul si
$rantuzul ala, ca sunt crescuti n pu$ si, brusc $uribund: #umneata stii cum e romnul, domnule/ Nade8dea
lui e baioneta, domnule, baioneta, ntelegi dumneata/%%% Ca o )ra pna n prasele%%% si daca se rupe, da cu
patul armei%%% uiteasa%%% uiteasa si lo)ea ndr8it si imaginar, nspre toate colturile compartimentului, n timp
ce ascultatorii l urmareau, $erinduse ncntati%
7i, baioneta si patul armei, domnule Predescu/
Pai, sigur, domnule, e>clama ngaduitor%%% Astai arma romnului%%% As )rea sa )ad eu pe neamtul ala care sa
stea la baioneta%%% si se ntoarce trium$ator si drz n dreapta si n stnga% #omnule, cnd or intra ai nostri
cu patul armei printre tunurile lor, o sa $ie 8ale, ca ai nostri numai la sca$rlie trag%
#omnul Predescu nu era de meserie, cum crezusem, nici crciumar, nici comis)oia8or, ca am ntrebat pe
urma pe se$ul de tren%
Nul cunosti pe domnul Predescu/ se mira ce$eristul meu si a)ea dreptate, caci pe liniile astea secundare
calatorii se cunosc ntre ei cum se cunosc clientii aceleiasi ca$enele% #omnul Predescu e de la Pitesti,
a)ocat%%% a $ost si deputat o data%%% merge la CurteadeArges ca are o c&estie acoloA si resemnat de
admiratie: #estept om, domnule% Eu l stiu de pe linie% Cnd tio e>plica el ce)a%%% Nu zic, mai e si domnul
Adamici%%% dar parca tot domnul Predescu e mai destept%
0am plictisit si mam ntors la locul meu, ca sa pri)esc mai departe ntinderile de porumbiste uscata,
satele pe sub dealuri si sursul melancolic al cerului nalt de toamna n as$intit%
#ealt$el, si la Camera c&iar, dupa cte reiesea din ziare, discutiile nu depaseau mult adncimea celor din
tren% ;e anuntase o mare sedinta de ra$uiala, ntre cei care cereau +intrarea n actiune+ si partizanii
+neutralitatii espectati)e+% Am a)ut prile8ul sa asist la una dintre sedintele importante, cnd tribunele erau
nca de cu )reme ntesate de public, caci se stia ca gu)ernul )a $i luat ntre doua $ocuri% Partizanii Puterilor
Centrale a)eau sa interpeleze banca ministeriala +pentru ce lasam prile8ul acesta e>traordinar, cnd nemtii
sunt dincolo de *arso)ia si aproape de ;alonic, $ara sa intram alaturi de ei/+ #impotri)a, reprezentantii
curentului antantist a)eau sa ntrebe de ce nu inter)enim sa sal)am pe cei n)insi/
;ala, cu sugestii de interior de teatru prin ar&itectura, de club prin )erdele $otoliilor si al draperiilor, de
catedrala prin lumina de )itraliu
galben, )enita din luminatorul imens de deasupra, a)ea un aer solemn% !ncinta era la nceput numai pe
8umatate plina% Unii deputati si citeau gazetele, abia aparute de dupaamiaza, altii $aceau cerc, discutnd n
$ata )reunui persona8 important% Pe banca ministeriala numai doi ministri care scriau absorbiti% #in cnd n
cnd, cte un deputat )enea n dreptul celui care scria si i soptea ce)a, sau i da )reo &rtie pentru
aprobat%
Pe urma au nceput soneriile, sa marit lumina, toate locurile de 8os sau ocupat% Presedintele, suit ca pe o
scena sau catedra, a batut din ciocan si un domn a citit, probabil, sumarul zilei% Anisoara a descoperit cea
dinti, cu un $el de bucurie, ca poate stabili o legatura ntre ea si aceasta incinta inabordabila, pe Nae
9&eorg&idiu, asezat pe bancile opozitiei 5asa, din coc&etarie politica6, obosit si preocupat% !nterpretarea
deputatului +nemto$il+, $acuta, de alt$el, cu un $el de ser)ilitate intelectuala si intentie de reactiune mediocra,
a pro)ocat numai sursuri ironice% Pro$unda impresie a strnit nsa discursul celui care cerea intrarea
imediata n razboi% Pronuntata rar, cu )ocea n$iorata, $raza: +;i )eti lasa acest popor erou, care e poporul
srb, sa $ie zdrobit, $ara sa $aceti sa cada n balanta palosul romnesc, &otartor, n aceasta mare, n
aceasta neasemanata clipa istorica/+ a plutit sub )asta cupola, ncremenind pri)irile, dar entuziast
aplaudata numai de opt sau zece deputati, pe care nui )edeam, dedesubt, sub tribuna prezidentiala n care
ne gaseam noi%
Celalalt deputat inter)entionist a interpelat gu)ernul pe c&estia narmarii% A declarat ca stie ca atelierele
militare nu lucreaza, ca nu sa $acut nimic pentru ec&iparea armatei, ca sau cumparat zeci de mii de
bocanci cu talpa de carton% ;i el e impresionant:
Na)em artilerie, domnilor%%% Ceati $acut ca sa dam admirabilei noastre in$anterii artileria grea de care
are ne)oie/
Aici, unc&iumeu, care se plimbase n timpul discursului prin $ata primelor banci, a ntrerupt pe orator% Cum
era cunoscut ca om de spirit, cnd a ridicat mna, oratorul sa oprit si pri)irile sau ntors spre Nae
9&eorg&idiu, care a declarat cu o $alsa gra)itate:
9asesc, domnilor, ca ngri8orarea dumnea)oastra din cauza ca ne lipseste artileria grea e putin e>agerata%
Cred ca, la ne)oie, )a $i su$icient sa punem n baterie pe onoratul nostru coleg de la Romanati, domnul
Cotrcea, ca sa reducem toate tunurile nemtesti la tacere% ;i la )orbele astea, arata cu degetul nspre
capatul rndului din dreapta, iar toate pri)irile sau ntors spre banca n care deabia ncapea o namila de o
suta cincizeci de -ilograme poate, cu minile att de scurte ca abia i a8ungeau pe pntece%
A $ost o ilaritate imensa% A rs si banca ministeriala, a rs si oratorul nsusi% Tribunele ntesate n cele
rezer)ate doamnelor unele elegante stau c&iar pe trepte, nemaigasind alt loc, iar n cele ale barbatilor unii
se
su$ocau, atrnati c&iar de stlpi au rasunat si ele de &o&ote%
Nae 9&eorg&idiu, simpatizat si de opozitie pentru spiritul lui si pentru +largimea de )ederi+ care l
caracteriza, pentru aerul lui +$rondeur+, re)oltat parca, desi militant liberal, era $oarte apreciat pentru
+destinderile+ pe care le pro)oca ntre gu)ern si opozitie% Azi, de pilda, partida era ca si cstigata pentru
gu)ern, numai prin aceasta simpla gluma%
#e pe banca ministeriala a raspuns la urma unul dintre membrii importanti ai gu)ernului%
;a sculat gra) si cu oc&ii putin contractati, de pe banca ministeriala si sa dus, n tacerea ntinsa ca ntrun
aer tare, spre tribuna% Are $runtea nalta, piezisa, ca de poet, oc&ii mari nu pri)esc pe nimeni, obra8ii cu doua
cute, mustata de $ante mbatrnit% Acum, dupa un timp, si plimba oc&ii, pri)ind si inspectnd parca incinta%
Tine mna dreapta nainte, cu doua degete n buzunarul de 8os al )estei% ncepe ncet dar sigur de ceea ce
spune:
0iar $i $oarte usor, domnilor, daca as alerga dupa succese $acile, sa rele) inconsec)enta acestei opozitii,
care pe de o parte ne reproseaza ca nu intram n actiune, iar pe de alta se plnge ca armata nu e
pregatita% #ar tin sa raspund $iecaruia dintre onoratii oratori care mau precedat, n parte%
Peste partizanul Puterilor Centrale a trecut nsa repede% Pe urma:
#omnilor, datimi )oie sa )a ntreb: Ce nseamna aceasta lipsa de ncredere n gu)ernul tarii/ Ati
monopolizat singuri toata iubirea de neam/ Credeti dumnea)oastra ca pe aceste banci nu bate o inima
romneasca/ si arata acum, emotionat si solemn, banca ministeriala si bancile ma8oritatii% Credeti
dumnea)oastra ca )iitorul acestui neam numai dumnea)oastra )a pro)oaca nopti de insomnie/%%% 5aplauze
puternice6 ca numai dumnea)oastra )a cutremurati la gndul ca ceasul s$nt al realizarii nationale ar putea
sa bata, $ara ca noi sa ne gasim acolo unde trebuie sa ne gasim/ si $raza spusa raspicat, cu )ocea larg
n$iorata, cu mna dreapta ridicata, cu pumnul strns, iar cu aratatorul ntins, cu mna indicatoare de pe
a$ise, e urmata de aclamatii si aplauze $urtunoase% #omnilor, un orator al dumnea)oastra a declarat
saptamna trecuta aci ca daca ar a)ea doisprezece copii, pe toti iar trimite sa lupte pentru tara% Ei bine,
domnilor si ridica tonul eu declar ca daca as a)ea douazeci si patru de copii, nas tine nici pe cel mai mic
lnga snul mamei lui acasa%%% pe toti ias trimite n $oc, n prima linie% ;i trecnd mai trziu la cel de al doilea
orator al opozitiei, a sc&imbat iar tonul, ca un acar abil al oratoriei%
#omnilor, ati discutat si despre pregatirea militara a tarii 5si scazut, prietenos6 cred ca a $ost o mare
greseala% 5!ar energic, )iu%6 Nu poate $i pusa n discutie, si mai ales n discutie publica, pregatirea armatei
romnesti 5aplauze $urtunoase6% #omnilor, eu att pot sa )a spun: ca
suntem gata% ;i aci ramne ndelung nemiscat%%% 5Adunarea aplauda n picioare, aplauda si tribunele%6 A
continuat pe acest ton ct)a timp, pe urma iar: "asnd la o parte gluma, att de amuzanta, a colegului
nostru, domnul Nae 9&eorg&idiu, si 5aci urca )ocea, ntrun crescendo alarmant si intens, si scanda $raza cu
mna ndoita paralel cu pieptul, cu cotul ridicat, dar z)cnind aratatorul intens, n a$ara6 lasnd deoparte
aceasta actiune condamnabila de a strecura, de la tribuna Camerei, n su$letul ostenilor nostri, ndoiala n
nzestrarea armatei 5aplauze puternice, strigate de bra)o6, )a ntreb, de unde aceasta pretuire e>agerata,
do)ada de )ulgar materialism, aceasta supra)alorizare a rolului 8ucat de armament n razboi, cnd e stiut ca
marile )ictorii se cstiga numai prin moral/ 5aplauze6% ' armata care )rea, n)inge $ara tunuri, $ara mitraliere
si $ara cartuse 5aplauze $urtunoase6% ;i eu )a spun ca armata noastra )rea sa n)inga si )a n)inge?
5aplauze entuziaste6% ntrebati pe acesti conducatori ai ostirii, n care nu a)eti totusi ncredere 5si aci arata,
silabisind, cu degetul, napoi, ca si cnd comandantii ar $i cam n laturi si la spatele lui6 si ei )a )or spune:
*om n)inge pentru ca soldatii nostri se )or lupta cu baioneta si nu e tun care sa reziste baionetei
romnesti mpotri)a oricarui armament, iar cnd baioneta se )a $i rupt, cu pumnii, cu ung&iile, cu dintii%%%
5aplauze delirante6% #omnilor, ncrederea mea n )iitorul mare al acestui neam e neclintita 5aci de)eni
solemn6, simi iau, mpreuna cu colegii mei, asa cum )am spus de attea ori, raspunderea celor ce )or )eni%
;a asezat 8os, parca $ara sa obser)e aclamatiile delirante%
#esi n ultimul timp se )orbea de oarecare a$aceri, pe socoteala statului, $acute de acest membru important
al gu)ernului, succesul ia $ost imens si sa )orbit de el zile ntregi%
n masina cu interiorul de bomboniera ca$enie, n timp ce cla>onul si cerea drum printre )e&icule si
pietoni, cele doua $emei $ierbeau de admiratie%
"e era, $ireste, mai aproape succesul unc&iului% Niciodata nam a)ut o prea buna parere despre asazisii
oameni de spirit 5nu )orbesc despre umorul inerent gndirii 8uste6, care de cele mai dese ori sunt simpli
nerozi )ioi% Caci +spiritul+ presupune lipsa de sensibilitate si un pro$und dispret pentru oameni, cel putin n
clipa aceea% C&iar n $ormele lui superioare, ca uneori Anatole (rance, spiritul da adesea o impresie de rece
imbecilitate% Ce sa mai spun de Nae 9&eorg&idiu, al carui spirit nu era dect o $orma de lic&elism, caci nu
+$acea spirite+ dect pe socoteala celor mai slabi ca el, ca sa amuze pe cei tari, de care a)ea ne)oie/ Era
un $el de clo)nerie obraznica, menita sa masc&eze un egoism )ulgar% #ar ne)oia, acum mai mult ca oricnd,
sa tin sub nrurirea mea su$letul si con)ingerile ne)estei mele, si pentru ca aceasta protestare retorica nu e
su$icienta 5+draga, orice ai spune, e destept+6, am oprit masina si am intrat, in)itndule staruitor, n librarie%
Am cerut un dictionar medical strain si, la pagina stiuta, am citit, subliniind cu )ocea:
+!04EC!"!TATE 5$ig% 1 1<<6% !mbecilul e un tip degenerat, caracterizat prin anomalii $izice, dar mai ales prin
tulburari intelectuale si morale% !nteligenta lui e marginita, totusi are calitati de memorie, de imitatie si
oarecare )i)acitate de spirit% 0ai ales simtul moral i e atins%%% Re)oltat, nedisciplinat, mincinos si laudaros,
imbecilul cauta totdeauna sa $aca )reo $arsa neplacuta, sau sa traga pe s$oara pe unul sau pe altul%
Camaraderia cu indi)izii de teapa lui e totdeauna suspecta% !mbecilii sunt cele mai adeseori pederasti, sau
nu se nteleg dect ca sa puie la cale in$amii% C&iar prinsi asupra $aptului, mint cu un aplomb uimitor%
Numarul imbecililor internati e in$im, n comparatie cu acela al imbecililor care circula liberi si care traiesc ca
)agabonzi, &oti si peze)eng&i%+
%%% ;au +oameni politici+ n Romnia, ar $i putut sa adauge acest dictionar% #aca +)i)acitatea de spirit+,
memoria si capacitatea +de imitatie+ sunt calitatile esentiale ale desteptaciunii, atunci trebuie sa
recunoastem, leam spus $emeilor, ca ea e cam cuprinsa n e>plicatiile clinice ale dictionarului si ca Nae
9&eorg&idiu e ntrade)ar destept, +peze)eng&i+, cum zice el cu oarecare orgoliu national%
#ar nam con)ins, poate, pe nici una dintre ele, pe ne)astamea acum mai putin dect pe cealalta%
E>traordinar cum e>agerezi, mia spus Anisoara, pri)ind indi$erenta cu lornionul o mica )itrina de creioane
de metal si de agende%
!ar ne)astamea, grabit, ca sa nu creada Anisoara ca e de alta parere dect ea:
Asa e totdeauna%%% pune n toate o patima, iar catre mine: Nu se poate )orbi uneori cu tine%
Un $ilozo$ ar trebui sa $ie mai calm, zau, a ntregito, surznd, bruna mea )erisoara, cu o)al desa)rsit de
El)ira romantica, dar cu simt practic si apropiat actualitatii, de ne)asta de om de a$aceri% mi spunea
+$ilozo$+ caci stia ca asta mie dezagreabil si ea o )oia c&iar ca insulta%
Cum calm/ #e ce sa nu pun patima/%%% Numai imbecililor le e indi$erent ce opinie au% 'biecti)itatea e
necesara numai n actul 8udecatii, cere adica sa nu ai interese contrare si sa iei toate masurile de precautie
intelectuala% #ar astea sunt de domeniul inteligentei si al onestitatii, nu al indi$erentei su$letesti% Un om poate
sa $ie prost sau interesat, lipsit de luciditate, dar nu de +obiecti)itate+% ;i, n orice caz, dupa ce, 8udecnd
calm, ai a8uns la o opinie, esti dator so sustii cu &otarre si ndr8ire, ct mai e>presi)% C&iar oamenii de
stiinta, dupa ce, pasionati si cu gri8a ade)arului caci nimic nu se poate $ace $ara pasiune au a8uns la o
descoperire sau la o concluzie, o sustin cu tenacitate si cu dorinta de a $ace sa trium$e, c&iar daca ar $i
amenintati cu rugul sau cu ocna% Entomologul si apara gndacii lui cu patima% Nu
se poate sustine stupiditatea ca nu e>ista cauze si ade)aruri care sa merite sa te pasionezi pentru ele, ca
totul e relati) si indi$erent, n raport cu%%% eternitatea% Totdeauna indi$erenta asta ideologica si amabila,
prezentata sub ung&iul )esniciei, ascunde mici aran8amente $acute sec, sub ung&iul actualitatii si cu
caracter strict personal% ;a te consideri spectator indulgent si amuzat al lumii acestia plina de in$amie si de
prostie e sa $aci parte din ea, sa bene$iciezi de in$amiile ei, a)nd aerul cai esti deasupra%
'biecti)itate nseamna sa recunosti ca si ad)ersarul are dreptate, uneori cel putin, mi replica ironic si
su$icient, din nou Anisoara, ducnd, mioapa, cu gratie, aproape de lornion si de punctul negru de $rumusete,
din obraz, o agenda dintre cele de dinainte%
Alta aberatie%%% Raportate la acelasi punct nu pot sa e>iste doua ade)aruri, opuse, n acelasi timp% #aca
ad)ersarul meu are dreptate, nu uneori, ci $oarte adeseori, atunci renunt eu la opinia mea si pentru asta
nca ti trebuie cura8 si o mpartasesc pe a lui, dar tot cu pornire si &otarre% !ndi$erenta nu poate $i n nici un
caz, caci e>ista o pasiune a ade)arului nsusi%
Au zmbit si una si alta, cu ngaduinta, si am nteles, melancolic, ca ne)astamea nu mai are ncredere n
8udecata mea, ca steaua mea continua sa se raceasca% Anisoara trimisese masina, si sau departat
amndoua, pe 8os, prin multimea din care $aceau parte acum, dar nu erau la $el cu nimeni, n roc&iile lor
de sto$a de culoarea migdalei, pe care cautau sa le a8unga, la 8umatatea pulpei tulburator strnsa n
ciorapul de matase, cizmulitele de antilopa ale modei%
;e mbracau de o )reme amndoua la $el, ca sasi sporeasca $rumusetea, una blonda, alta bruna, cum si
sporesc )aloarea perlele, daca sunt colectie%
Am dat apoi e>amenul, amnat n iunie, de anul !!!% Cu 9% ne ntlneam destul de rar si a)ea o atitudine mai
curnd rezer)ata% Nusi )orbeau dect $oarte putin% Totusi, n decembrie, cnd am plecat pentru doua
saptamni la tara, la Anisoara pentru )natoare si plimbari cu sania a )enit si el acolo% 0ia $ost destul de
neplacut, dar nam dat nici un semn de nemultumire% Ciudat a $ost ca ea sa suparat pe Anisoara, a scurtat
cu o saptamna aceasta )acanta cu mese copioase si nici nu si au mai )orbit% ;i mai trziu am $acut
destule mutre banuitoare, am e)itat gelos multe prile8uri care miar $i $ost dezagreabile, am tras cu urec&ea
la multe, am spionat destule plecari n )izita ale ne)estimi, caci miera teama ca nu se mai )ad n lume
tocmai pentru ca acum se )ad cnd doresc, n )reo garsoniera, dar niciodata nam a)ut prile8ul sa $iu pna la
capat ne$ericit%
NTRE '9"!N7! PARA"E"E
n $ebruarie nsa, mam ntors prin surprindere noaptea, n automobil cu un prieten sportmen, care $acuse o
e>cursie pna la Predeal% Eu eram concentrat de doua saptamni la Azuga, neam ntlnit n restaurant si mE
a luat cu el% Cnd am a8uns acasa, am gasit la $erestrele negre, perdelele nelasate, ceea ce mi sa parut
ciudat, caci $aceau ntunericul gol, iar mutrele zapacite si somnoroase ale ser)itoarei mau nelinistit% Era
acum o realitate care numi ncapea n simturi: casa era goala ca un mormnt gol, $ara ne)astamea% ;a $acut
n mine un pustiu imens, un nucleu de dureri% ;er)itoarea na $ost n stare sami e>plice unde mie $emeia: la
teatru%%% la matusa ei%%% lucruri )agi si imposibile pentru 1 8umatate ct era cnd sosisem eu% Nu stiam ce se
)a mai ntmpla cu mine pna dimineata% mi repetam necontenit, ca idiotizat: Nas $i crezuto niciodata n
stare sa $aca asta%%% Am stat o buna bucata de timp, trntit ntrun $otoliu, ca az)rlit dintrun $urgon% ;tiam ca
acum totul e s$rsit pentru totdeauna, ca e s$rsit ntrun mod cum nu merita loialitatea mea% Niciodata nas $i
crezut o $emeie att de cruda, n stare sami $aca, $ara $olos, atta rau% Pna a doua zi, care mi se parea la
capatul unui lung, interminabil tunel, simteam ca )oi nnebuni%
;tiam ca iubirile sunt trecatoare, dar mi spuneam ca s$rsiturile trebuie sa $ie cinstite, ca ntre oameni care,
dupa ce au $acut o calatorie placuta mpreuna, se despart elegant, se saluta cu cordialitate si, la ne)oie, cu
parere de rau ca totul a durat att de putin, iar s$rsitul acesta de metresaser)itoare, cu att dispret $ata de o
sensibilitate care i 8ert$ise totul, mi se parea o nemeritata in$amie% 0ie cu neputinta sa notez toate
ncercarile prin care am trecut, &aosul de gnduri pe care leam con$runtat, ntreaga aceasta noapte
cumplita, cum nu mai ntlnisem alta pna atunci, si poate nici nam ntlnit de atunci ncoace% Ars tot
trecutul, arsa casa, murdarit si dizol)at ca personalitate, iata ce gasisem dupa patru ore de drum cu
automobilul%
As $i )rut sa $ie )is, ca sa $ie desteptare posibila, dar nu era dect ncrustata realitate% #upa ce am $ost n
stare sa ma ridic din $otoliu, am alergat asa, n necunoscut si, probabil, pe la casele rudelor ei% "a +tanti
"ucica+ nu era, la surorile mele nu era, si nas $i dorit nici celui mai cumplit dusman al meu sa caute n zorii
zilei si sa su$ere cum su$eream eu, ntrebnd daca ne)astamea, plecata de acasa: +%%% e la domnia )oastra
cum)a/+
0isterul imens al $iecarei case, cu $erestrele n ntuneric, speranta stupida ca e acolo si ca totul, daca na
$ost )is, a trecut ca un )is, nedumerirea celor ntrebati si impresia ca, $ata de cei cu )iata sigura n casa lor,
esti un lepros care merge, $erit de lume, numai noaptea, ma naucea% n orice caz, un accident, o
ntmplare nepre)azuta nu mi se pareau de presupus%
Pe urma, am nteles ca totul e pierdut, ca trebuie so parasesc cu totul noptii si a)enturii ei, ntorcnduma
acasa% As $i )rut sa alerg, sa strng
sticla sparta n pumni, sa ncerc orice, numai sa pot $armita din noaptea care ma despartea de zorii zilei%
Cnd eram mic, n a8unul unei calatorii, nu puteam dormi si miera teama, singur n noapte, ca +a doua zi+, n
mod e>ceptional, nu )a mai )eni% !ata, la $el, a)eam impresia ca ntunericul se )a dilata la in$init, dar nu o
plecare n necunoscut $rumos era acum, dupa noapte, ci plecarea pe alt drum, pur si simplu, dect cele de
pna acum% Credeam ca niciodata nu )oi mai $i n $ata acelei $emei, ca so pot zdrobi% 0iera teama ca )oi
nnebuni pna n zori% A)eam impresia ca nu mai sunt stapn pe destinele mele, ca si cnd as $i $ost ntro
trasura ai carei cai speriosi sau aprins si alearga, nenduplecabil, cu mine, peste gropile si nepre)azutul unui
cmp% #aca adunam toata su$erinta din trecut, nu izbuteam sa egalez pe cea de azi, caremi parea si de o
natura di$erita% 0a lungisem pe un di)an lung si, cu palmele lipite de obra8i, asteptam cu nelinistea si teama
cretinilor, care, incapabili sa mai 8udece, cu oc&ii speriati, se c&ircesc si asteapta%%% Cum a putut sa $aca
asta/ meritam tri)ialitatea acestui procedeu care ma murdarea de prisos%%% cnd $usesem att de loial/%%%
A )enit a doua zi abia, pe la opt dimineata% Nas putea spune cum i arata obrazul, cum i sau mpletit
intentiile de gesturi si e>plicatii, pentru ca eram asa de s$rsit, att de departe de lume, ca, ntocmai ca un
bolna) isto)it de procedeele unei prea lungi operatii $ara anestezie, nu asteptam dect sa )ie ea, ca sa pot
adormi% #epindeam de )enirea ei ca de o idee $i>a, ca de un semnal ca sa s$rsit, pentru ca sa nc&id oc&ii
numai%
!am soptit, $acnd, n8umatatit, o s$ortare:
Nas mai )rea sa te )ad niciodata%%%
0a pri)it cu o ura stearsa, de rnd%
Atunci, ma gonesti/
Nu stiu%%% Nu mai pot )orbi%%% Nu mai puteam cere nimic )ointei mele%%%
Asadar, ma gonesti/
Nu pot sami dau seama de nimic, si nu pot alege din mine nimic%%%
ntelege ce )rei%%% ;punemi daca ai ce)a de lamurit%%%
A $ost din nou un stlp de ura, toata, ntelegnd ca lupta e mult mai grea dect o banuise ea%
Nam nimic de lamurit%%%
Nu, nai sa poti lamuri nimic% Poti sa mai rami putin daca doresti%%%
dar daca )rei sa stii, sincer, sentimentele mele, atunci pleaca nentrziat, siti )oi trimite eu
absolut tot ce e de trimis%
!ar ma pri)it cu alti oc&i, rai, aparuti de din dosul oc&ilor ei stiuti%
Asadar, ma gonesti/
Peste )reo cte)a zile, iam scris neted si con)enabil, ntrebndo daca nu pre$era sa di)ortam $ara
$ormalitati, $ara e>plicatii multe, si a acceptat%
Am su$erit din nou mistuitor% 7iua si noaptea 5literalmente6, nu puteam gndi dect la ea% Toate e>plicatiile,
pe care i le re$uzasem oarecum, mi le $urnizam acum singur, construind o in$initate de ipoteze, ca un
8udecator de instructie maniac, bolna)%
;a renunt la ea pentru )iitor, sa sc&imb tot peisa8ul planurilor mele, sa las un drum alb n gol, mi se parea
de nenlaturat si atroce%
#ar, mai ales, su$eream ca trebuia sa admit remanieri de ecuatii ntregi su$letesti%
Tot trecutul mi aparea cu alt nteles dect cel cu care eram obisnuit, iar una dintre cele mai dureroase
operatii erau aceste concluzii pe care trebuia sa le trag pentru ceea ce $usese% Niciodata $emeia aceasta nu
ma iubise% Reluam tot ce a $ost la 'dobesti, la tara, si acum simteam ca acolo am a)ut dreptate, ca atunci
)azusem limpede, ca seria ei aceea $usese% Nu mai e>ista acum pentru mine nici o placere% Era ca un doliu
adnc si dureros% #aca )edeam o perec&e sarutnduse, eram ca acele mame care au pierdut un copil si
)ad, 8ucnduse n drum, $rumosi copii straini% Piesele de teatru si $ilmele cu dragostea, care ndura orice si
pna la capat tot biruie, mi dadeau o nlacrimata si stupida melancolie% Cautam din nou, n toate localurile,
ca so )ad dar daca o gaseam, plecam numaidect, cu un cutit n$ipt si ramas n piept% #e zeci de ori pe zi
de)eneam alb ca )arul, din cauza unui amanunt, care ar $i putut $i n legatura cu ea, n cea mai banala dintre
con)orbiri% #ealtminteri, toata su$erinta asta monstruoasa mi )enea din nimic% 0ici incidente care se
&ipertro$iau, luau proportii de catastro$e% 4inenteles ca marile +scene+ clasice ieseau din cmpul sensibilitatii
mele, ca marginile unui desen pri)it cu o lupa prea maritoare% Cnd su$eream att din cauza unei pri)iri, nici
numi puteam nc&ipui ntre mine si ea )reuna dintre aceste scene e>cesi) patetice, durabil aplaudate% Nu
puteam )edea ntre noi o discutie ca n piesele de bule)ard, cu implorari, cu e>plicatii, cu staruinte de a se
mpaca% Rula, de pilda, c&iar n zilele acelea, un $ilm n care ne)asta si umileste ngrozitor barbatul, $uge de
la el cu amantul, parasindusi copiii, el o cauta n toate partile, o implora sa )ie, se duce dupa ea ntro statie
de bai mondiala, iar cnd ea e parasita de amant, si da seama ca numai pe el, pe barbat, la iubit cu
ade)arat 5/6 si )ine din nou acasa lnga copii% ;i amndoi cred ca ceea ce na $ost cu putinta pentru trecut
)a $i cu putinta pentru )iitor, ca seriile lor su$letesti sau nc&eiat, cnd, pentru mine, o singura absenta,
noaptea, de acasa, era ct tot cerul de mare, si cnd odata a8unsi si mpacati, sa zicem, ar $i trebuit sa
nceapa drama trecutului% Cum mias $i nc&ipuit, de pilda, ntre noi, o scena n care eu sa urlu z)rlind banii
n $ata $emeii, ca n #ama cu camelii/ Crescnd la scara sensibilitatii mele, scena aceasta ar $i de
nee>primat cu ci$re, ca rezultatul dublarii boabelor de gru pentru $iecare patratel al tablei de sa&%
+'mul cu sensibilitate nazdra)ana+, mi spunea doamna cu $ata tnara
si par argintiu% E drept ca su$eream, $ara ca sa )ada ceilalti de ce su$ar, ca un reumatic care simte ploaia
naintea celor din 8urul lui% 9aseau ca su$ar pentru cauze $utile% ntrun alt plan, trebuie sa $ie oameni, desigur,
care nu pricep ca unii su$era numai din pricina ca nu se pot spala pe dinti, sau ca nau o carte, sau ca nu pot
$ace cui)a un ser)iciu% ntro zi, de pilda, ma duc la minister, la un prieten, care ma primeste, sub prete>te de
aglomeratie, grabit ca pe un soi de creditor% Am crezut ca am s$rsit cu el pentru toata )iata% Totusi, peste
)reo doua zile, cnd neam ntlnit, a )enit la mine, ca si cnd nimic nu sar $i ntmplat% Parea sincer 5daca nE
o $i a)ut moti) sa se sc&imbe ntre timp6, absolut sincer% #ezolat c&iar%
Cum, draga, ai putut sa te superi din cauza ca tiam spus, cam rastit poate, +lasama acum+/ #ar nai )azut
ce era pe capul meu/%%% ca trebuia sa introduc atta lume la ministru/
ntelegeam ca pe el nu lar $i 8ignit, niciodata, un ast$el de raspuns si ca, deci, nici nu a)ea de ce sa ma
socoata 8ignit pe mine% Nu e>istase nimic, pentru el, ca un peisa8 pentru un miop% #ar eu, care de)enisem
palid si care stiam ca, nici n clipele cnd as $i $ost dus la esa$od, nas $i spus unui prieten $ara sa $iu suparat
anume, pe el, ci numai asa, din cauza cas prea ocupat rastit: +"asama n pace acum?+ iam spus ca as $i
$acut alt$el, n locul lui, dar na crezut%
;imteam din zi n zi, departe de $emeia mea, ca )oi muri, caci durerile ulceroase acum cnd nu mai puteam
mnca aproape deloc de)enisera de nesuportat% ;labisem ntrun mod care ma dispera, caci $acea o
do)ada obiecti)a ca su$ar din cauza $emeii, si orict as $i )rut sa ascund cu sursuri ranile orgoliului meu, nu
mai puteam izbuti, din cauza asta%
0a gndeam zi si noapte, n a$ara de putinele ore de somn cnd dealt$el de cele mai multe ori )isam
nentrerupt la ea, ca si cnd mi se lic&e$iase creierul si nu mai era n stare sa sc&imbe +moti)ul+, ca un pian
automat, stricat, cntecul%
ntrun timp mam &otart ca, de )reme ce nu puteam sa nu ma gndesc la ea n restul zilei, cel putin n
anumite ore din zi sa ncerc precis sa mio $ac absenta% ;i n nade8dea ca )oi in$luenta restul zilei, era
important ca aceste doua ore &otarte sa nceapa de dimineata% Cum ma desteptam nsa din somn, nu
a)eam ndestula )ointa, era ce)a cu ade)arat peste puterile mele, caci mi era, automat, prezent gndul ei,
odata cu lumina% #ar ncepeam acest e>ercitiu impus cnd ma a$lam n baie% Cautam sa ma gndesc la
altce)a, iar cnd imaginea ei se asocia si ncerca sa se nsaileze restului, o goneam ca pe o albina, iar
daca, totusi, nu izbuteam, sc&imbam numaidect obiectul gndului% Cnd, nsa, nici ast$el nu izbuteam
ncepeam sa numar, cu ncapatnare, cu nade8dea ca niciodata )reun om nu )a banui un att de coplesitor
grotesc% 0iera rusine, n adncul intimitatii mele, ca si
cnd as $i su$erit de o boala rusinoasa si penibila%%% Uneori, cnd inter)enea ce)a )esel, a)eam ragazuri de
uitare, nsa caracteristic de uitare, asa ca un bolna) dupa sc&imbarea pansamentului, sau cnd, dupa zile
de ploaie, ar a)ea, prin $ereastra n$lorita de soare, lumina n camera% #ar pe urma iar cadeam% Am nteles,
mai mult ca oricnd, legatura dintre moral si trup, pentru ca era destul un incident su$letesc ca sa
declanseze su$erinta $izica, $iindca tot pieptul mi era gata, supus, pentru asta% 7aceam asa, )reme dupa
)reme, ca un bolna) de ti$os, cu singura consolare ca nu nduram si mizeria si urciunea $iziologica a
ti$osului, dar ncolo $ara nici o alta deosebire% Am cunoscut barbati care, aproape cu ostentatie, aratau ca
su$era din cauza $emeilor, am citit )ersuri n care poetii se )aita cu )orbe mari ca au $ost nselati, si toti
aproape si $aceau un orgoliu din aceasta su$erinta din dragoste%%% 0ie miera o sila imensa de mine, de
parca as $i a)ut paduc&i, si orice aluzie la aceasta su$erinta mi se parea o in$amie%
#e aceea, ntia mea gri8a a $ost sa se stie ca ma preocupa alta $emeie%%% Am nteles atunci c&inul acesta,
pe care pe urma lam )azut mult mai raspndit dect sar parea, al oamenilor care se simt osnditi sa se
arate cu multe $emei ca sa nu se bage de seama ca su$era din lipsa uneia%
Pentru proces am dat o scrisoare a)ocatului, prin care mi luam toata )ina asupra mea, ca sa nu ne mai
ntlnim printrun prile8 direct, dar alt$el as $i )rut oricnd so ntlnesc, iar daca a$lam ca a $ost ntrun
restaurant de seara sau la )reun teatru, $ara ca eu sa stiu, de)eneam palid 5nam )rut sa iert c&iar
bine)oitoarei si ntelegatoarei prietene, cnd o data a subliniat, cu $amiliaritate, aceasta paloare a mea6 si mi
se parea ca am lipsit de la o ntlnire )itala pentru rostul e>istentei mele% Neam ntlnit ntro zi la teatru% Era
cu doua banci naintea mea% Am salutat, cnd am trecut prin dreptul ei, cautnd sa am un aer ct mai
dega8at si am $acut &az e>agerat de comedia neroada care se reprezenta, dealt$el, cu att mai usor, cu ct
prezenta ei, singura, era un $el de izbnda pentru mine% Eram nca multumit ca, $iind oarecum n spatele ei,
o puteam pri)i $ara sa par ca o $ac cu intentie% n sc&imb ea, ca sa ma )ada, a trebuit sa ntoarca de )reo
cte)a ori capul% Cautam cu abilitate sa numi ntlneasca pri)irea si e>ageram nca )eselia mea altoita%
Era ntro roc&ie neagra, de seara, oblic decoltata, carei $acea bratele lungi nca mai albe, mai calde,
plinute, )oluptuos nc&eiate n umeri% 9tul i crestea usor, cu linii sua) rasucite din grumazul gol si alb,
spre radacina parului, caci musc&ii ascunsi urcau n ncolacirea de spirala, sub pielea $ara o pata, ca
petala de tranda$iri galbeni, a blondei%
Ca sa poata pri)i bine spectacolul cum se a$la spre capatul bancii, sta oarecum n pro$il $ata de mine%
(iindca nspre sala era ntuneric, iar partea dinspre scena era luminata de rampa, capul ei a)ea pro$ilul
marcat 5$runte pura dar nu piezisa, nas ac)ilin, barbie usoara6 pe un $ond de lumina, ca o aureola, asa cum
pro)oaca intentionat $otogra$ii pentru blonde, n timp ce obrazul dinspre mine era ntro umbra dulce ca
lumina de luna% Umerii se a$irmau tari, caci, prin albeata lor palida, adunau lumina, asa cum o aduna n
umbra rotun8imile lucioase% Nici cei care de obicei ma plictiseau cu aluziile lor nu banuiau ca tot teatrul era
n sala, nu pe scena, asa ca la spectacolele re)uistice% (aptul ca ma pri)ea era pentru mine ca o
scu$undare n apa )ietii% Am plecat de la teatru nsanatosit, pentru cte)a zile, cel putin% #ealtminteri, orice
prile8 de a o )edea mi $acea bine%
Niciodata na aparut cu )reun barbat si, cum stiam ca trebuie sa aiba un amant, n toata nenorocirea mea i
purtam un $el de secreta si nmuiata recunostinta pentru acest $apt, desi eu, dimpotri)a, cautam sa $iu )azut
de ea numai cu $emei%
Alta data, neam ntlnit ntrun restaurant de noapte, dupa iesirea de la spectacol% Era ntro mare to)arasie
de domni si doamne seriosi, $rumoasa, si parea destul de )esela%
Eu pri)isem mai nti pe geam, ca sa )ad daca e nauntru si sa nu $iu deci surprins de prezenta ei 5asa
$aceam la orice restaurant si teatru6, ca sa nui dau pe $ata tulburarea mea, ci dimpotri)a sa intru cu o $igura
de om $ericit% ;i sa o descopar, cu indi$erenta abila si plicticoasa, abia mai trziu% Eram nto)arasit de o
tnara actrita, renumita mai mult pentru $rumusetea 5caligra$ica si mediocra, de alt$el6 dect pentru talentul
ei% Ne)astamea de unde parea )orbareata, a de)enit li)ida si s a ntrerupt brusc% Pe urma na mai scos o
)orba toata seara% Cum n a)ea orgoliul sasi masc&eze su$erinta, a ramas aproape necontenit cu pri)irea
asupra noastra, e>aminndumi mereu, apasat, to)arasa de masa% Cnd o )edeam ct su$era, simteam ca
n mine se cicatrizeaza rani 5carora alt$el lear $i trebuit luni si ani6, asa, n cte)a minute, cum cresc plantele
sub pri)irea magica a $ac&irilor%
#upa supeu, miam condus prietena acasa% ;a ramn la ea, ma plictisea oarecum% ;imteam asta dupa
oboseala anticipata, la gndul ca )a trebui sa ma mbrac apoi si sa cobor n strada 5caci trebuia sa $iu
dimineata acasa6% 0i se parea ca o mbratisare a amicei mele nu merita atta oboseala% Caci, n a$ara de
clipa cnd az)rleau ntia oara camasa de pe ele si cnd a)eam impresia oricum, oricnd, a unei
neimaginate minuni pentru simturi, aceste $emei nu ma mai interesau, n urma, deloc% 0i se parea ca
$ramnt n brate manec&ine de lna%
0ai ales aceasta actrita, pe care lumea o gasea $rumoasa, mi se parea $ara gust, ca de lemn )opsit% Tot
ce spunea era o balabaneala plata si )orbea ntruna, ntrun 8argon de culise, probabil:
Numi da mie sa 8oc, ca leas trnti o creatie, asa%%% ;i la acest +asa+, $acea cu mna arcuita un gest, scurt,
z)cnit, cu pumnul nc&is% Ai )azut la restaurant pe Niteasca/%%% Crede ca daca sia luat masina acum%%%
0a gndeam cu necaz ca, ntrziind, pierd tot mai mult timp din noaptea care mi se parea pretioasa% A)ea
un corp nici gras, nici slab, nici mare, nici mic, cu snii ca niste mere de )ata, $ara rotun8imi ner)oase, $ara
relie$, per$ecta ca un nud prost $otogra$iat n re)istele cu poze, care $ac economie de cerneala%
ncepusem so e>aminez atent, cum e>aminezi, cnd nu tie $oame, un $el de mncare care nuti prea place,
$ar$uria e putin patata, sosul e apos, carnea cu sugestii salcii%
Pe urma neam trezit totusi mbratisati, asa ca animalele, dar ma ntrebam daca )oi merge pna la
capat% 0ia )enit n minte, o clipa, $emeia din cauza careia su$eream atta%
Am nteles, din nou, ca iubirea $izica $rumoasa e o pro$anare% E ne)oia amara de a zdrobi, de a razbi ntro
mbratisare, odata cu trupul $ramntat, si su$letul, prizonier sua) n el, n clipele acelea% ;i cu att mai apriga
e )oluptatea acestei pngariri, cu ct mai plina de noblete e icoana rasturnata% Cauti, crescnd n
e>asperata, n smintita nsurubare, durerile si bucuriile trecute, $rumusetea luminoasa a $ericirilor traite,
palmuiesti de)otamente de nger lnced si gingasii nduiosatoare, 8ocuri de inteligenta neasemanate si
melancolii zmbitoare% E bucuria de a )edea, ra)asita, lesinata de )oluptate prin tine $emeia draga cu
su$letul zapacit de aceasta goana continua, si pe urma ncremenit n spasm, ca n $ata unui miracol%
#e aici ne)oia attor amante si attor amanti de a striga, n clipele ultime, orori, )orbe desuc&iate, ca niste
masti smulse, care sa $aca si mai aprig simtul, actul pro$anarii% #ar eu, ce sa pro$anez n inteligenta si n
sensibilitatea de cocota ortogra$ica a $emeii de lnga mine/
0a des$ac plictisit, si, ca de obicei, ma las n )oia mea interioara% !nteresul se>ual e nul n a$ara de ideea de
personalitate% #e aci curiozitatea, ascunsa si )aga, despre anatomia se>uala a personalitatilor de noblete si
loialitate celebra% Au $ost atti obsedati de se>ul 0ariei Antoaneta, al "ucilei #esmoulins%
ntro zi, la ora prnzului, prin aprilie, mam ntlnit cu ne)astamea ntro mare bacanie de pe Calea *ictoriei%
Ea $acuse sa i se mpac&eteze tot soiul de trguieli si, desi )iziunea unei mese cu prietenii ei ma $acut sa
su$ar rasucit n mine, am salutato surznd%
;igur, cumperi attea bunatati si pe mine nu ma in)iti/
;puneam asta n gluma, $ireste, dar daca mar $i in)itat cu ade)arat, nu stiu, zau, ce as $i $acut% 0ia ntins,
cu )oie buna, mna subtire si moale, patrunsa de TuelHues $leurs, pe atunci par$um rar%
Nu%%% Nu te in)it, ca nu esti cuminte%%%
!am raspuns, cu dorinta e)identa de a nu apro$unda nimic:
Eu sunt baiatul cel mai cuminte din lume, n timp ce ea comanda, celui ce o ser)ea, ptL de $oie gras%
Asta e pentru domnul%%%
;i rznd prietenos, cu o lumina 8ucausa n oc&i, sa dus la casa, grabit sa plateasca, $loare de prima)ara,
n taiorul cenusiu%
Ce departe erau timpurile cnd, neastmparata, a)ea gri8a sami aminteasca sa nui uit gustarea $a)orita,
ntre trguielile de la bacanie% ;i acum, totusi, intrusiunea glumeata a ei, n meniul meu, a)ea un mic
$armec senzual si sprinten, care ma n)eselit%
Nam mai )azuto )reo douatrei saptamni% Am $acut, ntrebnduma mereu, $el de $el de ipoteze%
ntro zi, un $ost coleg de Uni)ersitate, bun prieten si cu mine si cu ea pe )remuri, boem si ziarist acum, mi
spunea cu nedumerire si cu oarecare intentie de acreala:
#ragul meu, ne)astata e putin cam ingrata% Am ntlnit azi, la 0untele de Pietate am eu c&estiile mele
acolo pe matusa eiA amaneta un inel% ;punei sa nu uite ca a crescut n casa acestei matusi% Amicul meu
&abar na)ea de cum stau acum lucrurile%
0am interesat, putin mai de aproape, si am a$lat ca, de doua saptamni, ne)astamea e bolna)a n pat% Am
$acut un pac&et de carti, din librarie, am ales un brat de $lori si i leam trimis cu cte)a rnduri, $ara titlu%
+Am a$lat ca esti bolna)a%%% mi pare nespus de rau 5e>ageram tonul, ca sal creada con)entional6% Ai aci
cte)a carti, de Anatole (rance si ,ilde, autorii dtale $a)oriti, ca sati treaca mai usor timpul% Tias $i
recunoscator daca, a)nd ne)oie de ce)a, miai comunica prin comisionarul careti aduce rndurile acestea%
Cu prietenie si urari de sanatate, ;%+
Am asteptat raspunsul, ros de zeci si zeci de superstitii, cum de alt$el l si trimisesem: unui anume
comisionar batrn negricios, cu mustata mare, care totdeauna izbutea, iam dat scrisoarea la o anumita ora,
n am scris plicul acasa, ci direct la tutungerie, nu iam spus sami duca raspunsul acasa, caci a)eam
superstitia ca momentul gasirii unui plic alb, cu raspuns bun, pe masa mea, nul pot realiza si nici nul pot
primi din mna ser)itoarei, pentru ca nu prea mio nc&ipuiam spunndumi: +A )enit un comisionar cu o
scrisoare+, iar scrisoarea sa $ie totusi placuta% i spusesem ca )oi trece peste o ora pe la locul lui de
asteptare% Nu a )enit dect peste doua ore% Am citit plicul, des$acut cu ner)ozitate, stnd rezemat de bara
de alama a unei )itrine cu palarii si cra)ate scaldaten lumina% Era o scrisoare tot $ara titlu, ca a mea% +ntrE
ade)ar, sunt de )reo doua saptamni n pat, dar cred ca nu e prea gra)% Nam ne)oie de nimic, ti multumesc
$oarte mult, dar $lorile si cartile miau $acut o nespusa placere% Toti prietenii miau trimis, de mi e casa plina,
nsa liliacul e parca mai $rumos, acum, dect oricare alta $loare%
Cu multe multumiri,
E%+
Am cerut amanunte comisionarului% A sunat mult, a batut la o $ereastra desc&isa 5casa matusii e sistem
+)agon+, are $erestrele 8oase n curte6 si pe urma a )enit la geam o cucoana batrna% #oamna tnara era n
pat: a spri8init &rtia pe o carte ca sami scrie% ;i dupa ct)a timp, cu ne)oia de asi cere iertare:
#omnule, mia dat bacsis un napoleon de aur% Am spus ca mi ati platit comisionul, dar na )rut sa ma lase
pna nam primit% *a spun, ca sa nu socotiti ca eu primesc bani, lasnd sa creada acolo ca nu mati platit%
0a cunoasteti%
Ai )azut dumneata pe $ereastra/ Era n pat/
#a, domnule, pot sa )a spun: un pat mare, de ste8ar, pentru doua persoaneA deasupra, pe perete, erau
doua tablouri, un domn o$iter si o doamna%
0ai a)ea $lori%%% multe n camera/
(lori/ (lori%%% adica $lori/ Nu, nu mai a)ea% El repeta ca sa aiba timp sa se gndeasca%
Am crezut ca ma minte, ca sa se con$ormeze unei dorinte pe care mio atribuia, asa de la el%
Cum, omule, nu erau $lori/
7au daca am )azut una macar%%% dar poate or $i $ost%%%
A&, a$urisita $emeie, dragul meu%
0am gndit, pna seara, daca nar $i trebuit sa ma duc eu si sa terminam totul printro mpacare% #ar miam
spus ca nimic nu ma ndreptateste la asta, ca, de alt$el, nam nici macar elementele care sa ma $aca sa cred
ca ea ar primi o mpacare% !ar cnd miam adus aminte de noaptea de $ebruarie, mi sa nnegrit su$letul si am
nteles ca e s$rsit pna la s$rsit%
Am trimis peste cte)a zile pe una dintre surorile mele, cea nemaritata, care era mai buna prietena cu ea,
sa )ada ce $ace% 0ia spus ca nu e alarmant bolna)a, dar ca ia $acut o impresie de mizerie dureroasa% !a
repetat mereu nsa, cu staruinta, ca nu are ne)oie de nimic, spera sa mearga mai bine, a )orbit despre
mine cu prietenie si indi$erenta, sa interesat ce legaturi noi am% !a spus, pe urma, ca asteapta sa se termine
di)ortul, ca sa se marite din nou% A gasit acolo si pe Anisoara, cu care deci se mpacase%
;a $acut bine si, peste )reo saptamna, neam ntlnit catre zece seara pe Calea *ictoriei, n dreptul
ca$enelei Capsa% Eu conduceam pe actrita la teatru, ea era cu Anisoara si barbatusau% Am salutato, mia
raspuns zmbind si cnd, dupa zece pasi, am ntors capul, am )azuto oprita n loc, rezemata de bara
)itrinei, urmarindune cu aceeasi pri)ire de caprioara blonda, n8ung&iata%
ncepusem sa am un soi de nedumeriri, care aduceau mult cu parerile de rau%%% ;u$era att%%% poate ca%%%
n s$rsit%%% e att de greu de $i>at
)ina n dragoste%
ntro seara, dupa ce o cautasem prin )reo douatrei restaurante, am renuntat la nade8dea ca as mai puteao
gasi si am ramas n to)arasia ctor)a prieteni, ntrun soi de crciuma cu parc 5adica grila8 de sipci )opsite
cu )erde, doitrei leandri, gratar si lautari6% E)ident ca sa )orbit despre $emei% ;au rostit nume de ne)este
onorabile care merg la casele de rendez)ous 5tremuram tot6, sa )orbit despre cele mai recente a)enturi si
amanunte din plin au $ost date despre $elul deosebit al ctor)a $emei cunoscute de noi toti de +a se da+% A
uimit mai ales noutatea cea mai proaspata%
ntruna din zilele trecute, un $unctionar superior de tot, din minister cel care po)estea dadea nume precise
se trezise c&emat la tele$on pe la ora sase de catre ne)astasa, care i $acea o ade)arata scena de dragoste%
Ca o negli8eaza, ca e singura acasa si nu mai poate de dorul lui, ca +sal mai dea naibii de minister+%
#irectorul nostru general lesina de placere si o certa, cu o sigura de sine a$ectiune si ngm$are% n realitate,
$emeia i tele$ona din dormitorul amantului ei, era cu totul goala, iar n tot timpul ct ia tele$onat barbatului, si
lasa trupul patruns si $ramntat de )igurosul ei to)aras de a)entura% ;i cnd la urma barbatul a crezut ca sa
ntrerupt tele$onul, nu era dect s$rsitul $iresc al acestei ntmplari, care reedita n $orma ultramoderna
celebra istorioara morala din 4occaccio% "a nceput ascultam cu respiratia rarita, $ramntnd nodul cra)atei,
mutnd pa&arul si $urculita din loc% Pe urma nam mai putut respira si eram li)id ca un operat% Peste cinci
minute am dat un bacsis ispititor unui c&elner, sa alerge pna la &otelul )ecin si sa caute, n carte, daca 9%
are tele$on% 0a c&emase si ne)astamea, de )reo doua ori, la tele$on, din casa unor prieteni% ntotdeauna
istoriile astea cu $emei, cnd se dadeau nume autentice nu n simpla anecdota ma nnebuneau% ;e zice ca
studentii n medicina, cnd citesc ntia oara n tratate descrise anumite cazuri, se cred si ei bolna)i de
aceste maladii% Asa cum multi dintre ei care aud pe altcine)a dnd lamuriri despre boala de care su$era simt
si ei dureri, sau se sperie multi dintre cei care )iziteaza muzeele spitalelor% Cnd se po)esteau ntmplari
despre barbatii nselati, a)eam impresia ca si mie mi sa ntmplat la $el% Nam $ost linistit nici cnd c&elnerul
mia spus ca 9% nu are tele$on si nici nu mam gndit dect cu oroare si dezgust la ne)astamea si la toate
$emeile ntreaga saptamna care a urmat%
Pe urma, am nceput sa uit ndestul%
n ziua de ;$ntul Constantin si Elena, era la curse, tot cu Anisoara si barbatusau%
#upa luni de zile, am )orbit amndoi mai ndelung, plimbndune prin $ata $emeilor n roc&ii )aratice,
sprintene si luminoase ca niste a$ise colorate, care stau urcate pe grila8ul alb, prelungit de la $oisorul de
sosire, pe dinaintea tribunei nalte, elegante si albe ca o lebada, pna la
capatul pa8istii $ragede% A $ost o broderie de dialog aerian, amabila tac&inerie si comentarii despre
lumea de la curse%
ntro )reme, tonul a de)enit mai precis%
0i se pare ca ai pierdut la primele curse/
#a%%% se )ede ca din cauza ca ma iubesti dumneata%
;unt tentata, atunci, sa 8oc si eu%
*rei sa stii cu ade)arat daca te iubeste/ ;i mi era su$letul ca o pasare grea, legannduse, catarata pe o
ramura prea subtire% Caci ma gndeam si la mine si la amantul ei si nu stiam cum i se angreneaza
gndurile%
Adica nu, mai bine nu 8oc% !ncertitudinea e mai buna dect ade)arul, si surdea, ras$rnt n ea%
0a gndeam ce bine i se potri)este, ct de a ei e aceasta gndire% Cta lipsa de sensibilitate si ce
acomodare grosolana ti trebuie ca sa accepti o minciuna? ;i de ce/ Ce )oluptate poate $i n a$ara de aceea
a iubirii absolute prin care si restul se )alori$ica/ Aceasta multumire a ei cu surogate, care nu pot satis$ace
dect po$tele mediocre, ma $acut sa ncerc o unda de superioritate%%% ;i totusi:
#ar cu certitudinea din dumneata nsati, cum te mpaci/ am ntrebat o, n)ins iar de mistuitoarea ndoiala%
0a pri)it surznd si sa $erit ca si cnd as $i pri)it n cartile ei, la 8oc%
Nu stii niciodata%%% nu stim niciodata nimic%
A )enit )oinica, $rumoasa si cu tot parul alb, tnara nca, prietenoasa mea protectoare%
Am sati marturisesc o slabiciune%
n s$rsit%%%
A, nu e ceea ce crezi% Ce)a mult mai gra)% mi place sa cstig bani% (ie si la curse%%% dar numi place sa ma
ng&esui acolo, stri)ita n multimea de la g&iseu% ng&esuiala, pentru o $emeie tnara, mai merge, dar o baba
ca mine ar $ace +gen opereta+% Esti dragut sami iei niste bilete/ si mi ntinse numaidect cte)a &rtii, ca sa
nu ma o$er cum)a sa platesc de la mine% Pe dumneaei am sa tio pazesc eu n timpul acesta%
;unt $ara gri8a, caci nu ar $i n orice caz mai rau pazita de cum am pazito eu singur%
Pe drum, mia )enit po$ta de gluma% Am luat biletele pentru doamna argintie pe alti cai dect mia cerut,
&otart, daca )or cstiga caii ceruti de ea, sai platesc de la mine, putin dealt$el, caci erau $a)oriti%
Pe aleea de lnga paddoc, $emeile, stnd pe banci si aratnduse n roc&ii colorate )iu, ca $luturii, e>aminau
pe cele ce treceau nto)arasite, care parca de$ilau ntro gradina publica, la promenada% Rezemata de
grila8ul paddocului, o cunoscuta actrita, $oarte inteligenta, $ermecator dezmatata si buna camarada, cauta
sa ia nota de starea cailor, plimbati n acest tarc cu nume englezesc, nainte de a li se pune seile%
'bser)i ma ntreba zmbind 5i spun de multe ori, n gluma, ca e o
reclama de pasta de dinti, caci mereu rde si arata doua siruri mici de dinti desa)rsiti6 cta noblete au
caii acestia/%%% Cta eleganta nea$isata/
'bser)atia ei e dreapta: caii de curse par unui oc&i nedibaci un $el de mrtoage slabe% "i se )ad prea mult
coastele si sc&eletul, merg obisnuit cu capul n 8os, iar cnd nu sunt ntartati, par niste indi)izi $oarte
cumsecade%
Uite roibul asta, care merge plictisit, mirosind pamntul simi arata un cal slab, dar cu musc&ii att de tari si
de lamuriti ca pareau si ei oase na $ost batut niciodata% E mai de rasa, $ara ndoiala, dect stapnul lui 5era
un $ost posta)ar mbogatit din samsarlcuri6 care, dealtminteri, l si speculeaza $ara mila% #a%%% na $ost batut
niciodata% Cti, ntre el si gloabele aratoase, care trag cu mo$turi si $iguri la trasuri, ar sti sa aleaga/
;i rdea mereu, aratnd cele doua rnduri de dinti regulati si albi, ca lucrati de mna%
Acum )reo doua luni, un prieten, a in)itat la o masa, la Capsa, pe una dintre ele)ele de Conser)ator, $ata
$oarte $rumoasa, dealt$el% Ei bine, )enea ntia data, si )isa de mult sa )ie, dar era pur si simplu intimidata
de eleganta c&elnerilor n $rac, desi erau acolo n sala, $ara ca ea sa banuiasca, nume dintre cele mai
$rumoase ale societatii romnesti, plus $aimosul grup de baieti care conduc toate cotilioanele 4ucurestilor%
Caci tocmai acela era soiul ei ideal de eleganta, dupa cum pentru pro)inciali, tapeusele marilor palaceuri,
zgomotoase, sunt alt ideal de eleganta%
#aca )rei sati completez 8usta dumitale obser)atie, dami )oie sa constat si eu ca ar&i)arii singuri mai poarta
mustati razboinice, ca, dealt$el, plutonierii ma8ori n armata $ac in$init mai multa impresie de militari dect
o$iterii de statma8or, ca singurii caresi $ac cap de intelectual: cioc, pri)ire distinsa, par abundent si buclat,
sunt pro$esorii secundari din tarile balcanice, pe cnd, oriunde, ade)aratii sa)anti nu sunt dect niste simpli
oameni de treaba, care nici o clipa nu sau gndit sa mbrace uni$orma intelectualitatii%%% Pentru ca toti cei pe
care iam enumerat noi amndoi, obsedati de o idee, se multumesc cu $orma ei% Calul de trasura mbraca
uni$orma presupusa a pursngeluiA c&elnerul, uni$orma lordului #erbD, ctitorul $racului negruA ar&i)arul,
ignornd ca Napoleon na)ea mustati, uni$orma razboinicului nendurat, la $el sergentii ma8ori si, cum tiam
spus, tot asa pro$esorii de liceu, uni$orma pe care ei o atribuie omului de stiinta% E si ade)arat nsa ca ei toti
stiu ca au dea $ace numai cu semeni care 8udeca dupa uni$orma%
0a ntaresc n con)ingerea ca no)icea noastra in)itata sa ndragostit de )reunul dintre c&elneri% ;a stii ca
ai dreptate% #ar apropo ea spune apropo tocmai pentru ca simt ca nu e nici o legatura si ncearca ne)oia
sa creeze una, $ie absurda team )azut adineauri cum $aceai su$erinta cu $osta dumitale ne)asta%
0ia ncremenit un zmbet pe buze%
E un barbarism monstruos care ar scoate din mormnt pe toti luptatorii limbii literare% "au deri)at cei din
teatru, din $rantuzeste, mai nti ntr o locutiune ramasa culiselor cu e>clusi)itate: +a $ace $oame+% Cnd
actrita, tnara si $rumoasa, e ndragostita de un actor, tnar si $rumos si el, carei cere sal ia de barbat, ea i
raspunde cu c&ibzuinta: +Esti nebun/ )rei sa $acem $oame amndoi/+ Acum, deri)at, ea mil aplica mie, cu
un teribil simt al grotescului% 0am crispat ca o meduza, dar rdea att de $rumos, cu toti dintii, ca un miez
alb de $ruct e>otic, ca m am domolit ntro ntrebare:
E att de grotesc sa su$eri din dragoste/
Nu%%%
*orbesti sincer/
Te asigur? si rdea mereu%
0iam adus aminte ca are un baietas de )reo cinci ani, pe carel iubeste ca o nebuna, $ara sa stie sigur nici
macar cine ia $ost tata, asa nct uneori glumeste: +n modul acesta $ac o buna a$acere, caci nu ma )a iubi
dect pe mine+%
Asculta, ai )rea ca, atunci cnd )a $i barbat, baiatul dumitale sa $ie indi$erent $emeilor, iar el sa aiba alte
preocupari e>clusi)e/
0ia raspuns neted, $ara ezitare:
Nu%%%
Ai )rea sa $ie iubit/
'&%%% da%%%
;i sa iubeasca/
0ai ales%%%
;a iubeasca, c&iar de nu )a $i iubit/
#a%%% da%%% neaparat%
4aga de seama, dumneata, care esti $emeie, care ai $ost si esti iubita, care ai nselat poate%%%
Nu +poate+%%% sigur%
Ei bine, ai )rea ca $iul dumitale sa iubeasca $emeile, c&iar daca ar $i sa $ie nselat/ Ai )rea sa su$ere din
dragoste/ ;i, cu toata dorinta de amaraciune din mine, 8ucnd ca pe o carte pe raspunsul ei, dupa ce am
luat toate masurile unei marturisiri%%% sincere: 4aga de seama%%%?
A de)enit serioasa, ca ntro pauza de drama%
Tio spun din toata inima ca as )rea ca $iul meu sa $ie iubit de $emei, si cred ca )a $i, dar ti 8ur ca as )rea sa
le iubeasca oricum, c&iar cu riscul de a $i nselat de ele% ;i acum spunemi pe ce cal sa 8oc%%%
!am zmbit cu o neroada recunostinta, iam spus ca eu 8oc anapoda, i am dorit cstig si am plecat sa dau
biletele cumparate%
Caii pe care dorise sa 8oace +)enerabila prietena+ au ramas pe drum, ca sami $aca mie 8ocul, desigur, caci
a)eam ne)oie de succese n $ata ne)estimi, ori de care naiba ar $i $ost ele% A iesit un cal aproape
ne8ucat%
*ai, am asteptat anume sa mbatrnesc, ca sa pot 8uca la curse%%% ;i tot pierd%%% Acum cnd nu mai pot
spera nimic%
;unt dezolat, si nu stiu ce s$at sa )a dau%%% Cred, n orice caz nsa ca superstitia e nentemeiata%%% Caci
banuiesc ca ati cstigat%%% !a )edeti biletele din poseta%
Calul numarul sapte/ Ei nu?/ #e ce )a mirati/ Acum pri)iti n $ata tribunei tablita indicatoare pe $oisorul de
la sosire%%% ;apte/ Nu/ Rde, gdilata, uimita, rde si ne)astamea, atrasa n 8ocul acesta al ntmplarii,
$emeie, cu tot ce e n ea $emeie, 8usti$icnd dorinta mea de a a)ea un succes% ;e re)arsa si trece de noi
lumea tribunei si a grila8ului, aspirata spre paddoc si aleea umbrita%
Trei bilete pe numarul sapte/ #ar mi se pare ca nimeni na 8ucat pe aceasta $antezista gloaba% Cstig o
a)ere% Tnarul meu prieten, trebuie sa constat ca apropierea dumitale e pretioasa $emeilor%%% cu dumneata,
c&iar cnd pierd, cstiga%
C&iar cnd cstiga%%% pierd, o corecteaza ne)astamea, ngreuind cu nteles cu)intele, ca sa i se ierte
calamburul si ca sai dea o anumita adncime%
Pe lnga noi treceau grupuri care parca nu a)eau altce)a de $acut dect sa ne e>amineze% ;i $aceau asta
cu o lipsa de discretie uimitoare% 4arbati si $emei ne masurau, ca pe niste manec&ine care poarta
con$ectiunile unor case de mode% #esigur ca toate grupurile se e>aminau ntre ele, dar nu puteam sami dau
seama e$ecti) de acest $apt dect cnd noi eram obiectul lui% Tot asa, de pilda, ne)astamea, uneori, si astazi
c&iar, pri)induma n oc&i, )iu si cu o stralucire pasionata, mi dadea impresia ca numai pentru mine are
aceasta pri)ire 5cnd su$letul i se aduna din trupul ntreg, n oc&i si n obra8i6% 4anuiam totusi ca pri)este la
$el si pe unii barbati straini, dar )azuta din pro$il $igura ei nu mai a)ea acea pasiune nemeditata% Ar $i trebuit
sa ma gasesc si eu pe directia pri)irii ei, ca sa pot 8udeca% #ar, binenteles, asta era imposibil si a trebuit sa
adaug nca un $apt la capitolul incertitudinilor de nedezlegat ale iubirii%
Acum toata lumea se re)arsa spre paddoc si aleea de castani de lnga el, desprinznduse de grila8ul alb,
cobornd din tribuna alba, pe scarile nguste, aspirati toti usor, parca de o pompa ne)azuta%
Eram multumit de aceasta dupaamiaza simi era teama sa prelungesc ncercarea, ca 8ucatorului la c&eminE
de$er care a batut cte)a puncte si se codeste sa mearga mai departe, de $rica sa nu piarda totul% Pe urma,
eram c&inuit de momentul despartirii, pe care nul puteam nc&ipui, caci miera greu so )ad pe ea plecnd,
lasnduma n loc% As $i a)ut reprezentarea $izica a parasirii si as $i su$erit ca ntia oara% 0iam adunat
rezer)ele de )ointa si iam luat prin surprindere mna, spunndui destul de gnga)it si scurt:
;arut minile%
7mbind mirata, cu oc&ii mari albastri, sculpta ner)oasa grila8ul alb cu umbreluta%
Pleci/
Nu mai stau si la ultima cursa%
+Ai cucerit tot ceai a)ut de cucerit/+ si surdea, soptind aceasta aluzie la marsul cntat la toate mitingurile la
care se cerea trecerea Carpatilor%
Ai $i putut sa ma ntrebi mai bine daca +am recucerit tot ceam a)ut de recucerit+%
A&/
%%%si atunci tias $i raspuns ca%%%
?/ 0a pri)este lung%
%%%nu% ;pune, ce pot sa raspund/
Nu se stie si surde mai ner)os, mai )iu, mai ironic nu se stie niciodata%
#oamna argintie )enea cu bratele pline de bancnote, pe care le tinea la piept, ca pe niste $lori, strnind
sursuri de prietenie si de admiratie n urma ei%
;cumpa doamna, nam ceti $ace, dar sotul dumitale, dupa cum )ezi, mia platit croitoreasa pe un an de
zile%%% ;unt sigura ca a $acuto pentru $armecul meu irezistibil% !ar oc&ii mari, cu pleoapele $rumos ndoliate,
surdeau $ara sa creada%
Am pri)ito precis%
Pe cu)ntul meu, doamna, ca da%%%
A $i>ato cald pe ne)astamea:
Care din noi doua sa consideram asta drept o impertinenta/ A&, dar mam zapacit cu totul%%% deam a8uns la
asemenea ntrebare%%% #omnul asta tulbura situatiile cele mai limpezi si zapaceste pe toata lumea%
Treceau pe lnga noi, plimbnduse prin $ata meselor de la bu$et, doamne tinere din lumea buna, mereu n
roc&ii desc&ise ca pastelurile, cu bratele goale, si domni n 8ac&eta, cu palaria tare si binoclu atrnat de gt,
aceasta alee cu pietris constituind ntre cntar, restaurant si intrarile la tribuna Moc-eDClubului un re$ugiu al
naltei mondenitati, cta )reme marea multime se ng&esuia la paddoc, la g&iseuri si pe aleea castanilor% Am
staruit sa plec%
A$ara, n $ata portii, tot cmpul )iran, care slu8ea drept piata, era plin de trasuri si automobile% Altele
ncepusera clasicul circuit dintre rondul al doilea si casa doctor 0ino)ici, n lumina )ie, oblica si $ara putere a
as$intitului% Nam gasit trasura si am pornito pe 8os% *enea dinspre oras, n trapul maiestuos al unor armasari
negri si mari, o trasura noua parca, lacuita n albastru, cu cauciucurile groase ct cele de automobil, cu
pernele relie$ate ca niste romburi bleumarin, $i>ate asa ca sa se poata rezema clientii de ele, lasnd
picioarele sa $ie mngiate de blana rosie, asternuta 8os% !ntegrnduse arcuirilor largi de lac si sto$a, o
$emeie tnara si palida, a carei linie incomparabil eleganta relua parca moti)ul unduit al aripilor trasurii,
parea o +#ama cu camelii+ )isatoare si isto)ita, absenta cu totul la celelalte siruri de automobile si trasuri,
din care zeci de oc&i cautau so pri)easca macar n $uga% Era numai o banala si lacoma cocota, $osta
ser)itoare, care nu cunostea #ama cu camelii nici macar din traducerea aparuta n +4iblioteca pentru toti+,
dar care, cu usurinta le)antinilor ori a specimenelor in$erioare, $rumoasa, neasemanat mac&iata, imita la
per$ectie modelele a8unse aci din a treia, a patra mna 5cnd sensul si continutul se e)aporeaza si cnd
imitatorul nu mai stie macar pe cine imita6%
Cu ct ma apropiam de oras, aleile umbroase erau tot mai pline de lume, pna am a8uns n centrul
$urnicarului popular si $esti) de la +4u$et+%
;aptamnile urmatoare mam simtit din ce n ce mai mult con)alescent% Aceste ntre)ederi cu ne)astamea
ma $aceau sa suport nes$rsit mai usor ruptura si eram $oarte multumit de bunul gnd pe carel a)usesem,
pro)ocndule% #epartarea nu mai era o drama unica si distrugatoare de organe, e>asperata de absolutul ei,
)oit la nceput, ci un sistem de acomodari%
Prezenta $emeii mi era indispensabila, ca mor$ina unui detracat, dar a)eam norocul ca o puteam izola de
orice conditii logice si, indi$erent daca a)eam noi moti)e de nemultumire ca $apte si gnduri, eu tot i
simteam bine$acerea% ' saptamna dupa ce o )edeam, eram totdeauna mult mai putin obsedat de ea si
a)eam o senzatie de )indecare%
#ar dupa aceea, ca si cnd sar $i strns tot dorul de ea n mine, ca raul tot dintrun abces, simteam neaparat
ne)oia so )ad% ncercam, e ade)arat, noi rezistente, izbuteam pentru cta)a )reme, dar caderea era mai
puternica% Rezistam totusi, pna n clipa cnd con)eneam ca trebuia so )ad% 'data con)enit acest lucru, ca
si cnd un za)or sar $i tras, nu numai ca nu mai a)eam puterea de a ntrzia ct de putin, dar eram cuprins
de un ade)arat iures accelerat de nebunie, cnd nu mai puteam 8udeca nimic si cnd, orice sar $i ntmplat,
trebuia so )ad% Atunci o cautam anume ntro singura seara n restaurante, prin teatre, la prietene si, de )reo
doua ori, c&iar la ea acasa% Am gasito n ambele rnduri cnd am cautato la matusa ei, printrun noroc la
care nu ma asteptam, singura acasa, putnd deci sa ma primeasca% *eneam totdeauna cu moti)e bine
alese si indi$erente, caci alt$el nu stiu ce sar $i ntmplat cu mine% A)eam totusi, limpede, impresia unei
probabilitati de )indecare n )iitor, $ireste $ara sa pot preciza ct de ndepartat putea $i acest )iitor% Un an,
doi, sau poate mai multi%
ntro )reme parca ncepusem so uit% #escoperisem un soi de preocupari, care o lasau pe ea pe planul al
doilea% Niciodata nu a8unsesem la o att de mare putere de concentrare% Reluasem studiul apriorismului
-antian, si cte)a zile am a)ut impresia ca am gasit o
e>plicatie menita sa re)olutioneze $ilozo$ia% Era n mine un luminis egal, o claritate bine$acatoare, asemeni
calmului de $ulg pe carel da mor$ina% A8unsesem la concluzia ca era o greseala aceea pe care o $acea Iant,
deducnd caracterul de uni)ersalitate si necesitate al principiilor matematicii dintrun apriorism, oricum
meta$izic% #impotri)a, ramneam n lumea e>perientei si gaseam mai mult dect su$icienta e>plicatie a
uni)ersalitatii si necesitatii matematicilor n originea lor de ordin con)entional% ' buna parte din $ilozo$ia
-antiana mi se parea prabusita prin aceasta descoperire%
Atunci am nteles, am simtit n$iorat, ca poate e>ista o lume superioara dragostei si un soare interior, mult
mai calm si mult mai luminos n acelasi timp% 9ndeam nentrerupt, cu o intensitate de &alucinat% #e la un
e>emplu treceam la altul si de la o descoperire la alta noua%
#e ce linia dreapta e oricnd si oriunde drumul cel mai scurt ntre doua puncte/ Pentru ca asa am con)enit
sal numim si, daca nu ar $i asa, nu lam numi asa% Uni)ersalitatea si necesitatea sunt ale limba8ului%
Pe strada umblam aproape automat, cu toata atentia ras$rnta nauntru% Nu stiam nici pe ce strazi merg, nu
auzeam nimic n 8urul meu si cteodata, tra)ersnd, dam buzna peste automobile% Tot ce era raza de lumina
era absorbit n interior% "umea automata si lumea constiintei de)eneau independente una de alta si si
continuau seriile di$erit% 0i s au ntmplat si necazuri penibile, alteori numai ridicule% Caci puteam numai sa
ncep seria automata, nu so si controlez mai departe% #adeam, de pilda, douazeci de lei la c&iosc sa iau
ziarul, dar nu mai luam restul si uneori nici ziarul% Nu tineam minte nimic din ceea ce $aceam% Era sa am din
cauza asta un duel% Am $ost oprit pe bule)ard de un domn si o doamna, $osta prietena din copilarie% Am
nceput, pe 8umatate prezent, sai sarut mna ei si pe urma, continund, iam sarutato si domnului% A de)enit
palid, sia tras mna brusc si ma dezmeticit si pe mine% Abia mai trziu lucrurile sau lamurit% Era con)ins ca
ne)astasa $usese dragostea mea si ca re)ederea asta trzie ma emotionat att de mult, ca mam zapacit de
tot% Cnd ade)arul era ca eu de abia luam nota, cu mi8loacele de cunoastere peri$erica, de aceasta ntlnire%
0ai a)usesem cnd)a un $el de re)erii, care aduceau cu acest soi de adnca si intensa interiorizare% #ar
atunci a)eau drept obiect moti)e $ara noima: cum as c&eltui un miliard, sau cum as organiza o calatorie la
Polul Nord, sau, cnd eram n primele clase de liceu, realizam un $el de Romnie0are n &arta geogra$ica
re$acuta dupa mine, cnd nici nu banuiam razboiul care )a )eni%
Am descoperit ntro re)ista nsa un $ragment de articol n care 9io)anni Papini e>punea e>act aceeasi
opinie despre apriorism ca si mine% A urmat iar prabusirea su$leteasca, iar golul canceros% 0ai ales ca Papini
nu era nici macar socotit $ilozo$, ci ca un diletant pasionat si $antezist%
ntro zi, cautam sa re$ac ce)a din prezenta $emeii, scotocind prin sertarele unui mic birou, pe carel a)ea n
odaita ei de primire, o ncapere ngusta, dreptung&iulara, lipita de dormitor% Cuprindea numai un di)an
acoperit cu scoarte, cte)a acuarele, eta8era de carti si biroul ei mic% (otogra$ii, taieturi din re)istele
ilustrate, scrisori de la prietene, traduceri 5)rusese sa traduca "e lDs rouge si nu a)usese destula rabdare6%
Erau note de croitoreasa de asemeni, $ireste raspunsuri la concursurile cu premii ale magazinelor ilustrate
si tot soiul de alte nimicuri% #ealt$el, toate cartile i erau pline de note si scrisori uitate printre pagini% Am
rasturnat, $ara sa )reau, un teanc de carti si iata ca dau peste un plic, cu scrisoarea n el, pe care nul
descoperisem n numeroasele scotociri de pna acum%%% Am a)ut un $ior, ca si cnd as $i pus mna pe ci$rul
dorit al unei taine%
+(etito, diseara !orgu pleaca la tara, ca e 1C $ebruarie si trebuie sa tocmeasca oameni pentru araturi% 0i e
urt de moarte singura acasa% *ino sa mncam amndoua% Am si croitoreasa la mine, poate cati tai si tu
taiorul%%% ;eara dormi la mine, daca )rei, stam toata noaptea de )orba%+
Era scrisul Anisoarei% !orgu era barbatusau, 1C $ebruarie, data cnd am )enit de la Azuga%
;imt ca ametescA ca mi se desc&ide o perspecti)a uluitoare, desi dorita, ca putinta de a merge a
paraliticului, culcat n $ata altarului pentru maslu% Caut sa $iu ct mai linistit, ca sa pot ntelege bine% Asadar a
8ucat o comedie, ca sa ma pedepseasca, asadar sunt cu ade)arat un tip imposibil, care complica absolut
orice ntmplare, iar ea e $emeia unica si totul se poate sterge ca un )is ngrozitor% mi dau lacrimile si plng
ncet de bucurie% *a sa zica era totusi o solutie, cnd eu nu )edeam nici una%%%
Pe urma a nceput banuiala ca as putea $i )ictima unei abile mane)re% #aca scrisoarea a $ost pusa cum)a
de curnd acolo/ Ea era certata, cel putin asa stiam eu atunci, cu Anisoara, de aceea nici nam cautato
acolo% Pe urma, data e prea saritoare n oc&i, prea cu intentie: 1C $ebruarie% ;i de ce na spus ser)itoarei
atunci unde se duce/ #e ce nu mia lasat un bilet/ Ramn ndelungata )reme ros de ndoiala% #ar pe urma
singur argumentez n $a)oarea ei% Probabil se mpacase cu Anisoara si eu nu stiam% Ca sa aduca ulterior
scrisoarea, iar $i trebuit prea mari complicitati si nici nu a)ea certitudinea ca as $i gasito% #e asemeni, ce
moti) ar $i a)ut sa mio plaseze aci/ #e ce sa tie sa ne mpacam/ Ce interes ar $i a)ut/ Cnd mia re$uzat
primirea oricarui a8utor material si cnd eu sunt cel care ma tem sa no pierd/ Numai daca ma iubeste e
e>plicabil demersul ei, dar atunci apare mai curnd )erosimila ntmplarea nsasi% #ealt$el si su$erinta ei, n
tot timpul acesta, su$erinta care acum mi pare absolut certa, con$irma aceasta parere%
0a mbrac repede si pornesc spre Anisoara% Pe drum, am nsa o noua ndoiala% #aca totusi scrisoarea e
ntocmita/ E $oarte posibil ca ea sa nu )rea sa di)orteze, caci ar pierde o buna situatie materiala, iar $aptul
ca mia re$uzat a8utoare pe care le putea banui modeste nu nseamna ca e dezinteresata% ncep sa 8udec si
atitudinea ei, ca amanta% #aca ar $i iubit, ar $i su$erit atroce ca mine si ea% Ar $i a)ut momente de ade)arata
nebunie ca sa ma )ada% nsa ca su$erea )izibil, poate $i si din cauza ca su$erea sincer la gndul ca pierde o
situatie materiala% Ca aspect, su$erinta su$leteasca si cea cu mobil material nu di$era si e greu sa stii daca o
$emeie su$era ca nui )ine amantul la rendez)ous sau ca are de platit o nota la croitoreasa% !ar daca din
orgoliu mi ascundea ca a dormit la o prietena, pentru ce atunci nu a)ea orgoliul sa ascunda si ca su$era, n
strada sau la restaurant/ ;i daca aceasta su$erinta era att de mare, de ce na $acut nici un demers sa ne
mpacam/ #ar daca ar $i $acut acest demers, nar $i $ost oare o do)ada pentru mine ca tine la o situatie
materiala/ Am intrat ntro ca$enea, am cerut o ca$ea si un cointreau, lasnduma mai departe prada
$ramntarii din mine%
Cnd mia raspuns prin comisionar, mia spus ca are casa plina de $lori, deci un act de orgoliu sincer 5caci
nusi putea nc&ipui ca are sa $ie demascata de comisionar6% #aca admit n principiu acest gest, pot sa le
admit atunci pe toate% #ar daca siar $i $acut din comisionar un complice, dndui, dealt$el, acel napoleon de
aur/ Atunci de ce comisionarul mia spus ca i sau dat bani si ca ia primit, de )reme ce era complice cu ea si
stia ca no sal tradeze/ Pe urma, nu iar $i ei $rica sa no tradeze mai trziu Anisoara/ #ar daca amndoua au
$ost complice si ea o are pe )aramea +la mna+, cum se spune/ Ar trebui, pe de alta parte, sa ma interesez
ca sa stiu cu preciziune daca !orgu a $ost ntrade)ar la tara n ziua aceea% #ealt$el, c&iar daca el a $ost, era
posibil ca ne)astamea sa nu $i dormit la ei% Iant a aratat cnd)a ca se poate demonstra, deopotri)a, si ca
spatiul si timpul sunt in$inite, si ca sunt $inite% Tot o ast$el de antinomie e si $aptul de a sti daca o $emeie te
iubeste sau nu, caci ti poti demonstra cu usurinta, pornind de la aceleasi $apte, si ca te iubeste cu
isto)itoare pasiune, si ca te nsala, bat8ocoritoare% Numai daca nu admiti ca amndoua ipotezele sunt
ade)arate, si, ca teza si antiteza, se contopesc, ca sa ramnem n $ilozo$ie, n sinteza &egeliana% #oua
lucruri mi sau parut, totusi, con)ingatoare: ca ea na e)itat di)ortul si, orict as crede n ntmplare, $aptul ca
niciodata na $ost n apropierea ei )reun barbat, c&iar cnd am cautato prin surprindere%
!am tele$onat Anisoarei ca iau seara masa la ei%
#esi mai sunt numerosi musa$iri la masa, nam rabdarea sa plece si tot timpul aducnd )orba de
agricultura, despre momentul cnd se ncep muncile, $ara sa ntreb nsa dea dreptul, caci stiam
perspicacitatea cu care se re$uza barbatului orice detaliu care lar lamuri asupra situatiei
lui, am cautat sa a$lu daca !orgu $usese ntrade)ar la tara, la 1C $ebruarie% Nam putut a$la nimic% Erau
cti)a oameni politici, $emei din cercurile care )neaza cancanuri si ntmplari mondene% Unul dintre
comeseni, a$lnd ca sunt nepotul lui Nae 9&eorg&idiu, ma considerat cu oarecare admiratie si am a)ut
impresia ca si ceilalti mpartasesc aceleasi sentimente% Un deputat sa o$erit sa spuie +una buna+ dea
unc&iului%
' stiti pe cea mai noua a lui Nae 9&eorg&idiu/ si la ntrebarile ntrebatoare: care/ cum/ ncepe sa
po)esteasca: Acum )reo ct)a timp, eram )reo cincisase insi la casieria Camerii sa ne luam diurnele pe
sesiunea asta, cnd Nae 9&eorg&idiu da cu oc&ii de *asilica ;a)ulescu de la 4raila, l stiti pe ;a)ulescu
cum e totdeauna, lnos, netuns, cu gulerul murdar, cu pantalonii cu genunc&i% 9&eorg&idiu, de colo,
pri)indul cum numara banii: +0a, *asilica, acum ca ai bani, mai dute si tu la baie, ma+% #a *asilica, de
colo: +7au, ma Nae, $ac baie n $iecare zi+% ;i serios, acesta: +Asculta, *asilica, atunci sc&imba apa%%%+ Rd
toti cu &o&ote, pe urma unul ntreaba daca stim ce ia $acut unui alegator al lui%
*ine spune po)estitorul un tip carei cerea de doi ani sal numeasca n )reo slu8ba: +Coane Nae, acum a
murit, de o 8umatate de ceas, !orgulescu de la primarie, )reau eu locul lui?+ +*rei locul lui, ma *asiliule/+ +#a,
coane Nae?+ +4ine, ma, uiteti dau o scrisoare pentru primar%+ ;i scrise primarului o carte de )izita nc&isa, n
carel ruga sa ia masura lui 9&ita *asiliu si, daca i se potri)este cosciugul, sai dea lui locul mortului%
Alte &o&ote de rs, alte e>clamatii de admiratie pentru Nae 9&eorg&idiu% A$lu acum ca a $acut mpreuna cu
"umnararu o e>celenta a$acere cu statul% (abrica munitii pentru armata, $oarte scump platite% 0i se pare ca
niciodata nau sa mai plece oamenii acestia% Anisoara tine acum ca !orgu sa spuie alta buna a lui Nae
9&eorg&idiu% (ireste ca toti accepta si !orgu po)esteste:
n prag, la Capsa, Nae se ntlneste cu un )ag cunoscut, un tip de prin nordul 0oldo)ei, unul 0i&ai
Tutunaru% +Ce mai $aci, Nae/+ +4ine, dar tu/+ +Pai sa )ezi, ca am $ost la *iena, ca mie ne)asta bolna)a n
sanatoriu%%% am $acut acolo un consult%%% ca a trebuit sa las pe soacra mea la mosie tocmai acum cnd e
lucrul n toi, ca am luat n arenda si o mosioara a lui $ratemeu+, si dai, si dai%%% Nae, de colo, l pri)este lung,
asteapta si, pe urma, mirat: +Asculta, draga, ce teai apucat sami spui mie toate astea/ Eu team ntrebat ce
mai $aci, asa cum se ntreaba% Ce, tu ai luato n serios/+
Alte rsete% Un tnar po)esteste ca Nae 9&eorg&idiu are aprobata n buzunar, de catre un ministru, care
$usese, e drept, numai interimar la (inante, o petitie, pentru doua )agoane de radium, predabile n gara
'cnele0ari, cu pretul de cinci mii de lei )agonul% Celor mai multi nu le
)ine sa creada, dar tnarul si da cu)ntul ca a )azut petitia si ca Nae obtine de la acest ministru acum ce
)rea, numai sa nu mai arate la toata lumea aprobarea data% Eu a)eam $ebra de nerabdare%
Abia dupamasa, trziu, cnd lumea plecase, aducnd iar )orba, am a$lat ca ntrade)ar !orgu $usese la
tara la 1C $ebruarie%
Pe urma am ntrebat dea dreptul, cu oc&ii )ii, pe Anisoara: Te rog, spunemi, a dormit Ela n
$ebruarie la tine/
0ia raspuns rece, calculat:
Nu stiu%
Te rog, Anisoara, spunemi%%% te rog mult% ;i $acnd pe stn8enita:
Nu stiu%%% nu pot%%% sunt patru luni din $ebruarie pna acum, ce )rei?%%%
Totusi%%%
;te$, te rog, nu insista, ca nu pot sa spun nimic%
!ar !orgu, gros, cu $ata mare, stergndusi de )in mustata groasa si scurta, nemaiputnduse stapni:
A dormit%%% draga, a dormit n )remea aceea cam de douatrei ori, de cte ori plecam eu la mosie%%% o c&ema
Anisoara, cai era urt singura% E n mine o lumina caremi umple oc&ii de lacrimi%
;i de ce nu miati spus pna acum/
#e unde stiam noi de ce )ati certat/ ;i pe urma, naiba sa le ia de $emei, ca ncurca lucrurile de nu le mai
descurca nimeni% ;ia ales o scobitoare, a puso ntre dinti si apoi a masurat linistit $ar$uria cu brnzeturi%
' saptamna ntreaga, o luna, a $ost o betie de dureri amare trans$ormate n bucurii tari, cum se sc&imba
dro8diile zacatorilor n alcool% Tot trecutul mi aparea acum clar, mai ales dupa noi e>plicatii, mai ales dupa
$ericirea ei, acum nestapnita%
Am mai ramas doua saptamni n 4ucuresti, pe urma am $ost concentrat si asta mi sa parut o calamitate,
dar am aran8at asa ca ea sa petreaca )ara la Cmpulung%
Pe o strada alba, care ducea spre 0ateias, gasisem la o $amilie, mai demult cunoscuta, o camera mare,
curata, cu so$ale 8umatate din cuprins, iar alaturi o odaie mica, pentru bucatareasa adusa de la 4ucuresti%
Era destul de aproape de mine, caci de la #mbo)icioara la Cmpulung sa tot $ie treizeci si ce)a de
-ilometri si a)ea deci mereu amenintarea )enirilor mele nepre)azute, asemeni unui rond de noapte
pasional%
"a nceput eram, oarecum, ntrun anumit sens, linistit% mi scria ca se simte multumita, ca aerul limpede si
cu miros de brad i $ace bine, mai ales dupa iarna de petreceri, ca na $acut nici o cunostinta noua, ca e
+ncntata+, ca nici una din )ec&ile noastre cunostinte nu e n Cmpulung%
mi descria micile ei bucurii singuratice n aceasta statiune de )ara% ;a
citeasca dimineata cte o carte, pe banca, pe bule)ard sau n parc, urmarind 8ocul copiilor, cu bonele lor, sa
se duca la piata sa cumpere brnzeturi, zmeura si mere, sa doarma lenesa dupamasaA la sase, sa ia
dulceata si ca$eaua cu coana Atena, gazda si )ec&ea prietena% Ca seara, uneori, $acea plimbari cu Tanti si
7oica, nepoatele coanei Atena, pe bule)ard, ca sa asculte muzica%
Aproape n $iecare zi, la popota, primeam cteo scrisoare, cam cu acelasi cuprins, care ma linistea ca
o bine$acatoare promisiune%
U"T!0A N'APTE #E #RA9';TE
#ar ultima scrisoare ma c&ema +negresit+ la Cmpulung, pentru smbata, sau cel mai trziu duminica% Era o
impresie tulbure, care ma nelinistea% ncercasem n toate c&ipurile sa obtin o permisie de doua zile, $ara sa
izbutesc% Pndisem ca sa gasesc n toane bune pe comandantul de batalion, cautasem sami atrag laude
pentru modul n care mi conduceam plutonul si izbutisem% Aratos si cumsecade oriunde, capitanul #imiu
de)enea de nenteles cnd era )orba de aceasta permisie% 0iercuri seara, dupamasa, capitanul Corabu
trimisese, rugat de toti, ordonanta sai aduca $lautul si nea cntat cte)a bucati nemtesti, de un
sentimentalism luminos si cati$elat, cu totul n contrast cu $irea crunta si iute a acestui om, care ngrozea
pna si pe superiorii lui% "a *iena, cnd era o$iter n regimentul C )natori, luase si lectii la conser)ator si era
pretuit ca un ade)arat artist de camarazii lui nemti% i $acusera cadou, la plecare, dupa obiceiul regimentelor
austriace, o tabac&era de pret, plata, cu o potco)ioara ntrun colt, cu initialele lui mpletite, de aur, ntralt colt,
cu semnaturile tuturor sapate, n $acsimil, nauntru% Acum capitanul #imiu, cu minile putin cam scurte,
ncrucisate peste talia care nu mai ncapea n )eston, asculta gra) muzica, asemeni unui epitrop de biserica
de sat, cazania% Na zmbit dect cnd capitanul (loroiu, care, cu mustata batrnicioasa si blonda, trecea,
oarecum, drept intelectualul batalionului, a rugat pe Corabu sa cnte doina, a carei e>ecutie e traditionala la
$laut, ca ouale rosii la Pasti% Capitanul sa e>ecutat si a cntato cu un simt al melancoliei, al dorului, aici, ntre
pustiurile muntoase, crescute n noaptea rece, de nea coplesit pe toti%
0iam lungit gtul dupa #imiu si, ncet:
#omnule capitan, )as ruga sami dati )oie smbata si duminica la Cmpulung% *orbeam cu rasu$larea
rarita, n soapta miloaga, aproape% 0ia raspuns, $ara sa se uite la mine, scurt:
Nu se poate, si a ascultat mai departe $lautul%
A doua zi lam pndit cnd a aparut pe platoul de instructie, trecnd de la companie la companie, cu mustata
cuminte si groasa, ca un &arnic arendas de la un ogor la altul% Nam putut sai )orbesc, caci se
ncurcase n probleme de tactica, pe care lea descurcat pe urma, simplu: +#omnule, trebuie sal prinzi
totdeauna pe $lanc+, spre deosebire de capitanul (loroiu, care e>punea erudit o tema, si de capitanul
Corabu, care si pedepsise compania, cu o$iteri cu tot, sa urce de douazeci de ori n $uga un po)rnis
apropiat si deci era alaturi, atent, cu ncruntare, sa )ada daca i se e>ecuta ordinul%
"a ora raportului, cnd am )enit n odaita care slu8ea de cancelarie batalionului, lam gasit iar cu capitanul
(loroiu, cu )reo doi sergenti de la popota% #e o saptamna, socoteau mereu, cu energie tacuta, ca sa iasa
la capat% ;mbata trecuta, regimentul a)usese inspectia generalului comandant de di)izie si batalionul
nostru primise ordin sa pregateasca, 8os n tabara, o masa dupa cu)iinta% 'amenii cladisera un umbrar de
$runze proaspete, lautarii primisera )estoane noi% *reo treipatru, reputati ca )natori, $usesera trimisi n
munte sa aduca )reo capra neagra, caci mergea )estea ca peste prapastiile si piscurile Pietrei Craiului ar $i
cte)a capre negre% n realitate, )natorii nau adus dect o caprioara si, sub supra)eg&erea unui
comandant o$iter, care trecea drept mare mester, sa ser)it spinarea de caprioara cu sos si cu ciuperci% 0ulta
bataie de cap iau dat mesterului camarad nsa pastra)ii% 4ucatarul nostru era prea nesle$uit ca sa poata gati
o masa att de subtire ca pastra)ii $ripti n pesmet% Nu mai spun ca si )natul lor a $ost o problema $oarte
complicata% Pentru noi, mai )nam si cu granatele ;a)opol, ca tot nu erau bune de altce)a, cu toata paza%
Acum nsa, ca sa nu se s$arme carnea $ina, trebuiau prinsi cu mna, pe sub pietre, n apa taioasa de rece,
de la iz)oarele #mbo)icioarei, dar prinsi c&iar n zorii zilei de smbata, pentru ca: +Ascultama pe mine,
domnule, pastra)ul nu e de mncat dect )iu%%% nici cte)a ceasuri nu tine% #aca )rei sa mannci pastra)
dupa cinstea lui%%% ;i pe urma, daca nu lai gatit, sa ispra)it% #aca nu e untul bine ncins, nu mai e pastra), e
terci% Asta nu orice bucatar stie so potri)easca dupa dic&isul ei, ca dacai prost, l usuca, dar la mi8loc l lasa
crud deti da greata%+
E>plicatii care dadeau racori celor cu raspundere: +*asiliule, $rate, sa nu ne lasi+% #oi insi a)eau sa
ngri8easca de ale bauturii: niste brag&ina )estita de pe lnga 9olesti, tuica de Cmpulung, +daca no gasi de
*aleni+, si zece sticle de sampanie, 0umm *erD #rD, +caci numai de asta bea+% Casca)alul proaspat de
Cmpulung, zarza)aturi si legume, alese cu gri8a, cadeau n sarcina popotarului obisnuit% #ar ceea ce a dat
mai multa emotie capitanilor nostri 5generalul )enea sa $aca o inspectie n )ederea naintarilor la gradul de
maior6 a $ost ca a trimis )orba anume sa i se dea la nceputul mesei doua oua $ierte, numai doua, +dar daca
nu se pot gasi absolut proaspete, mai bine sa se renunte+? Cta bataie de cap pe bietii oameni, ca au dat n
gri8a unei ordonante anume supra)eg&erea unui cuibar si tot le era teama ca sar putea produce )reo
ncurcatura, nct ordonanta sa dea dintre cele mai putin
proaspete%%% #ar, n s$rsit, totul trecuse cu bine, ouale $usese ntr ade)ar proaspete, iar di$eritele bunatati
ngurgitate, digerate cu laude% Acum toate c&eltuielile prnzului era ndemn sa $ie scoase din +economii+,
e>act de la +ordinar+, adica de la masa trupei, caci regimentul nu a)ea $onduri speciale% Ratiile celor care
erau n permisie, a8ustari de carne la cazan si ce)a mai putin za&ar la ceai, toate cumpanite cu c&ibzuinta,
de la o zi la alta, trebuiau sa acopere de$icitul% Am asteptat zadarnic sa se termine adunarile de ci$re si
cercetarea tablourilor% n cele din urma am plecat, caci am nteles ca nu pot obtine, ntrerupnd o asemenea
discutie, ceea ce nu obtinusem cnd se cnta doina%
#upamasa nea c&emat sa ne mparta niste brosuri trimise de la regiment% Erau cte)a cartulii subtiri,
tiparite prost, pe &rtie de 8urnal, cu coperte )erzi sau galbene, ca +legea c&iriasilor+, de pilda% Noi
n)ataminte de pe $rontul occidental se numea una% Alta: Rolul artileriei n razboiul actual% n s$rsit, o a
treia: Notele unui capitan din armata germana% Cte un capitan sau maior, din birourile statului ma8or,
traducea si tiparea ast$el de brosuri, $ie cal interesau, $ie ca )oia sa arate ca are de lucru, dar nimeni nu le
dadea nici o importanta, si, trimise la corpurile de trupa, zaceau pra$uite n pac&ete, ca teancurile de brosuri
patriotice prin pi)nitele pre$ecturilor% #in cnd n cnd, +ca sa se descarce+, ag&iotantii de regimente le
distribuiau la o$iteri% "a drept )orbind, ele ar $i trebuit sa $ie citite de catre generali si statema8ore, caci era
)orba de n)ataminte pentru conducere, la nceput, iar eu si cu 'risan eram con)insi si c&iar uimiti de
seriozitatea cu care se documenteaza o$iterimea noastra superioara caci aceste cartulii erau cu ade)arat
e>trem de interesante dar mai trziu am nteles ca suprae)aluasem anumite inteligente% #eci, n timp ce
luam bucuros brosurile:
#omnule capitan, )ream sa )a rog, ca siaseara, pentru o permisie de doua zile la Cmpulung%%% Am acolo%%%
#ragul meu, mi pare rau, dar nu se poate, ce sati $ac/
#omnule capitan, nici nu )a nc&ipuiti ce ser)iciu miati $ace%%%
Cum sa nu stiu%%% stiu%%% dar nu se poate%%%
Aseara, la popota, n s$rsit, a $ost a treia ncercare, mai ne$ericita dect toate% Eram cu gura arsa, cu oc&ii
tari n cap, caci simteam ca nu )oi putea $i la Cmpulung dect dezertnd si, pre)aznd toata nenorocirea,
eram totusi &otart sa dezertez% Toata noaptea mam $ramntat mistuitor%
!ata, au nceput sa se albeasca $erestrele, n casa ntunericul se rareste ca un pra$ si eu nam nc&is nca
oc&ii% Cearta cu Corabu mi se pare stearsa%
#om sublocotenent, )a c&eama dom capitan #imiu%%% a )enit dupa dumnea)oastra Nistor 'ancea%
Capitanul #imiu e n camasa de noapte taraneasca si n papuci%
#omnule%%% )rei sa pleci la Cmpulung/%%% Ai treaba acolo/
#omnule capitan, trebuie sa ma duc negresit%%%
Tace ndelung, pe gnduri, ca si cnd mar $i c&emat doar asa, ca sami puie o ntrebare acolo, si numai
dupa un timp:
#e&? domnule%%%
#omnule capitan%%%
Acum soldatul i aduce pe masa taraneasca, acoperita cu pnza de casa, o dulceata si o ca$ea neagra%
0ai adu o dulceata, 9ligore, si o ca$ea pentru domnul sublocotenent% ;i, ntorcnduse spre mine: Eu mam
deprins sa ma scol de dimineata si asta e +ca$eaua mea cu lapte+%
0a masoara din cap pna n picioare si iar tace% l masor si eu ncercnd sa g&icesc ce gnduri are, ba sunt
ispitit sai dau brnci, nspre cel bun%
#e, domnule%%% stiu eu ce sa $ac/%%% #e&%%% iam spuso si lui 'risan aseara% E ordinul regimentului sa nu
paraseasca nimeni unitatea% Uite ce%%% !a un om cu dumneata, care stie sa te duca pe deasupra, sa
ocolesti #mbo)icioara, dai drept n soseaua mare, ca sa nu ntlnesti pe nimeni de la regiment% #ar si
daca te ntlneste cine)a, sa spui ca team trimis sa $aci o recunoastere spre Rucar%
Am crezut ca irumpe totul n mine de atta $renezie%
#omnule capitan, na)eti nici o gri8a%
As $i )rut sa trec pe la 'risan sai multumesc, dar miera sa nu ntrzii% Probabil ca aseara, la popota, au
discutat cu totii ntmplarea, datorita lui%
Am luat un soldat care stia drumul peste culme si am pornito asa cum ma gaseam%
0ai nti spre 9iu)ala, urcnd ncet, pe urma am ocolit, )slind peste pasuni si $neturi, pna deasupra
soselei mari% Era un soare )iu, ca de cristal apos si cu raze e)idente, care dadea re)erberatii umede
culmilor stncoase si $acea proaspat )erdele )egetal% Roua se uscase, dar tot mai dainuia ct sa ne ude
ncaltamintea% 0untii cei mari, pri)iti cum )eneau amenintatori spre noi, de sus, cresteau, des$iintnd
departarea% n stnga, 9&imba)ul, nemaipomenit de masi)a mosc&ee de piatra 5pe lnga ea, ;$nta ;o$ia
sa para 8ucarie de copii6, are de 8ur mpre8urul cupolei de piatra po)rnisurile de sute de metri, drepte ca
niste pereti din care nsa creste o )egetatie de stnci, icicolo amestecata cu cea de brazi% Aceste
po)rnisuri sunt att de apropiate de cele ale muntilor )ecini, numai cti)a metri uneori, ca $undul
prapastiilor, cu praiele lor, nau )azut de cnd e lumea, niciodata, soarele%%% icicolo, nici lumina lunii%
Po)rnisurile acestui munte, necercetate de nimeni, lau $acut un ade)arat cuib de ursi%
"a dreapta, apropiata, marita nca, Piatra Craiului, cu aspectul ei de dom gotic, de stnca dantelataA iar
n $und, alergnd puternic si
acoperitor spre noi, umplnd 8umatate din )edere, Papusa, unul dintre muntii mari ai tarii, deasupra
!ezerului, pare, ca sa completam tripticul impresiilor acestea, o turla deasupra unei nalte si lungi biserici
romnesti% n )alea dintre acesti munti e #mbo)ita cu praiele ei, luptnd cu stncile ca sa razbata,
bolo)aninduse, stralucind la ocolurile nsorite, ca argintul, mai ales lnga podul alb de piatra, asemeni totusi
celor din 4ucuresti% Prabusite n adncul larg, dmburi mpadurite, coline si plaiuri cu $nete 5ca acela unde
ne gasim acum6, icicolo casute si, n s$rsit, sarpele alb al soselei dau continut )aii% (netele sunt mpartite
prin mari poligoane neregulate de garduri mici de bolo)ani, dupa proprietarii lor% n mi8loc, nc&ise n tarcuri,
ca niste oi prea mari, capitele de $n de la al doilea cosit% Aerul e rar, miresmat de rasina de brad, de $n
copt, de $ragi trecuti la )remea asta, si ameteste, tare ca dro8dia% "acustele ne sar din cale, sprintene ca si
dimineata asta ntreaga%
;a $ii acum aici, $ata draga, lungita lnga mine, pe o capita de $n asternuta 8os, sa pri)esti cerul nalt si
proaspat, departe de +banda+ si de mesc&inariile saloanelor, sa respiram aci adnc si sati ncalzeasca
trupul plin soarele, sal ncinga pna n miezul zilei, asa cum ncinge, )ara, de la $acerea lumii, toata
pri)elistea de aici% #aca nu ramn, e ca trebuie sa a8ung mai curnd $ie si acolo sati prind mi8locul )iu
ntre bratele mele cu coatele lipite de solduri%
Am nceput, $ireste, iar, sa merg ntins, caci daca su$erisem pna sa obtin n)oirea, acum paream scapat ca
dintro prastie si nebunia re)ederii crestea n mine ca un spasm, pe care nimic nu lar mai $i putut opri pna la
isto)irea lui%
Un muntean n itari si camasa, cu palarie +ungureasca+ pe cap, se opreste din plimbarea coasei, ca sa ne
arate un drum mai scurt% "nga el, o $emeie )oinica, tnara, cu picioarele n iarba umeda, goale pna sub
genunc&i, cu carnea pietroasa, cu aceeasi palarie de psla neagra barbateasca pe cap, ne pri)este
mirata% Are soldurile puternice si snii ca puii nc&isi n camasa n)rstata cu negru% ntrun mar salbatic, cu
$ructe nc&ircite si multe ca zarzarele, au spnzurat o desaga cu merinde%
0arioara dintre munti%%% mai
;iai $ost draguta la multi%%% mai
0iai $ost draguta si mie%%% mai%%%
Pna la ;$nta 0arie%%% mai%%%
Asa trebuie sa i se $i cntat $emeii acesteia )n8oase, $acuta pentru luptat cu ea mamei ei, bunicei ei%
Pna la ;$nta 0arie%%% Pna poimine%%%
9rabim iar pasul, caci soarele a nceput sa urce% Cu ct ne apropiem de
sat, de o parte si de alta a soselei, sunt acum gardurile de uluc ascutite ca sagetile, toate la $el si care nc&id
li)ezile de pruni% 9trosi si codobature isterice zboara de icicolo peste pietre de ru, peste pomi% A8uns nca
dimineata n piata Rucarului, simteam ca mi se dilata inima, cautnd o trasura pentru Cmpulung% Ne)este
cu cosulete ca niste caldaruse de rac&ita, pline cu zmeura culeasa din coclauri stncosi, pe unde ntrzia,
nu banuiau ce neliniste $acea sami arda pri)irea% 0unteni $rumosi si muntence umblau $or$ota trguind, asa
de curat proaspeti n portul albnegru, ca pareau $iguranti de teatru daca nar $i $ost de 8ur mpre8urul acestui
sat culmile )erzi sau stncoase, stralucitoare toate de oglinda nrourata, albastra, a cerului si aurul luminii de
dimineata% ;imteam n mine acea )aga importanta, pe care, indi$erent de alte sentimente, o simte n timpul
pregatirilor cel care are sa se supuie unei operatii, ntro zi $rumoasa% Rezemat de bara de $ier a micului c&ei
de piatra, pri)eam apa dumnezeiesc de limpede, $acuta anume pentru cresterea si bucuria pastra)ilor parca,
rostogolinduse peste pietroaie, auzeam uruitul $erastraielor care taiau n lung busteni si zmbeam gndind
la trupul gol si auriu al ne)estimi, n asternutul alb, pe so$aua de la Cmpulung% Pentru ce )iata, pentru ce
nebunia acestei organizari sociale contrariaza $ericiri att de $iresti/ si pe care le dorim att de mult/%%%
Treceam uruind podul de lemn, lung de tot si negru cu picioarele lui multe, ca un gndac nes$rsit peste
#mbo)ita, des$acuta n su)oaie, ncarcata de busteni co8iti, bolo)ani si pietris% #upa #ragosla)ele, alaturi
de carele lungi de S1< metri, cu busteni 5caci au osiile des$acute de leagan si rotile mutate la un capat si la
celalalt al celor trei trunc&iuri de brad menite caratului6, ntlnim adesea $emei calare pe cai mici, cu sei mari
de lemn, acoperite cu blana de oaie, mereu cu palariute negre, uneori peste marame, cu ii, n$lorite altite si
cu sabace, n opinci scortoase%
;pre 0ateias, soseaua pietruita )aros urca ntortoc&eat, pare ca da uneori n gol, ntro apa a cerului, pentru
ca, trecut de ocol, )alea sa se pra)aleasca 8os de tot, cu drumuri si sate acolo, n $undul larg al ei% Am a8uns
aproape de amiaza% ntrun pa)ilion n gradina, ni se aseza masa, dar pna la ora prnzului am iesit n oras
si neam plimbat pe bule)ard% Am $ost nduiosat de bucurie cnd am )azut ca pe ne)asta mea no saluta
nimeni% A)eam orgoliul secret de a $i posesorul unui e>emplar a carui raritate trecatorii no banuiau dect
)ag, dupa $rumusetea $emeii, $ara sa stie amara )oluptate a )ietii noastre su$letesti% Era n aceasta plimbare
de amanti prin marea multime ce)a din plimbarea unor o$iteri superiori, mbracati ci)il, pe care soldatii, daca
ar $i stiut cine sunt, iar $i salutat nlemniti%
Amiaza era n)olata si lumina $ierbea, ca n cupa sampania rece% Prin $ata gradinii publice, multimea
)ilegiaturistilor n &aine si roc&ii
desc&ise ca de Pasti se mbulzea prima)aratica% ;a oprit mirata, ca o $etita, n $ata unei $ntni tsnitoare,
pe umbrele de apa ale careia, un sa)ant localnic, probabil, a)usese ideea sa arunce o minge de tinic&ea
)opsita, care 8uca neobosita% Am trecut prin piata cu gramezi de mere, pere si prune, cosulete cu zmeura si
mure, asezate pe tarabe aliniate ca soldatii% Untul era adus n putineiul ct o donicioara n care a $ost batut%
#e acolo, neam dus spre parcul bailor, prin orasul cu casele luminoase, parca n $iecare noapte spalate de
ploaie sau de roua, ceea ce nu mpiedica soarele de amiaza sa $ie )iu si neastmparat% Pe aleile cu brazi si
moli$ti, cu copii care alergau si batrni care 8ucau table, asteptndusi rndul la baie, neam plimbat si noi,
pna n albia nes$rsit re)arsata, cu prundisuri si su)oaie mpletite, a Rului Trgului% Nu )ream sa cunosc
pe nimeni, nu e>ista pentru mine dect $emeia aceasta cu roc&ie de culoarea caisei, cu bratele goale, lungi
si plinute, pe care n $iecare clipa eram isptit sami alipesc podul palmelor% Pe podetul de lemn, care e la
intrarea n parc, peste prias, sa oprit sa cerceteze mirata moara mica si scocul ei de lemn, cu musc&i
)erde% ' pri)eam eu, si o pri)ea toata lumea, pe $emeia asta ntoarsa cu spatele la noi, a carei silueta aurie
toata parca dadea nca racoare pri)elistii rustice% Cnd a ntors oc&ii albastri, erau tot asa de limpezi ca apa
care gonea peste podeala cu musc&i )erde% 0asa ne astepta n c&ioscul din $undul gradinii, proaspata si
ademenitoare, cu supa de pasare, pui $ripti, brnzeturi si zmeura, cu )izita oprita n prag si curioasa a
doamnei Atena, care )rea sa a$le ce $acem pe granita% Pe urma am $ost singuri% ;imteam un )al de
recunostinta umilita pentru $emeia aceasta care n a)usese macar curiozitatea sa se intereseze de ceilalti
oameni% 0i se parea concludenta aceasta atitudine a ei%%% simi reprosam nencrederea si nelinistea de
altadata% ;imteam )oluptatea unei posesiuni depline a trupului si a su$letului ei%
;iesta, n oraselul obosit de aerul tare al diminetii si cu perdelutele trase pretutindeni, a $ost pentru noi o
dupaamiaza de isto)iri e>asperate si de bucurii, care, desi asteptate, erau cu att mai pretuite% Negresit,
trupul albauriu al acestei $emei nu era $ara cusur% E)itnd sa aiba un copil ca sa nusi di$ormeze corpul, din
cauza brutalitatii tratamentului a8unsese la rezultat opus% Cnd eram $urios si su$eream din pricina ei,
simteam un $el de dro8die de satis$actie ca snii, nici c&iar atunci cnd era culcata pe spate, nu mai a)eau
acea elasticitate dura de $ructe, ca acum, cnd se marisera, alunecau usor, $ireste prea putin, nspre coaste
$ara sa mai a$irme neastmparata mura, ca un sigiliu al )oluptatii, din )r$ul lor% Plinul soldurilor nu mai a)ea
liniile de lira de la nceput si era ciudata corespondenta ntre impresia aceasta de scadere, de atro$iere pura
a lor si n$lorirea molatica a snilor% 0usc&ii coapselor, care erau, n zilele dinti, ntinsi, semet, de la
genunc&i pna la sold, acum se rela>au, mai cati$elati, mai dulci la pipait, imperceptibil, spre interiorul
picioarelor% #ar att de ine>plicabile sunt ntortoc&erile iubirii, ca acum, cnd o simteam nduiosat alaturi,
tocmai aceste scaderi erau pentru mine prile8uri de )oluptate% mi placeau, parca mai mult ca oricnd,
acesti sni molatici si ascultatori, care mi umpleau, cu greutatea lor draga, palmele, lundule $orma, si mi
lipeam, cu o dureroasa bucurie, obra8ii de coapsele cu $ragezimi molcome de petale, care altadata
tresareau elastice si ner)oase%
*orbisem putin de tot, ntreaga dupaamiaza, caci simteam ca )orbele, $ata de gesturi si prezenta, erau de
prisos, ca &rtiile moneta n tarile cu acoperire totala n aur% Cnd)a nsa, ne)astamea duse mna la
capati, lua din tabac&era o tigara, o puse n )r$ul unei tigarete si o aprinse gnditoare, cu c&ibritul% 9estul
acesta a)ea o eleganta, acum naturala, dar la nceput trebuie sa $i $ost socotit de ea, cu con)ingere, ca un
semn de +distinctie+% Acum nu era, mai aproape )orbind, dect un gest de acreala distinsa% Era un gest
absolut marunt, dar parca ar $i trecut un nor stupid peste toata )oluptatea%
As $i )rut sa nu mi se ntunece $igura si nu puteam rezista%
n zilele noastre de dragoste ade)arata, ne)astamea na)ea niciodata, goala, poze de eleganta studiata%
(rumusetea ei era toata spontaneitate si miscare% Trntea cu picioarele n perne, se ng&esuia sau se
rasucea ca sasi caute ciorapii si orice miscare a ei crea o atitudine de nud n pictura, neasemanat de
$rumos, de care ea nusi dadea seama% Ca sa ia o tigara ca acum, siar $i rasucit mi8locul, sau ar $i ntins
amndoua bratele, sau ar $i $acut orice alta miscare, dar gestul acesta +distins+ ma mbolna)ea prin
sugestiile lui% Na)eam nici o do)ada ca ma nsela, dar a)eam acum certitudinea ca acest gest )ine dintro
deprindere de a poza goala, de +a $ace impresie+, de care ea nusi mai da seama, si care era re)elator
pentru ceea ce nu stiam eu% Pe urma ne)astamea se socotise, pna la raidurile noastre mondene, in$erioara
mie si asta se simtea din modul n care se purta n $ata mea si $ata de mine% 0ai trziu, parese, a descoperit
ca nestiinta mea la dans e o in$erioritate, ca negli8enta 5relati)a, $oarte relati)a6 n mbracaminte e un $el de
do)ada de +lipsa de rasa+, cnd comparatia se impunea cu cei pe care ea si prietenele ei i numeau ntre ele
+tirLs a Huatre Lpingles+% Acum, n acreala blazata a gestului ei, n poza independenta cu care aprindea, cu
degetele ntrziat res$irate, c&ibritul, )edeam o noua ntarire a banuielii ca sunt nselat% n lumea ei,
asemenea atitudini trebuie sa $ie $oarte pretuite%%%
Asculta, ;te$, )oi ce $aceti acolo, pe granita/ *a pregatiti de razboi/ !am raspuns, sarutndui pentru mine
umarul rotund, ca nu $acem nici o pregatire si ca, de alt$el, sunt sigur ca nu )om intra n razboi%
#e unde%%% acum e absolut sigur, dragul meu, mine e consiliu de coroana, si se n)eli iar ntr o
rotocoala importanta de $um%%%
!am aratat ca au mai $ost consilii de coroana, ca nu e nici un pericol%
0ai bine%%% a&, ce bine ar $i sa se termine odata po)estea asta%%% Nu ti e $rica sa mergi la razboi/
Eu ma gndeam ca as $i nnebunit de teama so las pe ea cu absoluta certitudine ca nare nici un control%
Toata $ata mi sa crispat, ntunecat de gndul acesta%
A bagat de seama si ma ntrebat numaidect:
Tie $rica ntrade)ar/
n clipa asta am simtit ca )oi dezerta pentru trei zile, orice sar ntmpla cu mine, ca sa )iu prin surprindere
sa )ad ce $ace% !am raspuns ca nu stiu, ca nu mam gndit la asta% Ade)arul e nsa ca ma gndisem% #e
multe ori imaginam cte o batalie si ma )edeam conducndumi plutonul cu o bra)ura att de e>traordinara,
nct toti se$ii mei sa se entuziasmeze% #e pilda, sa merg n picioare pe tot cmpul cu oameni culcati% ;a pot
$i )azut de departe cu binoclul, iar acasa, peste cte)a zile, toata lumea sa $ie uimita de ispra)ile mele, sa
am un $el de legenda, iar ne)astamea sa protesteze usor si orgolios, cnd toata lumea i )a )orbi despre
purtarea mea n razboi%
A, nul stiti/%%% E un nebun si 8umatate%%% !am spus sa se astmpere, ca nu )reau sa ma lase )adu)a%
;i totusi, cnd )isam noaptea ca iau parte la lupte, eram ca paralizat de groaza%
Cu mna sub snul cald al $emeii, cautam acum sa desci$rez, n ritmul ei interior, ce gndeste%
Asculta, ;te$, tu stii ca daca, #oamne $ereste, mori n razboi, situatia mea e $oarte nelamurita/
Am nceput sa zmbesc, pe 8umatate ironic, dar pe 8umatate mirat de preocuparile ei si iam soptit n
urec&e ca un secret cald:
#aca nai )rut sa ai copii%%%
Eu/ Tu nai )rut, de ce ma acuzi acum pe mine/
Am pri)ito, mirat de lipsa ei de memorie, de usurinta cu care, ade)arata $emeie, trecea peste
logica%
Am sarutato pe coltul gurii%
#e ce esti ngri8orata/ Tu stii ca )oi $ace un testament%
C&iar cu testament% *a trebui, cine stie, sa ma 8udec cu mama ta, cu rudele tale%
Eram mirat:
Atunci, ce )rei/
0ia cuprins umerii cu o $eminitate apriga si ma pri)it de aproape%
Asculta, ;te$, trece o parte din lirele englezesti de la 4anca 9enerala pe numele meu%
Am nteles, mort, tot tlcul acestei zile in$ame% n timpul razboiului, n ziarele $rantuzesti, la mica
publicitate, apareau anunturile spionilor germani n limba8 con)enit% ;i anuntul urmator:
+#e nc&iriat apartament mare, sapte odai, din cauza plecarii% Adresati
ziar FBC+%
nsemna n realitate:
+!eri au trecut spre gara Amiens sapte regimente cu destinatie necunoscuta% Planul 3CB e>pediat
prin agentul @BB%+
Asa mi aparea mie, a)nd cu totul alt nteles, aceasta zi de dragoste prea aratoasa%
Am tacut ndelung, cu ncapatnare, si cnd ea a staruit, a izbucnit cearta% 0ia reprosat egoismul meu,
mia aratat ca ma iubit si cnd eram sarac si ca acum ma ngri8oreaza att de putin soarta ei% !am repetat
ca i )oi lasa prin testament tot, dar ea insista, cu mnie si dispret, abia stapnit, sai $ac donatia%
Pentru mine, dragostea aceasta era o lupta nentrerupta, n care eram )esnic de )eg&e, cu toate simturile
la pnda, gata sa pre)iu orice pericol%
Am nteles dintro data, deci, ce )rea $emeia% #orea, $ara ndoiala, ca, adapostita de gri8i, sa se desparta
de mine%
0a cuprins o $urie abia stapnita% Pri)eam cu ura si dispret corpul acesta amenintat de mbatrnire
timpurie, care )rea sa mi se sustraga, sa mi se nstraineze% #esigur a simtit asta, caci imediat a tras
cearsa$ul pe ea, sia spri8init capul pe brat si a nceput, sau a ncercat, sa plnga:
Nu mias $i nc&ipuit niciodata ca am sa a8ung sa $iu tratata ast$el% ;i de catre cine/ #e catre acela pe
carel ador, pentru caremi sacri$ic prieteniile%
*ulgaritatea $razei nu ma surprins, caci acum o )edeam aser)ita stilului )ulgar al lumii pe care o admira%
4a c&iar, miam dat seama ca nca as putea sal gndesc cu alt nteles% +;a su$ar eu att din cauza unui
bou, care nici nu stie sa danseze si cnd e alaturi de mine, la restaurant, ma plictiseste cu mutrele lui
tmpite%%%+ ;au catre amant: +#raga, am sancerc totul, dar nu stii ce ncapatnat e dobitocul ala/ Parca eu
nu as )rea sa $im amndoi, singuri n strainatate/+
0ia reprosat apoi o multime de gesturi nedelicate din trecut, 8ignirile ei, a $acut pro$etii n ceea ce pri)este
purtarea $amiliei mele, si, n tot ce spunea, eu nu )edeam dect $uria de animal care nu izbuteste sa obtina
ceea ce i )or simturile%
4atai n usa au rasunat nauntru ca intrarea materiala a unui spirit%
Ei, somnorosilor, mbracati)a, ca a nceput lumea sa iasa la plimbare pe bule)ard%
Era coana Atena, care +$rola+ n modul acesta prezenta mea n casa ei si ne sublinia calitatea de amanti%
0am mbracat, tacnd cu ostilitate, si am lasato mnioasa si mbu$nata pe asternutul so$alei%
"umina soarelui si pierduse taria, a)ea acum prelungi clinuri galbenii, de as$intit% Pe strada ntortoc&eata
si pa)ata cu bolo)ani de munte,
grupuri de )ilegiaturisti coborau spre parc si bule)ard% Erau $ete si $emei tinere, n roc&ii albe, usoare, cu
)oaluri spumoase pe umeri, o$iteri, liceeni, $ete de scoala 5bac-$isc&uri pe )remea aceea6, care coborau din
toate directiile spre centrul orasului, ca spre un rendez)ous general% Pe urma se ng&esuiau toti, de$ilnd
unii prin $ata altora, remarcnduse sau nu, pro)ocnd sau prelungind mici discutii cu sursuri si pri)iri%
"a colt, mam lo)it $ata n $ata cu un grup, care, n alb si cu panto$i $ara toc 5si cei doi baieti si cele doua $ete
brune6, mergeau $iecare, purtndusi rac&etele ca o solie, la tenis%
0am oprit la o masa, pe trotuarul din $ata co$etariei, si am cerut un lic&ior, pri)ind $ara interes multimea care
se gramadea pna si printre mese, cnd, am ng&etat: pe partea cealalta a bule)ardului trecea 9% ntrun
costum de culoarea nisipului, parca nou, cu cra)ata rosie, n capul gol% Cu mustata mica neagra, cu obrazul
ras proaspat si pudrat, cu mersul elastic, atragea luareaaminte a tuturor% Nu ma mai ndoiam acum, )enise
pentru ea aici, i era deci sigur amant% Poate ca mpreuna &otarsera c&emarea mea de pe granita, pentru
actul de donatie% Parca din tot corpul sa scurs sngele din mine, prin picioare, n pamnt% A)eam impresia
ca am de)enit ud, neputincios si bolna)% Era n su$letul meu ca un peisa8 nou, ca a8ungerea trenului ntro
statie de ocna%
;tateam asa, parasit, paralizat, $ara sa pot gndi nimic% Totul era amortit n mine% Pe urma miam
spus ca trebuie sai omor%
0am dus acasa ca un somnambul, $ara sa )ad si sa aud nimic din 8urul meu, $ara sa stiu nici n amintire,
acum, ce era n strazile pline de lume straina, ca o $iguratie% Ea era nca acasa% !am spus ca mam ntlnit
cu colonelul, care mia dat ordin sa plec imediat la regiment% 0a pri)ea nedumerita, suspectnd aceasta
brusca &otarre%
;puneai ca deabia ai plecat/ Ca tocmai ai ocolit #mbo)icioara, ca sa nul ntlnesti pe colonel% Ce sa
caute aici/
A trebuit sa a$irm cu graba, surprins de aceasta tinere de minte a ei:
E aici n Cmpulung% Era cu nca un o$iter de la di)izie%%% 0a c&emat si mia spus ca neaparat, astaseara
nca, sa $iu la regiment%
0iam ncins sabia, miam )eri$icat steDerul de buzunar, am sarutato c&iar, pe aceasta $emeie care nu mai
era a mea, care era a mortii% Am pri)ito cu indi$erenta cu care pri)esti un tablou% ;i $rumusetea ei blonda
era acum de reproducere n culori, )reau sa spun ca a)ea ce)a uscat, $ara )iata, asa cum e di$erenta ntre
culoarea uleioasa si grea a tabloului original si ntre luciul banal al cromolitogra$iei%
mi spuneam, n gnd, cu simplitate: )oi $i dus n $ata 8uratilor% Totdeauna am a)ut obsesia lor si acum ma
)edeam a8uns acolo, ca si cnd, nca de cnd eram mic, primisem un bilet cu destinatia asta% Nici un
moment nsa nu mam gndit sa ma sinucid si eu% (emeia aceasta, omul acesta ma mintisera, 8ucasera cu
mine o comedie sinistra al carei
s$rsit nu putea $i dect pedeapsa lor%
;i, cu acelasi automatism de om purtat de o idee $i>a, am pornito pe strada bolo)anoasa n 8os%
Pe bule)ard, cred, ma opreste o )oce scurta si taioasa: #omnule sublocotenent%%%
Era locotenentulcolonel, a8utorul comandantului%
#umneata esti din **/ simi spuse numele regimentului% Nu )orbisem, de aproape, niciodata amndoi% Ce
cauti aici/
0am gndit la tot raul pe care puteam sal $ac comandantului de batalion si am marturisit ca, $iind trimis
la Rucar, mam abatut pna aici%
Am dat ordin sa nusi paraseasca nimeni unitatea% Ai sa pleci imediat la #mbo)icioara%
Ct timp eu conduceam lumea, o conduceam n mod logic% Acum, eram la deri)a unor puteri superioare mie
si nici o ntmplare nu ma mai putea mira% Aceasta ntlnire cu colonelul, pe care o mintisem cu un s$ert de
ora mai nainte, nu $acea dect sami ntareasca si mai mult con)ingerea amortita ca tot ce e de ntmplat
trebuie sa se ntmple% 0am nc&is ntro camera de &otel, la capatul micului bule)ard si cum cladirea,
)ec&e, era latura curmezisa la capatul lui, de la $ereastra pri)eam n plin, n $ata, multimea care se plimba%
Am tras perdeaua, am spionat cte)a clipe si pe urma mam lungit pe patul destul de murdar, cu cu)ertura
ie$tina si perna prea mica%
(ac, cu o plictiseala indi$erenta, planul razbunarii% "a ora zece ma )oi ascunde pe o ulita )ecina, de unde
pot supra)eg&ea intrarea si iesirea din casa% #aca ea pleaca deacasa, o )oi urmari pna la locuinta lui%
#aca )ine el la ea, )oi bate nti, iar daca nu mi se )a desc&ide imediat, )oi sparge usa si pe urma ce )a $i
)oi )edea%
#aca pna la miezul noptii nu )a $i nici una, nici alta, )oi merge acasa si trebuie so gasesc culcata, caci mia
spus ca se culca de)reme si deci minciuna e un indiciu de )ino)atie% nseamna, nui asa/ ca e la amant% #ar
cum sa gasesc locuinta lui/ 0am gndit sa trimit pe cine)a sa a$le adresa, mi dau seama nsa ca e o
copilarie% #ealt$el, am certitudinea ca el )a )eni la ea% 4ataia n usa a coanei Atena, reamintita, mi se pare
acum suspecta, asa ca un soi de e>ces de zel cu nteles%
4eam un pa&ar gros de apa )erde si )roiam sa pun re)ol)erul pe masuta de noapte, cnd aud batai
s$ioase n usa% C&elnerul mi spune ca ma c&eama cine)a numaidect 8os% Nu pricep nimic si cobor%
E colonelul%
@aide, domnule, la regiment% Ce mai ntrzii/ E ordinul grupului de acoperire ca mine absolut toata
lumea sa $ie prezenta la unitati% Nai sa ai trasura% Te duc pna la #mbo)icioara si deacolo o iei pe 8os%
0ine n zori esti la companie%
Nu mai simt oboseala% mi ard acum oc&ii, tari n cap, si de abia ma
stapnesc%
#omnule colonel, mie imposibil sa merg acum, mai lasatima%%% *oi )eni la noapte%
Ce la noapte, domnule/ *ii cu mine sau te arestez imediat%
0a cuprinde o agitatie cumplita% ;imt ca nnebunesc la gndul ca as putea pleca $ara sa lic&idez drama
casniciei mele%
Poate ca oc&ii miau iesit din orbite, buzele mi le simt arse, tremur tot% #omnule colonel, )iu diseara% Am
trasura, lasatima%
*orbeste &otart si calm, de parca ar $i la celalalt capat al tele$onului, unde se aude bine si numai eu ma
zbucium aici, unde totul e neangrenat%
(ugi deacolo%%% )ii cu mine%%% mai lasale dracului, damele alea% *asile, dute sus si adu baga8ul domnului
sublocotenent% ;i ndoind toata trasura, cnd pune piciorul pe scara: +@ai, )ino sus+%
0a duc sami iau singur ce am n camera si )iu%
;imt ca sunt ntre )iata si moarte% #aca ma aresteaza colonelul, sau daca $ac cum)a )reun gest de
insubordonare, complic totul si niciodata nu )oi putea a$la ade)arul% 0a prind n imposibilitate, ca acela
care e cazut n mlastina si cu ct ma )oi zbate, cu att )oi cobor mai adnc% 0a gndesc la o ultima
solutie% i spun colonelului ca am baga8ul la un prieten, ca sa pot trece ast$el pe la mine%%% Nu este e>clus ca
amantul $emeii sa $i si )enit, creznduma plecat%%% ;i atunci totul gaseste dezlegare% #aca nul gasesc acolo,
cel putin sai urlu ei ca stiu tot, ca, daca si nc&ipuie ca si bat 8oc de mine, se nseala, sai spun ca poate sa
plece, ca adineauri am re$uzat donatia pentru ca stiam totul% ;o strng de gt si sai racnesc ct )oi putea
de ndr8it si e>asperat: +;tiam totul%%% stiu absolut totul+%
Caci, ntrade)ar, ceea ce ma doare mai mult e gndul ca ei socot ca nu stiu nimic%
Ca un resort mpins, strns la ma>imum, trebuie sa izbucneasca tot ce am comprimat n mine% Umilinta,
neliniste si $urie%
Colonelul con)ine sa treaca pe la mine si eu strng, crispat, re)ol)erul n buzunar%
Treceam cu trasura ncet, caci co$etariile au scos mesele nu numai pe trotuarul strmt, ci pna n mi8locul
strazii nguste% #oi domni 8oaca table si cu ei nu se ntmpla nimic acum n clipa asta cumplita, ca si cu
toata multimea n culori de blci, care $or$oteste% ' luam pe la primarie n sus, trecem pe lnga o $armacie,
ocolim coltul, unde, n pragul pra)aliei cu opinci, lumnari, palarii si arnici, si asteapta musteriii negustorul
n itari si camasa% Cu nimeni nu se ntmpla nimic%
"a $erestrele noastre, perdelele galbui sunt lasate% "a $ereastra de la camera ei, coana Atena pri)este
rezemata lumea de pe strada% +Ei, nai plecat, domnule 9&eorg&idiu/+ +4una ziua, domnule colonel, iar ai
)enit pe la noi/+ Cunoaste pe toata lumea%
Tremur tot% Perdelele lasate miau turnat otra)a n snge% 4at n usa, care e nc&isa, si dinauntru )ocea ei
ntreaba obosit: +Cine e/+ !ar cnd desc&id, si ea n camasuta, si so$aua, cu asternutul mototolit, sunt tot
cum leam lasat%
E mirata )ag, nu nsa surprinsa, ca mam ntors% !am e>plicat ca am pierdut un ordin al regimentului si ca
socot ca lam uitat acasa% Cauta putin si, n loc de ordin, mi da o scrisoare cu scris mare si aplecat spre
dreapta:
+#oamna, sunt de azi, de la prnz, la Cmpulung ca sami )ad o matusa si niste )erisoare% #aca )reti,
raspundetimi cnd pot )eni sa depun omagiile mele la picioarele d)oastra%+
;i iscaleste 9%
Pri)esc biletul cu nencredere% ;imt nsa ca lucrurile au intrat ntrun $agas normal% 0omentul de criza e
trecut% Plasez, cu oarecare abilitate, ordinul la capatul so$alei, l iau si dupa ce lamuresc amanuntele, cerute
de ea )ag si obosit, o mbratisez automat si cobor% Apare din nou la $ereastra, pe umeri cu o &ainuta de
matase alba si pu$, simi trimite un surs ca un sarut de madona ranita% E o $rumusete dolenta, descura8ata si
loiala% Are parul auriu si albastrul oc&ilor palid% 0ai mult ca oricnd pare pictata pe smalt%
Colonelul nu mai pricepe nimic% E impresionat de $rumusetea $emeii si nu stie ce atitudine sa ia% ;o
considere soldateste ca pe o cocota, caci $rumusetea ei are ce)a de cocota, sau sa ia un $el de +drepti+
su$letesc n $ata unei $emei din lumea buna si a unei scene de dragoste nduiosatoare%
Abia cnd iesim pe soseaua alba, care, departe, ocoleste 0ateiasul la mi8locul naltimii lui ca o
balustrada, mi spune cu o timiditate de mustacios strns n )eston militar:
#e aceea spunei ca nu )rei sa pleci/ @a/
i e>plic ca e ne)astamea si ramne uimit% Pe urma, ca sa cstige timp sa gndeasca, striga catre )izitiu:
@ai, dale bice, *asile, ca nea apucat noapteaA si mai ncolo, cnd sa &otart: Pai bine, domnule, atunci ce
cautai la &otel/ n cazul asta, nu )reai sa mergi%%% din cauza aleia de la ;plendid/
Ce ias putea e>plica/ i spun asa, ntro doara, uitnd ca era )orba sa trecem pe la un prieten, ca acasa
a)eam sa ramn, iar la &otel nu cautam dect niste cunoscuti%
(rumoasa $emeie? drept sa spun%
Complimentele care mi se $ac pentru ne)astamea ma scot din sarite% E, n oricare din ele, un regret, o
dorinta con$uza% Alaturi de $iecare cu)nt e prezent ca umbra lui un sens nemarturisit, dar care e stiut de toti
acelasi, iar orice ocol nu $ace dect sal sublinieze si orice intentie de e>plicatie sal agra)eze% #ar acum
suntem departe si e poate si o in$initezimala doza de lic&elism ierar&ic o clipa sunt )ag magulit ca
se$ului meu i place ne)astamea% Ramnem amndoi ndelung pe gnduri%
n leganatul trasurii regimentului, lasam de o parte si de alta ultimele case ale Cmpulungului% Coboara mai
toate pna n prundisul rului cu si)oaie mpletite% Unele par cu eta8, caci au pi)niti ca un subsol naltat, iar
deasupra lor prid)orul% E ciudat sa )ezi pe unele reclame de $irme ultraoccidentale: +Pneu 0ic&elin+ sau
+*ermout& Cinzano+% ;oarele coboara dupa culmile !ezerului si Papusii, )azute acum din partea astalalta, si
ncoace, sub ele, e turla sc&itului Namaesti% ;a nserat dea binelea si pe coasta goala a 0ateiasului au
nceput sa arda )arnitele% #e departe par niste )ulcani n plina eruptie, dar, pe masura ce trasura se apropie
de ele, si scad marimea si $orma, de)in numai niste clai mari de piatra, cu cratere albe de 8aratic care
lumineaza seara cerul ca niste proiectoare% Care de munte cu co)iltire merg naintea noastra ti&nit, si ca sa
ne $aca loc oamenii ndeamna boii cu c&ibzuiala, caci sunt porniti la drum lung% E un larg $ior spatial care
precede ntunecarea ade)arata% #incolo de spinarea goala care coboara din )r$ul 0ateiasului, ni se pare
ca ard nemarginit padurile, pe care nu le )edem, dar le stim bogate, pe po)rnisuri de munti% Cnd ocolim
nsa pe soseaua pietruita tot cu )ar, ncolacita pe trupul muntelui, )edem ca nu sunt dect )arnitele de pe
po)rnisul celalalt, aceleasi clai mari de piatra cu cratere de 8aratic alb, la cincizeci, o suta de pasi de sosea%
0ersul n trasura, mult mai mult dect cel n masina, a $ost si e nca una din )oluptatile alese, pentru mine%
"eganarea arcurilor e cel mai bun si mbolditor ison ritmic al gndurilor% Asezarea corpului, ca ntrun $otoliu
scund, e dintre cele mai ti&nite% ;i mai ales e $aptul osebit de pretios ca, $iind condus de altii, nu ai ne)oie sa
$ii atent la incidentele drumului% E un +abandon+ total, ca ntro mbratisare a ntregului su$let%
Pe stnga si pe dreapta, la naltimea capului, nu sunt, si de o parte si de alta, dect doua paliere de
ntuneric )ag si $orme nelamurite, care se desira dupa un sul abstract% 0a gndesc cu bucurie ca mam
nselat% Ca e probabil ca $emeia ma iubeste% 4ucuria ei azi, cnd ma )azut, de ce as suspectao/ Pentru ca
mia cerut o suma de bani/ Poate ca e o do)ada de egoism re$uzul meu% Nam nici un moti) sa cred ca
minte% ntrade)ar, na $acut nici un soi de cunostinte, a $ost tacuta, retrasa% Niciodata, de )reun an ncoace,
nas $i crezut ca $emeia aceasta poate trai ast$el, numai a mea% ;i iata ca tocmai acum eram n pragul
nebuniei% 4ucuria acestei regasiri su$letesti mi e cu att mai intensa, cu ct )ine dupa disperarea care ma
mpingea la asasinat% ;i graba $ireasca si indi$erenta cu care mia aratat scrisoarea%%% #e ce miar $i aratato,
daca ar $i a)ut moti)e sa ascunda ce)a/ 0ai ales gestul acesta ma dezarmeaza%
#ormi, domnule/
Nu, domnule colonel, ma mai gndeam%%% asa% Eram acum tot n)aluit
n amintirea sursului ndurerat si a oc&ilor mari ai ne)estei mele, la plecare% 0a gndeam, cu
recunostinta, ca $emeia aceasta merita toate sacri$iciile din lume% Ce ar $i $ost )iata mea $ara ea/ ;i ce
nebunie mi ardea su$letul/
0erita ziua de azi s$rsitul pe care i lam dat eu/
(arurile puternice ale unui automobil neau prins ntro prelunga si ine$abila plasa de lumina, prin care,
o$eriti capti)i celor dimpotri)a noastra, alunecam treptat% Colonelul tace cu oc&ii desc&isi si ma surprinde
atta preocupare la un militar% #ar se si e>plica, $ara sa $ie ntrebat%
#omnule, asta nu e )iata% !ata doi ani de cnd sunt aici pe $rontiera% Nu mi e casa casa, nu mie masa
masa% Uite, acum )ine toamna, mai sunt doua saptamni pnami merg copiii la scoala%
A)eti copii mici, domnule colonel/
Am doi% ' $ata ntra cincea% E tocmai la 0adona #udu, la Craio)a, si un baiat la noi acasa, la liceu% Acum,
ce mai stiu eu de ei/ Aproape ne am nstrainat% ;tam asa, n satul ala batut de #umnezeu, n creierii
muntilor% 0ai bine am intra odata n razboi, sa se termine%
Credeti ca mai intram/ Eu socot ca )om ramne neutri pna la s$rsit% Unde mai pui ca riscam sa $im
zdrobiti/
si aprinde tigara si, $iresc, $ara importanta:
#e batut nau cum sa ne bata, ca si ei sunt pe s$rsite% Nau picior de soldat n Transil)ania si au a8uns sa
mannce pna si mortaciuni% 0oare lumea de $oame la 4udapesta, nu se mai da dect cu condicuta pine%
#ar nai manta, )ad ca tie $rig/ Esti cam subtire mbracat% *asile, da patura de sub tine%
Era ntrade)ar, racoare% #e peste )r$urile de brazi )enea un su$lu rece ce ma $acea sami simt pielea% Nu
a)eam dect o bluza de se)iot )erde, de )ara, pe mine si pantaloni de raitcort, subtiri ca pnza% E mai bine
cu picioarele n)aluite n patura%
Casele din #ragosla)ele, nsirate pe stnga si pe dreapta soselei, par, n ntuneric, mai toate la $el% 'prim la
o crsma de drum mare%
@ai sa ne dam si noi 8os%%% 0ai luam un pa&ar cu )in, pna rasu$la putin caii% *asile, )ezi de ei% Poate sa si
mbucam ce)a, ca am plecat cu nepusa masa%
;ub umbrarul luminat de un $elinar alburos, mai sunt cte)a mese% n 8urul lor, munteni stau ncet de
)orba% "nga ceteras, singur un )oinic cu pri)irea nc&isa, cu mustata mare% E beat% ;tie ca l pri)im toti,
dar pare plecat ntro lume, a lui% Pe masa, are si patru pa&are pentru cntareti% Cere din nou bautura% #e
la o masa )ecina 5pat de scnduri pe bulumaci subtiri6, i striga un )ecin:
0a Nistore, iar se tin copiii dupa tine prin sat%%%
;urde, mustata i mareste parca sursul%
;e tin dupa mine puii de lele%%% simt, a$urisitii? si surde unei )edenii
din el%
0a Nistore, mai pastreaza, ma%%% o $i azi smbata, dar sunt doua sarbatori la rnd, ca luni e ;nta
0aria, nu se lucreaza la #rste, opreste bani ca sa poti bea si mine seara%
4ine%%% bine%%% am sa beau pna poimine seara% ;i )oi ce ati stat, ma/ "autarii nu sunt tigani, ci sateni din
munte% E un cobzar, un )iorist, altul cu nai si un tambalagiu% Cntecul le e trist, cu prelungiri care nau nimic
din sentimentalismul urlat din bo8oci, tiganeste% E ade)arat ca $iecare cntec aproape are )ersurile dublate
de cte douatrei o$uri sau mai%%%
mai, dar nu sunt racnite din piept 5de parca plesnesc oc&ii celui care le cnta6, ci sunt ras$rnte nauntru%
9lasul celui care le zice, din gura, urca $ara s$ortare si e acoperit de un simt de omenie ca de o surdina, caci
izbucnirile au rasuciri amare% ;unt departe de cntecele +armonizate+ $ad de pro$esorii de muzica, cum nu
au nimic ciobanii de pe calendarul poleit de perete, cu cei ade)arati% Pe cnd cucoanele izmenite national,
la oras, cnta #ute dor la badean sn, 0ndrulita de la munte, sau doina, de)enita odioasa la toate
+$esti)alurile artistice+, cntecele celor de aici au un gust ade)arat si amar de piatra, de scoarta de ste8ar, de
su$let pustiit, ars de dragoste si de pareri de rau% #ragostea nu e +idilica+, ci are o dro8die grea de
amaraciune% E )orba, mai totdeauna, de barbati care au iubit mistuitor, de $emei care au iubit mai multi
barbati% E o betie de pacat n cntecul de munte, caci n mai toate $emeia e iubita, cu toata necredinta ei 5si
e ciudata ntlnirea aici, dintre cea mai ra$inata poezie baudelaireiana si )erlaineiana, cu )oluptatea
stra)ec&e a pacatului6% Trupul $emeii dragi si necredincioase, )roit bun, ntreg la lumina, de)ine adesea mai
scump, mai dureros pretuit, prin toti cei care lau $ramntat n brate, si ei deznada8duiti si n$rnti, ca si cel ce
cnta% E un $el de s$intenie si de )oluptate prin pacat% #ragostea e, cele mai adeseori, $ratietate n amar% #ar
si cntaretul de astaseara e cum nam ntlnit altii pna acum%
A cntat si cntecul prea de multe ori stiut: (runza )erde ca mararu,
#e trei ori potco)ii calul, Potcoa)e ct icusaru,
Ca sa urc la ;tanca dealul
;i nui )ina calului,
Nici a potco)arului,
;i nici )ina ;tancii mele
Ca pus casan coaste grele,
Ci e )ina tot a mea
Ca ma duc prea des la ea%
Cu)intele sunt legate amar, cu un surs adnc, si, totusi, totul pare
soptit pentru cel cu pa&arul dinainte% ndepartat n tristete e cntecul oltenesc:
;ub $ereastra casei mele
Treceun stol de rndunele,
Nu e stol de rndunele,
Ci sunt dragostele mele
Care mam iubit cu ele%
!ubirea mea )ine aci si ea, ca o sta$ie a pacatului% Colonelul a cerut si ce)a de luat n gura cu )inul, si
ntrzie, prins de $rumusetea dinti a cntecului% E n mine o $l$ire usoara de aripi, o duiosie de prisos%
Aci, la raspntia de drum mare, mi simt tot su$letul desc&is ca o rana% E o ntlnire cu cntecul pamntului,
si stranie transpunere ntre c&inurile iubirii mele de oras si c&inurile adunate, ca o dro8die, n su$letul asta
obstesc de raspntie% Cel caresi $ramnta mustata si bea si asculta de unul singur, cu mna la tmpla, se
ntoarce spre cntaret: +7il iar+% ;i ascult cel mai amar cntec de dragoste, de blestem, de pacat, al acestor
)ai de munte:
'%%% $oaie )erde $irul ierbii
'$, o$, o$, "eano,
0a suii pe dealul Cernii,
Unde paste puiul cerbii,
'$, o$, o$, "eano,
"a puica cu oc&ii negri%%%
*ocea, calda ca )inul, ncepe cu un ison barbatesc si plin ca o in)ocare, apoi +$oaie )erde $irul ierbii+ e spus
ca un trt )iu de sarpe, pentru ca prima silaba din +ierbii+ sa se adnceasca ntins, ca o arcuire de durere,
tamioasa% Pe urma, n c&emare, acel +"eano+ e nemestesugit si dea dreptul ca un piept s$siat, dar
numaidect totul e readus nauntru cu barbatie, ca sa se nc&eie ntrun 8oc cu sursuri si ncercari de
sagalnic, pe cnd tambalul picura lacrimi% Totul cade adnc n piept, lungind prima silaba din +negri+ ntro
)oluta de 8ale% ;i tot cntecul e din simtiri, care ar )rea, $ara )oia barbatului, sa $ie strigate, sa se nalte n
rasuciri de patima, dar sunt cu mndrie si amaraciune gtuite si ras$rnte n largi n)aluiri de 8ale, ca o
ncercare de zmbet rezol)at n strmbaturi de durere% Amesteca acel rar +puiul cerbii+ cu re$le>ul pu&a) al
orasului:
', ma mncat, mncaoar dracii%
0ia mncat polii si $rancii%
;i deodata iar iubirea, plamadeala de nebunie, de dezgust, de 8a$, de
setea de a lepada tot cei strain, de a e)ada, de a n)ia ntro $orma sau alta:
', &ai, mndro, sa trecem 'ltul,
;a sc&imbam )orba si portul%
(ata draga si zapacita, daca am putea si noi $ugi%%% si noi, daca neam putea dezbraca de tot cea $ost%%% Nu
)ezi ca nu mai poate dura asa/ ', &ai, mndro, sa trecem apa,
;a sc&imbam )orba si $apta%
;a ne sc&imbam $elul%%% sa $ugim din la)ra mesc&inariilor, sa uitam ndoielile si $uriile si deznade8dile%%%
sa $ie ca n ceasul dinti%
' cruce de )oinic sa $rnt nauntru, ca ros de o boala $ara leac, eu am golit nu mai stiu al ctelea pa&ar,
$iorul nemarginirii ntunecate nea $acut sa tremuram usor si, plutind greu n noi nsine, am plecat%
#e la Rucar ncolo suntem opriti la toate posturile de santinele care ne recunosc% n zona asta de
acoperire nu se mai circula de multa )reme dect cu o n)oire speciala%
ntunericul sa mai rarit, si n stnga si n dreapta ntlnim din cnd n cnd si luminisuri, n care siluetele
copacilor pun umbre cati$elate% 0a simt bine, ca un bolna) dupa o criza acuta si, desi nu e nici o adiere,
simt )enind din stnci ca un $luid racoros si mngietor, caremi da o senzatie de prezenta a ntregului
meu corp%
E mereu o mireasma de brad si de $n copt, care mprospateaza simturile%
Colonelului ia )enit acum po$ta de )orba%
0a uitam, domnule, azi la ca$enea% Ca nam ce $ace la Cmpulung, dar ma duc asa, duminica, sa mai
)ad lume, sa mai sc&imb o )orba acolo, ca mi sa urt la stna noastra de la #mbo)icioara numai cu
soldati%%%
4ine, dar azi e smbata? #e ce nati ramas pentru mine acolo/
9eneralul, azi pe la patru, cnd am a8uns, ca stia ca )iu, mia trimis )orba sa caut sal )ad% Ei stiu, toata
lumea, obiceiul meu acolo, cnd )iu% "as caii sa se odi&neasca la ;plendid, ma scutur putin si o pornesc la
ca$enea pe bule)ard% Acolo ne gasim toti% Ne uitam la lume si mai po)estim ce stim, mncnd brnzoaice
de zmeura si ciocnind sprituri% Pe urma, la masa, la ;pirea, si iar la ca$ea, la Tudose% Azi, cum ti spun,
generalul parca ma astepta, ca ma si c&eama la el% 0ia spus sa plec la regiment% 0ine dimineata sa $iu
acolo% !e $rica, se )ede, de )reo inspectie% Asa ca am lasat caii sa se odi&neasca putin% Pna atunci
cerusem un sprit rece lui CDrano la o masa a$ara, cnd tocmai team )azut pe dumneata trecnd si pe urma
intrnd la ;plendid% Ei, miam zis, asta e de la mine% Ce cauta aici/ ;i am trimis sa te aduca% Nu stiam
ca esti cu ne)asta% Trebuia sa )ii sami ceri permisie%%% cati dadeam% Acum e altce)a, cu ordinul generalului%
' $i n legatura cu razboiul, cine stie/?
Credeti ca )om intra n )ara asta/
Noo%%% nu cred%%% #aca nam intrat pna acum%%% #ar poate ca e ce)a% Tocmai mi spunea un 8urnalist din
4ucuresti ca mine )a $i un consiliu de coroana% Ca la ca$enea, ce naiba sa $aci ntre doua si patru, pna
iese lumea iar la plimbare/ 0ia tot po)estit tnarul asta%%%
Ce ziarist/ din 4ucuresti/
#a, din 4ucurestiA pare sa aiba legaturi sus, acolo%%% Ca stia al naibii o multime de lucruri% 0i a dat numele
unui deputat care a obtinut un permis pentru zece )agoane de untura% #omnule, zece )agoane de untura%
' 8umatate de milion de lei a luat numai la asta, ca platesc ungurii ca disperatii% @ai, *asile, mai pisca
roibul ala ca se lasa greu%%%
!eri, mi spunea, lea si trecut prin )ama, la Predeal% #ar parca deputatul asta e singurul/ Toti, domnule sE
au mbogatit%%% Cica umbla cucoanele din birou n birou, nu lasa petitia aprobata nici un moment din
mna, pna nu au &rtia de permis lucrata gata%%%
Credeti asta/
#a cte mia spus?%%% Ca nici el na)ea pe nimeni n Cmpulung si cum na)ea loc la masa, mia cerut mie
)oie%%% Ca pe urma am trecut amndoi la Tudose% #ealtminteri, e un om cu legaturi%%% #umneata nu esti din
4ucuresti/ Ei, atunci trebuie sal cunosti%%% ;tai, cati spun numele acum%%% asa, 9rigoriade mia spus cal
c&eama%
Cred ca nam mai a)ut o picatura de snge n obraz% Parca tot su$letul mi plecase spre capatul lumii%
Colonelul na obser)at, pentru ca eram n ntuneric% "am )azut tragnd din tigara, n para rosiatica, asa ca si
cnd n clipa asta nu se ntmplase una dintre cele mai mari catastro$e cu putinta%%% Am ntrziat raspunsul,
caci nu puteam scoate o )orba% ;i pe urma, ca un animal s$rsit:
Un domn tnar/ de )reo treizeci de ani/ nu/
#a%%% cam asa%
;i, lipsit de respiratie, clatinndumise tot su$letul:
Cu oc&ii mari, mustata mica, neagra/
Ei, ala e%%% mi nc&ipuiam eu cal cunosti%
#a%%% era amantul ne)estei mele% 0iam spus ca daca nu )oi a)ea calmul desa)rsit, nu )oi putea a$la nimic
din ceea ce ma nnebunea sa a$lu, nici un amanunt nou, care sami dea satis$actia monstruoasa a
certitudinii% Am $acut o s$ortare drza sa ma n$rng si, cu o nota mai sus poate, miam cntat totusi rolul:
l cunosc%%% Nu e ziarist propriuzis%%% E un $el de cronicar monden%%%
#ar are legaturi $rumoase% Ce cauta la Cmpulung/
Colonelul era mereu ti&nit si $amiliar, ca si cnd nar $i obser)at ca n loc de calatorul cu care pornise la
drum, a)ea acum alaturi un strigoi%
Nu stiu%%% dar%%% lam mai ntlnit si alta data% Am ntrebat n continuare, cu buze arse:
;ta atunci toata )ara la Cmpulung/
Nu cred%%% mia spus ca nare pe nimeni 5ca a luat masa cu mine la restaurant%%%6, dar pare ca l am mai
)azut si alta data% *ine asa, cte douatrei zile, si pleaca%
+;pune%%% spune tot? mi ziceam n gnd% #ami pe gt tot pa&arul de otra)a pna la $und, pna la dro8die,
l si simt n snge%+
#upa cte am mirosit eu%%% trebuie sa $ie )reo $emeie la mi8loc% Eram singur, n gol, atrnat ca si
cnd mi cazuse o scara de sub picioare%
#a%%% asta cred si eu%
El si apasa pe +el+ mia spus ca mine, la consiliul de coroana, e c&estie mare%%%
#upa socotelile mele, eram cam la )reo treizeci de -ilometri de Cmpulung% Pe 8os, alergnd i puteam
$ace n trei ore% !as $i gasit pe amndoi n zorii zilei, n pat%
;pune ca Ta-e !onescu, nteles cu (ilipescu, dar eu cred ca mai mult mboldit de asta%%% de (ilipescu%%% E
om naprasnic, lam cunoscut pe la noi, pe la liceul militar%%% ca el la $acut%%% zic, sau nteles sa spuna
regelui: oriori? Regina e cu ei%
Rasarise luna si soseaua alba parea cati$elata si umeda, ca si poienile de iarba, ca si grupurile negre de
brazi din )lcelusile pe lnga care treceam%
#omnule colonel, nu )a suparati, mai a)eti )reo tigara/
Cum nu, dragul meu, cum nu%%% #e ce nu miai spus ca $umezi/ Ca eu $umez ntruna ca sa mai treaca
drumul asta, ca e lung al dracului%
Nu $umam de obicei si nu stiu de ce am )rut sa $umez acum% Am nteles ca bonomia colonelului meu e
pricinuita de plictiseala drumului si ca asta la $acut, mai ales, sa ma ia cu el% As putea sa mai insist, dar
pre$er sal las sa spuna la ntmplare, cei dicteaza po$ta de )orba, iar eu sa trag numai cu cangea, la malul
meu, amanuntele care ma pri)esc% Aduc, cu ncapatnare n martira8, iar )orba:
E baiat de )iata, 9rigoriade asta%%% mi pare rau ca nu lam ntlnit si eu% Ct spunea ca sta la Cmpulung/
7icea ca de data asta sta pna luni%%% marti%%% poate%%% ;a )ada ce se mai ntmpla%
Tigara mi amarse si ea gura%
Cu siguranta ca pentru o $emeie a )enit%%%
Asa cred si eu%%% Ce sai $aci%%%/ Nu leai )azut pe toate, ca la sase bule)ardul e ticsit, cum umbla $or$ota%%%
gatite si sulemenite toate%%% $ara barbati/
Asta era si ne)asta mea%%% Asadar acesta e datul%%% realitatea%
' clipa surprins, ca si cnd ar $i trecut un automobil cu )iteza numai la
o 8umatate de pas de mine, mia $ost teama sa nusi dea seama, subit, colonelul, ca sunt si eu printre acesti
barbati%
#ar trebuia neaparat sa stiu amanunte% Trebuia sa 8oc teatru, caci numai tras de limba cu abilitate,
colonelul mi )a da ci$rul care sami e>plice catastro$a% Cel mai bun lucru e sal las sa spuie tot cei trece
prin cap si eu, dintro de$ilare, sa retin ceea ce ma pri)este%
A%%% si 9rigoriade ala%%% e un tacm%%%
4un, bine, totul e sa $iu )esel, deci surd:
#a%%% cum sa nul stiu, are o trecere nebuna la $emei%
#a parca numai la $emei se pricepe/ n toate%%% E dat dracului%%% Uite, la table%%% #e doua saptamni de
cnd e aici, ia smintit pe toti%%% lea luat o multime de parale% ;i sunt printre ei scule istete%%% care de
patruzeci de ani $reaca zarurile%
;imt un nou $ior care ma dizol)a% +#e doua saptamni+ e aici/ #ar adineauri colonelul )orbea de cte)a
zile%%% Nu cum)a stie ce)a%%%/ nu cum)a e un soi de complice si acum la luat gura pe dinainte/ ;i gndul mi
alearga ca o su)eica, n urzeala posibilitatilor%
Asculta una buna dea lui% Ca da cu zarul, dar gura nui tace% 7ice ca la Paris, dupa ce sia tocat a)erea,
ramasese $ara s$ant% Na)ea ce mnca% ;i atunci, asculta ce pune la cale cu un amic, tot asa de curatat ca
el% Anga8eaza pe Caruso pentru un concert si semneaza, dar cu conditia ca asta era cu trei luni nainte are
drept, cu o luna nainte, sa renunte la concert, platind o suma oarecare, nu prea mare, dealt$el% Tipareste
a$ise, anunta la gazeta si pune n )nzare biletele dar aici sa )ezi abilitate cu un pret abia dublu dect la
orice concert obisnuit% Nu pune nsa n )nzare dect )reo cincizeci de bilete, iar restul le plaseaza pe sub
mna, cu preturi de sasesapte ori mai mari% ;i, binenteles, se )nd toate% Cu o luna nainte nsa, anunta pe
Caruso ca renunta la concert, plateste despagubirea si da de stire la gazeta ca nemaia)nd loc concertul
din ziua cutare, persoanele care au cumparat bilete sunt rugate sa se prezinte la agentie sa li se restituie
banii% Adica att ct era scris pe bilet% Restul lau bagat ei doi n buzunar% Nici 8ustitia na a)ut nimic de zis%
7ice ca un an a trait larg la Paris din cea cstigat din a$acerea asta% Cnd ti spun ca e un tip%%%
Colonelul e $oarte amuzat si eu $ac mult &az ca sal antrenez%
#ar lui )arumeu/ Ce crezi ca ia $acut lui )arumeu/ Ca mia spuso si pe asta% Era ncntat cnd a auzit ca
#inculescu mie )ar% ntro zi, iar i crapa buza de cti)a $ranci, acolo% #ar nu mai a)ea de la cine sa
mprumute, ca mprumutase de la toti% 4arem de la #inculescu luase de zece ori%%% Ei bine, se duce tot la el%
#ar cu doliu la brat si cu o mutra deznada8duita: +#raga domnule #inculescu, miai $acut multe ser)icii si mi
pare rau, caci nu )reau sa crezi ca abuzez de bunatatea dumitale% #ar uite, mi sa ntmplat o mare
nenorocire% Am primit c&iar acum o telegrama si )rea so arate, dar #inculescu re$uza ca mia murit
tata%%% Te rog, dami doitrei napoleoni, sa dau si eu o telegrama si sa trimit sa cumpere un buc&et de $lori
acolo%%%+ 4ietul #inculescu, speriat, nduiosat, a scos imediat un bilet de o suta si a nceput sa ceara detalii%%%
sa ntrebe ce )rsta a)ea batrnul%%% de cnd nu la )azut, daca a $ost cum)a bolna)%
#ar dupa ce pleaca 9rigoriade, gaseste telegrama +uitata+ pe masa% *rea so ia, sa alerge dupa amicul
nostru, cnd pri)irea i cade pe te>t%%%
si ce citeste/ Un singur rnd: +#aca nar $i prosti, desteptii ar muri de $oame+%
9rigoriade spune ca pariase cu un amic ca #inculescu )a +marsa+, ba ca era sigur ca )a re$uza sa citeasca
telegrama ticluita%
Rd asa de stupid, ca un detecti) neg&iob, prost mac&iat%
#omnule, al dracului%%% strasnic tip% ;tiam si eu cte)a deale lui, cu $emeile%%%
Asculta si cu $emeile una buna%%% Cunoscuse, spunea el, la o receptie la legatie, o $emeie splendida% ;i cum
o cucerise e o po)este% Nu stiu cum $acuse rost de in)itatie la legatie, se )ede ca era cunoscut din )remea
cnd a)ea parale, dar acum na)ea camasa la $rac% Ei bine, spunea ca sia $acut un plastron din carton, pe
care a lipit &rtie alba de lu>% ;i asa, era printre cei mai bine% i trece prin cap sa $aca partenerului de )iza)i,
la cadril, o $arsa, dar sa )ezi ce $arsa% i spune n soapta, n treacat, n timpul dansului: +nc&eiete la
pantaloni+% 4ietul om sai )ie rau% ;tii%%% ;tii cum e $racul des$acut n $ata, nici )orba sa duca mna% (acea
$ete$ete sil treceau sudorile% #upa dans, cnd a )azut ca sia batut doar 8oc de el, a )rut sa $aca scandal, dar
sa terminat cu bine si a rs toata lumea% Ei bine, domnule, ti )ine sa crezi/ cu gluma asta a cucerit $emeia%%%
una din cele mai bine $emei de la Paris, ne)asta unui consilier de legatie cu nume mare, $oarte bogat% Nimic
nu ma intereseaza din $lecareala asta, mai mult parese ticluita din anecdote, dar ea mi zugra)este de
minune tipul meu, care si $acea un ideal din asemenea ispra)a, si erau toate din baga8ul admiratiei lui
sincere% 0a gndesc n ce mocirla te poate baga o $emeie% Colonelul se amuza si el cu simplitate,
po)estindule% #ar ardeam sa )ie la lucruri mai apropiate de mine%
A, eu stiu o ntmplare a lui cu o $emeie din 4ucuresti%
;taistai, ca si asta e interesanta% ntro zi, cnd $emeia era la el n garsoniera, sil credea pe barbatusau
plecat pentru trei zile la o con$erinta diplomatica, nu stiu unde, ea se &otaraste sa ramna toata noaptea la
9rigoriade, dar, pentru orice ntmplare, trimite acasa un plic des$acut, ca din partea celei mai bune prietene
0adeleine o c&ema, zice el prin care asta o roaga sa )ie sa doarma la ea, cai e urt singura, caci barbatul
ei e plecat% ;i, sigura de aceasta prietena, cea mai buna a ei, nici nu o mai ntreaba macar% Trimite biletul cu
indicatia printrun comisionar, sa spuie cameristei sal puie c&iar pe masuta din
dormitorul ei% Catastro$a% 4arbatul )ine de dimineata de tot, i $ace un scandal imens% Pasamite, el petrecuse
toata noaptea c&iar cu +cea mai buna prietena+ a ne)estisi%%% (emeia, uluita, prinsa asa n cursa, se
stapneste, nu spune o )orba si pleaca% #ar cum tipul )rea sa di)orteze, ea si aduce aminte ca mai are o
prietena, 0adeleine, o roaga, o implora pe ea si pe barbatul ei sa declare ca ea a scris scrisoarea si, dupa
destule peripetii, izbutesc sal con)inga si pe barbat de acest lucru, ca )oia nebunul sa strice casa%
Tot su$letul mia de)enit alb ca pielita pe care o atinge termocauterul% mi nc&ipui seria de complicitati care
sau contractat pe socoteala mea% Cu Anisoara, cu barbatusau, cu ser)itoarea mea 5ca sami puie scrisoarea
la ndemna6% Toti stiau%%% si eu ma mpacasem con)ins si $ericit%
Colonelul a mai po)estit si alte ispra)i, dar eu nam mai ascultat nimic% A trecut, nu stiu cnd, la alte c&estii, a
)orbit despre consilii de coroana, despre armament si altele% Nu auzeam dect tonul lui, urcnd si cobornd,
ca si liniile de ntuneric de pe laturi, $ara sa nteleg nimic% Ca sa nu prinda de )este, i parodiam $inalurile de
$raza%
%%%rege%%% raspicat%%% tatasau%%% +miemi trebuie un liceu militar+%
5scazut6 liceu militar%%% sigur%%%
saptamni%%% Anglia%%% alb%%% patru sute de mii%%% ti )ine sa crezi/
5absent si mirat, cu )ocea uscata6 E>traordinar?
;imteam ca nu )oi mai apuca ziua de mine% #aca as putea sa ma ntorc, si simteam, material, ca drumul
)ietii mele o ia acum pe o perspecti)a de 8udecati, ecouri de gazeta, ocna% Ca de pe acum nu mai sunt ce
am $ost% #aca nu ma ntorc nsa, nnebunesc% Tot ce era n mine capatase o )iata e>asperata, ca si cnd un
)irus puternic rupsese tesuturi abia re$acute, mi gonea sngele din organ n organ sil izbea n creier, ca un
pu&oi n mal% Tot ce $usese $ericire, culoare si lumina nduiosata n trecutul iubirii mele, acum de)eneau
moti)e de $urie% 9ndul ca am +marsat+ 5)orba colonelului6 $acea sami $iarba mai mult sngele% #in trecut
mi )eneau unele peste altele, ca peisa8e si momente di)erse suprapuse n $ilm, $ragmente de scene, cnd
eram nebun de $ericire si ncredere% A)usesem ndoieli, care erau urmate si anulate de scene )eri$icatoare
oarecum% #e attea ori n trecut a)usesem banuiala ca eram nselat, interpretnd o serie de gesturi si
momente ntrun anumit sens% #ar pri)ind alt$el punctul de plecare, seria a)ea alt sens% Era pe atunci un 8oc
de alb si negru% ' $oaie era mpartita n romburi alaturate, albe si negre% Uneori, cnd pri)eai, a)eai
impresia ca sunt cuburi pline, cu muc&iile spre tine, dar alteori, aceleasi romburi erau goluri cu muc&ii
adncite% "ucruri pe care le interpretasem ntrun $el, le ntelegeam acum alt$el% Cnd na )rut sa plece la
tara, cnd a )rut mai ales sa )ie de la tara, desi el era acolo 5eu am crezut atunci ca o plictiseau toti si ca
)rea sa $im noi amndoi, acasaA iar acum
nteleg ca probabil era geloasa si ca se certase cu el6, cnd mergeam la teatru, cnd nu sia mai )orbit cu
Anisoara, cnd mi se dadea si cnd nu mi se dadea% Pentru tot trecutul acesta, as $i )rut acum o e>plicatie
care sa rasuceasca totul, o ra$uiala nnebunitoare%
!ntram, ca printro poarta, n C&eile #mbo)icioarei, n spartura carora era ntuneric racoros si deplin, caci
luna nu mai razbatea% Erau luminate, ca de o candela, numai sus de tot, ametitor, stncile si muc&iile de
creasta cu brazi singuratici% Pe tot drumul de la Rucar, nam ntlnit nici un trecator si iata acum n de$ileu
cti)a insi ntro caruta par dia)oli, de neasteptat acolo% Ne $ac loc, oprind, dnduse la o parte, pna n si)oiul
urlator, de parca ne pndesc%
#in cauza apei nu mai putem )orbi si to)arasul meu de drum tace si el% Eu $ac planul cum sa re)iu n sat,
dupa ce ma despart de colonel, ca sa ma ntorc la Cmpulung% *oi promite o a)ere )izitiului ca sa ntoarca
numaidect cu mine, pna ntlnim alta trasura% Pot sa ma dea, daca )or, dezertor% Pna cnd nu sa
luminat nca de ziua, trebuie sa se &otarasca, sa se s$rseasca totul% Restul pe lumea aceasta nu are nici o
importanta% Colonelul siaprinde iar tigara si, la lumina rosiatica a c&ibritului, ma pri)este lung%
Ce ai/ Nu tie bine/ Nu mai pleca la drum $ara manta% ;au iati cu dumneata si un )eston mai gros%
mi aduc aminte ca dimineata trecusem pe acelasi drum, uluit de soarele si de mirosul diminetii de munte,
$ierbnd de nerabdare sa a8ung mai repede, caci mi cerea sa )iu negresit si gndeam ca su$era $ara mine%
!eri credinta asta ca +su$era $ara mine+ mi dadea o betie nduiosatoare, iar azi amintirea acestei ncrederi
mi pro)oaca greata, de mi se strmba buzele% ;i, cum bate la un organism bolna) pulsul, cu att mai tari
erau z)cnirile de sila, cu ct mai )ii $usesera bucuriile% A&, mascarada cnd sarbatorisem doi ani de la
casatoria noastra% !n)itasem la (lora, care era pe atunci cel mai cautat restaurant de petreceri, peste
douazeci de prieteni, perec&i tinere, care duceau )iata +mondena+, de asemeni si cti)a colegi si $ete care
erau nca liberi% Eram $ericit ca un copil% !am $acut ei dar un inel de pret, masa era ncarcata de $lori si
cristaluri, sa baut sampanie pna n zorii zilei% Toti ma pri)eau cu duiosie si oarecare in)idie% A&, as )rea sa
cada o stnca din peretele asta al de$ileului, sa ma stri)easca, pentru ca nteleg ca pri)irile erau mai mult de
ironie, pentru ca desigur se )orbea de pe atunci de amorul ne)estimi, pentru ca, radios si nduiosat, 8ucam
un rol nes$rsit ridicul% *a trebui sa alerg n noapte pna or plesni caii, dar sai gasesc culcati, alaturi pe so$a
si sa ma ra$uiesc cu ei%
mi amintesc si de nceputul toamnei, cnd era nsarcinata si nu )oia sa aiba copil, iar eu eram nebun de
bucurie, i sarutam, cu oc&ii n lacrimi, minile, o rugam sa nu $aca nelegiuirea de a nlatura, realizata,
mbratisarea noastra%
Pe patul alb n$lorit, al sanatoriului, unde o dusese )ointa ei ndr8ita, sarutam pe umeri, pe bratele albe, pe
sni, trupul care a)ea sami dea un su$let din su$letul meu, smuls din $emeia cea mai draga% Ea nu )rea si eu
tineam, $acnd un e>ces de zel ridicul, sa aiba un copil care probabil nu era al meu%%% As )rea sa $iu biciuit
pna la snge, sa $iu calcat n picioare% Cnd ea )rea sa ma crute%%% caci al lui era desigur copilul%%% 5de ce
nu la a)ut din primul an cu mine/ pentru ca o legatura cu un amant presupune imprudente, acum nteleg6%
Probabil ca au nceput de cnd sau cunoscut% Cu strngeri de mna prelungite, cu pipairi pe sub masa, cu
potri)iri de )izite la prieteni comuni%%%
9&eorg&idiule, uite ca am a8uns%%% ;tii ce zic eu/ Caii sunt obositi rau, ca au calcat azi peste saizeci de
-ilometri, iar drumul n munte nu e lung, )reo cinci -ilometri de la biserica, dar e greu, piezis, serpuieste pe
coasta numai% Rami pna mine la #mbo)icioara% 9asesti un pat, $ie la batalion, $ie la apro)izionare%
*orbesti cu o$iterul de ser)iciu% Poate rami c&iar la el% Ca sa pleci singur n munte e pericol si de di&anii%
#omnule colonel, )as ruga%%% as )rea sa $iu nca n noaptea asta%%%
4aiete, sunt prapaditi rau caii%%% Ce zici, *asile/
Rau, domnule colonel%%% credeam ca nu mai a8ungem%%%
Trasura sa oprit n $ata unei pra)alii si coborm amndoi%
;punei capitanului #imiu sa $ie cu bagare de seama mine, cami miroase a inspectie%%% Nu stiu ce )or cei de
la corpul de armata% #aca n o $i nimic, poimine sa )ii sati dau o permisie de trei zile, ca sati )ezi ne)asta la
Cmpulung%
Cum ma despart de colonel, alerg dupa *asile, ntro curte, n care a intrat, uruind de pietre, trasura%
Asculta, *asile, ai zece poli de la mine daca te ntorci acum cu trasura la Cmpulung%
#omnule sublocotenent%%%
Pna la Rucar, *asile%
#omnule sublocotenent, nu merg caii%%%
;c&imbai%%% ia altii%%%
#omnule sublocotenent, sunt caii regimentului%%% intrun puscarie%%%
*asile, ti dau douazeci de napoleoni%%% Poti cumpara o perec&e de cai de trasura%
#omnule sublocotenent, asta e un $el de dezertare, ma nenorociti% Nu se poate%%% 0ai bine merg sa )a duc
la domnul o$iter de ser)iciu%
"asama n pace%
;unt acum singur n mi8locul catunului de munte% #e 8ur mpre8ur, culmi cu creste de piatra, naltate drept,
ncalecate, ct poti ntinde pe pamnt gndul% Rupturi de stnci, si)oaie, paduri, prapastii, poteci
ntortoc&eate% "umina de luna da peste tot o impresie dura de )esnicie% ;i, la peste treizeci de -ilometri, $ara
ca eu sa pot a8unge acolo, pe un asternut molatic de so$a, trupul ne)estimi si al amantului ei, ncolacite
ca ale pisicilor dormind%%% 0ai sunt doua ore din noaptea asta, att de eterna si calma n a$ara, si cu attea
)iziuni de snge si ntuneric n mine% 0am oprit sa ma gndesc pe o banca de mesteacan, $acuta de trupa
ca sa n$rumuseteze cantonamentul% nteleg ca nu )oi mai putea $i la Cmpulung pna n zori% mi spun ca
trebuie, acum, cnd stiu totul, sa am taria sa aleg alt prile8% #ar nici pe loc nu pot sta pna la ziua% Trebuie
sa ma misc% E n mine o $ierbere de serpi nnebuniti% Plec pe drumul din padure spre cantonament% 'colesc
cimitirul cu mici cruci albe, nengradit parca, asa pe coasta, las bisericuta cu turla galbena sub luna 5de
unde attia morti aci/6 si urc drumul lucrat de soldati, care se deosebeste greu% #e la o )reme merg prin
padure, $ara sa mai )ad nimic, $ara sa stiu daca luna a apus sau daca e mpiedicata de copacii desi sa
razbata pna la mine% Urc mereu, repede, g$ind si iar oprindu ma% Cnd scap de ntunericul padurii, si
ntunericul dina$ara a de)enit apos parca%%% E mai sters, se pregatesc zorile% Casuta !oanei, unde stau, e
retrasa spre stnga, la )reo douazeci de pasi de $rontiera% #ealt$el nu sunt zece case, toate cu prispa,
mprastiate pe dmburile acestea mici, acoperite cu pasune, si sunt mai curnd legate de casele de dincolo
dect cu cele din tara romneasca% Acum e n 8urul meu o ceata )iorie, aproape )ioleta, ca n cel mai
modernist tablou% Pe urma, n stnga, aproape de catun, Piatra Craiului, care mia parut totdeauna
dominatoare cum e si singura o imensa catedrala de piatra )ioleta, ncepe sasi lumineze cu aur creasta cu
sapte turnuri n linie%
Alergarea asta de cinci -ilometri, n urcus, ma isto)it si mia $acut bine% 0a trntesc pe patul acoperit cu
paturi, mbracat, cu $ata n$undata n perna% Trupul, de la gt n 8os, mie din pietroaie%
A doua zi e numai soare alb si )erdeata )ie pretutindeni% Ceasul cu bratara, de campanie, mi arata 11 si
8umatate% 0ie gura uscata, obra8ii parca scoro8iti, oc&ii bombati n pleoape% 'colesc cu gndul ce a $ost ieri,
cum as ocoli o locuinta contaminata% #umitru, lung si zanatic lucrat, mi toarna cu caldarea apa rece de ma
racoresc, gol pna la bru% ;unt un bolna) care a su$erit taieturi, in8ectii, masa8eA acum ma simt mai bine,
dar cred ca orice gndire precisa miar $ace rau, ca unui trup banda8at o atingere sau o miscare gresita% Trec
peste comicaria de transee care mi ncon8oara casa ca o potcoa)a si cobor n )atra taberei, unde sunt
bordeiele trupei%
#on sublocotenent%%%
Ce e, ma tigane/
#on sublocotenent, trai)ar #umnezeu%%% $aceti ce)a si cu mine%%%
#e%%% ma?
#atimi drumul de aci%%%
#e, ma *ararule, stiu eu/ nai )azut ce a spus domnul capitan/ ;a )edem ce mai zice si azi%
*araru, tigan ca de patruzeci de ani, pletos si cu mustata ca )rabia,
neagra, a $ost ncorporat, mi se pare, mai mult n gluma% "o $i ntlnit )reun o$iter, la ntrebat daca a $acut
armata si la adus la regiment% Nimeni nu prea stie cum a a8uns la compania noastra%
#on sublocotenent, sa traiti, am trei copilasi, nau ce sa mannce% Asa sunt, si arata cu palma de la pamnt%
;ami spui cnd o $i domnul capitan%
;ublocotenentii @aranoiu si 0itica Radulescu sunt mirati cnd ma )ad% #ar era )orba sa $ii la Rucar,
draga%%%/
"e spun ca ma ntors colonelul si ca se asteapta o inspectie%
Au amndoi +alpenstoc-uri+ $rumos lucrate de catre ordonante si acum sunt cam la plimbare n dimineata
asta nsorita% Plutonierul Neagu ne iese nainte si ne in)ita pe toti la singular:
#omnule sublocotenent, po$titi si dumnea)oastra%
Unde, Neagule/
"a compania a 1Fa% Au prins soldatii niste iepuri azinoapte si am $acut si noi o mica petrecere%%% 0ine
e ziua lui 0arin #umitru, plotonierul de la a 1Fa% Po$titi sa luati o gustare%
;ub un umbrar de craci si $runze, e o ade)arata crciuma% Au un )iolonist si un diblar, care cnta si din
gura% 0ai ntlnim si alti o$iteri, care gusta cu condescendenta de pe $ar$urioarele cu $riptura si din pa&arele
groase, aburoase, cu )in roz% Un plutonier se apropie de mine%
#omnule sublocotenent, ce ziceti/ cnd om pleca de aici/
#e, ma *asile, stiu eu%%% *ad ca nu e rau nici aici, si arat cu pri)irea crciuma%
#omnule sublocotenent, a)em si noi ne)este si copii%
' durere amortita ma n8ung&ie ntre coaste, dar lautarii cnta mereu% Cnd, dau iar cu oc&ii de *araru%
#omnule capitan, ce $acem cu *araru asta/%%% l mai tinem/
*araru a priceput si se apropie, spre bucuria o$iterilor, pe carei amuza nes$rsit cu raspunsurile lui
nemilitaresti%
Ce, ma, )rei sa pleci/ Tu nu )ezi ce tnar si )oinic esti/
Nu sunt, domn capitan, sa traiti%%% ;unt batut de #umnezeu, si e gata sa ne arate o &ernie, n &o&otele de
rs ale tuturor%
Te $acem capural, ma *ararule, ncearca unul sal parodieze%%% Cnd teoi duce acasa, se sperie tiganii tai%
0a $aceti%%% pacatele mele%%% ca eu nam $acut militarie%%% nu stiu nimic%
Asculta *ararule, cum l c&eama pe rege/
*araru nu poate pronunta niciodata +(erdinand+ si acum re$uza, izmeninduse ca o $ata:
#a lasatima, dom locotenent%%% Ca daca nus militar%%%
'$iterul se n$urie:
!a asculta, ma tigane, ce/ noi glumim aici/%%% ei, al dracului: +drepti+? "a strigatul crispat al o$iterului, omul
ng&eata, lund o pozitie aproape soldateasca, pe urma comanda tuna: Culcat%%% drepti, culcat%%% drepti% ;i
*araru se trnteste si se ridica de la pamnt n masura comandei, ca o broasca automata%
*araru, cum l c&eama pe ma8estateasa regele/
Prapadit rau, raspunde din su$let si $ara sa pri)easca pe nimeni: ;a traiti, pe domnul%%% rege l
c&eama "isandru%
E un &o&ot general de rs% Cel mai $rumos nume i se pare lui *araru acesta de "isandru si l da bucuros
regelui, cnd nu poate sti numele ade)arat%
Cum "isandru, ma/ *ezi ca la noapte $aci trei sc&imburi de planton%
l c&eama pe regele%%% pe regele, l c&eama +don colonel "upascu%%%+ striga disperat *araru de $rica
ser)iciului%
E singurul nume o$icial pe care la putut retine sil da n e>tremis tuturor pentru ca probabil socoate ca,
$iind cel mai nalt, e cel mai aproape de al regelui, dar pare ca stie ca nu e c&iar al regelui%
#omnule capitan, dar n de$initi) ce $acem cu el/
Eu stiu/ sai dam drumul%%% #ar nare nici un $el de act%%% nu poate do)edi ca a trecut de treizeci de ani%%%
l tinem sal $acem lautar%
!nter)ine camaradul Popescu, $lacaul, surznd:
#al dracului, domnule capitan, ca are patruzeci de ani batuti% ;i nici nu stie sa cnte, ca e laiet padurar%
Capitanul ne asigura ca minepoimine i dam drumul%
9&eorg&idiule, un bilet de la amicul tau "a8os% Toti camarazii urmaresc cu interes prietenia mea cu o$iterul
ungur, care comanda compania de acoperire a )amii%
0a in)ita, ca de obicei duminica si sarbatoarea, pentru dupamasa, catre ora patru, la o partida de popice
si de &albe de bere, cu )amesul lor, cu )amesul nostru, cu politaiul de $rontiera si cocoanele lor% ;unt
petreceri inimoase, cu rs mult, cu glume strasnice% Capitanul ma s$atuieste, cu o autoritate potolita, sa
renunt azi la aceasta petrecere% +;a treaca inspectia asta%+
Are dreptate% Am azi mult mai multa ne)oie sa stau linistit% (raza +sa treaca inspectia asta+ rasuna iar cu
ecouri, n golul gndurilor mele% #aca +mine+ e trecut/%%% ;imt un $el de crestere dureroasa n mine, de
parca mas ridica n )r$ul picioarelor%
#upa masa de la popota, pe poteca, peste transee, ma duc sa ma culc acasa% #ar cum ramn singur ntre
pereti, se redesteapta n mine gndurile ca sta$iile% #aca 9rigoriade pleaca luni dimineata, nu )oi mai putea
a)ea niciodata acea certitudine, care singura ar pune capat ntr un $el sau altul iadului su$letesc n care ma
zbucium% 9ndul plecarii, cu $iecare ipoteza noua, se ncinge n mine ca un $oc% ngrozit, ma scol din pat si
&otarasc sa ma duc la prieteni% ;unt doi sublocotenenti, care locuiesc amndoi ntro odaie mare cu doua
paturi% Moaca domino% ;au dezbracat de )estoane, siau scos bocancii% ;e pacalesc unul pe altul si
8ubileaza zgomotos% !ntru si eu al treilea% (ac s$ortari disperate sa ma angrenez 8ocului si dispozitiei
camarazilor mei% @aranoiu si aseaza placile%
;a stiti ca daca )a bat n partida asta, am noroc% 0iaproba colonelul mutarea de la a !!a%%% ;cap de
Corabu%
Capitanul Corabu, cum am spus, e spaima regimentului% Are o $igura de inc&izitor tnar, cu $ata osoasa, cu
mustata tunsa scurt, neagra% ;ia nnebunit oamenii si o$iterii cu se)eritatea lui, c&iar comandantul +cel mare+
al regimentului, speriat de atta disciplina, a scris ca socoate ca primul glont al companiei a !!a )a $i pentru
comandantul ei% n batalionul nostru de oameni cumsecade si neca8iti, cum ne erau toti o$iterii, de pareau
mai curnd niste dascali pro)inciali cu ticuri si ne)oi, Corabu era militar cu studii se)ere la *iena%
Eu sunt mai generos, adauga ;a)ulescu% #aca )oi cstiga, la s$rsitul lunii ne sc&imba de pe $rontiera%%%
0ergem la R%%%, dansam la iarna si ne re)edem damele, $ratilor%
#ar eu/ Ce caut eu cu e>asperatele mele complicatii n aceasta lume/ Eu ce sa doresc, ce sa izbndesc
eu, daca )oi termina cel dinti placile albe, cu 8umatati si puncte negre/
Catre patru dupaamiaza na)ali n odaie un gradat, care lua speriat drepti:
Traiti, domnule sublocotenent%%% Po$titi 8os n tabara%
Toata lumea, ma baiete/ 'ri numai a 11a/
Toata lumea% E ordin sa ec&ipam oamenii si sa ridicam posturile de pe $rontiera%
ncremenim cu totii%
;a ridicam posturile, baiete/
Asa e ordin%%% pna ntrun ceas sa $im gata% Au si nceput sa se adune domnii o$iteri 8os%
;a)ulescu a nceput sa c&iuie%%% sa $aca tumbe n asternutul patului:
"a R%%%, $ratilor%%% ne re)edem damele%
C&iuie si urla, @aranoiu nusi gaseste, de zorit ce e, bocancii%
0a baieti, dar daca o $i razboi/ ntreb eu banuitor%
Ce razboi, 9&eorg&idiule baiete, ce razboi/ Ar $i )enit ordin sa retragem posturile de pe $rontiera/ sau
dimpotri)a sa le ntarim/ Acasa, baiete%%% 0ergem la R%%%
Coborm n )lcea, peste garduri si $neturi, ca nebunii% Mos n )atra taberei, ntre bordeie, e mare
miscare% '$iterii de la celelalte companii sunt nedumeriti% A$lam un lucru nou: e ordin sa se mparta munitia
de razboi pe oameni%
Ceare a $ace, e>plica unul% E mai usor de transportat asa, mpartita% E o lumina de dupaamiaza
duminicala, cu soare care pare si el mai curnd la plimbare dect la lucru%
'risan scoate o $oaie de ziar, scrisa numai pe o $ata, cu litere negre
enorme% E o editie speciala: 0ine la ora cinci dupaamiaza e con)ocat un consiliu de coroana%
Rasu$lam usurati%%% )om pleca de aci%
n timpul acesta, depozitele se mpart pe spinarea oamenilor%
;a stiti ca sa &otart neutralitatea de$initi)a%%% ;e retrag toate trupele% Uite pe capitanul #imiu%
Pe poteca, greoaie si masi)a, silueta )erzuie a comandantului de batalion se deseneaza ca a unui
urias ti&nit%
@ai sa )edem ce e, ca )ine de la regiment%
;il ntmpinam n grup, nca nainte de a cobor ca un cioban pe coasta%
;coate c&ipiul, se sterge de naduseala si pe mustata plina, blonda, si apoi, cu mai multa spaima dect
solemnitate:
#omnilor, e razboi%%% si ma $acut maior% Ne arata pe umeri galonul lat% Acum stati 8os, aici pe iarba, sa )a
dictez ordinul de lupta, si iar, mnios, catre un soldat care asculta ncremenit: Ce e, ma/ duten ma ta deE
aici%%%
Nimeni nu spune o )orba% Noul maior reia, dupa ce neam asezat:
#omnilor, )a atrag luareaaminte ca e ordin de razboi%%% nu de mane)re, ca altadata%
Precizarea e de prisos% Cu picioarele nmuiate, neam ng&esuit alaturi pe iarba% A scos din buzunar un
carnet si dicteaza:
+"a ora C adunarea batalionului pe companii, 8os n tabara%
"a ora C1UF se mpart e$ectele de mobilizare%
"a ora CBUP se mpart, de $iecare om, doua sute de cartuse de razboi% "a ora 3 batalionul !!! se pune n
coloana de mars cu directia satul #mbo)icioara, spre regiment%
== se ncoloneaza pe soseaua *ama 9iu)ala, n ordinea urmatoare: 4atalionul !!! cu companiile n
ordine 2, 1<, 1F%
4atalionul !! cu companiile n ordine C, 3, G, S% Compania 2 constituie a)angarda
regimentului% Compania 11 la dispozitia brigazii%
"a ora S p%m% regimentul se pune n miscare cu directia *ama 9iu)ala%+ ;criu, lungit n iarba, acest nti
ordin de lupta al armatei romne n razboiul cel mare, pe o carte postala, cu colturile rasucite, luata cu cine
stie ce gnd, singurul petic de &rtie pe carel am% 0a gndesc cui sa o trimit mai trziu si mi se $ace n
su$let un gol ct lumea, neasteptat% Peisa8ul muntos are acum sectoare de umbre lungi crepusculare si de
soare )iu%
0aiorul $ace un e$ort de concentrare: Cine comanda plotonul ! de la a 2E
a/
Cine)a da numele meu si mi se pare ca nu mai e al meu%
9&eorg&idiule, ai sa $ii diseara )r$ul a)angardeiA stii sa te des$asori/ ;ati alegi oameni zdra)eni de
patrula% #omnilor, alegeti din )reme
patrulele de siguranta pe $lancuri% ;i acum, )a rog, treceti la e>ecutare%%% #umnezeu sa ne a8ute%
NT!A N'APTE #E RA74'!
Timp de o ora e n tabara o n)almaseala de nenc&ipuit% Plutonierii ma8ori se mpart n zece, alearga de
colo pna colo, n8ura, striga, arunca e$ectele de tot soiul n bratele oamenilor% 0i se pare ca totul merge
nsa prea ncet, ca nimeni nu )a $i gata la ora ordonata% ' parte din oameni sau aliniat pe companii n $ata
bordeielor si primesc, racniti pe nume de gradati, bocanci% Unii ncearca o )eselie strapezita, la care altii
surd ca niste bolna)i% 9ndul ca la ora opt seara desc&id $ocul, ca n doua ore, care totusi )or trece, asa
cum au trecut de attea ori n )iata mea, cum au trecut cnd asteptam ntro gara, cnd asteptam la birou,
cum astepti dupaamiaza o )izita, ma s$rseste ca o $ebra uscata% (aptul ca )oi na)ali, ca n cartile de citire,
mpotri)a unor transee ntesate de armata dusmana, ca )oi $i sub bara8e de artilerie, ma uluieste, pare scris
de o mna ne)azuta%
#e patruzeci de ani na mai $ost razboi, cartile de citire sau oprit la pagina de la GG si acum eu desc&id
$ocul% 0i se pare asta una dintre acele coincidente ciudate, mari ct un orizont%
'$iterii sunt toti mult mai tacuti dect trupa% Capitanul (loroiu, mic, blond, cu $ata lui mbatrnita nainte
de )reme, ma ndeamna sa las oamenii n gri8a plutonierilor si sami $ac baga8ele%
0i se pare o enormitate, ce)a absolut $ara sens%
4aga8ele/ 0ai am eu ne)oie de baga8e/ #ar dupa primele cinci minute de lupta, )oi mai $i oare n )iata/
Nu se stie, cine are zile scapa%
#omnule capitan, )oi scapa la opt si cinci, la noua, )oi trai poate pna la ora zece diseara%%%#ar crezi ca
)om mai )edea noi soarele de mine/ Tace n$iorat de gnduri si, pe urma:
;crie )reo scrisoare, si si urmeaza ata gndului din el%
Cui sa scriu/ Toti ai mei sau departat n clipa asta, e$ecti), la zecile si sutele de -ilometri unde sunt% Nui
)oi mai )edea niciodata, ca pe locuitorii Nor)egiei, ai Perului, ai ;idneDului, despre care stiu ca e>ista
totusi%
mi arde ntreg corpul, e un neastmpar al trupului care contrasteaza cu linistea si egalitatea imensa a
gndurilor mele% Nu mai pot sta n loc, banuind ca diseara nu )om putea $i gata% 0a )oi duce si acasa, n
odaita mea, caci, desi sunt n$rigurat si grabit, nam ce $ace%
n $ata casei, !oana cu cei doi copilasi ai ei sau rnduit ca la intrarea n biserica, iar micutii mi striga cu
mnutele cazute 8os, cu glas nlacrimat: ;a traiti, domnule%%%
ncremenesc: +;a traiesc/+ Ce sens de nceput de )eac are )orba asta
acum%%%/
Cum o sa traiesc diseara prin $ocuri de in$anterie, prin lupte de baioneta, prin sute de e>plozii de obuze/
"e dau bani si ei mi saruta mna, aci n munte, n as$intitul soarelui de )ara% Niciodata nam acceptat
do)ezi de acestea de respect si prietenie% 0au 8ignit, dar acum i strng la piept pe copiii acestia, ca pe
niste pui de pasare%
#umitre, pune tot ce a)em n lada de baga8e% 4aga de seama?
Am si ncarcat lada, don sublocotenent%
;a iscat parca, strain de mine, un $luid care mi ia nainte, oriunde merg% #oar la cincizeci de pasi,
dincolo, la ei nici un semn% E tot duminica si dupaamiaza goala si lenesa care sta n loc%
%%% dar au mai ramas lucruri%%%Ce $acem cu ele/
"asale !oanei aici%
Nu puneti bocancii/ Cum o sa ramneti asa/
;unt mbracat n aceeasi bluza usoara, pantaloni de raitcort si g&ete de se)ro subtire, cu moletiere%
Cum am $ost ieri la Cmpulung%
Nu, #umitre, ramn asa% Pna la ora zece e destul si asa%%% mi $ulgera o clipa prin minte sa $ug la
Cmpulung, sa am o e>plicatie cu ne)asta mea% Risc cel mult sa $iu mpuscat%%% Tot )oi muri la noapte%%%
Ce sami e>plice/ Ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei/ Tot ce a $ost aseara, absolut tot, e parca
numai )azut si nteles de mine, nu si simtit, asa cum anestezia locala te lasa sa )ezi toata operatia, sa simti
izbitura si taietura bisturiului, dar sa nu ai nici o durere% #in oamenii aceia, din lumea lor cu bucurii si
deznade8di, cu permise si ani)ersari, care era si lumea mea, mam desprins odata cu camarazii mei ca pe
un )as ne)azut% #e cte)a zeci de minute, o parte dintre noi suntem morti, e$ecti) n starea unor
condamnati carora li sa respins cererea de gratiere, n a8un%
Acum oamenii de aici, blestematii n uni$orma, mi sunt singurii aproape si sunt mai aproape de ei dect de
mama si de surorile mele% 'rgoliului meu i se pune acum, dealt$el, si o alta problema% Nu pot sa dezertez,
caci, mai ales, nas )rea sa e>iste pe lume o e>perienta de$initi)a, ca aceea pe care o )oi $ace, de la care sa
lipsesc, mai e>act, sa lipseasca ea din ntregul meu su$letesc% Ar a)ea $ata de mine, cei care au $ost acolo, o
superioritate, care mi se pare inacceptabila% Ar constitui pentru mine o limitare% mi putusem permite attea
gesturi pna acum, pentru ca a)eam un moti) si o scuza: cautam o )eri$icare si o identi$icare a eului meu%
Cu un eu limitat, n in$initul lumii, nici un punct de )edere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibila si
deci nici o putinta de realizare su$leteasca% ' asemenea carenta, de nereparat, ar $i $ost si o descali$icare%
Constiinta mea mi permitea aseara sa ucid, sa ma 8udec deasupra legilor, pentru ca nu a)eam sami
reprosez, n sistemul meu su$letesc, nimic, dar tocmai de aceea numi
permite lasitatea de a e)ita un pericol, pe care soldatii cei multi nul puteau e)ita% "ipsit de orice talent, n
lumea asta muritoare, $ara sa cred n #umnezeu, nu mas $i putut realiza si am ncercato dect ntro
dragoste absoluta% 0am nselat o data, as mai putea nca ncerca, din nou, de aceea nu )reau sa $iu
scazut, de la nceput c&iar, $ata de $emei, prin nici o lipsa n organismul su$letesc%
0a grabesc spre magazia de armament sa numar cartusele, dar e de prisos, caci debandada e din cale
a$ara de mare% !mpresia asta de impro)izat mi da o neliniste de panica% Alerg $ara rost n toate partile, n
blciul asta de oameni, care diseara )or 8uca, $iecare n parte, tragedia pe care era so 8oc doar eu aseara%
#oi soldati de la apro)izionare umbla, de colo pna colo, pe cararuie, cu cte un s$ert de bou pe umeri%
#omnule sublocotenent, ce $acem cu carnea asta/ Rd galben%
Cine mai )rea sa mannce, ma/%%% Cine o sa aiba c&e$ de mncare mine, c&iar dintre cei ce )or mai
trai/
#om sublocotenent, dar ce sa $acem cu ea/
Aruncatio%
;e ntuneca n$iripat si timpul trece $ara ca nimeni si nimic sal poata opri% mi ard buzele%
n odaita popotei, comandantul companiei, cu ceilalti doi o$iteri de la companie, iau ca gustare c&i$tele
pra8ite 5gatite, n gndul celui ce lea $ramntat acum o ora, pentru alt$el de oameni si alta seara6 si cte un
pa&ar de )in%
!a si dumneata ce)a%%%mai prindem nitica inima% ;i%%% cine stie ce se mai ntmpla diseara%
Nu simt nici o ne)oie, nici o dorinta, si orice ncercare, $ie si de a mnca numai, ar strica plinul unui cerc%
Ct e ceasul/
;i ntrebarea &alucinanta, acum, parca picura n su$let%
;ase $ara cinci% 0ai sunt cinci minute%
"a companie%
ncep suieraturi, oamenii se ncoloneaza cu zgomot de bidoane, arme si lopeti% nca mai sunt strigate:
+Niculae (ira%%%Niculae (ira%%%)ino de ia mantaua lui domn plotonier ma8or+% nserarea abate si pe cei care
mai $aceau glume% Coborm sc&iopatnd pe alt drum, un drum de bolo)ani, dect cel strabatut de mine
aseara% Nimeni nu mai scoate o )orba% Mos ne asteapta celalalt batalion, gata ncolonat% ;unt peste toata
)alea, n nserare, numai gramezi si siluete mute de soldati, ca o turma cenusie% 0a c&eama colonelul, care
a ramas comandant titular al regimentului% Cauta sasi stapneasca dezarticularea, prin $ormule
reglementare% ;unt de $ata si cea mai mare parte din o$iteri%
*a sa zica esti )r$ul a)angarzii/ Auz ca te cunosti cu comandantul
companiei din )ama% Uite ce $aci%
0i se pare de necrezut ca mie mi se spune asta%
%%% Trimiti doi oameni ca sa se apropie de bara )argata%%% granicerul nostru )a cere $oc $inantului ungur% n
clipa aceea, cei doi oameni sar la el si i pun baionetele n dreptul gtului, strigndui sa taca% #aca tipa, l
strapung%
#ar daca%%%
Taci% "ocotenentul locuieste la )ama/ nu/ Cu patru oameni patrunzi la el, cu armele ntinse, sii e>plici ca sa
declarat razboiul, ca nui $acem nimic daca se preda% Ceilalti oameni na)alesc n cazarma, apoi% ;i, catre
capitanul (loroiu: #umneata, $ireste, )ii imediat dupa el si ncon8uri cazarma%
Pornim% #in cauza muntelui, sa ntunecat de tot% A8ung n soseaua cea mare, cu regimentul dupa mine, si
ma opresc% Un o$iter de legatura mi spune ca sa contramandat ordinul, ca )a trece nainte regimentul =R,
)ecin de brigada%
ncerc sa pun ornduiala ntre oamenii care se gramadesc unii ntraltii%
Cum te c&eama, baiete/
0ormaie ce)a zdruncinat, de nenteles%
#ar tu cine esti%%%/ n ce grupa esti/
Nu%%% nu%%% eu%%% sa%%%
Au trupuri de gaini, moi% i misc cu mna din loc n loc si ramn unde i pun, sleiti% #ealtminteri si )ocile
o$iterilor parca sc&ioapata% n 8urul nostru, dincolo de cei cinci pasi pna unde )edem, cine stie ce prapastii
de moarte, ce scene de bestialitate, ascunde noaptea asta, att de neagra ca nu se poate deosebi nici o
silueta macar% Nor $i nceput altii lupta/ #acau pornit n acelasi timp cu noi, si ei, din ntuneric/
;unt $ericit ca nu mai atac cel dinti si ma trntesc 8os n iarba calda nca de soare%
0a gndesc la macelul care )a $i peste B<P< de minute% Cranii s$armate de paturi de arma, trupuri
strapunse si prabusite sub picioarele celor care )in din urma% (acle si urlete% E>plozii de obuze care sa
doboare rnduri ntregi% ;tiu ca )oi muri, dar ma ntreb daca )oi putea ndura $izic rana caremi )a s$sia
trupul% ;i un gnd staruie, plutind peste toate, ca o ntrebare: pentru mine anume cum )a $i/ glont%%%
baioneta sau e>plozie de obuz/
+== nainte%%%?+ E o porunca )enita din om n om% Ridic oamenii ca pe bolna)i si pornim pe soseaua care nu
se mai )ede alba% ;ingura aparare n noapte mi sunt to)arasii, suntem ca niste calatori atacati de lupi si
trebuie sa ne aparam spate n spate, caci oriunde, de 8ur mpre8ur, e moartea de $ier si gloante% n clipa asta
nca, putem $i surprinsi% Regulamentul cere patrule la cte)a sute de metri pe dreapta si pe stnga% Numesc
oamenii, dar nimeni nu se desprinde% Alerg si i zgudui, trimitndui n noapte, dar nu se duc, sleiti, dect trei
pasi si continua
sa mearga apoi trt, alaturi de noi% Renunt%%%(ie ceo $i%
ntrun tablou strain, n golul mintii, )ad n clipa asta limpede si departe de ai mei pe ne)astamea, amantul ei,
dar nam timp sa ma opresc, sal $i>ez, ca sa pri)esc% 4ucuriile si minciunile lor sunt puerile $ata de oamenii
acestia, dintre care unii )or muri peste zece, cincisprezece minute, altii mine, poimine, saptamna
)iitoare% #intro data, din noaptea dinaintea noastra, unde e )iata si miscare cu oameni, din care noi nu
)edem si nu stim nimic, ca o solie dintrun gol, din bezna unei odai ntunecate, saude o rapaiala de $ocuri
plesnite de arma% E singura n tot cuprinsul lumii% E originara ca ntiul om pe pamnt si nu o )oi uita pna la
s$rsitul )ietii, niciodata% Parca o morisca mare, de 0osi, s a n)rtit repede, dar sunetul, ma ntreb, la ce
corespunde n noapte, acolo, cine a tras, cine a cazut/
7arurile au $ost aruncate%
Compania si, banuiesc, tot regimentul sa ntors rasucit n loc, de spaima, si oamenii sunt gata de $uga%
Urlu scos din minti la gndul goanei nebune, care ar $i mai rea ca moartea: +Pe loc, stati pe loc?+ ;e
opresc toti, s$rsiti, caci nu au )ointa sa $uga si dupa cte)a clipe reluam marsul, trt ca dupa mort%
!denti$ic, dupa dmb si dupa ocolul soselei, locul unde suntem% (ac socoteala apro>imati)a si gasesc ca
a)angarda regimentului =R a trecut sigur dincolo de )ama% Asadar, e)enimentul sa consumat% ntmplarea
de )orbe si carti a de)enit piatra, sto$a, arama, o noapte anume% Am trecut dincolo, peste linia punctata, pe
care am desenato zece ani n scoala%
Uitati%%% uitati%%%
#inainte )ine ntre doua santinele, cu armele ndreptate spre el, un prizonier 5nu mai ncape ndoiala6%
E plutonierul 4ela Iiss, l cunosc acum dupa pantalonii de dril alb%
!ata deci ntiul prizonier n acest razboi la care iau parte% 'amenii siau mai re)enit putin% ;eara de cenusa
oarba a de)enit ntuneric stra)eziu% Trecem si noi prin )ama% 4ara e rupta, 8os lnga ea e un mort% Un ranit
e spri8init pe genunc&i de catre un soldat%
Cea $ost, camarade/ ntreb n treacat%
' lupta scurta%%% domnul colonel P%4% e ranit de moarte% Uitel% A$lu ce)a mai trziu ca, n momentul
cnd a $ost somata, santinela
ungureasca a tipat, locotenentul ;igismund "a8os a iesit n prag, a tras cu re)ol)erul n directia grupului,
asa, n noapte, si glontul lui a nimerit n cap pe colonel, care )enise n $runtea a)angarzii% Pe urma, dupa un
sc&imb de $ocuri, ungurii au $ugit cu totii% Asta e>ista adineauri n noaptea neagra si noi nu )edeam nimic,
ca si cnd nar $i $ost asa: cum nu )ad nimic, de pilda, )izitatorii ntrun simplu parc comunal% 0i se comunica
din urma ca regimentul =R a luato la dreapta, ca nu mai am pe nimeni naintea mea, de parca sar $i dat la o
parte o perdea, si deci
sa ma des$asor n a)angarda% E o imposibilitate% !au o distanta la o suta, doua de metri naintea
companiei, dar patrulele nu se duc la mai mult de zece pasi de mine%
;unt naintea tuturor milioanelor din neamul meuA n $ata mea cu o sosea, cu garduri, cu ntuneric si cu
moartea plutind n toate%
A)em de la nceputul serii toti baionetele la arma si $ormatia de lupta% 'rdinul e sa cercetam tot ce
ntlnim n cale% 0ergem destul de ncet, dibuit, si cei din $ata mea sunt ca umbre nc&egate din ntuneric%
Ne asteptam la un atac scurt, prin surprindere%
ntlnim dupa un timp o casa pe stnga%%% are curte, cu gard nalt, iar nauntru se )ad lumini% Ne oprim, dau
ordin oamenilor din $ata sa sara peste gardul nalt, dar nu se misca nimeni% ;ar eu ulucile, ncurcndu ma
n sabie, si atunci )in si ei dupa mine% n casa cu doua odai, n dreapta si n stnga, sunt aprinse zeci de
lumnari ca la mort si o romnca, noua parca, se nc&ina speriata% Cincisase copii stau lungiti pe 8os% i
ntreb daca au $ost unguri, unde sunt, iau treipatru lumnari n buzunar si pornim mai departe% 'rdin din
urma )ine sa cautam o calauza%
!ata alta casa% E moarta si g&emuita n ntuneric toata% 4atem n poarta% ' $emeie ne lamureste ca au $ost
ungurii c&iar la ei, dar au $ugit, lasnd n graba, n batatura, tot ceau a)ut%
Pe prispa e o aratare de om%
E barbatul dumitale/
#a, e barbatul meu, dar e beteag, de aceea lor $i lasat%
Nui nimic, merge cu noi, l luam calauza%
E cu pantaloni albi, cu camasa aspra, taran de ai nostri, si opunerea lui deznada8duita nici nu ne ntrzie
macar% l luam si pornim nainte% ntunericul sa $acut mai omenesc% 0a uit la ceas, e aproape zece seara%
Asadar, au trecut cele doua ore asa au $ost si suprapuse imaginii mele dinainte sunt surprinzatoare prin
golul lor%
Un pod, despre care stim ca e minat% Ne oprim% 'rdin din urma iar, sa treaca o grupa neaparat si $ara
ntrziere% 'amenii so)aie, $ireste%%%
4ine, atunci trec eu%
Trec si eu, dom sublocotenent% E ordonanta mea%%%
;i eu%
E caporalul Nicolae 7am$ir%
Trecem toti si nu se ntmpla nimic 5tocmai a doua zi a sarit, sub o caruta6%
' padure mi8ita, mai mult g&icita, de o parte si de alta a drumului, ne da un soi de atentie crispata, dar dupa
ce trecem de ea si ocolim un bot de deal, mereu cu baionetele n$ipte n ntuneric, pri)elistea se desc&ide
larg de tot, imensa, $antastica, de parca suntem n pragul altei lumi% Totul coboara ca nspre o )ale dulce si
)ederea e nlesnita de zecile de
$ocuri uriase care ard pretutindeni% Ct a8ungi cu oc&ii, case ard cu )l)atai care lumineaza ca niste
nalte torte% Tinutul 4ranului ntreg, ncon8urat de munti, apare ast$el, cu drumurile lui, cu sate, biserici,
grupuri de copaci care nu pot $ugi de mbratisarea $ocului%
;ublocotenentul 'risan )ine din urma sa pri)easca si el ridicarea si caderea $lacarilor, care nalta si
coboara cerul% Ard si numeroase sire de paie, anume, se )ede, ca sa le lumineze lor celor ascunsi n
ntuneric, asezati cine stie cum )enirea noastra% *oi pricepe mai trziu ca ntunericul e de nendurat n
razboi, pentru toata lumea% 'amenii sau mai dezg&etat% (rumusetea pri)elistii si gndul ca, oricum,
moartea nu )ine din ntuneric, de la doi pasi, ca al necurat, ca dusmanul e abia 8os n )ale, ca nu e o
c&estie de secunde, iar clipa nu e de$initi)a, ne mai linisteste putin% Pornim cu mai mult cura8, mai repede la
)ale, pe soseaua de acum alba%
#ar cnd ne apropiem de 4ran, )edem cu spaima ca nspre noi nainteaza, plutind larg, un )ultur urias de
$oc, pe care nul poti pri)i, ca pe discul soarelui% 4atalionul ntreg sa trntit ngrozit n santurile soselei si
asteapta s$rsitul lumii% Ca sa speriat e din pricina ca la regiment nimeni nu nea aratat ce e o rac&eta, iar ca
sa trntit n sant a $ost miscarea cea mai indicata%
ncepe o rapaiala de $ocuri care creste si descreste, ca si cnd ar $i pe un portati) n spatiu%
naintam iar, cnd iata ca pe sosea apar n lamurirea $ocului siluete omenesti% n asemenea mpre8urari toate
siluetele sunt de dusmani% Ne apropiem si )edem totusi ca sunt soldati din regimentul =R, care a patruns n
4ran ocolind si da o lupta de strada% Ne oprim n lumina ca ziua, c&iar n marginea trgului% ;unt att de
prins de belsugul de )ederi si de senzatii dina$ara, ca nu am timp sami mai simt su$letul% Acum stiu cum )a
$i% 0a uit la ceas, e miezul noptii% Rapaiala de $ocuri amuteste din cnd n cnd, pe urma creste, dar nu se
coboara niciodata de tot, ci urca si scade capricios ca tsnirea si 8ocul apei din a)uzul n soare% Trage cine)a
din noapte n noi si aud primele gloante trecndumi pe la urec&e% ;unt ei, ntia data de $ata% *oi sti mai
trziu ca toate gloantele, mieunnd, trec pe la urec&e% 'amenii se arunca disperati n santurile soselei% *ra
numai capetele sub podetele din dreptul caselor, lasnd trupurile a$ara, ca niste struti% i strig pe nume pe
cti)a din ei, dar e de prisos% Ramn n picioare pe sosea ca sa le arat ca nu e nimic, cum gusta parintii din
doctorie, ca sa ncura8eze copiii so ia% #ar doctoria e o noutate si $ac o s$ortare, captusita% 9loantele, e
drept, )in rare, si lo)esc rupnd din copaci, n pra$ul din sosea, n gardul caselor )ec&i care plesneste
rupnduse zgomotos%
#in urma )ine pe lnga oameni capitanul% l )ad parca acum din nou% E mic ca o $etita, cu mustata plina
tunsa scurt, mbatrnit de timpuriu%
Ce $acem/
Asteptam ordine noi, de la brigadier%
Coboara spre noi pe sosea, din trg, un grup% 9loante putine, numarnd parca rar si piuit, )in nspre noi,
muscnd scurt din gard si din pra$ul soselei% ;tiu att de bine ca )oi muri n noaptea asta, nct mi e absolut
indi$erent pericolul localizat% 9asesc c&iar ca nar $i deloc mai dezagreabila moartea aci, dect n $lacari%
Caci, iata, se aude o detunatura puternica, dar parca nu n raport cu eruptia de lumina si $armaturi
negre, pe care o produce%
Au aruncat podul, cu ai nostri, n aer, 9&eorg&idiule% 0a duc napoi sa )ad se $acem%
ncerc sa trag de picioare oamenii, cares mereu cu capetele )rte sub podete% Cnd, n s$rsit, au )azut
ct de greu nimeresc gloantele, siau mai )enit n $ire%
#in trg, se aude acum un tropot ca de escadroane n galop pe sosea, nspre noi% 'amenii mei au sarit
santul soselei si ntorcnduse ca ntro arie, au nceput $uga% ;ar n mi8locul lor, strig pe nume pe gradati, pe
cei pe carei am n $ata si, scurt, cu rasu$larea suspendata, se opresc% Coboara iar n sant, cu baionetele
ntinse alaturi%
Ramn singur n picioare si astept sa )ad ce )ine%
;tiu acum ca sa apropiat, ca de $ier ne)azut, clipa de$initi)a% Coboara spre noi, alergnd, zeci si zeci de
oameni, ct e de larga soseaua% "umina $lacarilor e att de alba, nct i recunosc% (ac umbre negre
lungite n pra$% ;unt ai nostri% ntind bratele ca o bariera%
;tati%%% ce e cu )oi/
9$ie zbuciumat, )orbesc $ara sa pri)easca: Neau prapadit%%% ordin de
retragere%
Am ng&etat%%% e ntiul moment de groaza acuta pe carel am si raspund scit, uscat, grabit:
Nu e nici un ordin de retragere% Apoi, deznada8duit: Plutonul nti ocupa soseaua%
'amenii mei sunt la comanda, n mi8locul soselei% ;i catre gramada de zeci de
$ugari:
!ntrati n curtea asta%
'prirea n loc ia mai calmat, ca un e>ercitiu siluitor% !ntra ca o turma n ograda gospodareasca, unde,
dealt$el, sunt adapostiti de casa%
Alt tropot pe sosea%%% alt grup, mai mare nca, )ine din trg% 'amenii mei striga acum singuri, ncalziti,
cnd )ad ca sunt altii mai slabi de nger ca ei:
n curte%%%n curte, pe dreapta%
Al treilea grup, o companie ntreaga cu o$iterii ei, )ine $ugind ngrozita: "oc, $aceti loc?
!es nainte, racnind, cu sabia ntinsa: ;tati?
#ar nu )or sa asculte, zbiara numai:
E retragere%%% suntem cu domnul capitan%
;i sau oprit n asteptare, cum pndeste un om care )rea sa scoboare, pe scara unei trasuri% mi arata pe
capitan%
#omnule capitan, unde plecati/
E retragere%%% neau prapadit batalioanele% ;i mi spune cu ce companie e%
Cu )ocea palida, nalbit de aceasta idee a $ugii, l lamuresc scurt:
Nu e nici un ordin de retragere%%%intrati n curtea asta, si le arat o curte pe stnga%
Trebuie sa trec%
Urlu catre ai mei:
Niculae 0arin, bagati baioneta n cine )rea sa treaca de )oi% nmuiat, capitanul intra cu compania
n curte, dupa casa%
!ar se $ace liniste% #in urma nici un ordin, dar )ine capitanul meu, caruia i e>plic situatia regimentului
)ecin%
Noi nu inter)enim/
0i se pare ca nu%
;imt o bucurie de scurt zbor, ca si cnd nu mai sunt scos la lectie cnd nu stiu nimic, de un pro$esor rau:
Asteptam aci/
Ce )rei sa $acem/
*ine din urma si sublocotenentul 'risan, ca sa )ada ce e% 9loantele sau rarit acum si mai mult, rapaiala de
$ocuri a de)enit scazuta ca o cicaleala%
'risan are obsesii tactice:
#e ce nu inter)enim/
Nu stiu%
#omnule capitan, )ad ca si artileria noastra e inacti)a ca si a lor%
E lupta de strada%%% Ce sa caute artileria/
;a traga n rezer)e%%% n noi%
"aso mai bine asa%
Asculta, 9&eorg&idiule, &ai noi n trg, sa )edem ce e% @ai pna la pod%
@aide%%%
Capitanul ne ntreaba, nemultumit:
Ce sa cautati acolo/
;a )edem ce e%
Apasarea asta, de a nu cunoaste ceea ce se ntmpla nainte, stiu acum ca e, n razboi, pentru unii de
nendurat, asa cum de nendurat miera, n a8un, incertitudinea daca sunt nselat sau nu%
Casele cu curti mari sunt nspre marginea asta, mai aproape de $elul romnesc, dar au n $ata garduri
nalte% Am luat calauza cu noi si mergem nainte% 0ai )in din sus raniti si oameni care au parasit lupta,
iscnd, n lumina $ocului, $orme dedublate%
#intro curte suntem c&emati%
Cine sunteti/
#in ==%%% dar dumnea)oastra/
Comandantul lui =R%%% Carei situatia/
== e ncolonat pe sosea%%% doua companii ale dumnea)oastra sunt napoi ntro curte%
(acetile rezer)e, ntareste 'risan%
;untem acum dea binelea n trg si lumina a cobort%
"a o mica raspntie, n $ata unei brutarii, parese cu masa goala de pine n a$ara, cte)a umbre%%%
ncremenim pe loc%
Cinei/ ;tai?
Nici un raspuns, umbrele au disparut%
9&eorg&idiule, re)ol)erul tau e ncarcat/ ca eu nam nici un cartus% Re)ol)erul meu%%% mi )ine n minte toata
ntmplarea de la Cmpulung, cum i sar aminti unui bolna) ca a delirat% Caut n buzunar si nu gasesc nimic%
Nul am, cred ca lam pierdut%
;i ne ntoarcem la ai nostri%
Au scazut $ocurile mari si impresia e poate din cauza ca si lupta sa domolit% 9asesc un grup ntreg de o$iteri
din ==, )eniti dinapoi% ;unt toti cu su$letele ndoite%
Cine ar $i crezut/ arunca unul si toti tac gndind la $el abatut%
0ai discutaseram ntre noi la popota si eu $usesem n discutie ceea ce se numea pe atunci un
+antiinter)entionist+% Pesimismul meu e si mai greu acum, iar purtarea mea n astanoapte, destul de
desprinsa, mi da un $el de obiecti)itate, parca stiinti$ica, atunci cnd spun:
Am impresia ca mine )om lupta n 8urul Rucarului% Capitanul micut si prea gnditor
ntreaba cu teama:
Crezi ca ne )or ataca/
;ocot ca da%%% Azi au $ost surprinsi, dar daca primesc ntariri, nu )ad de ce nu near ataca%
'$iterii ma aproba cu pri)irile grele si obosite, cu gndurile aiurea% Noaptea scurta de )ara e pe s$rsite%
(ocurile sau stins trziu, ca dupa o serbare de noapte, si acum ntunericul se strnge, $ara sa se $aca opac%
Cum )om putea sta mine asa pe sosea/ Ce $acem/
@ai la companii si om )edea%
'amenii ma ntreaba si ei ce $acem% ;untem nelinistiti, caci daca ne apuca ziua, asa ncolonati pe
soseaua alba, suntem prada sigura mitralierelor% n trg e aproape liniste si linistea asta, cnd stim ca toti
oc&ii sunt desc&isi ca ai serpilor n umbra, ca si ceilalti asteapta poate, ca si noi, e mai groza)a ca lupta%
ncepe sa se albureasca ntunericul caresi pierduse toata puterea% Acum oamenii, cenusii si ei, nu se
mai disting deloc%
;oseste din urma colonelul, greoi si masi)% 9&eorg&idiule, )ino cu oamenii
dupa mine%
*rea sa sara gardul unei gradini, dar gardul se prabuseste sub greutatea lui% ' iau la $uga dupa el, si
oamenii dupa mine, peste rasaduri de )arza albastrie si de morco)i% 9&etele subtiri de se)ro se ncalta cu
pamnt ca niste galosi% 'm de cincizeci de ani, colonelul alearga cu pasii mari, care $ac sa sara pamntul
$armitos n dreapta si n stnga% 0a ntreb n $uga, daca toti oamenii au baionetele puse% Toata pri)elistea
cu linii subtiri, desenate ca n estampele 8aponeze, n zori a de)enit )iu liliac&ie% nteleg ca )om ncon8ura
trgul ca sa dam un +atac de $lanc+% Calcam prin albia unui pru pna la genunc&i, dar nu simt nici urma de
umezeala% mi trec limba peste buzele arse ca de o spuzeala% !ntram ntro li)ada si dupa ce am alergat prin
ea, ncepem urcusul unei coaste% nteleg si ma ngrozesc% ;ta deasupra noastra, ca o cetate de sute de
metri nalta, prapastioasa, 0agura 4ranului% Pornim la asaltul ei, mereu n $uga, trnd dupa noi coloana
care sia pierdut, peste garduri si pru, $orma%
Neau )azut si ncepe miorlaitul lung al gloantelor% Aud n urma )aiete: primii cazuti%%% 0a emotioneaza
abstract ca un numar etic&etat de muzeu% +Primii raniti n acest razboi%+
9$i, mi arde gura%%% 0a abat, tot din $uga, si culeg din merele scuturate, cine stie, trntite de
gloantele care lo)esc n trunc&i%
i )ad acum pe cei de sus ca pe parapetele si balustradele unui castel medie)al, dar alergam mereu
urcnd spre ei, toti dupa colonel, de parca neam tine de mna%
A8ungem ntro parte unde peretele e att de drept si nalt, ca nu mai pot trage nici ei% Comunicam n urma:
+Regimentul se aduna n ung&iul mort+%
!atane pe toti, mai mult ngramaditi, ca ntrun repaos ti&nit n li)ada% A rasarit soarele peste cmpul de lupta%
#easupra noastra e peretele 0agurii cu stncile lui, dar napoia noastra spectacolul e neasemuit% Ca ntrun
tablou istoric )in din tara, paralele, coloane de soldati% Pe sosea si peste li)ezi% *ine si artilerie, )in si carute%
Acum trage pe deasupra capetelor noastre artileria austriaca% Numai doua tunuri, care a8ung nsa departe
napoi, spre )ama, si lo)esc parese n plin% E uimitoare aceasta punere cu mna, acest brat ne)azut, ntins
nalt pe deasupra capetelor noastre, care cade acolo, poate la optnoua -ilometri, precis ca un pumn%
7iua aceasta, pe care no mai asteptam, e alt$el pentru mine% Parca sunt ntrun peisa8 nelumesc% ;imt ce
trebuie sa simta mortii cnd strabat li)ezile si plaiurile )azdu&ului% E parca mai usoara lupta ziua% 'amenii
sau n)iorat cu totii% ;unt sigur ca o sa mor, dar pre$er sami aleg singur moartea% Acum nteleg de ce
ntotdeauna condamnatii au a)ut pre$erinte ntre cap taiat, spnzuratoare, mpuscare% Am si eu
acum pre$erinte% *reau sa pro)oc admiratia s$ioasa a camarazilor, singurii care e>ista acum real pentru
mine, caci tot restul lumii e numai teoretic% Asa cum cei care mergeau la g&ilotina pre$erau, n loc sa urle de
durere, sa ia atitudini% !am )azut pe camarazii mei ce sensibili sunt si )oi continua% 0a gndesc n treacat
ca mine seara cei de acasa ar putea a$la, din ziare, ca mam purtat uluitor, asa cum ma gndeam uneori
nainte de razboi 5)is de baiat care )rea sa se $aca mare actor6, dar acum, si admiratia, si ura lor mi sunt
sterse, indi$erente% #eclasatii n societate, sau c&iar numai cei ocoliti ntrun salon, ncep sa aiba un orgoliu
de izolati, de nedreptatiti, care cauta sa trans$orme e>cluderea n a)anta8% 'amenii de aci mpartasesc
destinul meu si a trebuit un nenc&ipuit concurs de ntmplari ca sa $im toti aci, care suntem, adunati pe $ire
deosebite, n clipa &otartoare%
;tam aproape doua ore asa% E racoritor ce sentiment de ncredere ti da superioritatea pe care ai tai o au
asupra inamicului% #e )reme ce tu tot mori, e ciudat, dar pre$eri sa $ie cnd ataci si nu cnd $ugi% Cred ca
senzatia aceasta mpaca un sentiment $undamental: atacnd, ti alegi tu, parca, moartea: urmarit de altul si
a8uns din urma, moartea tie impusa% Esti n clipa mortii, n ntiul caz, un sinucigas, n al doilea un ucis, si
ncerci toate sentimentele celui asasinat%
*ati ntrebat, dealt$el, ce sar ntmpla cu un om care are intentia sa se sinucida, daca n aceeasi clipa
cine)a ar )oi sal asasineze/
Acum cnd )ad batalioanele noastre )enind peste plaiuri si dealuri, ma gndesc ndeosebi la sentimentele
pe care le ncearca, pri)ind, mai ales ei, cei cu care luptam%
;ublocotenentul Popescu, camarad de companie, mannca mere% 9&eorg&idiule, cum o $i tara asta,
cnd nu e razboi/
Ar $i simplu sa tio imaginezi $ara soldati, dar ei $ac azi esenta acestui peisa8, nct nul poti gndi $ara ei, cum
nu poti gndi a patra dimensiune n natura% ;oarele e acum deasupra dealurilor, care poarta dreptung&iuri
de padure negre, golurile de topaz ale pasunilor si, ici colo, )ile )erzi cu acoperisurile rosii de tigla, careti
dau impresia ca esti n strainatate%
Colonelul, care si stersese timp de doua ceasuri c&ipiul si $runtea de naduseala, stnd n iarba marunta
ca la o partida de odi&na, si n 8urul caruia eram ca o turma, &otaraste plecarea%
Azinoapte al !!!lea a nceput/ Acum plecati nti )oi, #olescule% 0aiorul #olescu, care comanda batalionul
!!, masoara speriat peretele%
Nu pe aici, bre omule, luatio mai la stnga, ca e po)rnisul mai dulce% 0ergi cu oamenii pe lnga peretele
asta, unul dupa altul, si pe masura ce iesiti n bataia $ocurilor, )a des$asurati%
Peste )reun s$ert de ora, rapaiala )ie de pacanituri ne arata ca n clipa asta cei care au plecat au dinainte o
pri)eliste pe care noi, rezer)a, no a)em% E n mine ca o strngere de lumina si, cu toate ca am mncat
cte)a mere, buzele mi ard mereu, uscate% Peste )reo 8umatate de ceas, colonelul se scoala si
comanda nare nimic militar n ea%
@aideti%
Pornim dupa el% #upa )reo cte)a sute de metri, la dreapta, po)rnisul e att de dulce, ca poti urca
alergnd% Comanda se da iar apropiat, ca o asezare la masa%
n tragatori si ocolire la dreapta% Risipiti pe urma, ncepem urcusul%
i )ad pe cei porniti naintea noastra, adapostiti dupa s$armaturi de stnci, tragnd mereu $ocuri, $ara sa
oc&easca si $ara sa nteleg, acum, n cine trag%
0a mira, de asemeni, n prima clipa, ca gloantele )in destul de rar, cu piuitul lor dur, de cearsa$ s$siat n
lung%
Colonelul alearga acum lnga mine%
@ai repede, nainte, repede%
Alerg mai iute si reiau urlnd:
nainte% ;unt la zece pasi naintea tuturor, strignd necontenit +nainte+% Cei de sus, care trag n noi, acum i
)ad, sunt catarati pe crestaturi de stnca, asa ca )ulturii ntro imitatie de munte, n cusca% A8ung n dreptul
unui soldat cu $ata culcata pe bratul drept, cu piciorul drept ndoit usor de la genunc&i% ;i ca mine, toti
oamenii l pri)esc cu coada oc&iului% !ata o mica tu$a, cu cti)a oameni, ntre copacei subtiri% 0iaduc aminte
ca am citit ntro carte despre razboiul de la 1SG< a unui o$iter german ca oamenii, ca sa e)ite atacul, se
pre$aceau raniti, morti, si ca se ascundeau cte cincisase n dosul cte unui arbust, care nar $i putut
adaposti nici unul macar% 'colesc n $uga, pe la ei%
Ce e cu )oi, aici/
9em toti +suntem raniti+% ;i sunt plini de snge%
'amenii mei ma a8ung si se lungesc 8os%
Colonelul a obosit, se nabusa, cu obrazul )apaie%
#omnule colonel, nui pentru dumnea)oastra urcusul asta%%% "asatine pe noi%
9ros si nalt, cu oc&ii albastri si cu mustata plina, balaie, i sa nmuiat parca si gura de naduseala% si rupe
copcile de la guler:
0ergeti nainte ca )in si eu%
Urlu mereu: +nainte+% ;tiu bine ca nu )oi a)ea taria sa )r sabia mea subreda n nimeni, dar poate a8uns
la baioneta, totul )a trece ntro clipa% *a $i naucitor, )a $i ca ntro )iziune% *oi pieri ca pe esa$od% Unii dintre
oameni se lasa n genunc&i, altii se culca%
0erg deandaratelea, i strig pe nume pe care )or sa stea: Coltu, nainte?%%% Niculae, $uga,
&aide, nu sta?
Cei strigati ncep si ei sa urle: +nainte, nainte?+ 0erg asa dea ndaratelea, cu sabia scoasa, la sapte pasi
naintea oamenilor, ca un se$ de muzica militara la de$ilare% Ca o paranteza clipita, gndesc ca asta nu
e c&iar +ploaie de gloante+ si constat ca din cauza ca oamenii sunt unii culcati, altii n genunc&i, ca si atti
n picioare, nuti poti da seama de pierderi%
Am trecut de cei din batalionul plecat naintea noastra% Au ramas pe loc, prinsi pe colturi de stnca si de
blocuri prabusite%
Toata lumea urla mereu: +nainte?+ si am a8uns la douazeci de pasi de creasta, dar sunt mai mult cu
spatele ntors, c&emnd oamenii pe nume% ;pre norocul meu de ultim prag% Caci )ad deodata insi multi
pri)induma speriati, urlndumi:
Culcat, culcat%%%
0a ntorc cu $ata spre creasta sura, de care eram acum la sapteopt pasi, si )ad n acelasi timp parte din
unguri cobornd dincolo de coasta, dar si o tea)a de arma ntinsa aratator spre mine% mi dau drumul 8os,
prabusit, si ma nimeresc cu capul n dreptul unui bolo)an ct o caldare de mare% 9lontul izbeste n piatra ca
n $runtea mea, cine)a a tipat n urma% Cobor acum dupa cei $ugiti, dar simt ca zgomotul ramne n urma
mea, si, ntors, nu mai )ad pe nimeni% napoi% n plina culme, un o$iter mi sare de gt, mi pune mna n
guler%
Prizonier, prizonier%
Cnd lucrurile se lamuresc, ne pu$neste pe toti un rs ca de morti% Cada)rele si cei ramasi sunt ncon8urati
de soldati, care parca sau trezit si pri)esc% E mai ales cercetat ungurul care trasese n mine si care, o clipa
n urma, $u strabatut de cincisase gloante% E cu mustata mica, aspra, blonda, gura groasa, oc&ii mici si
umerii obra8ilor rotun8i, iesiti% 'amenii iau luat mantaua, ranita% n buzunarul )estonului are scrisori si doua
mere% !au merele, mort de sete cum sunt, si le mannc% #in scrisori nu nteleg nici un cu)nt% Colonelul sa
apropiat, cu pri)irea ngndurata, de cel mort si scaldat n lumina amiezei%
;trasnic soldat, domnule% ;a ramie singur, n $ata a o mie de oameni%
4un tragator, adauga un altul%
Popescu crede nsa ca na $ost bun tragator%
Un bun tragator nu oc&este att de lung la sapte pasi, ci trage n prima clipa% !a dat timp lui 9&eorg&idiu,
care era cu spatele la el, sa se culce%
#a, dar ai )azut ca n aceeasi $ractiune de clipa a cobort arma si a tras precis, n plin%%% si de nu era
bolo)anul, 9&eorg&idiu era pe +lista pierderilor+, credema%
Peste cte)a minute, dintro stna pe care o lasasem n urma la )reo doua sute de pasi, apar sapte sau
opt oameni n uni$orma straina% Am porunca sai aduc prizonieri%
;untem morti de $oame si de sete% Trimitem ordonantele sa culeaga mere si ne asezam la odi&na si tai$as,
toti o$iterii, pe surpaturi de stnci ca pe taburele% ;untem sus pe munte ca pe o insula spre cer n lumina si
moarte%
Capitanul meu, micut si cu $ata blonda, de patruzeci de ani, care a alergat scolareste la atac, ma ia la
rost:
Ei, ai )azut ca ai $ost prea pesimist/ Azi luptam aci pe 0agura, nu la Rucar%
#ar ce, asta a $ost lupta/
E o protestare uimita% 'risan e nsa de parerea mea% (runtea lui nalta, marita prin c&elie n sus, si, prin
subtirimea sprncenelor si lipsa mustatii, n 8os, e gra)a%
Na $ost lupta% Ei, cel mult doua companii, iar noi doua batalioane, e lupta/
#ar pozitia e cam a dracului%%% &ei/ nu/
Ceare a $ace/ ;i pe urma ce rezistenta e asta/ Nu )ezi re)in eu abia zeceunsprezece cazuti de la ei,
douazeci, douazeci si cinci de la noi%
'risan reia tacticos 5acesta e cu)ntul6:
Ca na $ost serios o arata si $aptul ca noi neam miscat ca o turma% N a $ost cmp de lupta%%% Un cmp de
lupta moderna $ace impresia ca e desert% Nu se merge asa cu sabia scoasa, ca n curtea cazarmii% Nu
e)olueaza trupele amenintate de sute de mitraliere si mii de tunuri, ca noi adineauri%
;i atunci/ ntreaba unul, lo)ind iarba cu sabia, nelinistit de ceea ce e n 8urul nostru%
Probabil ca mine )a $i lupta, uite pe dealurile de colo, ia cauta pe &arta, ce sat e ala/%%% To&anul *ec&i%
Ei, mine deasupra lui o sa $ie desigur lupta cu grosul lor%
;au poate ne ataca, )enind cu ntariri, la noapte%
Pri)elistea de aci, din turnul 0agurei, e ca de tablou mural, mare ct un 8udet%
Un triung&i cu baza la noi, larga de sapteopt -ilometri, nalt de )reo douazeci, pare un parc marginit net de
dealuri% Un parc care imita n realitate o &arta: cu satele asa, n $orma desenata, de pe &arta, nu cum sunt
cnd te gasesti n ele, cu cale $erata, cu sosele ca liniile, $ntni, gradini, biserici% ' &arta marita la scara
naturalului si mai )iu colorata n )erde, alb, negru, rosu, e acum Tara 4rsei, dinaintea noastra% ;atul
To&anul*ec&i arde pe stinse% Arde nca un sat, departe, mai la dreapta, cu $abrici parca%
Colonelul sa odi&nit, si pune c&ipiul%
#imiule, iao cu batalionul tau nainte sa curatim toata 0agura 4ranului%
Credeti ca mai sunt trupe acum aici/
Nu )edeti ca n trg se lupta nca mereu/
Peste un ceas, des$asurati, am luat 0agura n lung, $ara sa ntlnim pe nimeni% #ar pri)elistea e
neasemanata acum% n $und, spre tara romneasca, 4ucegii, cu 'mul si !alomicioara, la dreapta, Piatra
Craiului, domul gotic de stnca, nalt de F P<< de metri% Cotele mari, izolate, libere deci din toate partile, ca
niste turnuri, asa cum e 0agura asta a 4ranului, care si n ci$re e 8umatate din Piatra Craiului, o$era s$erturi
ntregi de tara ca pri)eliste%
Ca naltime absoluta, suntem de cte)a ori mai sus ca n turnul Ei$$el si c&iar $ata de trgul 4ranului de la
picioare, naltati la cte)a sute de metri%
#ealtminteri, pe strazile lui e oarecare miscare, crduri de gste, iata un copil, mai apoi o $emeie care trece
drumul% #in $und, )in mereu soldati de ai nostri% Ciudat e nsa ca la marginea trgului se aud trompetele
romnesti sunnd atacul si lantul de tragatori nainteaza strignd un +ura+ care a8unge pna la noi%
Ne pri)im muti, strnsi pe iarba ca la ca$enea%
Nau cucerit nca satul ai nostri/ Capitanul nu crede% 'risan nu crede nici el%
Nu )edeti, bre, ca acum dau asaltul/
l dau ei asa%%% ca sa se a$le n treaba, e de parere Popescu%
Ce $acem noi/%%% #a ia%%% ia stati%%% ia uite% ;i capitanul ramne pri)ind nedumerit%
Pri)im si noi, toti% Un grup de )reo douazeci de soldati paraseste trgul, merg spre nord, pe sosea, pe sub
0agura noastra% Acolo, 8os, sunt mici, dar )ii%
;unt deai lor care se retrag%
As%%% sunt ai nostri care nainteaza, uite mitraliera pe cai%
#omnilor, tragem%%%
#omnilor, nu tragem%
;i i lasam sa treaca%
Acum e alt grup de soldati pitici, cenusii, si curnd ne con)ingem ca sunt unguri%
Ce $acem/ "e taiem retragerea/
Ce sa mai coborm noi/ E ordin sa tinem ocupata 0agura% 'pritii cu $ocuri de arma de aci de sus, e de
parere colonelul% Acum suntem noi n turn si ei sunt 8os% 9&eorg&idiule, pune plutonul dumitale sa traga%
Prima sal)a, la S<< de metri, i mprastie ca pe gaini, )in altii din urma, i mprastiem si pe acestia% Nimeni nu
mai are cura8ul sa treaca soseaua% i pndim si n curtile din margine% E o pasiune de )nator si regretam
sincer ca nu )edem caznd net% 0a ngrozesc o clipa, dar mi e>plic% Cei de la S<< de metri nu sunt oameni,
sunt soldati ca de plumb% Nu le )ad $ata% Un autor de drept spunea ca daca 8uratii ar $i sa ucida cu propria lor
mna, nar condamna niciodataA presedintii de republica ar gratia ntotdeauna% Caci e distanta, e lipsa acelei
reprezentari a continutului omenesc% Un om poate omor un catalog de nume, dar rareori )azndu i n carne
si oase pe oamenii care poarta acele nume%
n timpul cnd noi $acem, de la S<< de metri naltime, politia soselei, n
sat trompetele continua sa sune +atacul+ si a8ung la noi urale% 'amenii sar garduri si trec peste li)ezi% Asta n
marginea cealalta a satului% Prin mi8loc mai umbla gste si, din cnd n cnd, trece drumul cteo $emeie%
A$lam, mai trziu abia, ca n aceasta gluma pri)ita de sus au cazut )reo doua sute de oameni de o parte si
de alta, ntre care, de la noi, si doi o$iteri% Cauza poate $i si n ezitarea cu care sa dat asaltul% nteleg ca e
bine ca azinoapte nu sa staruit pentru cucerirea trgului% E o mare imprudenta tactica orice atac de noapte
cu trupe numeroase% Noaptea se dau numai lo)ituri cu oameni putini% Cu att mai mult cnd e )orba de o
lupta de strada, care cere ner)i ncercati% Ce sa mai spunem despre uluitoarea greseala de a duce o
armata, care de patruzeci de ani na mai a)ut razboi, n cte)a ore, n luptele de noapte si de strada
totdeodata%
0ai trziu ordonantele si oameni de la apro)izionare au cobort n trg dupa deale mncarii% 0am lungit
pe spate, sa dorm n dupaamiaza luminoasa%
Colonelul da un s$at plin de ntelepciune:
@ai, domnilor, sa dormin acum, cu totii, c&iar si trupa, ca la noapte nu doarme nimeni% (acem toata lumea
de santinela, toata noaptea%
Pun minile sub capati, dar nca nu am linistea sa pot dormi% #e ieri de la sase seara mi se pare o
)esnicie% ;unt eu soldatul acesta cu $ata, cu )iata spre nord/ Eu, care ieri, ci)il, legat de cei patruzeci de ani
de pace, 8ucam domino cu tot su$letul spre miazazi/
Cu g&etele acestea subtiri de se)ro negru, cu )estonul acesta de o paloare )erdealbastrie, eram alaltaieri la
Cmpulung prada unei nebunii care mi se parea $ara solutie% Att de mare e departarea de cele ntmplate
ieri, ca acestea sunt mai aproape de copilaria mea dect mine cel de azi, asa cum se micsoreaza distantele
satului tau de catunele )ecine, cnd esti departe de tot n orasul strain, cu alta lume% #e sotia mea, de
amantul ei, de tot zbuciumul de atunci, miaduc aminte cu ade)arat ca de o ntmplare din copilarie% ;i
atunci su$eream de lucruri care azi mi se par $ara nteles% #iseara sau mine )oi muri% "ungit pe spate, la
sase sute de metri n )azdu&, deasupra tarii, cu constiinta si cu $ata la cer, sunt parca ntrun punct de pe
traiectoria unui proiectil n spatiul interplanetar% Totusi, trupul ntrzie pe pamnt, nca soldat, ca mortii care
n primele ceasuri sunt n 8urul casei si )ad pe ai lor, care nu mai sunt ai lor% 0ai aproape acum dect
su$letul $emeii mele mie trupul ei, caci senzatiile nca le mai traiesc% Am regretul ca nu mam isto)it ntro
$renezie se>uala nentrerupta, ca mor nca n stare sa mai iubesc, la douazeci si trei de ani% Trec pe cer nori
mici albiciosi, mi simt obra8ii trasi si barba crescuta, de bolna)% 9asesc n buzunarul )estonului doua tigari
aproape uscate, o $oaie de &rtie cu adrese, cartea postala cu ordinul de lupta% Popescu ma ntreaba de
departe daca dorm, si nc&id oc&ii de teama ca )a )eni lnga mine si nu )oi mai
putea $i singur%
'risan )ine si el nsa, si nu se lasa pna nu ma desteapta%
@ai acum 8os n trg sa )edem ce e acolo, dar e ntrerupt de inter)entia maiorului #imiu:
Nu paraseste nimeni pozitia, dormiti mai bine, ca la noapte cine stie ce se ntmpla% 0ai rugati )a si )oi la
#umnezeu?
;a ma rog lui #umnezeu/%%% ;urd cu buzele arse simi simt oc&ii nmuiati% Nam crezut si iata, nici acum,
cnd ma scald n moarte, nu cred% Cnd am )azut aseara oamenii nc&innduse, mia )enit sa zmbesc,
dar am de)enit brusc serios, caci oamenii acestia, con)oi cu mine, camarazii mei, sunt singurul spirit acum
pe lume, pentru mine, si orice gest al lor ma nduioseaza ca gesturile unui copil drag%
0a gndesc ca )oi lasa, azimine, trupul asta de o sanatate neasemanata, $ara tara, care ma slu8it ca o
sluga de)otata% #ouazeci si trei de ani niciodata bolna), c&iar atunci cnd n liceu mbratisam aceleasi $emei
carei mbolna)eau pe colegii mei% ;i totusi ce prost m am slu8it de el% Amoruri de student sarac cu o
ser)itoare, cu prostituate ie$tine, apoi mbratisari calpe, $ara duiosie% Am pri)it dupa attea $emei $rumoase
n )iata mea si nici una, pna la capat, nu ma nteles% Altele nau a)ut taria sa biruie mpre8urarile%%% Una
singura mia dat nes$rsite nopti de bucurie a posesiunii, de scu$undare n )oluptate% As $i murit azi $ara sa
stiu ce e mbratisarea unui trup magni$ic de $emeie sincera si $rumoasa, daca nas $i a)ut lnga mine, ca sal
$ramnt, trupul ei sanatos, cu rotun8imi de $ruct si animal tnar, daca ne)asta mea nu m ar $i iubit%
#ar ma iubit/ ;urd pentru mine singur%%% #e ce sar $i dat unui student sarac/ ' partida, un )iitor sot/
Atunci de ce nau $acuto si altele naintea ei/ n orice caz, e singura $emeie care a $acut sacri$icii pentru
mine, cnd mama a $ost gata sa porneasca proces pentru mostenire, cu noi, copiii% ! se cu)ine sa
recunosc ca nu ma nselat dect cnd am de)enit bogat%
mi trec mna prin par, n dorul unei mngieri de nea8uns%
0a ridic ntro rna si pri)esc n 8urul meu% Cti)a oameni dorm pe spate cu gura cascata, toti paliziA dar cei
mai multi sunt tre8i asa n gramada, ca o turma% Colonelul sia asternut 8os mantaua si gndeste, lungit% Cred
ca nimeni, dintre o$iterii si soldatii mei de $runte, nu poate dormi, ca si mine acum, desi, eu ndeosebi, nam
dormit dect cte)a ore, tocmai de 8oi seara, cnd asteptam rascolitor sa plec la Cmpulung% 0a scol
ner)os si ma duc lnga colonel%
#omnule colonel, noi aci putem $ace acte ci)ile/
Ce acte ci)ile )rei sa $aci/ ;igur ca poti $ace un testament, daca )rei%
#ar o donatie/ ' scrisoare de banca/
Nu stiu% Cred ca da%%% ntreaba pe )reun a)ocat dintre baieti%
;i ramnem amndoi pe gnduri ca pe o apa%
0aiorul )orbeste pentru noi , dar parca ar )orbi, parca ar o$ta n )is%
;$nta 0arie azi, ziua ne)estimi si a $etitei% Capitanul ;% de la a zecea adauga si el
ngndurat:
#a, si ziua ne)estimi%%%
Pe urma nu mai )orbeste nimeni% Parca toti su$era de lingoare%%%
Trziu mi aduc aminte de *araru sil caut pe capitan%
Ce $acem cu *araru, domnule capitan/ mi raspunde patruns si ngndurat:
#e aici nu mai pleaca nimeni%
nteleg ca suntem ca niste leprosi, cine a )enit ntre noi e iremediabil pierdut%
Pe nserate )in din trg, cu legaturi n spinare, ordonantele% #umitru ma c&eama deoparte, la
pluton:
@ai, domnule sublocotenent, ca am adus si pentru noi%
A adus doi pui $ripti, pine alba mare, sta$ide, brnza, o sticla cu )in, o camasa noua si o perec&e de g&ete
noi, tot de se)ro, se pare de la )reun mic magazin de)astat%
*azusem ca )i sau prapadit rau g&etele alea%%%
Am un moment de ezitare, de superstitie, daca sa mbrac o camasa de la 8a$ acum, n plina baie a mortii,
dar sunt murdar si cine poate sti cnd ne )om )edea baga8ele% Pe urma, n n)almaseala asta, $ata de
sacri$iciile pe care le $acem noi, si ntmplarea, si sta$iile razbunarii trebuie sa $ie ngaduitoare% #e g&ete nu
mai )orbesc, ca mi se sclciasera si se strmbasera demi $ace o ade)arata placere sa le pot arunca%
#umitre, c&eama pe gradati si dale sa mannce bunatatile de aici%
Asteas numai pentru dumnea)oastra% A 0ariei a adus si pentru domnul plotonier%
#ale lor%%% ;i, mai pe urma, doi insi sa plece pe 8os, sa aduca tot ce le trebuie la oameni%
As de)asta un muzeu, as 8e$ui o biserica pentru cei pe carei )ad, cu oc&ii lor $rumosi si credinciosi de
cini osnditi, lnga mine%
Adumi un toc si &rtie pentru mine, #umitre, daca gasesti%
Trebuie sa $ac c&iar astaseara scrisoarea de donatie%%% Poate ca la noapte ungurii primesc ntariri si, cine
stie, )om $i atacati% #intrun atac de noapte, la baioneta, nu )ad cum as scapa%
#ealt$el, mpotri)a indicatiilor reglementare, nu se trimit dect cte)a plutoane n padure, ntre care si eu,
la cel mult cincisprezece metri, iar napoi, tot regimentul sta pe culmea 0agurii de )eg&e% ' rapaiala de
$ocuri la dreapta, la miezul noptii, ne $ace sa tresarim, drepti, n$iorati% #in nestiut, )ag uimit ca n urma, n
linistea lor, sunt oameni care au legaturi cu noi, pe la trei noaptea primim ordinul sa luam n zori To&anul E
*ec&i, la )reo cinci -ilometri de aci%
;unt si incidente comice% Radulescu sia adunat plutonul si le tine
oamenilor un discurs despre Patrie% Toti credem ca e o parodie amuzanta si cnd colo a$lam cu
surprindere, de la el nsusi, ca a )orbit serios%
Cei patru -ilometri dinti i strabatem n $uga peste li)ezi cu pruni si meri, prin curtile oamenilor, caci,
nestiind ce $orte a)em n $ata, ne e $rica sa nu $im surprinsi% As )rea sa stiu ce se petrece n su$letul
taranilor si ne)estelor caresi continua lucrul% Nu, asta nu e razboiul ade)arat% *a )eni si acela% Pentru
atacul satului si al dealului din spate, suntem patru batalioane% (ireste ca nu stim absolut nimic despre ce
a)em n $ata, caci statul nostru ma8or se in$ormeaza, parese numai de la oamenii nostri de la apro)izionare,
cnd se duc napoi dupa ceai si $asole%
#esi noaptea $usesem n a)anposturi, sunt iarasi n linia ntia% Cte)a lucruri tot as putea spune despre
To&anul*ec&i%
Ca oamenii din plutonul meu sau pornit asa de rau, ca nu sau mai oprit pna au a8uns dincolo de sat
singuri, cu toate n8uraturile mele $urioase 5eram mai ales neca8it pe *araru, care mnca )arza, mpusca
drept n sus si nu )rea sa se opreasca6 si, mai ales, cu toate ordinele primite din urma: sa nu naintez prea
repede ca )oi compromite legatura trupelor care dau atacul%
Ca ma nspaimntat )iolenta si precizia $ocului nostru de artilerie mpotri)a transeelor inamice%
Apoi, ca ntia oara mia dat ca un burg&iu n inima, un glont% *eneau rare, $sind, rupnd, din cnd n
cnd, cearsa$uri de si$on, in)izibile% Unul a cazut la cel mult o palma de capul meu, caci asteptam culcat,
plescaind ndesat si metalic n pamntul a$nat al miristii% Unul singur, dar parca mar $i lo)it n $runte% Am
a)ut, cu ade)arat, impresia sleitoare ca acelasi plesnet n$undat lar $i a)ut si n $runtea mea% Au mai $ost
apoi numaidect altele, dar sa ma desc&eie n tot su$letul, ca asta, nici unul%
Al treilea lam stiut mai trziu a $ost ca luarea acestui sat, pe care l cucerisem aproape singur cu
locotenentul *oicu 5cel ce ma n&atase de gt ca prizonier6, a $igurat n comunicatul o$icial de a treia zi,
dndumi acea senzatie ca: despre mine e )orba, desi nu stie nimeni% ;eara, iar masa mbelsugata, cu
$ripturi &aiducesti si bunatati de tot soiul%
Colonelul ia o masura care socot ca a dus, ncetul cu ncetul, la $aptul ca == a luat, cel dinti dintre
regimentele de in$anterie, +0i&ai *iteazul+ la drapel% Adica a &otart ca nimeni nu doarme n sat, ci toata
lumea pe deal n a)anposturi% '$iterii lui == au $acut un razboi de oameni neca8iti si mestesugari trudnici%
;oldatii trimisi 8os sa ne $aca rost de bunatati pentru masa ne )estesc ca prin satele cucerite si, cu toti cei
doi ani de razboi, bogate n )ite grase, de soi si alte $rupturi gospodaresti, multi dintre cei de la trenurile
regimentare si de la ser)iciile dinapoi se dedau la un 8a$ rece si cu
socoteala% ;untem toti indignati si, daca ar $i dupa noi, iam mpusca nentrziat%
l re)edem acum pe capitanul Corabu% Compania lui +brigada Corabu+, cum o poreclim, caci a $ost
intercalata, la trecerea $rontierei, independenta, ntre brigada noastra si brigada bucuresteana care a luptat
la Predeal, a atacat cu atta &otarre n aceasta noapte dinti, nct a a8uns pna la Rsno), n spatele
$rontului inamic, si a trebuit sa $ie c&emata napoi% ;oldatii, nu numai ca nu lau mpuscat pe cel carei
comanda, si care e acum nca si mai aspru, dar l iubesc cu mndrie ca au un asemenea se$ si sunt $oarte
simtitori, ca si sublocotenentul lor, la soaptele care i arata drept cea mai buna companie din regiment, n
a$ara de $aptul ca sunt si unitatea cea mai bine &ranita si cea mai ti&nita, datorita disciplinii aprige impuse
de Corabu celor ce l apro)izioneaza si posturilor de )eg&e%
(ATA CU '4RA7 *ER#E, "A *U"CAN
A treia zi, acum la *ulcan, colonelul ma c&eama simi da ordin sa plec cu o sectie n sat sa $ac politie si
anc&eta% Au )enit $emei, romnce de ale noastre, sa se plnga bocind ca de ndata ce satul a $ost parasit de
unguri, casele au $ost 8e$uite de tiganii care locuiesc la margine% *reo doua batrne ma nto)arasesc pna
acolo, ca sa $ac o perc&ezitie se)era% A plouat repede, apa sa scurs, soarele a aparut iar din nori, dar
$runzele si iarba au straluciri de roua% n $ata catunului de bordeie, de cum nea )azut )enind, a iesit toata
tiganimea, si asteapta nspaimntata sa a8ungem la ea%
Am se)eritate n obraz, pe care tio da apropierea, nici o clipa ntrerupta, a mortii% ;unt &otart sa
procedez e>emplar%
#e ceati 8e$uit satul/
0a ntmpina protestari cu )ocea nmuiata, oc&i mariti, mini uscate de batrni, ca de mumii% Nau $urat ei,
nu sau atins de a)erea nimanui% (ac semn oamenilor sai ncon8oare% Ca la un ndemn al celor mari, sau,
cine stie, ntelegnd din carnea lor $rageda prime8dia, )reo sapteopt danciuci, nu mai mari de cincisase ani,
ba unii mici ca de trei, cu picioarele si burtile goale, cad n genunc&i n apa ramasa n $agasul rotilor% ;unt
$rumosi ca ngerii din 0adona ;i>tina a lui Ra$ael%
;iacum, cu ei toti%%%
#ar ma ntrerup, caci ntre ei e o $ata de )reo cincisprezece sau saisprezece ani, mi8locie de statura% Are
obrazul desa)rsit o)al, de culoarea c&i&limbarului )erzui, iar oc&ii ca niste prune lungi, )erzi% Acest 8oc de
$eluri, de la arama roscata a parului, la )erdele galbui al obra8ilor $ara pata, ca o apa, si la )erdele albastrui
al oc&ilor, ma uimeste de ramn o clipa ncremenit% ;ugestia picturala nu ma paraseste si surd gndind la
0ona *ana% Pe urma, scurt, militareste:
#e ce ai $urat/
ntoarce dispretuitor capul ntro parte, ridica din umerii taliei mici, saltate:
Nam $urat%
0i sa uscat gura si de)in ner)os: Cum nai $urat/
Rde de i se )ad dintii albi, cizelati ntro neasemanata mica potcoa)a de $ildes si ntoarce capul ntro
parte, cu o mna n sold%
0a duc mnios spre ea, smucesc de sortuletul albastru de 9retc&en, pe carel are peste roc&ie%
Astai al tau/ Nu )ezi ca se cunoaste ct de colo ca e $urat/ ;i umbreluta asta rosie/
Tine n mna si o poarta izmenit, asemeni coc&etelor de opereta, o umbreluta de matase )isinie%
#aca ploua/ sisi suceste mi8locul subtirel de are acum talia toata ntoarsa n laturi%
#aca ploua, trebuie sa $uri, ai/ si scurt: Am sa te mpusc%
(ace cu piciorul gol si masliniu, pna la genunc&i, mic de pus n )itrina de $armacie, urme ca de sarpe n
noroi si raspunde, $ara sa se uite la nimeni:
#e ce sa ma mpusti/ ;unt $urios%
Pentru ca $uri%%% ntelegi/ pentru ca $uri%%% pentru ca esti +&oata+% #anciucii stau mereu n genunc&i, cu
minile a rugaciune, cum au $ost poate n)atati, si restul tiganimii pri)este pierduta de spaima%
Unde stai/ si o pironesc cu pri)irea%
mi arata cu mna )ag si surde semet, cu buzele rosii si mbietoare ca )inul negru%
E n mine o ne&otarre, parca aproape de panica% @ai acolo, &ai la ea?
0ergem, toata gloata nsa, spre catunul cu casute )ec&i si strmbe, boite galagios cu rosu, albastru sau
galben tare%
;oldatii scotocesc prin casa, nu mai stiu nici eu daca gasesc sau nu +corpuri delicte+%
;unt ener)at, e n mine o rascolire de cusca ntartata%
A8unge, )enim mine sa $acem perc&ezitie din nou% 4agati de seama, a)eti timp sa dati napoi ceati $urat%
Pe asta si o arat soldatilor cu dispret o luam cu noi, &otia ei e do)edita%
ncep sa se )aicareasca toti batrnii sa le lasam $ata% 'c&i speriati, $ete de ceara si mini negre care se
ntind spre noi%%%
"asatio, nu a $urat?%%% 0a prind trt de )eston: nu a $urat%
' sa )edem, la 8udecata%
' asez ntre santinele si pornim spre sat% ;a nserat, aerul e aburit%%% si ncepe iar sa se cearna, racoros%
0erge cu picioarele goale, lasnd urme
ca mngierile n noroi, sucind mereu umbreluta rosie% Cnd, ca sa treaca )reun si)oi, ntoarce talia n
laturi, snii mici, strnsi de sortul strmt, par n)eliti ca ntro mbracaminte, anume $acuta pentru
pastrarea lor, ca pumnii strnsi n manusi%
Coborm mereu spre sat, cnd din senin ncepe o rapaiala speriata de $ocuri% Pe deal, la stnga,
regimentul, alarmat, se $ormeaza pe unitati% ;unt mereu sub obsesia regulamentelor% Trebuie sa parasesc
totul, ca sa alerg unde se aud $ocurile de arma% Ne oprim% 'amenii ma pri)esc nedumeriti, nestiind ce sa
$aca% Ramn un timp ner)os, pe gnduri%
#atii drumu%%% si mie pri)irea grea de $ramntare%
;e apropie de mine, mia luat capul sub umbreluta rosie si, cu gura aproape de a mea, ma ntreaba,
pri)induma cu oc&ii acum )erzi, adnci si copilarosi:
Eu ce $ac/
' pri)esc ncruntat, mnios:
Ce $aci/ Te duci acasa%%% &oato%
Pune mna micuta si mngioasa, ca o pasare, pe mna mea%% si ncet, n soapta calda si buna:
Rami si dumneata%
Acum ntorc eu capul ntro parte, ca sa no pri)esc n oc&ii )erzi si limpezi ca apa umbrita de salcie%
"asaman pace?
;i pe mna mea, mna ei a de)enit calda ca apasarea unui sn mic% *ino la noapte, )in eu n sat%%%
As )rea sai stri)esc buzele, sai acopar oc&ii, dar i az)rl numai mna de pe mna mea%
Nu se poate%%% Ramn aici%
Plec coplesit de o prabusire de tristete si simt toata umezeala serii n mine% Cnd dupa )reo zece pasi
ntorc capul, e mereu cu picioarele goale n noroi, n sortul albastru de 9retc&en, n 8urul capului o)al si
masliniu cu umbreluta ca o aura rosie, de s$nta a pacatului%
;i, cnd, dupa ce am strabatut marginea satului, ntorc capul, )ad mereu silueta ramasa pe loc si
umbreluta rosie%
Pna sa8ung la regiment, situatia se si lamureste% Era o recunoastere inamica pusa imediat pe $uga% (ac
iarasi, $ara sa )reau, o constatare penibila pentru inteligenta mea% #e cte ori, nainte de lupta, pun
manusile de piele bruna, totul se rezol)a usor% ;tiu ca e stupid, dar este peste puterile mele ca sa nu constat
coincidenta asta%
Adorm cu gndul la obrazul att de limpede masliniu, si la teama de a nu ma trezi laolalta cu toti, noaptea,
cu inamicul, asemeni unui urs, n tabara% mi spun ca as )rea sa traiesc, ca sa pot sa )iu n timp de pace aci
la *ulcan, sa mai ntlnesc din nou pe $ata asta cu trup de serpoaica% Noaptea, o ploaie care rasturna din
cer galeti, ma $acut sa deznada8duiesc ca mai apuc tea$ar zorile% Am pus, cnd &ainele mierau
nscortosate de apa, de prisos o $oaie de cort n cap%
Tocmai pe la ora trei, a doua zi, primim ordin sa ocupam Codlea% E o +cota+ uluitoare, ca o caciula de cte)a
sute de metri, de 8ur mpre8ur nea)nd dect cmpie sau mo)ile mai rasarite% Nici un munte ade)arat nu da
atta impresie de naltime% #omina cmpia neteda pna la Tmpa 4raso)ului%
;imtim toti ca aici )a $i ntia lupta grea% 'risan si cu mine, ca strategi si te&nicieni ai batalionului, suntem
consultati cu ngri8orare de catre camarazii ceilalti, care ne cred, parese, si c&iromanti%
Cred ca nu trebuie sa atacam n nici un caz naltimea, e de parere 'risan, cu 8umatate pri)irea spre
oamenii care se ncoloneaza, cocosati de ranitele nca ude de azinoapte% Trebuie ncon8urata%
;iasa )a $i greu% E un punct de obser)atie, care )a $i aparat cu disperare% ;e $ormeaza coloana% 'amenii
se nc&ina, iar eu mi pun manusile% E un re$ugiu de lasitate att de intima, ca niciodata nu las spune
nimanui% Nici lui 'risan, nici lui Tudor Popescu%
"a Codlea na $ost lupta, na $ost nici la Tntar% ntro seara numai, cnd di)izia nea dat inamicul la nordest, a
$ost o mica ncurcatura% #esi noi luptasem tot timpul spre )est, a trebuit sa e>ecutam, orict am $ost de
uluiti, ordinul di)iziei si neam asezat n a)anposturi cu $ata la nordest, deci cu spatele la dusman, pur si
simplu% Pe la miezul noptii, o recunoastere de &usari, care na dat peste nici o santinela, sa poticnit c&iar de
corturile o$iterilor% Neam speriat noi, dar sau speriat si ei si au rupto la $uga% Pe urma am ntors posturile si ei
si au rupto la $uga% Pe urma am ntors posturile cu +$ata la spate+% 0ai trziu, iar o scurta si )e&ementa
ncaierare, si a8ungem pe malul 'ltului%
Acum stim precis ca inamicul sa retras pe celalalt mal, deluros, ridicat icicolo c&iar din apa, ca un perete, pe
cnd malul dinspre noi $ormeaza un ade)arat ses% Nu )om ramne n aceasta cmpie batuta de $ocurile
inamicului% Paralela cu apa, la )reun -ilometru de ea, mereu dea lungul ei, e o rpa de lut galben, adnca%
Acolo ne )om ascunde asteptnd ziua de atac%
NT0P"AR! PE APA '"TU"U!
0alul deluros pare sa $ie puternic ocupat% ;e )ad icicolo retele de srma, creneluri de transee% 0a ntreb
cum )om trece apa adnca si )i8elioasa a 'ltului, sub $ocul mitralierelor% Am anticipat )iziunea miilor de
morti, a uraganului de obuze, a trupurilor z)rlite n aer%
Unii sunt de parere ca niciodata nu )om izbuti sa a8ungem acolo% Cunoastem aci, din nou, artileria lorA dar
lo)iturile )in rare% ;unt si aici ntmplari comice% ;tam adesea cte doitrei o$iteri prieteni, deasupra rpei,
pe mal, la tai$as si masuram, cercetam malul celalalt 5cnd mpadurit, cnd rpos, mncat de ploi si
transee6 pe toata lungimea
$rontului de peste treizeci de -ilometri%
Asa, ntruna din zile, n urma unei e>plozii, ne pomenim rostogoliti peste cap, ca niste berbeci, n $undul
rpei% 'buzul lo)ise la cti)a metri departare, rupsese malul sil prabusise cu noi cu tot% Era de calibru mare,
nsa nu parea sa aiba o ncarcatura prea buna% #ar peste doua zile, cnd o baterie a noastra a desc&is $ocul
asupra dealului din $ata, am a)ut, pentru ntia oara, pri)elistea unui duel de artilerie% Peste zece minute,
cea romneasca, spre e>traordinara noastra surprindere, era redusa la tacere% #oua tunuri erau s$armate
complet% Era o n8ung&iere n orgoliu, ca n$rngerea sampionului romn la circ% Niciodata n cartile de citire,
sau n luptele copilariei dintre noi si turci, nu biruiau turcii% Pentru ntia oara a)eam, de asemenea, impresia
ca )ad obuzele nainte nca de a cadea n tinta% Poate din cauza ncalecarii imaginilor, dar cnd $ocul e
intens si esti sub traiectorie, le )ezi ca niste mici comete de $um si otel la punctul de cadere% (ara ndoiala
ca este mai mult o sugestie sau, cum a$lam mai trziu, o lo)itura semipercutanta% #upa ce a terminat cu
bateria, artileria inamica sia plimbat lo)iturile pe tot $rontul, cu mnie si )adite intentii de represalii% Nu e
semn bun pentru ce are sa )ie%
ncepnd de a doua zi, pozitia de)ine statornica% ;untem destul de bine adapostiti si mi se par suportabile
lo)iturile% Admirabila conducere a $ocului ne pune pe gnduri si ncep legendele spionilor, ale tele$oanelor
subterane%
Totusi n $iecare zi ne ridicam pe malul rpei si pri)im dealul de dincolo, cu mistuitoarea curiozitate cu care
un condamnat ar pri)i pe $ereastra cum i se construieste esa$odul n curtea nc&isorii% ntrziem mereu, caci
stim ca se $ac pregatiri anume pentru marea lupta% A$lam de caderea Turtucaiei si o socotim ca pe o cadere
oarecare a 4ranului, destul de umilitoare, dealt$el, pentru ca so putem admite%
ntruna din nopti, pe cnd eram n garda mare, a)anposturile ne semnaleaza un atac inamic% Cu o seara
nainte patrunsesera dincoace de 'lt, n satul *enetia, neocupat de noi% Pe cmpia mare si neteda ca un
lac, nainteaza spre noi un lant de tragatori, caruia n ntunericul )ag negricios le disting siluetele negre ca
pacura% ;e apropie ca niste spirite ale noptii% 0ie $rica si mie $rig% Pornim cu compania des$asurata naintea
lor pe muteste% Tremur att de tare, mi clantane dintii n asa $el, ca mie teama sa nu simta cei de lnga
mine% Nu pot raspunde din cauza asta la o ntrebare soptita a capitanului (loroiu, care e $oarte &otart si
$oarte linistit% Nu pot sa stiu precis de ce tremur att de ner)os, de $rica sau de $rig 5caci sunt mbracat usor,
ca n seara cnd am plecat6% mi simt musc&ii de deasupra genunc&ilor tremurnd, $ara nici o senzatie de
oboseala% #upa un timp lantul lor se opreste si se opreste si al nostru% ;tau asa ca )reun ceas, iar cnd se
ncenuseaza noaptea, trimitem nainte o patrula care ne anunta ca sau retras%
A doua zi, 8os, n rpa cu maluri crapate si cu $undul de prias uscat, unde a)em cte)a corturi, )ine un
taran, mustacios si uscat la $ata ca un mucenic:
#omnule comandant, am sa )a spun o )orba%%%
Ce/ spune%%%
*orbeste ncet, rar, cu bratele ncrucisate, acoperindusi cu mna mustata si gura%
;unt n sat doua $ete spioane%
Tresarim toti speriati% E ca si cnd o sta$ie ar $i semnalata real%
#a, da%%% ;unt doua surori care sau a)ut bine si cu o$iterii unguri, ca sunt $rumusele, iar acum le trimit
mereu stiri dincolo%
Colonelul si ciupeste mustata +-aiseriana+%
Cum le trimit ele stirile/
Pai acum, drept sa )a spun, eu nu stiu%%% #a le trimit%%% o $i la tele$on%%%
o $i trecnd noaptea%%% ca tare bine cunosc 'ltul%%% nu stiu%
Ce $el de $ete sunt astea/
(rumusele, drept sa )a spun%%% ca deaia se si uita o$iterii la ele%%% ;i cu untaro$iteri de ai dumnea)oastra
petrec mereu%
Nimeni nu stie nimic%
9&eorg&idiule, ia patru oameni si )ezi ce e acolo%
'mul ma duce pna aproape de poarta casei lor, nalta, amintind de portile sasesti, si pe urma se da
mai n laturi, sa nu $ie )azut%
Astai casa%%% e casa lor%%% "e c&eama 0aria si Ana 0anciulea% nauntru e c&e$ cu strigate si cntece% "a
bataile noastre n poarta, au aparut n prid)or cele doua $ete% Una e scurta, sa tot aiba douazeci de ani, cu
oc&ii mari caprui si $ata rotunda de tarancuta sanatoasa%
Cei cu dumnea)oastra aci/
Petrecem, domnule o$iter%%% petrecem si noi de bucurie ca au )enit romnii nostri%%% Po$titi si dumnea)oastra,
ca a)em pui $ript si )in bun%%%
Ar trebui sa $ac pe detecti)ul, dar nu stiu cum sancep% #upa n$atisare, nu mi se pare nimic suspect% ;unt
$oarte strmtorat%
Asculta, paremise ca dumnea)oastra $aceti spiona8%
;e 8ura, se )aicaresc $ara lacrimi, ca niste marc&itani%
*ai, domnule o$iter, cum se poate sa spuneti asta/ Auzi/? ;a spuneti ca suntem spioane/ ;i noi, care nu
mai puteam de bucurie cnd am )azut ca )in romnii nostri%%%
0a ntorc si las lucrurile cum au $ost%
Colonelul e $urios cnd a$la ca nam gasit nimic care sa se potri)easca temerilor noastre%
;e poate, domnule, om inteligent, sa nu pricepi nimic atunci cnd )ezi c&e$urile astea/ #ute imediat, $a o
noua perc&ezitie, aresteazale si lasa acolo un post pna mine%
0a ntorc, $ac o noua perc&ezitie la lumina lumnarilor, caci acu e noapte, si, negasind nimic, le spun totusi
ca sunt arestate% "as acolo un
caporal cu trei sc&imburi de santinela% (emeile sunt s$rsite de groaza% #in tot c&e$ul de dupaamiaza a
iesit un mormnt%
#upa miezul noptii, a nceput sa ploua si apa se scurge siroaie prin pnza corturilor 8oase, dar mai ales )in
siroaie de dedesubt de ne uda culcusurile% Nu mai poate dormi nimeni% Cnd, pe la unu, primim ordin de
plecare, zapaceala de)ine lugubra% 'amenii nu se pot gasi dect ntrebnd necontenit unii de altii, nu se pot
des$ace repede corturile, nu e loc de ncolonare n rpa ngusta%
#omnule colonel%%% am n sat%%% spioanele acelea%%%ce $ac cu ele/
"a lumina unui $elinar de macagiu, consulta cu maiorul de la batalionul al !!lea si cu ag&iotanul lui o &arta
mica, $ara sa gaseasca punctele cautate%
#omnule colonel%%%
Cei, domnule/ si deabia ridica, scit, oc&ii de pe &arta, pe care se plimba, cautnd, degetul gros al
maiorului%
Ce $acem cu $etele alea/%%% ;pioanele/
E uimit:
"asama, domnule, n pace%%% de astea mi arde mie acum/%%% Ei, pacatele mele%%%
Reiau n$iripat:
#omnule colonel%%% am un post acolo%%%
E $urios%
"asama, domnule, ntelege odata%%%
Totusi, abatut, nu stiu ce )oi $ace, si starui:
Ce sa $ac cu ele/
Ce sa $aci/ mpuscale%%% domnule%%% $a ce )rei% #ar lasama n pace%%%
mpuscale%%%
0i se $ace gol n cap% Plec aiurit%
#omnule maior, am un post de trei oameni n sat%%% Ce $ac cu $etele alea/
Ce $ete, domnule/ "asama n pace cu $etele dumitale% Ei, gata a noua/
#omnule maior, ma scncesc ener)at%
#ute, domnule, la colonel sintreabal%
Am $ost%
Ei, si/ Ce tia spus/
Nu prea mi )ine sa marturisesc%
0ia spus sal las n pace%%% ;a le mpusc si sal las n pace%
(loroiule, tiai strns oamenii/%%% Corabule, gata/ *edeti sa nu $aca nimeni zgomot n timpul marsului%%% sa
puie bidoanele n buzunare, sa nu atrne%
#omnule maior, ce $ac/
"asama, domnule, n pace%%% mpuscale daca tia spus colonelul si termina, $ugi la pluton%
0a &otarasc sa las si eu pe caporal, sa $aca asa cum io trasni prin cap, ca la 8oc de noroc%
Pornim oarecum napoi, departndune de 'lt% E un drum de care, ane)oios, si ploua mereu% 'amenii
aluneca, se lo)esc unii de altii si n8ura amarti% ;e amesteca mereu rndurile%
nspre zorii zilei, cine)a se alatura de mine n pas, ca o umbra%
#om sublocotenent%%%
Ce e, ma/ Cine esti/
;i, mereu n soapta, rasu$lnd greu:
Eu% Niculae 7am$ir, caporalul%%%
Ei, ce/
Am adus $emeile alea cu noi%
0a, esti nebun/
Uitatile%%%
Amndoua, n camasi, cu picioarele goale, cu cte o brodoada pe umeri, merg alaturi, pazite cu baionetele,
prin ploaie%
"as lucrurile asa%
n zori poposim ntralta rpa%
#omnule maior?
Ce e/
Caporalul a )enit cu $emeile%%%
Ct e de gros, maiorul se cruceste%
Aici/
Aici%
#raga, daca o da cu oc&ii de ele colonelul, nu mai scapa%%% trimitele imediat cu caporalul la brigada%
Ceea ce si $ac, binenteles%
A doua zi a$lam ca noaptea )om trece 'ltul la Iri&alma% Agonia se apropie de s$rsit%%% "uam o pozitie de
plecare ntrun luminis de padure si ne pregatim su$letele cum se pregatesc cosciugele si &ainele mortilor%
(ormele si culorile de)in iar ireale%
Pe la patru )ine comandantul brigazii% Neaduna pe toti o$iterii n cerc% Totul e palid%
Colonele%%% )a sa zica neam nteles/%%%
Ascultam abatuti e>plicatiile care nu spun absolut nimic% *om ataca noaptea, $ara cea mai mica
pregatire de artilerie%
Unul spune, cu glas umbrit, gndul tuturor:
#omnule general%%% dar e apa adnca%%% poate de doitrei metri% ;i curentul e iute%%%
4rigadierul ramne nedumerit%
#e, stiu eu/%%% ;a puneti pe cei mai nalti la dreapta%%% ;a se tina oamenii unii de altii%%% Ce )reti sa
$aceti/
'risan surde si ma pri)este consternat% Altul spune, nesigur, parca la
ntmplare:
;i pe urma, n )ad, sunt srme ntinse dedesubt n apa, ca sa ne ncurcam n ele%%%
4rigadierul nostru parca ntia oara se gndeste la asta% si apropie sprncenele stu$oase%
#e, stiu eu/%%% Colonele%%% ;a pui sa taie din padure craci%%% sa $aceti niste cangi ca sa smulgeti srmele
din apa%
Acum si ntinde mustata mare, carunta%
Ne pri)im unii pe altii cu o nedumerire de animale duse la abator% Pentru asta am stat o saptamna n
loc/
Colonelul g$ie emotionat, palid, nelinistit%
#a%%% sigur%%% )edeti%%% domnule general%%% o sa $ie greu%%% Ei au posturile de mitraliere cu te)ile atintite
de cu ziua%%%
'r $i, da ce )reti sa $acem/
Corabu, negricios si ndesat, se apropie si arata apoi, dincolo, pe malul celalalt, un mot stncos:
#omnule general, trebuie ocupat nti gurguiul ala, ca pe urma cade toata pozitia%
7mbim )ag cu toti, ca n $ata unei imposibilitati, si generalul ntreaba dispretuitor:
;al luam%%% sigur sal luam%%% #a cine sal ia/
Capitanul, singur parca mbracat n piele de o$iter reglementar, raspunde scurt:
l iau eu, cu compania%
9eneralul l pri)este si mai dispretuitor, sincer dezgustat de atta $an$aronada, si gaseste ca nu
merita nici un raspuns%
Asa, colonele%%% ;i uitam sati spun%%% Nu iei dect doua batalioane% Unul mi ramne mie ca rezer)a a
brigazii%
#upa un scurt sc&imb de )ederi ntre comandantii de batalioane, se gaseste ca e rndul nostru sa $im
trecuti la rezer)a%%%
Nu stiu, rasu$lu usurat% nca douatrei ore cstigate $ata de ceilalti% Asta pretuieste ca o amnare de
operatie, cu cte)a minute%
#e cu seara ne punem n miscare si pe la miezul noptii, dupa ce strabatem, n liniste de mormnt, distanta
de )reo doi -ilometri, printre case tacute, stinse, ca locuite de sta$ii, ne oprim lnga terasamentul nalt al
unei cai $erate% Noi )om ramne adapostiti acolo% ;e stie ca inamicul are posturile de paza dincoace, spre
noi, n cmpie%
Trebuie ca, pna nu prind ele de )este, oamenii dinainte sa se strecoare, unul cte unul, n spatele lor, sa se
adune acolo pe companii si pe urma sa porneasca atacul%%% #aca se poate, sa treaca apa c&iar, pe tacute, si
numai n urma sa desc&ida $ocul%
Planul mi se pare irealizabil% #ealt$el, stim ca pe tot $rontul de treizeci -ilometri, 'ltul )a $i trecut la noapte
de ntreaga di)izie% Un regiment care a $acut o ncercare cu doua zile nainte a $ost nsa respins, stim si
asta, cu pierderi%
Cei care au plecat n $ata ni se par plecati n noapte, pe lumea cealalta% Ce pipaie, ce )ad, ce simt acum, n
clipele astea/ #upa )reun ceas abia, auzim un semn de )iata%%% si semnul de )iata e o ntie rapaiala pripita
de $ocuri, care s$sie noaptea, pe drumuri nalte catre stele% ncepe un &au metalic, asurzitor, de mitraliere
care macina, tocnd banda dupa banda ca un nai, latrnd )iu de tot, sperios, ca un motor de motocicleta%
Nu stim ce e nainte, cu toate ca e luna si eu caut mereu sami nc&ipui ce )ad n $ata lor oc&ii celor de
acolo% 0a simt prea subtire, dar parca manusile pe care leam pus de la nceput tin de cald% ;abia am dato
la caruta de baga8e, iar arma nu port, ca sa pot $i mai usor si pentru ca simt ca, de aproape, nu )oi putea
ucide niciodata%
;tam ngramaditi n dosul terasamentului si asteptam mereu% Toata noaptea dureaza clocotirea de cazan,
din care nu )edem nimic% E un alt tarm, la poarta caruia suntem%
Pe urma ncep sai )ina generalului )esti, ca niste sentinte, din toate partile%%% 4atalionul ! din =N respins,
batalionul !!! din acelasi, respins% Patrulele de legatura aduc si ele )estile care desc&id morminte, de pe tot
lungul malului% 4atalionul =0 respins%%% regimentul =R respins%
Numai n $ata, de la patru sute de metri din dreptul nostru, nu e nici o stire% #in cnd n cnd, doar cte o
impresie de oboseala, de scadere de n)ersunare, dar pe urma rapaielile re)in cu si mai mare $urie% Nu
a8ung )aiete omenesti, dar trebuie sa $ie%
;e ncenuseaza din ce n ce noaptea si se alburesc luminisurile% "amurim n $ata noastra culmea
am$iteatrului nalt cu copaci, pasuni, case care pazeste )adul si care se creeaza acum din nou, din neantul
noptii si al necunoscutului% Cnd zorii de)in nca si mai albiciosi, )edem pe culme siluete de soldati inamici,
iar pe dreapta plcul unei mitraliere% #oua mici tunuri, +puscoace+ de cincizeci si trei, pe care le a)em ntre
noi, ncearca zadarnic sa puie n bataie% !nter)in Corabu si 'risan, care dupa aceea si oc&esc cu ele% Un
obuz, tras de nu stiu care dintre noi, sparge plcul mitralierei, care amuteste, lasnd doar pe celelalte sa
continue% ;unt pur si simplu uluit de aceasta precizie% "anturile de tragatori ale ungurilor ncep sa se
coboare, ca sa atace, de unde deducem cu uimire si cu rasu$let oprit ca ai nostri au trecut 5si sunt n pericol
sa $ie dati napoi6%
+4atalionul trei, nainte?+ trece comanda din gura n gura, si la lumina diminetii pornim ntro goana de crossE
countrD% ;ar prin baltoace, peste santuri de scurgere, alunec ntro $neata, iar ma ridic si trec mai departe%
Pri)elistea aparuta din e)aporarea noptii e noua ca la $acerea lumii% ' moara%%% lnga ea cte)a capite de
$n si pe urma apa tulbure, cu si)oaie puternice, a 'ltului blestemat% 0antale, ranite si icicolo cada)re si
raniti% Pe o capita, cu caciula $umurie si tuguiata, un o$iter ne ntmpina rznd si ne $ace semn de salutare
cu mna% A$lam, din $uga,
ca are matele scoase a$ara%
;i nentrziat intram, $ugind mereu, n apa% *alurile mping puternic, dar nicaieri apa nu trece de gt%
#incolo, n lunca, acelasi spectacol% 0antale omenesti%%% ranite%%% cti)a raniti, cte)a cada)re%%% 0ai la
stnga, lnga doua salcii, lungit drept pe spate, cu picioarele lipite si minile ntinse lnga el, pe pamnt ca
pe cata$alc, n manta neagra cu sireturi rosii, cu gulerul ridicat si c&ipiul rosu n cap, un mort% Colonelul%%%
n $uga ma abat trei pasi, cu arma n mna, cu baioneta pusa, si ntreb cu deznade8de pe soldatul care sta
ntrun genunc&i, alaturi:
#omnu colonel/%%%
0i se um$la pieptul de emotie, dar alerg mai departe, alaturi de oamenii mei% !namicul se razgndeste si o ia
la $uga napoi%
4ilantul noptii%%% Trupele noastre au $acut opt sute de prizonieri si au luat tot malul% Colonelul trecuse apa
noaptea, cu ntia companie, $ara sa $ie simtiti% Compania a doua a $ost surprinsa n apa de mitralierele
concentrate, deoarece postul lor a prins apoi )este si a dat alarma% Compania a pierdut mai mult de
8umatate din e$ecti)% A $ost un moment de groaza si urlete% Colonelul a $ost omort n zorii zilei, cu cte)a
clipe nainte de a )edea noi, cei de la rezer)a, pe inamic pornind la contraatac, din $umegarea laptoasa a
diminetii%
Cnd, ntrun sat de pe celalalt mal, catre seara, mi usuc &ainele, grele nca de apa 'ltului, ordonanta mi
aduce, uimit o )este neasteptata%
#om sublocotenent%%%
E&/
%%% stiti, 0aria 0anciulea/ spioana/ spioana de ieri noapte/
Ei, spune, ma%%%
Am ntlnito%%% e aci%%% !a dat domnul general de la di)izie o mie de lei si o perec&e de bocanci%%% A trecut 'ltul
n $runtea unui regiment%%% ca sai arate drumul%
A)eam so ntlnesc si eu peste )reo doua saptamni, alergnd bucuroasa spre mine si certnduE
ma prietenos:
*ezi, domnule sublocotenent, ai )rut sa ma mpusti%%% si eu am trecut 'ltul cu soldatii nostri%
Ranit, n 4ucuresti, a)eam sai )ad, n )itrina la +Mulieta+, $otogra$ia alaturi de regina si doamnele de onoare
de la palat% A)eam sa a$lu ca are +*irtutea militara+ de aur si sa citesc n gazete ntmplarea ei, $ara
complicatia cu arestarea sub banuiala de spiona8% "a !asi a)eam so )ad din nou, cautnduma bucuroasa n
gradina Copoului si aratndumi ca a $ost nzestrata si luata la un spital de sub ngri8irea reginei% 4a acum
am auzit ca e si n cartile de citire%
;eara, la masa, ne ntlnim ntro casa gospodareasca mpacati, si ca putem mnca ntia oara cu +masa
pusa+, si ca putem dormi, ntia oara de la intrarea n razboi, ntrun asternut% ;c&imbam impresii%
'risan, na $ost nici de data asta razboi%%% Ce crezi/
Nu%%% cred ca nu%%% #ar are sa $ie%%% Ca este de unde%
;i totusi, moartea colonelului da o impresie de trt si nlacrimat multumirii de a ne gasi $iecare din
noi, cei scapati, n )iata%
P';T NA!NTAT "A C'@A"0
4atalionul nostru era acum bine naintat, la zece -ilometri peste dealurile de dincolo de 'lt, n Co&alm% Un
orasel cu strazi rural de largi, cu case sasesti, cu porti nalte, nc&ise si cu $erestre ca de cetate% ' piata
ntinsa n mi8loc poate pentru blci, duminica% E asezat la ntlnirea a doua )ai, din $undul carora urca usor
coaste line, de un )erde dulce, baltat ici si colo de pete negre petice risipite de padure% n $iecare zi a)eam
ncaierari de a)anposturi%
4itte, ein 0ilc&Ia$$ee%
Es Kird gleiJ -omJ, raspunde )ecina mea, sasoaica tnara si $rumoasa ca o )aca el)etiana%
,enn das Ia$$ee gut sc&mec-t Kerde ic& i&r 0ann &eute &erbringen% Caci mia spus ca barbatul ei e n
satul )ecin, sergent n trupa care ocupa satul%
9ott sei #an-, dar -Vnnten ;ie mac&en?
Nam nceput sa moi $elia lata de pine n ca$ea, ca ncepe o rapaiala de $ocuri si soldatul na)aleste pe usa:
Ne ataca, domnule sublocotenent%
!au arma din mna lui, ca sa io dau la poarta iar napoi, pun manusile si ies n $uga pe usa%
Aproape de prnz ma ntorc obosit si $lamnd%
0ein 0ilc&Ia$$ee bitte%%%
Und mein 0ann/ si aduce iar ca$eaua%
Es Kird zum 0orgen sein%
Adesea ne plimbam dupaamiaza pe ulitele pustii ale trgului, pe care nu ntlnim dect soldati de ai
nostri si curieri de la regiment%
n ziua aceasta tomnatica si luminoasa de septembrie cum )enim spre popota trgul ne pare pustiu%
Pretutindeni obloane trase, porti za)orte si nici un trecator% E ascunsa toata lumea dincolo de portile grele
de ste8ar, ca n niste temnite%
4a nu? ' 9retc&en mladioasa, cu stiutul sort albastru, a iesit dintro curte pe $uris, cu o miscare de soarece
cura8os, si da, surprinsa, cu oc&ii de noi% i e $rica si tremura stnd pe loc% Nam $acut nimanui nimic% #ar e
razboi%
"a popota a$lam )esti tot mai rele despre Turtucaia% Nimeni nu ia nsa lucrurile n serios, mai mult ne
neca8este $aptul ca nu suntem, nca sc&imbati% Ne e dor de liniste si aci zilnic suntem sciti de patrulele
unguresti din (isc&er si ;tena% #imineata si seara suntem regulat
alarmati de rapaiala )iolenta de $ocuri, care $ace sa )uiasca )aile% Ne e dor de o noapte, doua, de somn
$ara gri8a%
;e mannca $ara po$ta, n camera ngusta, n care neam ng&esuit cu totii, sub protectia platelor si
insuportabilelor ma>ime brodate, pe pnze atrnate de pereti: +#ein *aterland sollest du%%%+ etc%
*ine soldatul popotar al regimentului si este primit cu strigate )esele% Ne aduce )in%
;a traiti, domnule capitan, mia dat de la regiment )in numai pentru o ziA domnul sergent (lorea zice ca
pisemne )eniti dumnea)oastra la noi la rezer)a, de mine%
#aca zice domnul sergent (lorea, asa trebuie sa $ie% #omnul sergent (lorea e doar de la statulma8or% ;e
ciocnesc pa&arele de proba, asa% "a poarta sa oprit nsa din goana un calaret si, n timp ce pri)irile
noastre se ntretaie, brusc nelinistite, n odaie a si intrat un $lacau mbracat taraneste, asudat si de abia
rasu$lnd%
#omnule comandant, ne 8e$uiesc ungurii, scapatine?
Comandantul batalionului l masoara linistit cu oc&ii mici )erzui, cu mustata ntrebatoare:
#e unde esti/
;untem din ;tena% !aca ici peste deal% Neo prapadit% Au )enit acuma o multime de tunari si aduna )itele
oamenilor% Pe cine se mpotri)este, l gateste cu arma%
;unt multi/
#ar baietandrul se ncurca% ;e )ede ct de colo ca ntrebarile acestea nu patrund n gndul lui, rascolit si
$ramntat de cele de acasa%
;unt multi, domnule comandant% ;i parca $iindui teama ca no sa mai mergem: Adica nu sa tot $ie la
cincizecisaizeci% Au descalecat la primarie%
Capitanul (loroiu caci maiorul #imiu acum comanda regimentul si e n rezer)a la di)izie sta pe gnduri
cte)a clipeA pe urma si sc&imba pri)irea linistit, pe $iecare pe rnd, si se opreste asupra mea% Ca toti
no)icii la comanda, capitanul da ordine complete si cu )oce importanta:
;ublocotenent 9&eorg&idiu, iati plutonul si )ezi ce este% #aca poti, intra n sat si strnge armele
locuitorilor% Ai gri8a sa nu $ii surprins% 5;e stie ca o parte din populatia sasa ne e n)ersunat ostila6% !a
ostatic pe primar pe timpul ct $aci perc&ezitiile%
0a uit cu parere de rau la $riptura care mi ramne n $ar$urie%
% % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % %
% %
Prin ambele santuri pline de buruieni ale soselei asternute cu pra$ de munte, nsirati unul dupa altul,
alergam aproape, pna la ;tena, care este dupa o muc&e de deal, la patrucinci -ilometri% 0a simt
n$ierbntat, ngri8orat%
Pentru ntia data am raspunderea unei actiuni% n mic sau n mare n
$ata mortii e)ident ca lucrurile se petrec la $el% ;i eu am impresia ca am sa dau o mica batalie +n stil mare+%
*oi mparti deci plutonul n linie de tragatori si n rezer)a% 0i se pare nsa ca numi ramne nimic din pluton%
#eci nu%%% #ar oamenii alearga timpul trece, material de iute, si eu nu sunt n stare sa iau o &otarre% #aca
ma apropii de micul sant al soselei, e limpede ca )oi $i )azut% #aca as luao prin tarlalele de porumb rosiatic
din dreapta sau din stnga drumului alb, mi sar risipi oamenii% Ce $ac/ Ne apropiem tot mai mult%%% #e dupa
deal )om )edea dintro data satul cu acoperisurile lui rosii de tigla, cu biserica saseasca, ascutita, cu un tais
n$ipt n albastrul cerului%
;i timpul $uge parca mnat de picioarele mele sau mnndule% #ar, la cotitura soselei albe, apare
un calaret cenusiu%
n porumb? Ne trntim toti pe brnci n sant sau dupa musuroaiele de pamnt a$nat si uscat de la
radacina cocenilor%
;al prindem, domnule sublocotenent% Nu trageti nimeni, baieti%%% nu trageti, nu trageti? ;oldatii mei si dau
ordine singuri% Nu trageti nimeni? Calaretul se apropie tot mai mult, leganat n sea, saltnd n trap batut,
aplecat pe cal% "a o suta de pasi n urma lui, apare dintre copaci, din lumea lor, un altul, si pe urma nca
unul%
n tot peisa8ul ncremenit, )iu colorat de amiaza, dea lungul soselei albe, ei sunt singura miscare%
' +recunoastere+% 'amenii sunt ncalziti% +Nu trageti, mai, nimeni+% 'rdonanta de lnga mine are si ea
cura8 acum, dealt$el, nu costa nimic sal ai%
(acem rost de cal si de paturi, domnule sublocotenent%
Pri)esc n$rigurat: un calaret se apropie leganat, pe soseaua alba% n trapul calului, )ine $ara gri8a cu oc&ii
pe sus, pe deasupra tarlalelor, n albastrul zilei acesteia, dumnezeiesc de $rumoasa% Peste cte)a clipe,
daca nu se )a opri, )a muri n lumina, cine)a% Poate el, poate si cel dinti care se )a apropia de el% '
curiozitate intensa ma $ramnta, opreste totul n mine ca un zbor ntins% Cum are sa $ie/
;e apropie tot mai mult%%% E la o suta de pasi% i )ad $ata, oc&ii, puncte negre% *ine saltnd n trapul calului%
Pri)este peste dealuri si nu stie ca n porumb cincizeci de arme sunt ntoarse spre el, l asteapta% Pri)este
spre cer% +;a nu traga nimeni, domnule sublocotenent% ;a nu traga nimeni+, se lupta nabusit, ne)azuti,
soldatii%
#ar se apropie tot mai mult% !atal la douazeci de pasi% E un $lacaias cu oc&ii ca maslinele, cu $ata patrata,
umerii obra8ilor prea iesiti, cu mustata mica, neagra, tunsa% 0isca buzele% Acum se aude% Cnta% mi
tremura minile pe arma% Ar $i trebuit sa numesc doi oameni care sai apara dintro data nainte si sal prinda,
$ara sal omoare, dar raspunderea mi sa parut prea mare si, mai ales, ar $i dat impresia ca eu e)it, pentru
mine, pericolele, pe care le impun altora% Am luat de aceea si eu o arma n mna, si acum ma ntorc sa
dau ordin celor din
sant cu mine, sa sarim cu baionetele ntinse la el% Toti tremura, cred, de nerabdare, cu mna pe arma,
congestionati, cu oc&ii imobilizati, &ipnotizati parca% Cum )a $i/ E ca un spectacol de e>ecutie%%%
Cntecul se aude acum lamurit% As putea sai )orbesc, obisnuit, ca unui cunoscut% #ar un trasnet de arma a
spintecat de sus n 8os )azdu&ul% n$iorat, calaretul se opreste si pri)este cercetator spre muc&iile dealului%
Toata n$rigurarea, tot zbuciumul, toata nerabdarea ndelung apasate izbucnesc acum n sal)e de
detunaturi, ca e>plozia unor tuburi prea mult ncarcate%
(ara sasi dea seama de unde )in $ocurile, caci ar $i ncremenit de groaza ca o statuie topita, a rasucit
calul n loc si sa asternut pamntului n $uga% Ploaia de gloante ridica pra$ul soselei, cum ridica ploile de
)ara basici pe ru% A disparut dupa colt%
Na lasat n urma dect o dra de snge% ;i ma gndesc la glontul ratacit care )ine de la doi -ilometri, ca
sa se n$iga n pieptul )reunui predestinat% Cine lo $i iubit att/
Acum din marginea satului ne primesc sal)e repezite de $ocuri% ;tiam ca are sa $ie asa%
Culc oamenii n porumb%%% si nu mai stiu ce sa $ac% Rationez n$rigurat si disperat de serios%
;tiu ca grosul inamic e la doi -ilometri de sat, pe cnd batalionul nostru e la cinci% Nu pot cadea deci n
spatele satului% Pe de alta parte, ce sens poate a)ea un atac de $ront cu un pluton, cnd nu stii precis ce ai
n $ata%%%
#ar cine)a a strigat la dreapta: +;ai luam pe $lanc+, si toata lumea urla: +;ai luam pe $lanc, domnule
sublocotenent+% ;au aprins toti% Pna sa ma trezesc, cei zececincisprezece oameni de la aripa dreapta au
luato la goana dobornd cocenii, rascolind pamntul cu bocancii, ca sa ncon8ure satul%
#in $ata $ocurile )in tot mai dese 5e drept, cam lungi, deasupra capului6% @usarii au capatat cura8 si au
ocupat la marginea satului o muc&ie de deal% "a patru sute de metri de ei, ncerc sa opresc lantul de
tragatori, dar nu am lnga mine pe nimeni% 'amenii, #umnezeu stie pe unde or $i, prin porumb%
Un piuit ndepartat, pe urma din ce n ce mai apropiat, spre noi% Un )8it patrunzator si o bubuitura
groaznica, n timp ce ne n)aluie $um si pra$%
Artileria lor a intrat n actiune% #ar lo)iturile )in rare si alaturi%%%
;ingurul lucru neplacut e capriciul obuzului care )ine unde nu te astepti% Aici%%% dincolo%%% Poate, lamurind
lumile, c&iar n locul n care te a$li%
n picioare, n porumbul nca )erde, pri)esc cu binoclul spre linia inamica, pe care nu o pot preciza% "a
nceput tragem toti, cu $urie, pe urma ne mai potolim% #eodata, n dosul satului, un ropot de plesnete
spre cer% @usarii tsnesc ngroziti, de dupa garduri, cu miscari ntinse de iepuri negri, caci sunt luati din
spate% Cei de aici i urmarim cu $ocuri% Tipete, urlete% Na)alim spre sat% Alunecnd mai mult pe po)rnis, cu
g&etele ncarcate de tarna, ma trezesc n mi8locul soselei, n marginea rndului de case%
Un grup de tiganusi mi arata cu bucurie pe unguri $ugind peste dealurile din stnga% Asadar, nu
)om prinde nici unul%
#ar +am cucerit+ satul% Coborm acum pe ulita principala, larga ct doua bule)arde din 4ucuresti, cu
plantatii ngradite prin mi8loc% Copii ne ntmpina din toate partile si pe la toate $erestrele apar capete
curioase, ascunse de dupa perdele colorate% #oar romncele noastre rumene si pline au iesit cu poalele
pline de mere si pere, cu oala de lapte n prag% Nu mai am pe lnga mine, n scurta )reme, dect pe
sergentul *oicu si )reo doitrei soldati% Ceilalti sau risipit, ademeniti de merele rumene, de ulcelele cu lapte si
de obra8ii tot asa de rumeni si de albi, care i c&emau rzatori% Ce perc&ezitie sa mai $ac/ #ar un grup ntreg
de sasi )in con)oi spre mine% Plng toti%
Cei cu dumnea)oastra/ i ntreb autoritar, $ireste%
*orbesc toti deodata% Unul slab si nalt, cu mustati prea groase, altul marunt, cu o 8umatate mustata% '
sasoaica osoasa si prelunga, copii mici si mari%
Nea nenorocit, ne omorm% #umnezeule? plng si se )aieta, unii n romneste, altii n nemteste%
Neca8it, $ara sa pricep nimic, scos din sarite, strig la ei:
Cei cu dumnea)oastra/
Atunci sasul cel nalt si slab mi po)esteste scncit, nenorocit:
Nea luat $ata%%% $ata noastra? 0a ncrunt% !ar corul lor, ntreg: Nea luat $ata%%% $ata noastra?
;asoaica mi ntinde si o $otogra$ie mare pe carton cenusiu de lu>:
Uite ce $rumoasa $ata, studenta la ;ibiu?
ntrade)ar, e tare $rumoasa%
Cum, cine )a luato/
;oldatul%%% soldatul% Tresar, cu totul nedumerit:
Un soldat deal meu/
;i iar toti n cor:
Nu, soldatul care pazeste satul%%% ;oldatul calare% Nu mai pricep nimic%
Cum/ Cine pazeste satul, ce soldat/
Un romn de ai nostri mi e>plica n c&ip $iresc:
#omnule o$iter, soldatul care pazeste satul, soldatul dumnea)oastra, pe care l ati lasat aici, care pazeste
satul%%% a zis ca e spioana%
Cad din cer%
E )reun soldat care pazeste satul/
Pai cum/ E un soldat care ramne n sat zi si noapte% #oarme c&iar la dumnealor% Are un cal alb si alearga
toata ziua de la un capat la altul al satului% Ei, pai daca era el aici, credeti ca mai )eneau ungurii/ ;e lua
dupa ei cu $ocuri%
Astai curata po)este%
Undei soldatul acela/
;asii plng toti n cor:
Nu stim, nu stim%
Cnd a plecat/
Azi dimineata, a luato prin padure la dreapta, cu $ata%
Am priceput cum stau lucrurile si sunt &otart sal prind si sa termin% 0ie mila de bietii sasi%
#ar nu mai pot scapa acum de liota lor%
Ce ne $acem noi/ si plng, $emeile se trag de par% Ce ne $acem, domnule o$iter/
i linistesc cum pot% #upa mine se tin alai acum, prin satul larg si $rumos, sasi si romni% Pe strada scaldata
lung de ultimele raze piezise ale soarelui, care arde parca la capatul ei, )ine cine)a n goana, n capul gol%
Nici nu sa apropiat bine%
Ne ataca, domnule sublocotenent, ne ataca?
A a8uns la mine g$ind, dupa el )in $emei, copii speriati%
Au primit ntariri, )in pe doua coloane, pe sosea si pe culmea dealului% ;imt cami )8ie urec&ile% Undemi
sunt oamenii/
' batrna ma ia de mna si b8bie, mormaie cocosata:
Ai sati arat eu pe unde )in, sati arat eu pe unguri%
*rea sa ma duca spre inamic, si eu nelinistit ias da brnci sa ma lase n pace, dar mie rusine% Nu am nici
macar linistea sa iau o &otarre, o &otarre care nu poate sa ntrzie nici cte)a clipe macar% 0oare n mine
nca o iluzie: aceea ca as $i putut $i un bun comandant%
Rapaiala de $ocuri% ' iau si eu, n s$rsit, spre deal% Ceo $i, o $i% Urc g$ind strada sucita pe coaste, sar
peste pietroaie, peste trunc&iul de 8g&eab al unei $ntni, alerg cu sergentul *oicu dupa mine% Rapaiala de
$ocuri e din ce n ce mai strigatoare% Plesnetele bat cerul ca bicele%
0i se pare ca nu se mai s$rseste ulita%
n timp de lupta, noaptea si orasele simt din nou sunt cele mai neplacute lucruri n razboi%
Printre ultimele doua case, pri)elistea se desc&ide larg, peste plaiul )erde abia nclinat, ti)it sus de padure,
8os de tarlaua de porumb% ;i o uluitoare surpriza% Plutonul meu e n lant de tragatori, acolo la marginea
satului, la inter)al aproape reglementar, si trage $urios% #in cnd n cnd, cte unul scoate cte un mar din
buzunar si musca lacom% Coloanele inamice sau risipit si ele n tragatori la marginea porumbului% si $ac
santuri% Au de gnd sa se statorniceasca acolo, se )ede% #e
aceea nea si luat n primire, iar $ara ispra)a, artileria lor rara, greoaie% 'presc $ocurile, trimit o patrula nainte
si ne punem toti pe $umat, cu $ata la cer% Acum e liniste si $ac politica ti&nit, cu un romn strasnic, de )reo
cincizecisaizeci de ani, cu mustata puternica si nca neagra, care sia trt pieptul si umerii lati pna la mine,
ca sa a$le rosturile din tara% Peste dealurile ndepartate si mpadurite, pline de taina, peste dealurile
+dusmane+, coboara soarele, turnnd o tromba de aur lic&id din albastrul cerului peste )erdele de pasune al
culmilor% ;ubtiat si treptat se ntuneca% Rnd pe rnd, oamenii mei se coboara la $ntna din sat, la locul de
adunare% Cnd suntem toti, netulburati de nimeni, pornim la drum napoi acasa% n capul satului ntlnesc o
$ata, dea dreptul eleganta, ntro roc&ie )isinie de )ara% Alaturi de ea, un soldat% Recunosc pe $ata sasului si
simt o ade)arata bucurie% ;alut si ma apropii ncruntat de soldat%
#e unde )ii/
;tapn pe el, n pozitie militareasca, raspunde )orbind rar:
;a traiti, domnule sublocotenent? Am dus pe domnisoara la brigada, n urma unui denunt ca ar sti unde sunt
ascunse armele%
Ei si/
Acolo nau gasito )ino)ata si iau dat drumul%
Atta tot/
#a, sa traiti, domnule sublocotenent?
ntreb pe $ata, n nemteste, daca are sa se plnga de ce)a simi raspunde ca nu, zmbind%
0am descruntat si eu, dar nedumerirea numi scade% 0a ntorc iar catre soldat%
#ar cu tine, cei/
Eu pazesc satul%
Cum pazesti satul/ Cine tia dat sarcina asta/
#omnul sublocotenent (lorescu%
#in ce regiment esti/
=R%
4ine, dar regimentul =R a plecat%
E nedumerit si cu totul surprins%
Cum se poate/ Eu nam primit ordin de retragere%
% % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % %
% %
;eara po)estesc entuziasmat, la popota, aceasta ntmplare% !mpresia este deosebita% #ar deodata, cnd
comandantul ncrunta ener)at pri)irea, zgomotul de pa&are si de $urculite se opreste, ca si galagia
punctelor de e>clamare%
#omnule sublocotenent 9&eorg&idiu, eu team trimis pentru ca te stiam baiat inteligent%
/?
;i pe urma, cu un dispret uscat:
;e poate, domnule, sa nu )ezi ca era un spion/
Tacerea de)ine apasatoare% Comandantul are dreptate% Toti se pri)esc aproape adnc nelinistiti%
Pleaca imediat si adul aci%
Nu mam dus eu% Am trimis o patrula, care la adus% ;i la batut patrula pe drum, la batut sergentul de zi, ia
tras )reo doua si comandantul% Peste o saptamna, cnd regimentele erau din nou ntrunite n brigada, n
)ederea unei batalii, ma oprit un caporal, pe ulita%
*edeti, domnule sublocotenent/ ziceati ca sunt spion% "a brigada, ma $acut caporal%
' recunoastere $acuta de ag&iotantul batalionului n acelasi timp cu cea $acuta de mine la ;tena con$irma ca
si celalalt sat )ecin e puternic ocupat% Asta e spre bucuria recunoasterilor de ca)alerie trimise de di)izie,
care nu au cura8ul sa treaca de linia noastra de a)anposturi 5iar cnd a8ung pna la noi, aci, li se pare ca sE
au a)enturat6 si care acum au ce raporta la di)izie% n zilele urmatoare reluam plimbarile si discutiile%
Popescu si ceilalti camarazi au de)enit gnditori%
Ne atrage luareaaminte un grup care se cearta si ne apropiem% #oi soldati ntind de un sas batrn,
negricios, cu $ata uscata si mustati stu$oase% *or sal aduca la regiment%
"a ntrebarea comandantului mitralierelor, caci sunt oamenii lui, ei ne lamuresc ca sasul a )rut sa mpuste
pe un romn, care e, dealt$el, si el de $ata%
n romneste, sasul si apara dreptul, &otart%
A )rut sami $ure masina de cusut, domnule o$iter, uite, deabia iam smulso%
0asina e, ntrade)ar, corp delict, ntre ei%
A scos re)ol)erul sa ma mpuste, domnule comandant%
;asul lamureste ca numai asa ia lasat masina pe care )oia sa io ia% Mudecata o$iterului e scurta%
#e ce porti re)ol)er, de ce nai predat re)ol)erul/ #ucetil la di)izie% Cine)a remarca, n treacat, ca nu sa dat
ordin sa se strnga armele si discutia )ec&e e reluata pasionat, caci Popescu pare obsedat%
Nu poate sa $ie draga, totuna% ;a compari, sa zicem, batalia de la *erdun, cu lupta de la 'lt, a noastra/
'risan e $urios, dar cum niciodata nu ridica tonul, i e aprinsa numai pri)irea%
#raga, sigur ca pentru istorie, sau pentru strainatate, sau pentru gazetele si lumea deacasa, nu se
poate compara cea $ost la 'lt cu *erdunul%%%
Reiau si eu antrenat:
;igur%%% absolut%%% Nici c&iar pentru noi, batalionul trei, care am
inter)enit n urma si am a)ut numai cincisase oameni pierdere% #ar pentru compania a doua, care a $ost
surprinsa de mitraliera n apa si n8umatatita din cte)a prituri, cred ca lupta a $ost ca pentru orice
companie anga8ata la *erdun% nc&ipuiesteti ranitii, luptnd cu )alurile toata noaptea% ' patrula care lupta
cu o $orta superioara si e bombardata precis cu un singur tun lupta tot att de greu ca pe ;omme%%%
ntaresc cu amintiri din descrieri%
#ealtminteri, am citit ca groza)ia luptelor de acolo sta n $aptul ca doi trei oameni, izolati ntro groapa de
obuz, trebuie sa lupte nestiuti de nimeni cteo noapte ntreaga% E>act cum lupta unele patrule deale
noastre%
Pareau ca sau con)ins, dar iar reiau, aproape indignati ca au $ost pe cale sa admita o absurditate%
(ugi, draga, se compara riscurile pe care le ai ntro batalie mare, cu o batalie ca aceea de la 4ran/
Un soldat ne c&eama la popota, dar discutia continua si acolo% Popescu ne denunta capitanului, care sa
asezat la masa, ca sustinem o absurditate% 'risan reia energic%
Popescu gaseste ca razboiul nu e prea groza)% ;unt deo parere cu el% *iziunea de snge si $oc, mii de
cada)re culcate n gramezi, ca lemnele n depozit, nclcite lupte corp la corp, ape nrosite, nu leam ntlnit
pna acum%
#esigur ca )or )eni% Razboiul asta a cunoscut ceea ce se numeste retragere strategica% Am impresia ca
ei sau $erit de orice lupta serioasa, ca nau anga8at cu noi dect ariergarda, cte)a regimente acolo%
Nici nau mai multe%%% ;a s$rsit cu razboiul, ascultama pe mine, staruie din nou Popescu%
Nu stiu de unde )ine impresia de plimbare duminicala, poate unde nu suntem n a)anposturi, poate unde
ne asteapta o masa buna, cu )in bun%
'risan, cu minile la spate si $ata lunga de englez, inter)ine cu bun simt:
Eu nu )a nteleg% #e ce dati importanta unei lupte, numai dupa proportiile ei/ nteleg sa $aca asta cei deE
acasa, dar so $acem noi/%%%
Popescu e nedumerit%
Nu nteleg unde )rei sa a8ungi%%%
Asculta, Popescule, ce deosebire e pentru noi ca murim ntro lupta cu mii de obuze si cu mii de mii de
cada)re, sau nimeriti cnd stam la masa de un singur obuz/
Ei, cum o sa $ie totuna/
!nter)in si eu, surprins de 8ustetea obser)atiei:
;igur?%%% pentru soldatul din prima linie nu e>ista +lupta
uriasa+ sau
+lupta nensemnata+%
0ai inter)in si alti camarazi, care sunt pasionati de aparenta parado>ala a a$irmatiei%
Pentru cei din tara, binenteles ca nu e acelasi lucru, dar pentru noi e altce)a, reia 'risan%
Ei, astai?
Nu mai ncape ndoiala%%% Ascultama, sati dau un e>emplu% Cnd noi citeam n gazeta despre +accidentul+
din gara cutare, ca un $rnar a $ost omort, iar altuia i sau retezat picioarele, abia de ne aruncam oc&ii pe
cele cte)a rnduri care relatau ntmplarea% #ar cnd citeam pe o pagina ntreaga +catastro$a de cale
$erata de la Cmpurile+, atunci eram ngroziti, citeam $ara oprire detalii senzationale%
;i 'risan reia argumentarea mai cu pasiune:
Pentru $rnarul mort si pentru cel cu picioarele retezate e totuna, daca alaturi de ei au mai murit attea zeci%
Ei aceleasi senzatii leau ncercat% ;i daca ar $i $ost s$rsitul lumii, cu planetele ciocnite, acelasi lucru ar $i $ost
pentru ei%
#omnule capitan, e, sau nu, totuna pentru cel anga8at ntro batalie, daca e )orba de o lupta cu e$ecti)e mari
ca la *erdun, sau de o lupta cu e$ecti)e mici/
Cum o sa $ie totuna/ ;i capitanul des$ace carnea de pe piciorul de pui din ciulama% Cum o sa $ie, baiete,
totuna/ Riscurile sunt cu mult mai mari%
'risan, lasama pe mine%%% ca am sa lamuresc eu c&estiunea%%%
#omnule capitan, de ce gasiti ca riscurile sunt mai mari/
Pentru ca acolo au murit o suta de mii de oameni, si la 4ran o suta sau doua%
Ei si/
Cum +ei si+/
E o galagie de protestare, amestecata )iu cu cererile de )in, de tacmuri%
#a, uite, am sa )a e>plic eu ce nseamna risc% "asama putin, 'risan% Cnd un american merge la bal, el
nu risca nimic, sau aproape, nui asa/
0mda%%%
#aca se cearta cu alt american si se pro)oaca la duel: +Cel ce )a scoate semnul negru, sa se mpuste
pna a doua zi+, atunci, nui asa/ risca C< la suta sa $ie mort pna a doua zi% E sau nu e/
0mda%%% asta e%
Cnd a nimerit semnul negru, n cazul cnd e om de onoare, el are, nui asa, un risc de suta la suta/ "a
$el cu noi%
Adica/ "asal, domnule, n pace%%% adica/
#i)izia &otaraste sa cucereasca un sat cu o companie, si asez pe masa cu un gest secundar $urculita,
cutitul, solnita, ca si cnd as )rea ca
ordinea aceasta sami pregateasca pe cea din gnd%
Ei da%%%
Riscul nostru, al companiei a noua, e de doi la suta, a)nd n )edere ca di)izia are patruzeci si opt de
companii%%% si, pasionat, gonesc pe soldatul caremi aduce $riptura% Cnd se decide ca brigada noastra )a da
acea companie, riscul de)ine de patru la suta% #aca se &otaraste ca == )a da compania, iatane a8unsi la
opt la suta, caci regimentul are douasprezece companii% Cnd, n s$rsit, se decide ca batalionul trei sa dea
compania, riscul e de douazeci si cinci la suta si cnd sa dat ordin companiei a noua sa ocupe satul, se
poate spune ca a cstigat lotul cel mare%
Atunci cam are dreptate, &otaraste capitanul% *asile, da )in% !ar, catre ordonante: Nu )a mai certati acolo%%%
!a uitei, domnule, ca se iau la bataie%%% Caci ordonantele se cearta cu popotarul pentru o$iterii lor% Popescu si
ai lui protesteaza din nou% !ar locotenentul Redelea e de parerea lor:
#ar ne$iind o batalie mare, nseamna ca di)izia nu anga8eaza dect o mica parte din e$ecti)% #eci riscurile
sunt mai mici%
;igur ntareste altul do)ada ca batalionul nostru na $ost anga8at n trg la 4ranA la 'lt, de asemenea, a $ost
rezer)a%
;e porneste iar o larma cu clinc&et de )eselie si strigate%
E, ntrade)ar, o masa )esela, zgomotoasa, la care participa cei opt noua insi care nu sunt n a)anposturi%
;i totusi e n aceasta )eselie cu mncaruri bune ce)a uscat, o lipsa de consecinte, ca un lu> de eunuc%
Protestez si eu%
A, sa ne ntelegem% Eu )orbesc numai de batalionul anga8at si anume de $ronturile straine, unde trupele se
sc&imba $oarte des, caci au rezer)e% #ealtminteri, obser) un lucru%%% Ca de la intrarea n actiune suntem
ncontinuu n linie naintata% E, sau nu e/
Cti)a con)in%
;i pe urma e altce)a, inter)ine 'risan din nou% (aptul ca nam a)ut pierderi nseamna numai un singur lucru%
Ca am atacat att de repede, ca nu am dat timp inamicului sa reziste% Cred ca == a a)ut pierderi, pentru ca
a luptat s$ios% ;a $i luptat noi asa la 0agura 4ranului, pierdeam 8umatate din batalion% #ar la To&anul *ec&i/
;i c&iar la 'lt% A inter)enit rezer)a att de repede, ca ungurii, care pornisera la contraatac, sau oprit si au
luato la $uga%
E o noua bucurie de izbnda, caci ei cred ca lau prins n $lagrant delict de logica%
A%%% a%%% pai )ezi/ Tu cu 9&eorg&idiu sustineti ca nam ntlnit nca lupte mari, lupte ade)arate% #aca admiti
ca nau $ost lupte mari, numai din cauza ca noi am atacat repede, te contrazici, ca alta data a$irmai ca nau
$ost lupte pentru ca na )rut inamicul%
;tai, domnule, ca iar de)iem% "asama, 'risan%%% Noi nu am sustinut
dect un singur lucru% Ca pentru cel care ia parte e$ecti) la o lupta mica nu e de nici o importanta daca
moare la *erdun sau ntro ncaierare de patrule%
Eu sustin ca noi, care suntem n a)angarda si )om mai lupta nentrerupt, #umnezeu stie ct de aci nainte,
suntem n razboi pur si simplu% Pentru tara, pentru cei ce se plimba acum la 4ucuresti pe strada si asteapta,
dupa ca$ea, comunicateA pentru armata romna ntreaga, sigur ca e totul altce)a% #ealt$el, eu cred ca )or
)eni lupte mari, n care se )or anga8a toate unitatile%
Noi putem $i atacati diseara, n noapte%%% poate n cinci minute se pornesc $ocurile% *erdunul nostru e
ca si nceput%
4ine, dar acasa nu )a $ace nici o impresie/
Cred si eu% ;ub ung&iul speciei nu esti interesant dect daca esti ucis cu alti zece mii o data% #aca un
scriitor )a descrie numai lupte de patrule, cred si eu ca nu i se )a )inde cartea%
Popescu se ntoarce usor spre dreapta, ca si cnd sar $eri de ce)a ne)azut si pe urma ridica umarul%
#acai prost? Nare dect sa puie stn8eni de cada)re, uragane de obuze, ruri de snge% Ce)a asa%%% sa
$aca o senzatie nebuna%%%
;i nu terminam bine masa, ca iar se aud $ocuri%
#e data asta e ce)a mai serios% mpotri)a noastra, dinspre satul )ecin, pe ambele po)rnisuri 5cu padure
mica si pasune6 ale )aii, n $undul careia e soseaua alba, nainteaza un lant puternic de tragatori, din care
nu )edem nsa dect grupuri care $ac salturi nainte si se culca repede% ' baterie de artilerie de GC, bate
puternic marginea satului unde e popota, pe care o parasim n $uga%
4atalionul ntreg e cu trei companii ngramadite cam sub deal, gata sa ne des$asuram% +4rigada lui
Corabu+ e departe, pe stnga, ntro padure% A)anposturile noastre sau retras tragnd $ocuri%
'buzele numi $ac prea multa impresie, desi sunt $oarte ner)os% ;unt destul de putin numeroase% Capitanul
are un cap de om neca8it, care nu stie ce are sa $aca, asa ca mine ieri% Probabil ca )om pune baioneta si
)om na)ali ca la 4ran% Un obuz nu e>plodeaza% #in $an$aronada, le declar camarazilor sciti ca artileria
ungureasca e ino$ensi)a si iau n brate obuzul, ca sa le arat ca are pulbere proasta% Toata lumea striga
speriata la mine:
Astmparate, 9&eorg&idiule%%% ai nnebunit%%%/
Capitanul se ncrunta mnios, ridica poruncitor mna% "asa, domnule, proiectilul 8os%
#in $an$aronada mereu, nmanusat, )in cu el n brate, cum as duce un copil n$asat spre grupul lor% ;unt
$uriosi, se dau n laturi si racnesc la mine:
(ugi deaci%%%? #omnule capitan%%% a nnebunit% Cu o mutra ipocrita, de $ata sireata:
#ar nu e nici un pericol%%% Absolut nici un pericol%
"asal 8os, domnule, mi striga raspnditi%
l arunc 8os, cum ai arunca, dupa ce ai pri)ito, o s$ecla%%% si ng&et si azi de nebunia mea, caci aruncat 8os,
izbinduse, proiectilul putea $ace e>plozie%
Cnd ma ntorc la camarazii mei nteleg toata nedelicatetea gestului meu% ;tiu bine ca sunt un grup de
oameni care siau $acut mai mult dect datoria si, acum cnd scriu, stiu ca n a$ara de douatrei e>ceptii, au
$ost poate cei mai de ispra)a o$iteri ai razboiului romnesc% #ar o e>punere copilareasca si inutila le
repugna , iar gestul meu nedelicat, subliniind o ast$el de rezer)a, din substraturi abia banuite, era de o
indiscretie penibila%
Peste )reun ceas, lantul de tragatori inamic parea ncremenit n loc si asta ma nelinistea mai mult, ca o
clipa de suspensie careti permite sa asculti, n golul naltului, ecouri si amenintari%%%
ncon8oara satul si ne taie retragerea? izbucneste &otart capitanul% Pas alergator, prin sat, sus pe deal,
sa ocupam culmea si cetatea, naintea lor%
Trecem deci n goana prin trg% ;asii si sasoaicele cred ca ne retragem si au aparut 5de unde att de multi/6
la porti si la $erestre, amenintndune% E si sasoaica mea, cu bucile rumene si snii mari, care ne &uiduieste
cu ura% Un soldat da, din $uga, un picior n burta unui mosneag, care, repezinduse la noi, ca un cine la
trasura, ameninta si n8ura%
;us pe deal am impresia ca sunt despartit de toata lumea%
Capitanul (loroiu, ner)os dar &otart, alearga pe dinaintea rndului de oameni asezati cu baioneta la
arma, cu $ata la padurea din dreapta si asteapta n marginea tarlalei de porumb pipernicit%
E ziuanamiaza mare, e soare de nceput de toamna, cald si bogat n re$le>e tari, si totusi att de ntins
astept, nct aproape am &alucinatii% 0i se pare ca inamicul a si aparut, la zece pasi dupa trunc&iurile rare
si groase de copaci, care sau nsu$letit siau de)enit dusmane% #ar nu )ine nimeni% #upa un timp, ncep sa
$iu nelinistit, caci nu mai putem astepta cu atta ncordare, cum nu poti sta prea mult cu bratul ntins% 0ai
ales ca nu am nici o )edere% !au doi oameni si ma duc, pe brnci mai mult, departe, naintea companiei,
spre stnga, paralel cu padurea, ca sa am din nou )edere, de sus acum, asupra )aii unde eram adineauri%
0erg prin prombul rar, marunt, scoro8it, las la )reo suta de metri n stnga cetatea, care e un binecu)ntat
paratrasnet pentru noi, caci, semeata, atrage, desi neocupata, tot bombardamentul asupra ei% Cam la doua
sute de metri dau de un soldat deal nostru, care, cu arma culcata lnga el, scruteaza rotun8imile de deal,
cerceteaza )alea si padurea de dincolo, pri)ind intens de parca ar a)ea binoclu%
Niculae 7am$ir, ce e cu tine/
Am )enit n obser)atie, domnule sublocotenent%%% *reau sa )ad cei la ei%%%
Asadar, si la soldati, nu numai la mine si la 'risan, aceasta neputinta de a ndura necunoscutul, ne)oia
mortala de a sti ce se petrece nainte% Cred ca acest sentiment era mai curnd un deri)at al $ricii%
;ocot ca, ntrun anumit sens, de $rica tineam sa $im att de nainte, caci, din cauza imaginatiei prea libere,
teama de necunoscut era de nendurat% #ar negresit, asta numai la cei &otarti sa nu dea, n nici un caz,
napoi%
"upta a nceput la stnga, )iolent, cu aceleasi plesnituri care biciuiesc )iu cerul% Cei dinspre ;tena au
mpins napoi compania Corabu, )or sa intre n Co&alm% #ar +brigada+ sa oprit c&iar n margine, unde sa
ntlnit cu 'risan, care a ramas de capul lui acolo si acum au desc&is mpreuna un $oc aprig, care
zadarniceste orice ncercare de a intra n oras%
ntre timp o baterie a noastra trage si ea, spre bucuria soldatilor, si am din nou, si pentru ultima oara,
spectacolul uluitoarei preciziuni a artileriei romnesti, sau mai curnd al ntmplarii% Ca si la 'lt, ca si la
4ran, c&iar primul obuz $ace sa se mprastie departe, la doi -ilometri de noi, un grup enorm, pe care nici nul
banuiam, pe ai carui soldati, ca pe niste gndaci cenusii, i )ezi numai cnd, speriati, alearga n toate
partile%
Pornim pe nserate la un contraatac inutil, caci, neizbutind sa intre n oras, inamicul sa retras% ;e
&otaraste, de teama unei re)eniri n timpul noptii, re)enire
pe care multi o cred $oarte probabila, sa se mpinga un
post naintat, departe n padure, pna aproape de ei% ;e
decide, de asemeni, ca postul sa $ie $ormat de plutonul
meu%
'biectez cu )oce palida ca mi sunt oamenii obositi si
nca alte )reo doua moti)e, care nu sunt luate n seama%
"asa ca azi +$aceai $iguri cu obuzul+, mi spune, cu o ironie
rece, capitanul meu micut si simt ca e>presia ma
ncondeiaza putin ridicul, n sursurile tuturor%
0ai trziu, un sergent, care $ace legatura la batalion, ma
lamureste de ce am $ost indicat eu% Capitanul a spuso
anume:
Trebuie un post sigur, sa nu $im surprinsi la noapte%%% la
doi -ilometri nainte, daca se poate%%% Trimitem pe
9&eorg&idiu, ca ala e>ecuta ntotdeauna ordinele
ntocmai%%%
0i se e>plica, acum cu prietenie re)enita, ca patrule deE
ale companiei )or $ace toata noaptea legatura cu mine%
Trec o rpa adnca, unde stiu ca se )or opri la noapte toate patrulele menite sa ma caute si, dupa )reun
ceas de b8bit n tacere, printre copaci si tu$isuri, ma opresc ntro poiana% "una na rasarit nca si socot n
noaptea asta totul dusmanos% Pri)esc banuitor, $ara sa )ad nimic, ntunericul, padurea toata, nes$rsirea
pna la capatul lumii% mi simt
inima ca un mic c&eag%
Parca as $i cobort cu oamenii mei, cu un ascensor, ntro mina blestemata si cu $orma abia g&icita
n noapte%
Nu doarme nimeni% 'amenii au $ormat un careu cu baionetele la arma, alaturati si atenti ca niste )natori
n asteptare% ;untem toti numai urec&i, caci acesta e singurul mi8loc de a $i de $olos celor din urma% Trimit
nca un post de ascultare, de patru oameni, spre dreapta nspre sosea, ca sa supra)eg&eze si acolo
necunoscutul negru%
0am trntit pe iarba si ncep sa tremur% mi aduc aminte ca sunt, tot ca la 1P august, n bluza usoara,
pantaloni de raitcort de )ara, rari ca o pnza de casa si g&ete subtiri de se)ro% 0ulta )reme senzatia de
teama si cea de $rig se cumpanesc nseilatA pe urma, odata cu rasaritul lunii, cea de $rig de)ine
patrunzatoare% Nu mai pot sta locului si )reau sa $ac doitrei pasi n cuprinsul poienii, dar Niculae 7am$ir mi
atrage luarea aminte ca nu se mai poate asculta% 0a opresc din nou si ma trntesc pe iarba% 4luza croita
strns pe talie mi tine nca putin de cald, moletierele, de asemeni% #ar n musc&ii de deasupra genunc&ilor
mi sau n$ipt parca g&eare de g&eata% mi trntesc pumni, care o clipa, ca la ranile um$late, mi dau o
asemuire de usurare, dar pe urma simt iar colti reci n$ipti n coapsa% 0ai trziu ncep sa ma doara si bratele%
"ungit pe spate, mi misc membrele ncet ca un gndac n agonie% Parca e o clipa de amorteala, dar dupa
aceea, g&eara de g&eata se n$ige din nou, ascutit, n musc&ii care tremura, asa, singuri% Nu ma mai pot
gndi la nimic% "as totul n gri8a oamenilor si, ca un bolna), mi lipesc palmele de musc&ii durerosi% Pe urma,
nu mai pot, ma scol si ncep sa umblu putin zanatic%
0a baieti, a)eti )reo manta cu )oi/
mi dau, dupa o nceata consultare, raspunsul ca toate sunt de azi dimineata n cantonament% Ei, n
sc&imb, au )estoane si pantaloni de sto$a groasa%
E noapte trziu, dar ct )a mai $i pna mine dimineata/ ' )esnicie% Umblu $ara sa pot ndoi picioarele,
caci pulpele au ce)a zgrunturos si zdruncinat n ele%
#e la un timp nici mersul nu mai a8uta nimic, ma trntesc iar 8os% Acum ncep sa simt si un soi de gol sub
stomac% Parca pielea mi se ntinde pe oase, de le simt contururile% ntepenesc%
E peste puterile mele atta su$erinta% Era att de cald azi? ncerc sa $i>ez ziua dupa calendar, dar cine a
mai tinut socoteala de zile, cnd pentru noi, care traim dupa calendarul )esniciei, na)eau nici o
importanta% 9asesc totusi ca e cu putinta sa $ie militareste 1FUFC septembrie%
Pentru o zona de platouri si munte, aci n Ardeal, noptile astea ng&etate trebuie sa $ie obisnuite% 0a ntorc
de prisos, cnd pe o parte, cnd pe alta, si nclestez dintii% Nici manusile numi mai tin nimic% '
durere noua se adauga, un $el de umilinta, pe care numai eu o stiu n noaptea asta: mi curg lacrimile
siroaie, $ara sa le pot stapni, parca sporind, la $iecare s$ortare pe care o $ac de a le opri% #e nar )edea, de
nar g&ici oamenii%
Pri)esc isto)it de groaza ntunericul, compar cu luareaminte umbrele copacilor, sa )ad daca sunt semne
ca se apropie zorile, dar nimic% ;imt ca pna mine )oi nnebuni de $rig%%%
#e la o )reme, se pare ca oamenii au g&icit drama de lnga ei% #omnule sublocotenent, sunteti
bolna)%
#upa ce i lamuresc ca nu mai pot ndura $rigul, i simt abatuti ca nu pot sa ma a8ute% 9roaza ca )oi
nnebuni de $rig ma descompune%
ntrun trziu, cnd simt ca trec prin mine cutite, mi se pare mntuitoare propunerea sergentului *oicu% 0a
lungesc 8os, ntins, si doi oameni se culca peste mine% Era si timpul% 0i se nclestasera $alcile, de nu mai
puteam )orbi aproape% 'amenii sunt calzi ca niste perne grele si totusi mi pare ca sunt prea usori% Acum,
cnd coapsele se ncalzesc de coastele lor, mi simt umerii, simt cureaua care mi strnge mi8locul, simt
pretutindeni atingerea sto$ei, de pielea iritata% 0ie tot corpul nclestat% Noaptea asta nu se )a mai s$rsi
niciodata, eu n nici un caz nu mio mai pot nc&ipui s$rsita% Cnd mi dau seama ca mie atentia ng&etata,
mpaiata parca, de nu pot gndi la nimic, si cnd stiu ca timpul, ca sa treaca, $ie doar cte)a minute are
ne)oie de gndire si absenta de la realitate, nteleg ca niciodata nu )oi a8unge la ncenusarea zorilor%
#e dinapoi, dupa cum era de pre)azut, na )enit toata noaptea nici o patrula% #usmanul na dat nsa nici un
semn de )iata, iar cnd aceasta noapte, de $ebra rece, totusi trecu, poiana si padurea n$atisara un aspect
nou% A cazut o bruma groasa, ca o patura lata de za&ar alburiu, peste tot% 7mbesc ca un bolna) dupa
delir si oamenii mi pri)esc buzele arse, $ata trasa, si zmbesc si ei%
9roza)a noapte, dom sublocotenent%
;unt mirat, caci nau dat nici un semn despre asta pna acum%
;i )oua )a $ost $rig/
*ai de pacatele noastre, mi raspunde unul si ceilalti clatina cu amaraciune din cap%
"a )reun ceas dupa rasaritul soarelui, o patrula )ine cu ordinul sa ridicam postul, si nca peste o 8umatate de
ora, batalionul sc&imbat, e n mars spre 4ogata, la cartierul di)iziei% Trecem 'ltul pe un pod de )ase si
pri)esc cu oc&i mari lunca larga, cu rac&iti strmbe si tu$isuri% #e la moartea colonelului, 'ltul are pentru
mine un aer $unebru% !maginez mereu n lunca lui cu prundis si rac&ita atacuri, transee care rezista,
$ierberea de moarte a noptii%
E o miscare de cartier n satul n care intram n coloana%
Trupe, carute, militari care umbla $or$ota, n )reme ce altii se plimba
linistiti ca si cnd miscarea nui pri)este% E parca un $el de Calea *ictoriei militara%
"uam masa la popota di)iziei, dupa ce au plecat marimile, ntro sala mare de scoala% E mncare de birt
mic, dar destul de buna% n timpul $ripturii se aude de a$ara, prin $ereastra desc&isa, un acord de trei
plesnituri slabe, ca trei pacanituri de castagneta% Tresarim toti, caci, desprinse de )ointa noastra, trupurile
au ncremeniri sperioase, ne8udecate, la orice zgomot care aminteste de lupta% Un locotenent de la cartier
ne lamureste rostul $ocurilor aci, continundusi masa:
Nui nimic%%% "au mpuscat pe sasul ala pe care lati trimis )oi ieri% Tresarirea a trecut ca o unda, dar gndim
acum si parca scade ce)a n atmos$era, minile sau muiat pe $urculite si oc&ii ni se ntlnesc n aceeasi
plutire )aga, de )edere desprinsa% 'risan da $ar$uria de dinainte la o parte, Popescu si prinde capul n
mini, si capitanul, mic si $eminin, cauta stn8enit un subiect de )orba%
0aiorul, desi stie, ntreaba cu dispret acru cine la trimis pe sas la di)izie, si ntoarce apoi capul%
(ie din cauza $rigului de azinoapte, $ie din alta cauza, sunt bolna) de intestine% Trei zile si trei nopti o duc
ntro continua neliniste% ' sete de moarte si o ade)arata incontinenta a stomacului% ;unt supt ca un cada)ru
si demoralizat ca un paralitic% #ureri nam, acute, nsa doctorul, care ma )ede de trei ori pe zi, e &otart sa
ma trimita n tara la spital% i e $rica de $ebra ti$oida% #ar gndul asta ma ngrozeste% ;a ma duc bolna) de
stomac n tara/ ;a plec de pe $ront din cauza ca am +scaune+ dese/
#omnule, ntelege, )rei sa te duci n tara/
*reau, domnule doctor, )reau%%% dar din cauza stomacului/
0i se pare ca ar $i ce)a, asa, mortal ridicul, ca un general care ar purta umbrela, ca armata de eroi din
Tiganiada, care cer lui Tepes soldati sai apere de &oti%
#omnule, te ntreb nca o data%%% *rei sa te duci n tara/%%% Nu )ezi ce prapadit si 8igarit esti/%%% *rei, sau nu
)rei/
*reau%%% dar nu )reau sa stie lumea acolo%%% ca din cauza stomacului%%%
miam parasit camarazii%
#ar )rei sa stie ca ai plecat sa $aci brnza mare si ai murit ca un
erou%%% de stomac/
;tiu ca trupul asta, supus ca un scla), nu ma tradeaza, daca )reau% #ealtminteri, cear zice Corabu, 'risan,
Popescu si ceilalti cnd mar sti plecat de pe $ront, din cauza stomacului/
4aietii )in sa ma )ada toti si a$lu ca, spre uimirea tuturor, cartierul a numit un nou comandant al regimentului
n locul maiorului #imiu, care gira comanda de la moartea colonelului% E tot un maior se zice )aloros dar
toti erau obisnuiti cu #imiu, care se do)edise capabil si bun camarad%
#umitru mi pune pietre calde pe burta, beau cinci coniacuri, ma n)elesc pna peste cap si a patra zi, cnd
a$lu ca regimentul e plecat, ma urc ntrun $urgon de baga8e si, $ara sa mai spun o )orba doctorului, sunt
plecat si eu%
NEA AC'PER!T PA0NTU" "U! #U0NE7EU
'rdin sa marsaluim, cu cea mai mare iuteala, neobosit, spre ;ibiu, respingnd orice $orte inamice )om
ntlni n cale% ;tiam ca, paralel cu di)izia noastra, merg alte doua, una la dreapta, alta la stnga% Pesemne
ca la ;ibiu sa ntmplat ce)a%%%
Nu ntlnim n patru zile dect o perdea de &usari, care $ace mereu, luptnd admirabil, mpingeri de
recunoastere o$ensi)a% Ne tin nsa prea mult n loc, dupa opinia lui 'risan, care gaseste ca ne oprim n
mod nepermis de mult o ntreaga di)izie de in$anterie, n lupte $ara importanta%
Ceilalti riposteaza ca a)em n $ata trupe numeroase% Cert pare numai ca inamicul nare cu el dect o baterie,
deci si $ortele de in$anterie trebuie sa $ie minime% n orice caz, des$asurarea noastra, batalioane ntregi
pentru simple escadroane, do)edeste ca a)em un mediocru ser)iciu de recunoastere%
;i mai do)edeste incapacitatea conducerii noastre
militare, care ignoreaza un principiu esential al razboiului:
niciodata nu trebuie sa des$asori, n cmpul tactic, mai
multe trupe dect inamicul% ;ub nici un cu)nt% Care, si el,
nu e dect o consecinta a principiului $undamental:
cstiga razboiul armata care a anga8at mai putine din
$ortele ei n batalie% #e aceea marii cuceritori: romanii,
mongolii, Napoleon etc% nu au biruit dect atta timp ct
au $ost in$eriori ca numar% Ade)ar $oarte e>plicabil pentru
cine cunoaste cu ade)arat psi&ologia razboiului%
n santul cu buruieni al soselei, asteptam ca batalionul din $ata sasi desc&ida drum%
Ei, naintam/ ne ntreaba surznd capitanul (loroiu, pe noi, cei doi +pesimisti+ ai regimentului%
'risan e indignat, dar, cu gesturile lui potolite de englez cu $runtea c&eala si sursul condescendent, nu
se prea tradeaza% E mai pasionat ca un o$iter acti)%
Asta e naintare/ Nu )edeti ca e cmpul plin de batalioane romnesti, ca la mane)re/ (ara legatura%%% $ara
conducere% Nati )azut ca ieri artileria noastra a tras n propriile trupe si na $ost nici un mi8loc sa i se
comunice lungimea tirului/
!nter)in, ntrerupndul, ca sa ntaresc cele spuse de el%
;i pe urma, e posibil oare sa nu $im deloc in$ormati despre cele ce se petrec naintea noastra, despre
e$ecti)ul, orict de apro>imati), al trupelor inamice cu care luptam/ #ealt$el, nici nu stim sigur unde
negasim% Regimentul nostru si cel de artilerie nau dect un petic de &arta mpreuna, si e cearta, pentru ca
artileristii )or so pastreze pentru regularea tirului%
Un camarad e sigur ca luptam cu +di)izia de la ;ig&isoara+% Trece un automobil cu $anion albastru, cu
doi o$iteri rasturnati pe
perne% A&, daca generalul ar $i inteligent si daca ar $i trimis automobilul acesta sa ia pe 'risan la masa, o
data sau de doua ori cum am auzit ca se $ace n armatele straine cte lucruri ar $i azi poate alt$el?
n ultima seara, pe cnd ne talazuim ncolonati pe sosea 5pentru un mars de noapte6 auzim n $ata noastra,
n ntuneric, nu stim unde, o rapaiala scurta si )iolenta% Coloana se opreste n loc si calareti alarmati ncep
sa duca si sa aduca ordine%
Regimentul ==%%% unde e comanda brigazii/ ;e repeta, transmis:
Comanda brigazii/ Comanda brigazii/
Aici, comanda brigazii%
#omnul general W/ domnul general W/
Nimeni nu )ede, n ntunericul n$undat, pe cel care ntreaba si $raza e luata si trecuta ca o $oaie, $ara sa i
se mai stie locul de nceput%
Aici domnul general W%%% aici domnul general W%%%
9ndul mortii, cu tot necunoscutul, mi se pare anesteziat% 0a $ramnta, cu scitoare gri8a si neliniste,
problema dormitului n $rig, n zorii zilei% Peste o 8umatate de ora reluam marsul% #upa )reo cinci sute de
metri a$lam cea $ost% Tunuri sunt rasturnate n santul soselei, morti ncurcati printre roti% Coloana merge ncet
si am timp sa ma abat, n treacat, si sa ntreb% ' recunoastere inamica, tare cam de un escadron, a asteptat
ascunsa ntro padurice, c&iar lnga sosea, si a lasat in$anteria sa treacaA iar cnd a auzit uruind artileria, a
pus mitraliera sa traga% 'risan re$lecteaza pentru toti:
Asta e ser)iciu de patrulare pe $lancuri/ #aca era un batalion inamic ntreg, ce se alegea din toata di)izia/
Pe mine ma minuneaza nsa ca o$iterul raspunzator din $runte, cine o $i $ost, nu sia pierdut totusi capul, a
putut sasi dea seama de unde )in $ocurile, ce putin numeros e inamicul%%% a detasat, mi se spune, numai un
pluton 5uimitor de 8usta apreciere a situatiei6 si a curatat cu el, asa n ntuneric, paduricea% ' ast$el de $apta
pro)oaca atta ncredere, ca uiti amaraciunea gndului ca nu se iau su$iciente masuri de siguranta% Numai
acelui o$iter &otart i se datoreste $aptul ca panica pro)ocata n artilerie nu sa transmis trupei ntregi%
0ergem pna aproape n zorii zilei% ;unt semne ca a doua zi )om a)ea o batalie serioasa% 4atalionul
nostru intra n a)anposturi pe la trei dimineata, cnd ne oprim pe poalele unui deal% Compania )a trebui sa
trimita un post, mult naintat n $ata di)iziei% Peste o rpa adnca si mocirloasa, dincolo, pe dealul din $ata%
5Asa ni se spune, ca ntunericul
ascunde un deal, n $ata6% #ar patrula se ntoarce si ne spune ca plutonul, trimis sub comanda unui o$iter,
sa culcat ntreg, la o suta de pasi de noi, $ara sa e>ecute deci ordinul% '$iterii companiei tinem cons$atuiri,
dar nimeni nu se supara, caci N% e singurul o$iter las al regimentului si, lucru surprinzator, e pri)it cu
ngaduinta, de parca ar $i un simplu bolna) de stomac, iar el con)ine, cuminte, cu aceasta considerare% n
realitate, asa ca !uda pentru destinul 4ibliei, el e necesar colegilor lui, ca sa le dea masura propriei lor
)alori% El procura $iecaruia ti&nita multumire su$leteasca de a se sti superior%
Eu singur sunt indignat, caci se &otaraste sa trec pe lnga plutonul ascuns, sal trimit la companie si apoi
dincolo pe deal sa constitui un post de siguranta% ;i acuma ncepe una dintre zilele cele mai groza)e din
)iata mea, daca nu cea mai groaznica% #urabila &alucinatie de $oc si de trasnete%
*
7orile, din )iorii, de)enisera albicioase, iar norisorii de la rasarit iluminati din dos si ti)iti cu aur% Trecem rpa,
cu un sentiment de )oie buna pe care nil dadea continua naintare, iar cnd urcam po)rnisul din $ata,
ntlnim doua $urgoane, de baga8e, cu co)iltir, parasite n $uga de inamic% "e cercetam surprinsi si
descoperim ca sunt pline de bunatati% mi gasesc o manta de cauciuc, pac&ete de ciocolata si dulceturi,
descopar scrisori pe care le iau si ziare nemtesti% 'amenii iau si ei, iubitori, cu c&ibzuiala de satios, doua
putini de brnza% 'rdonanta gaseste, n s$rsit, mult cautata patura%
#upa un s$ert de ora, urcam pna la muc&ia dealului% ;us, ne gasim n marginea unui platou, usor adncit
n mi8loc, ca un con)enabil teren de $otbal, cu iarba )erde% n $ata, marginea cealalta e ce)a mai ridicata ca
a noastra, la stnga &otar e peretele negru al unei paduri, la dreapta nui &otar lamurit, caci sunt numai
cresteri si mbinari capricioase de muc&ii si rpi%
Pentru ca era ziua, des$asur oamenii pe un rnd, lungiti la doi pasi unul de altul, pun sa se des$aca putinile
cu brnza, le mpart, pre$ac una goala n scaun si, mncnd ciocolata, citesc n lumina proaspata a
diminetii Neue (reie Presse%
+;cene de groaza la Turtucaia #ouazeci si cinci de mii de prizonieri 4ucurestii amenintati Armata noastra
trece ca un ta)alug de $ier Telegrame catre 0ac-ensen ,er -ann Rumanien retten/+ sunt titlurile te>tului
de pe o pagina ntreaga%
Totul e nou pentru mine% Acest podis larg din $ata mea, lumina )ie a soarelui peste )erdele brumat al
dealurilor si )ailor, baga8ele acestea, parese ale regimentului P de artilerie din @ano)ra, baga8e care au
)azut 4erlinul si alte capitale pe care eu nu leam )azut, gazeta asta ne)erosimila, care e ca un zmeu legat
cu s$oara de lumea cealalta, cu mii de -ilometri dincolo de podis, imaginea pe care mio $ac despre cei
din 4ucurestii +amenintati+% #ar mai puternica dect orice, lumina nrourata si bine$acatoare a soarelui
biruie% *ad totul n $ata mea si nu e nimeni la marginea, ce)a mai ridicata de )iza)i, a podisului% Trimit un
bilet lui 'risan:
+Am doua carute cu baga8e, prada pe alese% Trimite QsaciR sa ncarcam% Ai doua perec&i de cizme de conte
&ano)rez, ca una mio lasi mie% ;pune capitanului ca astept ordine+%
!ar pe dosul biletelului, dupa ce i trimit un ziar, caci uitasem: +Am si alte ziare nemtesti $%$%
interesante% Q,er -ann Rum.nein
retten/R un articol de maiorul 0o&rat% Nu spune la nimeni de baga8e, sa alegem noi ce e mai bun, pe urma
le dam lor tot%+
Podisul din $ata mea e ca o bucata de plai, att de dulce e scobirea din mi8loc si att de $rumos ncepe, n
stnga, padurea din iarba% ;a tot $aci +1 0aiul+ pe o asemenea pa8iste%
#upa un timp, dincolo, pe dmbul scund din $ata, apare un calaret% ;a oprit ca o statuie pe un soclu%
;pectacolul surprinde oamenii, care continua sa mannce nsa brnza, cu o ti&na taraneasca% E, ntre noi
si el, ca la treipatru sute de metri% #upa ce se uita linistit la noi, si ndeamna calul si coboara )reo treizeci
de pasi, spre destul de ng&itita noastra nedumerire% Pe urma se ntoarce si urca la pas pe dmb, se lasa
n golul de dincolo, care duce pna la *iena%
Numaidect )in doi in$anteristi% ;e opresc si ei pe marginea ridicata ca o margine de ta)a a plaiului )erde%
;e pro$ileaza pe cerul tare si gol, ca niste ciobani pe o culme% Coboara treizeci de pasi, se ntorc apoi, si
intra si ei dincolo, n golul pe care nul )edem% Pe urma apar pe deal patru, $ac ntocmai aceeasi miscare,
coboara aceiasi treizeci de pasi, se ntorc si se a$unda napoi, dincolo de margine%
Re)in acum saisprezece insi% ;e opresc toti aliniati, se des$asoara n tragatori si pornesc spre noi%
+;$atul+ eroilor mei, care mannca brnza, e de parere sai lasam sa )ina aproape, sa )edem ce naiba )or%
Acest s$at e $oarte in$luent n pluton, si eu, desi nul ntreb niciodata nimic, rati$ic &otarrile lui% #ar nu, iata
si cei saisprezece sau oprit dupa treizeci de pasi, si n loc sa desc&ida $ocul, stau si se uita la noi% Ne
uitam unii la altii, cum se uita )ecinii, n $ata casei, unii la altii, peste drum%
Eu ma ntreb nsa ce dracu mai cred ei despre noi% C&em pe Nicolae 7am$ir%
Asculta, 7am$ire, ia doi oameni si trastete prin padure pna spre ei ntracolo% *ezi ce mai e si asta%
E sigur ca azi )om a)ea o batalie mare% Nas putea spune ca mai am )iziunea aceea de in$ern, cu mormane
de cada)re si cu torente de $oc, dar stiu ca )a $i destul sa desc&ida cei de )iza)i $ocul, pentru ca sa cad asa
cum stam neadapostiti la prima sal)a% Totusi nu caut sa ne adapostim% E ce)a de sport n ncapatnarea de
a ramne%
Caporalul sa ntors cu urec&i lungi:
#omnule sublocotenent, nu stiu, dar mie mi se pare ca pun tunuri n bataie% ;aude uruit de c&esoane%
ntre timp, cei saisprezece oameni, dupa ce au mers cu spatele la noi, au a8uns iar pe muc&ie si, la o
comanda, neauzita de noi, se opresc, se strng unii lnga altii aliniati, $ac stngampre8ur, apoi se
ncoloneaza ca la un mars de de$ilare% Un superior lo)este n ei, din cnd n cnd, cu un baston sau cu o
cra)asa% Probabil ca )or sa se socoata n curtea cazarmii%
Pe urma, ntrade)ar, acest +superior+, spre nentrerupta noastra nedumerire, stnd cu spatele la noi,
primeste de$ilarea trupei, care, de unde suntem noi, pare si mai automata cu pasul ei ntins% "a s$rsit, se
opresc n picioare, pe dmbul care margineste podisul, aliniati, cu $ata la noi% Parese ca, tot la comanda
apoi, n stnga si n dreapta rndului, din golul nes$rsit de dincolo 5care ar putea cuprinde orice posibilitati6
apar sus si se aliniaza, unul cte unul, alti soldati%
Pe un petic de &rtie, trimis capitanului, cer sa inter)ina artileria:
+;a se traga o sal)a care sa mpiedice punerea n baterie a inamicului%+ Astept acum, cu certitudine,
nceperea luptei, plin de amintirea tirului att de precis al artileriei noastre% Pe coastele n e)antai, din
spatele meu, coboara spre $undul )aii companii si batalioane cenusii% mi zic ca se $ac regrupari, probabil,
n )ederea atacului%
#omnule sublocotenent, ce soldati sunt aia, care coboara pe )lcelusa, nspre sat/
Ai nostri, cine sa $ie/
Asa e, ca bine ziceti, da de ce so $i ducnd asa napoi/
0ane)re, 7am$ir%%% mane)reaza%
Cei din $ata, din marginea cealalta a pa8istei, nu mai coboara, stau nemiscati n picioare, mplntati n
muc&ie, ca niste uriasi soldati de plumb, prinsi pe aceeasi lama de cositor%
' suta cincizeci si doi%
' suta cincizeci si sase, o suta cincizeci si opt, o suta saizeci% 'amenii mei i numara, dar sau ncurcat
si sunt ne)oiti so ia de la capat%
'risan a )enit el nsusi, cu patru oameni deai lui, cu $oi de cort% Nu glumeste% A si intrat sub co)iltire, sa
ncarce baga8e% 0a gndesc, nedumerit, ce e de $acut% Cei din $ata mea sporesc necontenit si mie cu
neputinta sa nteleg ce )or% Atitudinea lor mi con$irma nsa, n parte, parerea, dedusa din regulamentul
ser)iciului n companie, care spune ca a)anposturile nu desc&id niciodata $ocul, dect daca sunt atacate%
mi dau seama si care ar $i pericolul: as ncepe nainte de ora lupta, nainte ca miscarile de mane)ra sa $ie
s$rsite, as anga8a ast$el trupele noastre, pe 8umatate la locul lor numai%
Cti sunt, ma #umitre/
#oua sute saizeci, domnule sublocotenent% !lie 'rzaru l ndreapta amart si pagubos:
#e unde/ #oua sute cincizeci si sase%%% acum, uite, sunt doua sute cincizeci si opt, si acum abia doua
sute saizeci%
;e corecteaza unii pe altii cei care numara%
' mitraliera, bine pusa la punct, ar $ace, maturnd n $ata ei, n cte)a secunde, doua sute saizeci de
morti%
;untem grupati, ca doua ec&ipe de $otbal, la distanta $atan $ata, dar parca am si mai bine impresia ca nu
suntem dect, cte)a minute nainte de descarcarea re)ol)erelor, cele doua grupuri ale unui duel, $atan
$ata% Cu deosebirea ca martori, medici, +spectatori+, toti sunt aici combatanti, ca distanta e de patru sute de
metri poate si, mai ales, cu deosebirea ca, dupa primele $ocuri sc&imbate, lupta nu )a $i oprita, ci abia )a
ncepe, pna la e>terminare, cu inter)entia artileriei si a tuturor surprizelor posibile si mai ales cu
sentimentul ca si cei care )or scapa dupa zece ore de lupta )or muri poate la noapte, poate mine,
poimine, saptamna )iitoare, cine stie cnd% Cel putin razboaiele )ec&i se decideau ntro zi, n doua, n
trei%
#ar artileria noastra nici nu se gndeste sa traga% Agentul de legatura mi aduce un ordin scris pe un petic
de &rtie:
+4atalionul nostru )a prote8a retragerea di)iziei, apoi dta )ei asigura retragerea batalionului si dupa
aceea te )ei retrage si dta+%
Nu mai pricep nimic% Ce sens are aceasta retragere/ ;i ce noima are aceasta prote8are, cnd nici nu
suntem atacati/
Am sa cer un nou ordin mai lamurit, dar mai nti )reau sa stiu ce am n $ata%
Cti sunt, ma/
*reo trei sute si ce)a, dar sau oprit acum%
;oldatii de plumb de pe marginea cealalta, mai ridicata, a pa8istei, proiectati pe cerul gol din spatele
lor, asteapta tepeni, ce/
Trasc cu pri)irea pe agentul de legatura pe cararuie, 8os nspre rpa, sa )ad daca mi con$irma ordinul%
4atalionul, ntrade)ar, se si ncolonase pe drumul alb% n clipa asta am a)ut impresia ca sau ciocnit doua
locomoti)e, cu un zgomot de iad, si am )azut cele doua carute crescute ntrun munte de $um% 'risan
trebuie sa $i $ost $acut pra$, cu oamenii lui cu tot%
Acum sal)a de obuze, urlnd aprig peste capetele noastre, se prabuseste n mi8locul drumului, departe, n
spatele meu, n plina coloana, ridicnd, ca niste brazi, pamnt negru% 'amenii $ug n toate partile, ca o
adunare n care a lo)it trasnetul% ;pre norocul lor, la dreapta, prul mocirlos are un mal mai rpos, care i
poate ascunde de )edere% ;e napustesc multi acolo% A doua sal)a de trasnete, spintecnd naprasnic pe sus
aerul, cade tot n drum si $ace alte patru morminte circulare% Nu mai zaresc dect cti)a ntrziati si pe
ag&iotantul
regimentului, care $uge calare, n galop nnebunit% 9oana lui sal)eaza batalionul, caci inamicul, care de sus
l )ede alergnd, sa ncapatnat sal )neze si 5poate crezndul o$iter superior6 trage toate sal)ele dupa el%
Are totusi noroc sa a8unga la timp, dupa un dmb, unde i pierd urma% ;oseaua crapa n e>plozii cumplite%
Nu pot sami dau seama de pierderi, pentru ca soldatii se culca toti pe unde gasesc, cnd )in obuzele%
#upa ce trombele de pamnt negru si $um se risipesc i )ezi cenusii, lungiti ici si colo, $ara sa stii care sunt
morti si care sunt numai culcati ca sa se $ereasca de sparturi%
Agentul de legatura mi da, de pe malul celalalt al rpii, n)rtind bratul deasupra capului, semnalul de
retragere% ntrziasem putin, caci soldatii de plumb au desc&is $ocul si numaidect, n urma, au pornit spre
noi%%%
(ocurile noastre i $ac sa se culce automat% Ne retragem scurt pe muc&ia rpii si tragem mereu, senin, $ara
sa stim ce ne asteapta% E un sc&imb )iu de rapaieli si $situri, cnd dau si eu, agitnd mna, semnul
retragerii% Acum pornesc iar spre noi% Pesemne ca plecarea noastra nu mai e nsa con$orma planului lor,
pentru ca trasnetele de obuze se prabusesc acum n plutonul meu% Cadem cu su$letele rupte, n genunc&i,
ne aruncam 8os, care cum putem, apoi alergam, coborm speriati, mprastiati, $ara sa stim cti mai suntem,
mai ales acoperiti de pamnt si $um cum aratam acum% E o sc&imbare de sus n 8os, ca si cnd ar $i cazut
tmpla cerului si 8umatate din pri)elisti sar $i rasucit ca ntrun oc&i bolna), ca ntro oglinda, dintro data
ntoarsa%
' ntrziere ntinsa, si pe urma alte suieraturi% Ne prabusim odata cu ele% Ner)ii plesnesc, pamntul si
cerul se despica, su$letul a iesit din trup ca sa re)ina imediat, ca sa )edem ca am scapat% Nu ndraznim
totusi sa dezlipim obrazul de pamnt%
(ata de cele austriece, obuzele acestea, pe care le banuiesc nemtesti, sunt de neasemanat% Trebuie sa $ie
de 1<C sau 1C<, 8umatate $uzante si 8umatate percutante% ;unt trase prea de aproape si urec&ea nnebunita
nu le aude )8itura nepamnteasca dect aproape, odata cu prima e>plozie, cea $uzanta, la trei metri de
pamnt, dupa care )ine scurt, dar deosebit, a doua catastro$a, care ridica n )azdu& o trmba de &uma si
$um gros, ca o $ntna arteziana neagra% ;uieraturile groaznice au ce)a de sarpe de $ier, de )enire ntinsa,
de +direct amenintator+ att ct ai timp sa auzi din ele caci plesnesc n detunaturi metalice, care sunt ca
niste rupturi deasupra omenescului, racnetul din rarunc&i al ntregului $ier din uni)ers%
Ca un za)or cazut mortal, prabusirile ma readuc la realitate, iar seninatatea cretina cu care luptasem n
ultimele clipe se trans$orma ntro durere de cancer al pieptului%
"a nceput caut, cu cei cti)a oameni care se tin dupa mine cu oc&ii scosi din orbite, albi de groaza,
)reun adapost, ct de mic% #ar po)rnisul acesta usor, pe care coborm dupa o costisa mai abrupta,
desi scade neregulat, nu o$era nicaieri adncituri mai mari dect un culcus de cine sau muc&ii
nisipoase, abia mai ridicate ca o perna de capati, cu smocurile lor de iarba% ;untem asa, sub cerul )ast,
si pamntul nu )rea sa ne primeasca% Trasnete )in mereu n noi, dar $lacarile nu le )edem, caci nc&idem
cu nclestare oc&ii%
Cei care trimit obuzele trag cu socoteala, $ara sa $ie nelinistiti de catre artileria sau $ocurile noastre, iar de
sus, de unde sunt, obser)atorii lor pot urmari e$ectul $iecarui obuz si deci pot modi$ica tirul, matematic%
E>ploziile se succed organizat% Unele le aud la cti)a pasi, altele n mine% Cum sa terminat o ruptura, corpul
tot, o clipa sleit, si n8umatateste rasu$larea si se ncordeaza iar, sec, n asteptarea celeilalte e>plozii, ca un
bolna) de tetanos% Un )8it scurt, pe care urec&ea l prinde cu un soi de anticipatie, nclestezi dintii, cu
mna ndoita deasupra capului, ntro con)ulsie epileptica si astepti sa $ii lo)it drept n moalele capului, sa $ii
mprastiat% #easupra ta, ntia e>plozie ti sparge urec&ile, te nauceste, a doua te acopera de pamnt% #ar
prin $aptul ca leai auzit pe amndoua, nu esti mort% Animalic, oamenii se strng unii lnga altii, iar cel de la
picioarele mele are capul plin de snge% Nu mai e nimic omenesc n noi%
#omnule sublocotenent, neau prapadit%%%
E rau, 7am$ire%
'amenii se nc&ina nentrerupt% +#oamne, 0aica #omnului, maiculita+% (ugim, caci e totuna de stai pe loc%
Problema de a sti daca te opresti lnga un smoc de iarba, sau lnga un musuroi de pamnt, e ca de la
nceputul lumii% (ugim deci la ntmplare, nada8duind a8ungem la rpa% #ar acum au cu noi parca alta
socoteala, cu gri8a potri)ita% #aca stam culcati, sal)ele se raresc si ele, pndindA n clipa n care $ugim nsa,
)in dupa noi ca pietrele, prabusind tot, )ulcanic% i )ad pe culme, n picioare, urmarindune cu sentimente de
)natori, cum trageam noi la 4ran, de sus pe 0agura% 'rice ncercare a noastra de a $ugi i ndr8este 5sau,
cine stie, numai +i plictiseste+6%
Abia pot )orbi, caci mie paralizat gtle8ul de att ng&itit n sec:
Niculae, unde sunt ceilalti oameni/
Nu%%%
Napuca sa termine, raspunsul se rezol)a n naruire de munti si $um% Am sucit gtul ca un pui bolna),
resemnat, ca pe tocator% Na $ost nici de data asta% Pamntul $armitat, tsnit n sus, cade acum, cu
ntrziere, n ploaie pe noi%
mi pun, nspaimntat si cu mintea umilita, manusile%
0a gndeam uneori la sentimentul groaznic pe care l ncearca cei condamnati, care a$la numai n ultimul
moment ca sunt gratiati% Toata )iata lor )or trai sub impresia acestor clipe% #ar noi, aici, care suntem
condamnati cu $iecare lo)itura si dupa $iecare, parca, gratiati% C&iar cnd merg ce)a mai departe, obuzele
trec pe lnga tine, strnind curent
si )8ind metalic, cum te traste un e>pres cnd te a$li aproape de linie%
Un nou salt, dar )8itura nea luat nainte, e>plozia e acolo unde )ream noi sa ne oprim, si cnd sosim
cadem n groapa de obuz%
0a trntesc 8os, cu oamenii care se tin dupa mine% Parca as suporta totul, dar zgomotul nu% E>ploziile, ca
prabusiri de locomoti)e nrosite una ntralta, mi n$ig, cu lo)ituri de baros, cuie n timpane si cutite n
madu)a spinarii%
;aud $ocuri de arma, au nceput sa ne urmareasca de aproape% ;tiu ca nu mai pot $ace nimic%
*in dupa noi, domnule sublocotenent, geme un om, s$rsit, ca un bolna) de ti$os%
E un $el de nepasare parca, mai curnd un soi de nesimtire% Toata )ointa mi sa consumat n con)ulsiuni%
*in $situri de gloante si, asa, amestecate cu e>ploziile de obuz, mi se par ridicule si parca departe de
simturile mele%
nca un salt, pentru ca departe, mai 8os, e totusi satul% !ar )8ituri, e>plozii si naintea noastra tsnesc
puturi de pacura%
E acuma parca o clipa de ntrerupere% ;optesc isto)it:
Niculae, &ai so luam la stnga% Astia trag anume la zece pasi naintea noastra, ca sa ne prinda n e>plozie%
#ar n aceeasi clipa )in, naprasnic, )8iturile, caci n a$ara de tunurile care trag cnd suntem culcati, altele,
oc&ite gata, parese, pndesc clipa cnd ne ridicam% #esigur, pro$itnd de acest prile8, cei de sus $ac e>ercitii
de tir, asa cum adineauri $aceau e>ercitii de de$ilare% ncercam, sleiti, so luam la dreapta% #ar si acolo
obuzele ne a8ung nainte, caci se calculeaza, pre)aznd, ca )natorii de porumbei% Nu pot gndi nimic%
Creierul parca mi sa zemuit, ner)ii, de atta ncordare, s au rupt ca niste s$ori putrede% Nu pot nici macar
sami dau seama daca oamenii din 8urul meu sunt mereu aceiasi, daca au cazut, si cti% Acuma nici nu mi
mai )ine sa alerg% ;e spune ca pe 0area Caspica $urtunile sunt asa de groaznice, iar unii oameni si $emei
su$era att de mult de raul de mare, nct totul le de)ine indi$erent si nu $ac nici un gest de mpotri)ire, c&iar
daca sunt ridicati si aruncati n mare% Asa, desc&eiat de toate, ma simt si eu acum% Nu mai mi
dau seama daca oamenii au obrazurile murdare de
pamnt sau de $uningine% Abia mai nteleg bocetul, ca o
litanie, ca un blestem apocaliptic, din adncul adncurilor
parca%
Nea acoperit pamntul lui #umnezeu%
'mul cu $ata stinsa, cu mustata cazuta si colturile gurii
nspumate, nu poate spune dect att, si o spune aproape
nentrerupt% E acum o clipa de liniste% Trag, ntrade)ar,
peste deal, departe, si obuzele trec pe sus de tot, ca o
uruiala de )agonete, cautnd pe cine stie cine% "a )reo douazeci de
pasi de noi e un prias statut ca o mocirla% Ne pri)im o clipa, mi trec limba secatuita peste buzele arse si
pe urma o rup la $uga, caci oamenii )in $ara alta c&emare% Cnd am a8uns n mocirla, obuzele lor, pornite
odata cu noi, au lo)it numai n dmbul dinainte, l au saltat parca z)cnit si lau nnegrit de pamnt si $um%
Urec&ile )8ie nnebunite si $ara ntrerupere, c&iar acum, cnd obuzele nu )in n noi% #ar iata, sunt $uriosi
de parca ar $i $ost pacaliti% Ei rarisera putin lo)iturile, pentru ca, acum ntelegem bine, ne credeau morti pe
toti% Trag iar, n mocirla, dupa noi% Nada8duim ca, acolo cel putin, obuzele lo)ind n moale nu )or mai e>ploda
toate% E ade)arat ca numai unele ridica trmbe de noroi, altele termina ngropnduse $lescait% mi dau nsa
acum lamurit seama ca groza)ia clipelor e din alta cauza dect a e>ploziilor% 'buzele nsesi, pe care le stim
ct niste donicioare, )in izbind dea dreptul nspre noi, parca n noi, cautndune ca niste gloante% ;i le simtim
mari $ata de gloante, asa cum calatorii europeni trebuie sa $i simtit cnd au $ost atacati, daca )or $i e>istat,
de mustele )eninoase, mari ct )ulturii, din alte continente% "o)esc n 8urul nostru ca niste sabii care nar
izbuti dintro singura izbitura sa ne reteze capetele si ar lo)i apoi, $urioase, )8ind, n dreapta si n stnga,
nainte si napoi, zapacit si orb, caznd si rupnd totul% Ne trntim pna n gt n mocirla, dar nu putem
a$unda 5orict de mare e groaza6 si capetele, caci ar $i sa murim nabusiti% (ugim, cu tmplele lo)ite cu
ciocane, printre coloanele de noroi si &uma ridicate n $ata, nainte, la cte cinci sase pasi una de alta% Acum
priasul $ace o cotitura, iar malul din dreapta, mncat de su)oi, e ce)a mai drept% Acolo, cu urec&ile
plesnite, c&iar daca nu e adapost de obuze, cel putin nu putem $i )azuti si e neasemanat lucru aceasta
rupere din )ederea mortii% #in apa si noroi nu a)em a$ara dect capetele% ;untem sapte insi cu $etele
paralizate ca niste bolna)i n agonie%
Ceilalti trag acum cu o n)ersunare arzatoare, de oameni carora nu lea reusit, din )ina )ictimelor, o
demonstratie%
;tiu ca daca ar lo)i c&iar n muc&ia rpii, daca pot spune asa, obuzul ar )eni tot n noi si near $ace pra$, dar
numi pot e>plica nici acum de ce parca nu ar $i att de groaznic, caci ar $i ntre noi si el, nu stiu, n prima
$ractiune de secunda, o perna de pamnt, nar $i )enirea proiectilului drept si plin, n craniu%
Traiesc, plngnd n mine, gndul ca Ac&ile cel incomparabil si )iteaz era in)ulnerabil $ata de sageti si sabii
si poate ca tocmai de aceea era att de )iteaz n a$ara de calci% Eu as )rea sami stea $erit de turbarea de
$ier, macar craniul%
Patru tunuri trag n $ata noastra, la zece pasi, ca prin bara8 sa ne taie drumul si patru ncearca sa darme
malul 5ct un stat de om6 de care neam lipit% Tot dealul se resimte incnind de izbiturile scurte ca de un
nentrerupt cutremur%
#upa )reo 8umatate de ceas, plictisiti, dezgustati, parca sau oprit%
Rasu$lam ncet dar nu putem )orbi de s$rseala% #in cauza noroiului nu ne mai deosebim unii de altii,
ng&esuiti ntro )atra sub mal, nu mai mare nsa ca un pat, unde neam trt cu toti% #oar, cu mustata una cu
gura, de spuma, 0arin Tuc&ei boceste ntruna, silabisind taraganat, ca un blestem, de la nceput:
Nea acoperit pamntul lui #umnezeu%%%
Niculae 7am$ir si ia cu minile mlul cleios de pe obra8i% l ntreb cu un zmbet de recent
operat:
Ai scapat, 7am$ire/
0are blestem pe capul nostru%%% #ar noi ne tinem de dumnea)oastra, domnule sublocotenent%%% Ceo $i cu
dumnea)oastra o $i si cu noi% *reo doi siau aruncat armele, ca sa poata $ugi mai usor%
Unde )a sunt armele, ma 0arine/
Clatina din cap cu tristete%%%
Armele noastre%%%
Niculae 7am$ir si pri)este arma cu magazia ncarcata de noroi%
#ar parca ale noastre mai sunt bune de ce)a/ Nu sunt destule aruncate pe aici/ !a uite%
!a )ezi, ma, cu gri8a, nu )in cum)a dupa noi/
7am$ir ridica ncet capul deasupra si pe urma parca uimit, parca resemnat:
*in, domnule sublocotenent, )in% ;a tragem cte)a $ocuri sai mai miram putin si sa $ugim%
;cot manusile murdare, iau arma unui om, 7am$ir $ace la $el, nca doi oameni se ridica si ei%
Trageti pe neoc&ite, repede%%%
"a rapaitura $ocurilor noaste, cei care )eneau ca la plimbare, $ara gri8a, se trntesc la pamnt%
Eu nui pricep, de ce se misca asa de ncet/%%% pna acum, multi cum sunt, puteau $i de mult aci sa ne ia ca
din oala, ntreaba unul%
Neamtul e om cu socoteala lamureste 7am$ir de ce sa le piara un om, daca ne poate rapune cu scula/
Tirul artileriei reia brusc, e>asperat de $urios% #in nou a)em otra)a n snge% ;tiam ca nu se terminase, dar
realitatea re)enirii e noua% mi strng nspaimntat manusile% Pe urma superstitia ma descompune cu
desa)rsire% Arunc pac&etul cu scrisori%%% 0i se pare ca ar putea sa $ie legatura ntre acele scrisori $urate si
insesizabilul 8oc al ntmplarii, care aduce un obuz la o 8umatate de metru la stnga sau la dreapta% Arunc si
aparatul $otogra$ic, dar mantaua de cauciuc parca tot )reau so pastrez%%% att de mare mie groaza de $rig%
'buzele care lo)esc n mlastina ne acopera din nou obra8ii cu noroi, iar cele care cauta muc&ia malului se
apropie si se departeaza% (iecare e>plozie ne nauceste batndune mereu tepi de $ier, cu ciocanul, n
urec&i, si )uieste groaznic de metalic, ca si cum )agoane de tabla ar
cadea de la eta8 pe bazalt%
' e>plozie de obuz e ca o ciocnire de trenuri% Cine ar putea suporta sasesapte sute de ciocniri de tren
ntro singura zi/
Un obuz a lo)it n muc&ie%%% 0i se pare ca, apropiati, doi dintre oameni sunt lo)iti de rupturi, dar nam timp
sa )ad, caci oc&ii mi se nc&id scurt, corpul mi se nclesteaza n con)ulsie epileptica%
Asculta, #umitre, az)rle mantaua aia, ca sa poti $ugi mai usor? si ma arunc nainte, caci simt ca stam ntrun
mormnt% E o $uga deznada8duita, prin albia prului, ca a ag&iotantului calare, mai ales ca apa e mai putin
mocirloasa aci% "a )reo doua sute de metri e o noua cotitura rpoasa% A8ungem acolo trei insi, dupa ce am
$ost despartiti unii de altii prin $ntni tsnitoare, ct un turn, de pamnt si $um%
#am aci peste un grup de optnoua oameni din plutonul meu, care asteapta un moment prielnic sa
$uga%
#in urma mai )in nca doi, dintre cei care $usesera cu mine% Cnd a8ung, mai mult se prabusesc dect se
culca, pe urma cauta cu pri)irea iscoditor%
Petru 9arlici/
!ar celalalt cerceteaza%
Nu cred, mi se pare ca a ramas acolo%%% A 0ariei%%%
;i pe urma ne lamuresc: ei au prins de )este ca $ugim abia o clipa n
urma, asa ca )eneau cam dupa noiA atunci au )azut un obuz care ia
retezat capul lui A 0ariei%%%
%%% si $ugea, asa $ara cap, dupa dumnea)oastra, domnule sublocotenent%
A mers ca la )reo patrucinci pasi si pe urma a ngenunc&eat si a cazut%
'amenii se nc&ina:+%%% mama%%% ma%%%+ #aca nu cum)a a $ost )reo &alucinatie a lor, sabia )8itoare a
nimerit totusi% ;i cel care po)estea reia, ca sasi ntareasca pentru el%
A 0ariei a $ost%
Acum suntem toti )reo doisprezece%
@aideti, ca aci e capcana mortii%
Ne omoara $ara lupta%
#ar nu a)em totusi cura8ul sa trecem prin $ocul de bara8% #aca artileria inamica ar $i batnd o zona $i>a,
ne)azuta de cei care conduc $ocul, calculata doar pe &rtie, parca &otarrea ar $i mai usoara%%%% Ar $i ca un
$el de loterie, la care c&iar daca nu ai dect o sansa in$ima, trebuie sa ncerci% #ar bara8ul acesta e condus
de oameni care ne urmaresc ca pe niste gnganii% 9ndul nu ezita, mna nu le tremura, oc&iul alege linistit
tinta, caci sunt netulburati de artileria noastra, ca niste mecanici de cale $erata obisnuiti cu rotitele si
mani)elele lor%
Totusi, n loc nu mai putem sta%%% Un nou salt, o noua dezlantuire de trasnete 5caci acum nu mai trag, ct
timp nu se )ede nimeni, ci tunul
asteapta oc&it gata, pna cnd suntem n $uga6%
A8ungem totusi n sat, dupa ce mai ntlnim pe drum alti cti)a oameni, din pluton% Poate sa $ie acum cam
pe la prnz% ;tam deci aproape de trei ore sub $ocul dezlantuit al artileriei%
n sat e ca o aratare de sta$ii militare%
Tudor Popescu sta dupa o casa, cu plutonul lui tot% 'mule, de cnd te astept%%%
;unt ncremenit de nedumerire% Cnd e o $uga generala, el asteapta sub traiectoria artileriei si a mortii%
Cum era sa te las singur pe aici/ Astai%%%% Aia de la regiment sunt niste cini%%% Nu parasesti un om, asa,
cu patruzeci de insi, n $ata inamicului care a pornit la atac%
Nul iau n brate, nui strng mna, ci surd idiotizat%
"a o $ntna, ma spal pe $ata% 'amenii si iau mlul $uninginos de pe $ata cu dosul palmelor%
Regimentul, batalionul/ Unde sunt/%%%
Regimentul/ #racu stie%%% trebuie sa $ie la trei ore de mars de aici% A plecat de atunci, din zorii zilei%
Compania/ o $i si ea la zece -ilometriA iar, catre oamenii lui: @ai, ma pacatosilor%%% !esiti si aia din pi)nita%
Printre casele sarace, bolo)anoase, se $ace o raspntie )aga%
' luam pe drumul asta, spre dreapta/
Ce drum, baiatule/ acolo sunt nemtii%
;incolo/
;iacolo sunt nemtii% ' luam la deal n sus, ntracoloi regimentul% Am senzatia ca nea cuprins o apa%
Urcam, deci, pe po)rnisul dimpotri)a, tot pe o )lcelusa rpoasa, marunta si cu lastari%
4ombardamentul, care n sat slabise de tot, rencepe iarasi% Acum situatia e nsa alta%
*lcelusa $ace ocoluri% Cnd suie n pieptul dealului, nemtii )ad pna n $undul ei si acolo nimic nu ne poate
adaposti%%% #ar cnd o ia la stnga sau la dreapta, malul e paralel cu ei si ne o$era adapost sigur% Nu a)em
deci de trecut dect )reo treipatru zone de bara8, pe care ei le supra)eg&eaza cu gri8a% ntrun ceas $acem si
acesti doi -ilometri 8ucnd, cnd e ne)oie, ca la un nebunesc 8oc de noroc al mortii% #e doua ori ntlnim
despartiti de )ai si nu stim ncotro so luam% 9asim spnzurat n cte un betigas, nsa, cte un biletel: +"a
dreapta, 'risan+% 5"am ntrebat mai trziu, cu o ine>plicabila nentelegere de ce a si semnat biletelele si mia
raspuns, cu buna dreptate: Ca sa nu credeti ca e )reo cursa a nemtilor%6 #easupra e un mare platou cu
soseaua si alte sate% Adica, e>act, e tara obisnuita, ca ;asausul era cazut n albia rpoasa%
Acolo dam peste 'risan%%% Constituise din oamenii ramasi n urma o ariergarda si ne astepta%
*ine lnga mine cu $igura lui, lunga si rasa, n$lorita%
Ai scapat, mai/
#ar eu pe tine te credeam $acut pra$, acolo la carute%%%
0ai scapa omul%%% mam ales si cu cizmele% 7mbeste palid% Ce zici/ asta a $ost artilerie nemteasca/
A $ost%
0a trntesc 8os isto)it% Era ca la unudoua dupaamiaza% E cald, soarele si lumina albicioasa% 'amenii se
aduna gramada%%% (ac socoteala%%%
"ipsesc numai saisprezece, cu cei e)entual rataciti, cu tot% Acest +numai+ se re$era la sentimentele de
groaza prin care am trecut si la risipa de obuze a nemtilor%
#umitre, e ce)a de mncare/
A)em, dom sublocotenent%%% oua si ciucalata de la carutele alea% ;i le cauta ti&nit n sacul de pnza%
Nai aruncat mantaua/%%%
Cum o so arunc, domnule sublocotenent/ ca acum ncep ploile%%% Asa ce)a nici domn maior nare% #umitru e
lung, urec&eat, buzat si practic% Cad sleit si nemngiat% !nterminabilul bombardament a s$armat toate
resorturile din mine% *orbesc rar si numai cnd e ne)oie neaparat sa raspund%%% 0a simt palid si cnd mi
trec mna peste obra8i )ad ca mia crescut o barba ca de mort%
0a ntreb nti, lungit n santul soselei, daca nu am $ost prea de tot demoralizat de $ocurile de bara8% E o
ntrebare care nu ma slabit niciodata n razboi, dar care acum ma c&inuie mai staruitor ca oricnd: Altul, n
locul meu, sar $i purtat mai demn/
#aca nemtii naintau, ma puteau prinde $ara lupta, caci e nendoios ca nas $i $ost n stare sa ma apar%
#ealtminteri, nici nu mai a)eam cui comanda, caci nu a)eam lnga mine dect sapte oameni% E o problema,
care si n cealalta )iata 5care nu e dect paralela cu cea de acum6 ma obsedat mereu, nca din ultimul an de
liceu: ;unt in$erior celorlalti de )rsta mea/ n aceleasi mpre8urari, altii cum sar $i comportat/
Tudor Popescu $umeaza un c&istoc galbui, tinndul iscusit ntre aratator si degetul cel gros, cu oc&i absenti,
caci e gnditor si el, aci n santul cu smocuri de iarba al soselei% El de ce a ramas sa ma astepte/ ;tiu ca
din cauza ctor)a mici ispra)i, camarazii mei au oarecare admiratie pentru mine, iar din cauza gesturilor
mele prietenesti, o dragoste de $rate% #ar de ce, eu, care cred ca mi iubesc att soldatii, n am stat sa adun
ranitii cazuti pe coasta/ E ade)arat ca am $ost poate cel din urma, c&iar din plutonul meu, dar eu nu stiam
asta si nici acum no stiu precis% n sat nu tragea artileria, si Popescu nu trecea prin ncercarile prin care
treceam eu, e ade)arat, dar poate ca ar $i trebuit totusi sa stau sa adun din raniti%%% ;i unde sai duc/%%% cum
sai transport/%%% cnd trupele noastre sunt tocmai la zece -ilometri%
;i nca alta obsesie, cu radacini si mai adnci%
;unt dintrun neam in$erior/ Ce as $i $acut daca as $i $ost la
*erdun, sau daca as $i pe ;omme, n uraganul de obuze
unde trag mii de tunuri o data/ E aceasta in$erioritate de
rasa/
Ei nu sunt din carne si ner)i ca noi/ Ce su$let au, de pot
a)ea taria sa ndure atta/
E>ista, pe drept cu)nt, )reo rasa aleasa, care poate
suporta ceea ce noi nu putem suporta/ si atunci trebuie
sa trag consecintele $iresti pentru toata acti)itatea
neamului meu, pentru raporturile )iitoare, pentru
gndurile de realizare n )iitor, care trebuiesc a8ustate
mi8loacelor modeste%
Nu credeam n nimic%%% nici macar n #umnezeu%%% si
aceasta zi, aratndumi limitele )ointei si ale personalitatii
n comparatie cu altii, ma do)edea ntro in$erioritate de
epa)a% A $ost destul sa apara nemtii%%% $ocul a doua baterii%
;i totusi acum soarele era sus, prietenii ma asteptau%%% o
companie ntreaga strnsa prin gri8a lui 'risan, toata a
noastra, pe raspunderea noastra, creata de el din nimic,
ca o casa, ca o statuie, ca o gradina sadita, ne dadea un
real orgoliu si aproape ca doream sa ramnem n urma%
ncolonam $rumos acesti o suta si ce)a de oameni, $acuti
dar tarii, lasam o ariergarda mica n urma si pornim%
+,ER IANN RU0XN!EN RETTEN/+
Abia cnd dam peste un pod care arde mocnit, cnd )edem pustiul pe carel ntlnim, sate dupa sate, alt pod
care arde, ntelegem despre ce e )orba n realitate% 'risan zmbeste trist, cu nteles amar, cnd ocolim prin
)ad:
Nu mai am sperante de ntoarcere%
#upa aproape treizeci de -ilometri de mars isto)itor, care ma idiotizeaza, cu urec&ile si capetele mereu
ntoarse napoi, a8ungem din urma, pe nserate, n marginea NagD*arosului, batalionul, care ne daruieste
cu indi$erenta de mecanism o seaca surpriza% *om ramne n a)anposturi% ;unt att de obosit, sunt att de
sleit de )ointa, nct cu greu ma stapnesc sa nu urlu $urios%
Capitanul, ngaduitor si $eminin, ma potoleste cu prietenie, uimit 5ca un taran care a )rut sa rataceasca prin
oras un cine si l gaseste, aproape de casa, sub dricul carului6, dar sincer bucuros cnd ma )ede ntors din
)alea unde ma lasase% #ealt$el, o companie, plecata mult naintea mea, batuta de artilerie, se mprastiase,
se ratacise si nca nu se stia nimic de ea%
9&eorg&idiule, ai rabdare, domnule, sa dus domnul maior sa e>plice comandantului ca e trupa obosita%
Raspunsul ne )ine tocmai n zorii zilei si mergem sa cantonam n sat, unde dam peste un ntreg corp de
armata poate, peste o di)izie cel putin, n cea mai mare n)almaseala cu putinta%
#upa ce, cu c&iu cu )ai, gasim cte)a gra8duri si doua odai pentru odi&na, suntem toata ziua c&emati la
regiment pentru a primi ordine administrati)e, pentru nc&eieri de acte% 0i se dau ntile scrisori )enite din
tara% Pe un plic e scrisul mare, putin aplecat, al ne)estei mele% ' pun ca si pe cealalta, a mamei, n )eston,
$ara sa le citesc% ntlnim, dupa atta )reme, ntia oara, ser)iciile regimentului si toata ziua ne e luata cu
di)erse completari de rubrici, rapoarte, lamuriri% Nu neam luat soldele si e musai sa le luam, semnnd stat%
Trimit banii, cu care nam ce $ace, pe doua adrese cunoscute, la ntmplare aproape% #umitru mi aduce
)estea ca lada cu baga8e a $ost sparta%%% sau sa stricat%%% destul ca e goala cu totul% Nu mai a)em dect ce e
pe noi%
*enim pe drum spre cantonamentA 'risan mi sopteste cu gnd ngenunc&eat:
,er -ann Rumanien retten/
Ce )rei sa spui/
Am citit de doua ori ziarele% Pierdem razboiul%
;i ce putem $ace/
#ouazeci si cinci de mii de prizonieri la Turtucaia%
#aca generalii nostri nu stiu un principiu de tactica, elementar: ca o batalie prost anga8ata nu se continua, ci
pro)oci alta, ca Mo$$re la 0arna% 0itica Radulescu e indignat%
Adica )oi credeti prostiile alea despre Turtucaia/ E congestionat de mnie% Credeti toate prostiile
nemtesti/%%% ;i pleaca aproape ntorcndu ne spatele%
'risan se uita lung dupa el si pe urma ma ia de brat:
Crezi tu ca oamenii de ispra)a deacasa, cti or $i, stiu cum e condus razboiul romnesc/ si dau seama ca
nemtii )or a8unge la 4ucuresti/
Poate ca da%%% poate ca nu%
0a pri)este apasat, cu trasaturile prea simple n linii drepte%
Asculta, 9&eorg&idiule, unul din noi doi, poate amndoi, trebuie sa plece la 4ucuresti%%% Trebuie sa gasim
acolo oameni care sa ne asculte, ct mai e timp%
Cum o sa pleci de aci/
;e apropie strns de mine:
Am )orbit cu #imiu% Poate se )a gasi )reo nsarcinare% E )orba sa se trimita un o$iter, ca sa aduca un
transport de la partea sedentara% ;urd cu mila%
*a pleca desigur ag&iotantul regimentului sau altcine)a%
0aiorul #imiu )a $ace sa plece unul din noi%
'risan, ce crezi tu ca putem $ace acolo/
;a )orbim cu )reun parlamentar in$luent, care sa le desc&ida oc&ii tuturor%
Am rupt o ramura de copac sii numar $runzele%
Asculta 'risan, daca mergem acolo, nui dect un singur leac:
re)ol)erele% Ai cura8ul asta/ #aca )rei, dezertam%%% Esti n stare/ A ramas ngndurat%
E prea complicat%%%
Atunci, sa lasam lucrurile cum sunt%
#upamasa dorm )reo doua ceasuri si cnd ma destept mi aduc aminte de scrisori% 0ama mi spune ca
acasa sunt toti bine si: +;te$ane, mama, roagate lui #umnezeu n $iecare seara, ca el ne e singura
nade8de%%% si )ezi, $ii cuminte%%% $a si tu cum $ac altii+% 4iata mama, cum crede ea ca +$ac altii+/ Ne)astamea,
pe &rtie lunga mo), mi multumeste pentru donatie: +A $ost o surpriza, ma uimit%%% ;a te gndesti acolo, n
razboi, att de mult la mine%% ti multumesc nca o data ca ai $ost att de dragut n c&estia lirelor, si mi pare
$oarte rau ca ultima oara neam despartit putin cam rece% #upa plecarea ta am $ost trista si a treia zi am
plecat din Cmpulung% ;ingura%%% cu ser)itoarea%%% deabia am gasit locuri n tren% Aici am gasit totul n regula%
;criemi daca poti, si ct poti mai mult% ;criemi unde ai pus c&eia de la biroul american, unde sunt actele%%%
!eri am $ost la mama%%% ca sunt singura toata ziua%%% Te sarut, scrie des cum te a$li% E ade)arat ca naintati
mereu/ aici e o mare bucurie%+
C&eia de la birou, actele, am $ost dragut 5/6% Ce pot sa $ie pentru mine toate astea/%%% Ei au acolo pe
+mine+% Ce stiu ei de ce a $ost ieri n realitate n satul ;asaus/ Propozitiunea +ca sunt singura toata ziua+
ma $ace sa zmbesc, nu pentru ca o recunosc tipica si att de masinal mincinoasa, ct pentru ca mi aduc
aminte ct am su$erit din cauza ei% Acum totul e, parca, din alt tarm, iar ntre noi abia daca e $irul de ata al
gndului ntmplator%
' singura curiozitate, ca de amator de tablouri, am: Cum o $i lumea asta, care stie ca armata e n
razboi/ cum e atmos$era strazii, a restaurantelor, cum )orbesc la masa/ as da nespus de mult sa )ad
acum un e>emplar macar din ziarele mari, de dimineata, sa citesc, dedublat, cu ce litera/ cu ce titluri/
)estile razboiului romnesc%
Nu dormi, 9&eorg&idiule/ ma ntreaba de pe patul celalalt Tudor%
4a da%%% am dormit%%% Citeam acum scrisori de acasa%%%
@ai sa )edem caii lui Corabu%
E un ade)arat loc de rendez)ous o$iteresc gra8dul )ecin, unde capitanul Corabu tine patru cai, prada lui de
razboi%
Astai din gra8durile lui Ester&YzD, arata cu mndrie noul proprietar un roib pintenog, subtire si ner)os ca un
cal de curse% ! lam luat unui conte%
Corabu, ca sasi poata $ace colectie de cai, a ntins cele mai abile curse patrulelor de &usari% Adica numai
trei a capturat, ca pe unul la ales dintro &erg&elie ntlnita si la platit, $ata de martori adusi anume, cu bani
buni si $oarte cinstit socotiti la pret% Admiram cele patru animale subtiri, si )ii ca 8ocul de iz)or, cu
dezinteresarea cu care leam $i pri)it
pictate%
;i ce $aceti cu ei, domnule capitan/ E sincer uimit%
Cum ce $ac cu ei/ #ar n timp de pace un cal ca asta ma )a costa solda pe un an, domnule%
;igur, un maior are ne)oie de cai, i completeaza gndul, creznd ca glumeste, un locotenent de
administratie%%%
#ar capitanul e destul de acru:
0aiori a8ungeti )oi, &otii astia de la intendenta%%% eu am sa $ac nsa un gra8d de cai de curse%%%
#e ce &oti, domnule capitan, de ce ne $aceti &oti/
Uitate la el, nil arata cu dispret capitanul, netezind mereu coama de matase a roibului% Ne trimit, ori nu ne
trimit &rana, ei o trec la ordinar% 4a si atunci cnd neo trimit, o iau cu 8apca de prin curtile oamenilor si o trec
apoi gras la socoteala%
Rdem toti, rde galben si locotenentul, dar pna la noi a a8uns z)onul ca acei de la etapa au trimis siguri
cum sunt ca scapa cteo ade)arata zestre acasa%
Ca sa ne mpace, locotenentul ne c&eama la magazia di)iziei, sa ne dea tigari si )in bun, n$undat%
Pe drum discut cu 'risan si Tudor Popescu:
Pe locotenent l nteleg, e sigur ca se ntoarce, dar Corabu/
#a, e ciudat%%% ncrederea asta%%%
Corabu mi da o spaima linistita, ca un bolna) care, spre deosebire de toti cei din 8urul lui, nu stie ca
impresia de multumire si bunastare pe care o are e semnul agoniei apropiate si $ace planuri unde sasi
petreaca )ara%
Pe strazile satului, trans$ormat ntro pro)izorie capitala de regat militar, e o miscare de trasuri, $urgoane si
automobile c&iar, c&esoane si tunuri trase n marginea drumului, care des$id orice gnd de ordine%
Curtile sunt toate pline, cum sunt pline de care si trasuri curtile &anurilor n zilele de trg, iar
oamenii $or$otesc n toate partile% *inul si gustarile, probabil de la popota di)iziei, sunt delicioase%
' saptamna, doua, ct mai stam aici, *asiliule, suntem musteriii tai% ti $acem )ad%
Un locotenent scurt, cu mustata blonda, ntreaba mirat:
Credeti ca stam aici doua saptamni/
?/
Trei zile, o saptamna cel mult%
Trei zile/ Pentru asta neau adus la di)izie/
Ne )izitam cantonamentele si &otarm ca seara sa luam masa mpreuna cu toti amicii, Tudor Popescu,
'risan, 0itica Radulescu si cu mine%
#ar se )ede ca ordonantele au )orbit despre banc&etul nostru, ca se mai in)ita si altii%
Tu ce aduci/ A nu, pui $ripti a)em%%% ;i sardele a)em%
#a/%%% eu am ardei umpluti%%%
Ne prapadim de rs o clipa%%% ardei umpluti/%%% ce idee, asa seara/%%%
#ar, ardei umpluti%%% ca a gasit masina de gatit%
Pe 8umatate suntem con)insi%%% 'risan c&iar $ace re$lectia rezonabila:
#raga, ardeii umpluti sunt o mncare ade)arata, de oameni asezati%%%
cu pat si masa%%% nu pui $ripti, de oameni )esnic pe drum% (ireste ca suntem de acord, dar acum,
amicul nostru primeste cu greutate%
#e, nu stiu%%% daca o sa a8unga%%% nam dect o ta)a%
Constat iar ca pe $ront nu mai sunt acele tipuri +pitoresti+ de care e att de plina literatura% Toti cei care sunt
+pitoresti+ o )or si sunt constienti de asta asa cum )or sasi $aca un +cap+ cei caresi lasa barba% n tic, n
$ormula repetata, e ce)a de cabotina8% #o)ada ca, daca pe un c&e$liu cu ticuri pitoresti l scuturi si i )orbesti
gra) si serios, nu mai $ace pe carag&iosul, nici pe actorul% #ar razboiul e mai ales sinceritate, aproape de
pamnt si piatra% Nu e teatru, c&iar cnd e gluma% Nu e>ista deci tipuri pitoresti dect la popote, la
intendenta si la etape% Acolo, cnd sunt uneori, si cei de pe $ront se lasa ispititi% Acum suntem numai )eseli%
Pe nserate a nceput sa burniteze% n odaia mea, patul cu cearsa$uri albe e $acut 5nam dormit n trei zile
dect treipatru ore pe apucate6 si masa e ntinsa cum se cu)ine pentru sase +persoane+, nu insi% E un soi
de )eselie, c&iar cnd masa e ncarcata si pa&arul plin, cam la $el cu )eselia uscata a $igurantilor de teatru,
care sunt )eseli, striga si beau din cupe goale%
#ar cnd aduce castronul cu aburi de supa delicioasa unde lo $i gasit/
ordonanta e oarecum gri8ulie:
#omn sublocotenent %%% numi miroase a bine%
Ce, ma, ardeii lui *asilescu/ ntreaba 0itica%
Nu, =W a primit ordin de ec&ipare%%%
"ingurile au cazut n $ar$urii% Parca a turnat cine)a laturi n supa%
!a )ezi, ma%%% Nicule%%% Parasc&i)e, aia deacolo, ia duceti)a sa )edeti ce e%%%
Nu mai mannca nimeni% E o ener)are 8oasa, $acuta din dezgust si isto)ire% ;untem brigada cu =W%
Parasc&i) se ntoarce cu un c&iot de bucurie%
Numai =W%%% la noi nu e nimic%
#ar att nu e de a8uns ca sa ne readuca po$ta de mncare% Nici nu )orbim macar%%% Tudor Popescu sa
dus sa se trnteasca pe unul din paturi, n asteptare%
Tignale prelungite si, n strada, comenzi scurte, corectate% =W se $ormeaza pentru plecare n seara%
;a )edeti, draga, ca pe noi ne lasa n pace% Am eu o presimtire a
mea%%% ca pe noi ne lasa n pace% Uite, eu mannc $ara gri8a%%%
Noi ceilalti ne multumim sa $umam $ara sa spunem o )orba%
"a ora 2 )ine ordinul sa ne ec&ipam% Ne ncolonam apoi pe o ploaie rece si patrunzatoare de toamna%
*edeti, domnule sublocotenent, daca aruncam mantaua de cauciuc%%%
4ra)o, #umitre, esti o ordonanta clasica%%%
#a, dom sublocotenent%%%
Ce da, ma/
;unt asa%%% cum spuneti dumnea)oastra%
Esti un prost%
;unt mbracat tot n costumul o$iteresc subtire 5caci abia mai trziu o$iterii se )or mbraca cu aceleasi
&aine, )ag a8ustate, ca si trupa6 cu care am plecat n a8unul ;$nta 0ariei%
Toti mi admira cu in)idie mantaua%%% 'risan are perec&ea de cizme de &usar lungi, rosii, dar se codeste sa
le puie, caci i e $rica sa nu $ie, ntr o e)entuala lupta, prea )izibile%
Pornim ncet dupa c&esoanele de artilerie, ca dupa un dric% Nu se )ede nimic si, dupa ce iesim din sat,
drumul, din cauza ploii dese, care des$unda, e o ade)arata mlastina% Credem ca nu intram c&iar azi sau
mine n luptaA ba nca ni se pare sigur, dar drumul asta prin noroi, n ntuneric bezna, sub palele de
ploaie, e ngrozitor% Alunecam, ne tinem unii de altii si a8ungem cu toti n santul din marginea drumului%
Atentie%%% pod s$armat%%% se transmite, )enind din om n om, nstiintarea% #ar cum ntunericul e prea de
nepatruns, cadem toti, rnd pe rnd, n mocirla% Ne scoatem, trndune, unii pe altii% 0ai $iecare pas e $acut
din trei pasi: unul alunecat spre dreapta, altul ngenunc&eat la stnga si n s$rsit cel bun nainte%
0ie imposibil sa stiu n ce directie mergem%
Atentie%%% atentie%%% c&eson mpotmolit%
'colim asa ca sa ne con$ormam indicatiei, desi ne ntrebam daca nu cum)a acum gresim% Trecem
probabil pe lnga un tun, dar nu stim unde e%%%
;unt sleit%%% mi se ndoaie genunc&ii uzi%%%
9&etele de se)ro miau de)enit ca niste banda8e de noroi rece n 8urul picioarelor%%%
0i le smulg cu greutate, ca si cnd pamntul mi lear suge%
Ploua mereu si ntunericul e att de mare de parca suntem rataciti ntr o mina, $ara un c&ibrit, $ara o unda
de lumina macar% ntre o plpire de tigara si soarele tot, e mai mica deosebire, $ara ndoiala, dect ntre o
lucire de zid alb si ntunericul absolut%
Cnd uneori drumul ocoleste, ntunericul de)ine si el mai lic&id si ne spala obra8ii%
Unde)a, nainte, sa aprins o lumina% !mediat ncep urlete: stinge%%%
stinge lumina% ;i e $ara noima, caci o lumina nu poate indica o pozitie,
de )reme ce nu i se poate determina locul% 48bim mai departe prin ntuneric%
7am$ir%%% Niculae 7am$ir%%% Nu raspunde nimeni% 7am$ir?%%% Pun mna pe cel din stnga mea: Tu esti
7am$ir/
Nu sunt, camarade%%% 7am$ir sa dus pisemne si aci mi trnteste o porcarie soldateasca%
0a, cine esti tu, ma%%% nauzi/ si l iau de gt%%%
Cine)a mi recunoaste )ocea:
0a, e don sublocotenent de la a noua%
#on%%% don%%% sublocotenent%%% eu sunt dintra saptea%
A saptea/ apuc de ranita pe cel dinaintea mea%%% Cine esti/ #in ce companie esti/
*asile Tonitu dintra saptea%
0a, aici sunteti dintra saptea/
Nu, don sublocotenent, a opta, mi raspund cinci o data%
#ar a noua unde e, ma/%%% Ei, a noua%%%
Aici, don sublocotenent, raspunde unul si parca i e )ocea $os$orescenta, att de mult o simt%
Unde sunteti, de aici: nainte%%% napoi/
Pai nu stim unde sunteti dumnea)oastra%%%
0a, care are o izmana%%% o camasa alba%%% Punetile pe spate, ca sa ne mai lamurim putin%
n s$rsit, ne regasiram%%% Compania era n urma%
;a tot $ie miezul noptii%%%mergem parca de o )esnicie% #e repaos nici )orba nu poate $i%%% Adica nimeni nu
se poate aseza%%% caci de stat n picioare, n loc, stam la nes$rsit% ;untem parca la sute de metri,
ngropati n pacura%
(rigul nul simt nca dect la picioare%%% cnd stam n loc%%% dar ma gndesc ca la un )is nebun, ca as putea
sa $iu ntralta parte%%% ca la ora asta e>ista oameni care dorm n pat%%% sau ntrun bordei uscat%%% ca e>ista
oameni care se odi&nesc ntrun gra8d, $ie si pe baligar cald%
"oc%%% loc%%% loc?
Artileria%%%? *ine din urma artileria%
;tiu ca e artileria numai pentru ca acum, n loc sa ma lo)esc de cei din dreapta si stnga mea%%% ma lo)esc
de boturi de cai si roate de tun% 'are artileria merge tot asa de ncet ca noi/ 'are caii )ad mai bine/ #upa
un timp, tunurile se mpotmolesc si se descopera ca in$anteristii se asezasera pe lanturile care leaga anteE
trenurile% Urlete, n8uraturi, uruit de $ier si de roti iarA si, trimise parca nu se stie de unde pe deasupra,
strigate ngri8orate de +tacere?+%
#e la o )reme oboseala mi da ca un )al de nebunie% #e trei zile si trei nopti nam dormit dect aseara, n
santul soselei doua ore si azi dupa masa alte doua% Acum picioarele nu mai gasesc nici macar spri8in, n
noroiul care aluneca sub ele, de parca am cauciuc la genunc&i% As )rea
sa ma las 8os, sa treaca peste mine bocancii camarazilor, copitele cailor% 0acar daca as $i ag&iotant de
batalion, sa merg calare%
0i se pare att de putin ceea ce cer% ;ute de artileristi calare, o$iterii de la capitan n sus calari, ag&iotantul
calare, $ireste si ei aci n iadul acesta de noroi, dar la regiment, la brigada, la di)izie, la toate apro)izionarile
si la toate birourile, la toate misiunile si la toate depozitele, atti alti o$iteri% Nu )oi sa $iu departe de $oc, ca ei%
Nu as )rea dect un cal, pe care sa merg alaturi de camarazii mei, mai robusti, paremise% 0ergem toata
noaptea si acum am pierdut absolut masura timpului, totul capata pentru mine o senzatie de )esnicie, de
e>istenta inumana% #e la o )reme ncepe sa ploua din nou, caci statuse un timp%
7am$ir, care ma regasise 5$ara sa ne )edem $ata6 si )oinic ma a8utase sa lupt toata noaptea cu noroiul,
mi da )estea ca se )a $ace ziua% l ntreb, ndurerat parca, de unde stie asta%
*a spun eu, domnule sublocotenent, daca ncepe iar ploaia, e semn ca ne apropiem de ziua%
ntrade)ar, peste ct)a timp ntunericul ncepe sa se ncenuseze% Pe urma de)ine ce)a mai albicios, ca
deasupra marii, asa nct, desi au nceput sa se zareasca ramuri negre de copaci, oamenii nu se )ad nca
dect ca prin ceata, caci au si ei uni$ormele tot cenusii%
Ploaia a de)enit )ie% *ntul ne repede din cnd n cnd n $ata pnze de apa rece% ;u$lam greu si mergem
nainte%
Cnd sa luminat de ziua, parca am iesit dintrun tunel% Ploaia si )ntul de toamna reped n copaci si tu$isuri,
)erzi nca, palele de nori albi care se trasc pe marginea drumului, caci acum suntem ntro padure tnara
de carpen si ste8aris% Ne cautam oamenii si din mers ne reconstituim unitatile% #upa un timp coloana sa
oprit% #ar acum ncepe altce)a tot asa de groza) ca oboseala: $rigul care ne amorteste%%% #upa ce neam
odi&nit ca niste cai, cnd pe un picior, cnd pe celalalt, ncepem sa batem pe loc din talpi% mbracamintea e
toata leoarca, lipita cu clei rece de noi, g&etele de se)ro mi sau spart azinoapte si acum, cu ciorapi noroiosi
si boturile atrnnd, e mai rau dect daca as $i descult% E un $rig care a8unge pna la oase%%% #ealt$el, dea
lungul spinarii mi simt pe piele, alunecnd ca melci reci, siroaie de apa, care tremura ncet, ca pe geamul
pe care a8unge ploaia% ;unt ploi calde de )ara, asta e o ploaie deznada8duita si ng&etata de toamna%
Pe la noua dimineata abia, maiorul o ia la stnga pe o )lcelusa, pe $undul careia sa adunat un strat gros
de $runze galbene uscate% 0ergem acum n $uga% A nceput acum, sau am crezuto noi, departe, o lupta )ie
de artilerie% Cte )lceluse ca astea am )azut eu, cnd)a, n alta )iata, de la $ereastra )agonului restaurant,
ntre Pitesti si ;latina? A8ungem ntro )ale mai larga putin, prin $undul careia trebuie sa $ie, pe sub rac&ite
plouate, )reun praias% #eparte, la cti)a -ilometri n dreapta noastra, pe o coasta larga, urca, atacnd
parese, batalioane
de ale noastre% Noi credem ca inamicul ocupa aci dealul mic si paduros din $ata, al carui po)rnis e batut
si de artileria lor si de a noastra% "a dreapta, el $ace ndeosebi un bara8 puternic de )reo cincizeci de metri
largime, socotind, dupa ct se pare, ca pe acolo duce calea noastra%
Ploaia a stat iar%
n tragatori%%% n tragatori%
0aiorul porneste mpotri)a dealului mpadurit din $ata, si cum crede ca acolo e inamicul, dam n tragatori
un ade)arat asalt% A $ost, poate, si s a retras, numi dau seama, dar cnd patrundem n padure urlnd:
nainte%%% nainte?%%% nu gasim pe nimeni% n sc&imb ne mprastie $ocul artileriei noastre, care lo)este n
plin%
;a nu mai traga artileria noastra%%% sa nu mai traga artileria noastra? urla disperata toata lumea%
Nu ne ramne dect sa alergam mereu nainte: de partea cealalta a dealului pri)elistea e $oarte
cuprinzatoare% E un $el de uriasa strac&ina )erde, de doitrei -ilometri larga, cu mici culmi, bune de pasune,
pe toate marginile, cu padure pe stnga% Prin mi8loc, priase mici cu tu$isuri marunte, ngalbenite% Nici
urma de inamic% #ar nam aparut bine si artileria lor caci o cunosc, e tot cea de alaltaieri ridica trombe de
pacura si $um naintea noastra, trasnind si rupnd $ier%
nainte, si $a legatura pe dreapta? mi striga maiorul #imiu% "egatura%%%
legatura%%% treci prin bara8%
;i cum crede ca nu aud bine cauza bubuiturilor, mi arata cu mna, si apoi spre stnga:
*oiculescule, prin padure%%% padure%%% padure, nauzi/ %%% nainte%%%
Cad lo)ituri mperec&eate de trasnete% Tot dealul z)cneste cnd e lo)it n coasta% Cratere negre ct niste
roti mari de locomoti)a rasar apoi n iarba%
"o)iturile sunt ntrerupte si oamenii se opresc ngroziti% ;ituatia e nsa mult mai usoara ca alaltaieri% 4ara8ul
e $i> si orb, iar cei care trag sunt desigur $oarte departe% Unde ne gasim acum, la douazeci de pasi de el,
nu cade nici un obuz, iar daca tra)ersam patruzeci de pasi printre trombele de brazi, de asemeni, nu mai
cad obuze%
Cu oc&ii su$letului nc&isi, n picioare, strig pe nume cti)a dintre oameni%%% +7am$ir Niculae%%% Ciorbagiu%%%
&aide+% #ar dupa cti)a pasi oamenii se opresc, si n carnea si ner)ii mei e un consimtamnt% naintea
noastra sunt culcati alti tragatori% 4ara8ul e ca sa mpiedice sosirea noastra, a rezer)ei, si nu a)em puterea
sa ne repezim sa trecem prin el% Pamntul tot se zguduie% Unul dintre acele animale apocaliptice, mari ct
un munte, dar ne)azut acum, rcie si az)rle pe o zona anume pamntul, ca un cine sau ca o $iara care
cu picioarele si g&earele si $ace groapa%
Cu un genunc&i pe pamnt, $ara arma si dupa ce am dat si mantaua ca sa ma simt mai usor, caut cu
pri)irea un loc de trecut% Parese ca spre
stnga obuzele cad mai ritmic, asa nct sar putea trece% #ar deodata o serie de $situri suierate, de sarpe
ntartat, si aliniate ca din nai, trec pe lnga mine%
0itraliera%%% trage mitraliera%%% culcati?
;untem pierduti, caci culcati%%% neculcati%%% asa $ara adapost, batuti de mitraliera, e moarte sigura%
7am$ir%%% 9rigorita%%%
;i ma napustesc nainte n bara8%
Naruite lnga mine, obuzele sunt parca prabusiri de trasnete, cazute pe casa alaturata, dintre cele care $ac
sati plesneasca geamurile% ;i trasnetul nu e nimic pe lnga aceasta dezlantuire, caci e unul singur si, odata
cazut, te gaseste scapat%%% dar aici, tocmai pentru ca a )enit unul, stii ca mai )in si altele%
Cnd n plin bara8 )ine )8itura, cad sau cadem poate, caci nu )ad nimic, cu anticipatie%%% +Nelo)it+ e
constatarea de un s$ert de clipa% #in nou o goana nnebunita%%%
;unt dincolo%%% n plina bataie, pentru atacul de baioneta%%% Parca am trecut printro poarta% Nu ma gndesc la
poarta bara8ului, ci la un $el de poarta ne)azuta, nalta pna la cer%%% a mortii%%% a lumii celeilalte, dintre
spatiile reci%
Totul da impresia de nou%%% originar%%%
n $ata, am a8uns din urma, ntro mica )lcelusa, un lant de tragatori, culcati n tu$is si printre smocurile de
copacei%%% "a dreapta, la cte)a sute de metri, un lant de tragatori, al nostru, se abate napoi )ad bine, caci
sunt si ei pe pasunea larga ca un gard prabusit nti la un capat%%%
pe urma la celalalt%%% nu )ad nici un soi de inamic%%% dect $oarte departe la stnga n $und, pe un dmb, un
sir de oameni culcati ca niste mogldete, e>act ca tintele culcate pe cmpul de tir de la regiment% 0a scol n
picioare si strig si o$iterului pe care lam a8uns din urma:
#omnule capitan, &ai nainte%
Toata lumea mi urla ca la teatru, cnd ai din urma nu )ad: +Mos? 8os?+ ;tai 8os, domnule, ca ne iau $ocurile
lor n primire%%% *rei sa ne descopere aici/ "asa sai ia prin padure, pe $lanc%
;e aud la stnga, unde e restul batalionului nostru, urlete nentrerupte: +nainte%%% nainte%%%+, deci ramnerea
pe loc mi se pare o dezertare% Constat, asa pentru mine, cu gratuitate, n clipele acestea de moarte, ca nici
pe departe nu e acea +ploaie+ de gloante prin care se spune ca trebuie sa treci la razboi% #in cnd n cnd
cte un strop de piuituri, ca )ntul toamna pe cmpie, cnd gloantele trec mai pe sus%%% $situri suierate, de
sarpe, cnd sunt aproape% Pe deasupra trecu anuntate naprasnic, mereu, cum se anunta uruind trenurile,
obuzele% Apoi, izbesc perec&e, n dmbul din spate, cu un $el de titanica nerozie, trans$ormnd doar
padurea n ruine si $um, caci cred ca nu mai e nimeni acolo, iar dealul nau sal poata darma, orict lar
zgudui%
+#egeaba+ c&iar, nu e%%% nteleg ca asa, batnd &aotic n dmbul acela, n a$ara de $aptul ca neau redus
toata artileria la tacere caci nu mai trage nici un tun romnesc pe aci ei $ac un $el de demonstratie gratuita
ca toate demonstratiile simbolice, ca soarta, nu numai a mea, dar a armatei ntregi e pecetluita% Cta )reme
ei pot dezlantui n liniste un uragan ca asta, prin care nici o unitate nu poate trece nen8umatatita si
nedezorganizata, e n$rngerea%
+,er -ann Rum+nien retten%%%/+
#eodata, cam din dreapta, )ine un snop de piuituri, care se n$ig printre noi n pamnt ca g&earele si
pro)oaca un urlet de blci%
Paziti%%% trag ai nostri n noi%%% paziti?
Un lant care a aparut sus pe coasta, nestiind unde se gaseste inamicul, cum nam stiut nici noi, creznd ca
tot ce e dupa culme e dusman, trage n noi%%%
(ugim urlnd si ne adapostim, ncocr8ati, n si)oiul )lcelusei% Nu mai trageti%%% se striga napoi%%%
nu mai trageti?
Acum )ad ca sunt cti)a morti%%% cu capul culcat pe brat, cu $ata n sus, toti cam n aceeasi atitudine% Parte
sunt desigur lo)iti din spate%%%
;a dus elanul de la 'lt%%% de la 0agura 4ranului%
E n mine o tristete mn8ita, ca de moarte% 0ult la dreapta, se ntorc n picioare 5nu sunt urmariti cu $ocuri/
nu e lupta acolo/6 plcuriplcuri dintrai nostri% E ce)a de nmormntare n amurg sarac%
Carti de citire, articole de gazeta n patruzeci de ani, sunt goale ca niste sertare, naintea acestei retrageri
care e realitatea%%%
#rama razboiului nu e numai amenintarea continua a mortii, macelul si $oamea, ct aceasta permanenta
)eri$icare su$leteasca, acest continuu con$lict al eului tau, care cunoaste alt$el ceea ce cunostea ntrun
anumit $el%
Ramn asa n )lcelusa, cu lantul ntreg de oameni plouat pna la piele, ros de tristete, cam 8umatate de
ceas% 'amenii pri)esc cu ngri8orare spre dreapta% +' sa ne ia pe $lanc%+ #ar e o imposibilitate%%% nimeni nu e
pe $lanc, nu se )ede picior de inamic%
Ai nostri trag n mod stupid, n sus, orbeste dealt$el, nici nu )edem nimic% E o rapaiala asurzitoare%
!ata nsa ca n stnga, n padure, rencep iar urletele batalioanelor noastre: +nainte, nainte%%%+
Nu mai pot sta locului%
@ai nainte, domnule capitan%%% &ai, ca auzi%%% la stnga%%%
ntrun anumit sens, nuti trebuie prea mult cura8 ca sa alergi nainteA de )reme ce cmpul e gol, da, ct de
ct, o impresie de mane)re% Capitanul mi arata cu mna ca n padure, napoi, se ntmpla ce)a%%%
Cu mustati mari, cu obrazul spri8init n cot, ntre oamenii lui, capitanul e o enigma pentru mine%%%
Cnd azi tot )om muri caci azi e ziua, nu mai ncape nici o ndoiala
ce cstig e sa $ii plesnit de gloante aci, n loc sa mergi nainte/ ;trig cu o $renezie animalica, beat de
propriul meu urlet: +nainte%%%
nainte%%%+ Capitanul cu oamenii se ridica si pornim tot lantul nainte, urlnd mereu% 0ergem ca la trei sute
de metri, n salturi succesi)e% Acum gloantele care )eneau rare miauna des%%% ' mitraliera toaca, departe,
dar lo)este prea scurt% Ridica pamnt si iarba, la )reo cincizeci de metri n $ata mea% n padure strigatele
romnesti au ramas n urma% !namicul lucreaza tacut si automat ca o masina de precizie%
Capitanul comanda un $oc spre padure n dreptul nostru, ca e)entual sa lo)im n $lancul celor care, crede el,
tin $ata batalionului nostru% Protestez cu ndr8ire, caci am certitudinea ca tragem ntrai nostri% #ar nu mai
pot $ace nimic, $ocul sa dezlantuit%
0ai departe, nu mai mergem%
"asa, domnule, sa asteptam aici, sai ia pe $lanc prin padure% nteleg acum ca gndul oricarei mane)re,
n a$ara de naintare, pe cmpul de tragere, e moartea si n$rngerea%
Reiau mereu, urlnd: +nainte%%% nainte+ si urletul nsusi e un stimulent $ormidabil si un narcotic n acelasti
timp, ca un pa&ar de )in, dat dintro data pe gt% Alegerea ncinge si ameteste%
7am$ire%%% 0arine%%% Ciorbagiu%%% &ai%
0am ridicat n picioare%%% snopul de gloante )ine aproape, nsa nu cade nici unul dintre cei care $ug cu mine
nainte%
Ne oprim dupa zece pasi, dar ne ridicam numaidect: n $ata noastra sunt )reo doua gropi de obuz% Alergam
lunecnd pe iarba plouata si ne ng&esuim cte patrucinci ntro groapa% #ar acum e o n)ersunare groaznica
mpotri)a noastra, caci sa ntmplat un lucru neasteptat% Ct timp eram culcati n iarba, nu eram )azuti%
Ridicndune nsa neam demascat%%% si acum, n &aine )erzi pe negrul groapei de obuz, suntem bine lamuriti%
(siturile sunt dese, dar pe sus% *in si din $ata si din spate, de la cei ramasi n )lcelusa, care trag pe
deasupra% #ar mai ales ne cauta acum mitraliera% Probabil ca nu poate aprecia distanta e>act, caci trage la
zece pasi nainte, scormonind iarba si pamntul cu snopul ei de gloante ca o g&eara de tigru, se apropie din
ce n ce, nsa parnduise ca sa nselat, iar si repede turbat si metalic snopul la alti douazeci de metri% Cei
ngramaditi cu mine trag ca descreieratii, $ara sa scoata capul din groapa de obuz% ;i din ne)azut parca
trage mereu% (ara ndoiala, nui +ploaie de gloante+ si snopul mitralierei e destul de nesigur, dar unul singur
dintre gloantele astea care )in ar $i tot att pentru oricare dintre noi, ct un nau$ragiu pe ocean, ct un
cutremur catastro$al, ct s$rsitul lumii% ' simpla izbitura, scurta ca de cra)asa, n $runte%
Armele celor g&emuiti napoia mea n groapa se descarca lnga urec&ile mele c&iar, cu plesnituri groaznice%
Unul sia rezemat arma c&iar, o clipa, de umarul meu, io dau la o parte cu mna $urios, caci mi sparge
urec&ile% As )rea sa dau ordin sa nu se mai traga, dar zgomotul e asurzitor, ca ntrun aeroplan cnd
porneste motorul%%%
Trebuie sa iesim din groapa asta, caci e moarte stupida% n $ata e o noua cuta de teren% #ar mai nti nu
stiu cum sa $ac sa se opreasca $ocurile%%% 0am ridicat n genunc&i, n marginea gropii, 8ucnd toata
cartea, caci pericolul e mai mare din spate% (ac mereu semn sa se opreasca $ocurile catre cei din
)lcelusa, ca sa putem nainta $ara sa cadem lo)iti din urma% #au iar la o parte, cu mna, arma celui din
groapa, care trage aiurea, naucinduma%
n s$rsit, $ac semn cu mna stnga napoi, ngenunc&eat
si spri8init cu dreapta n iarba, dar cine)a mi da cu o )arga
peste mna si imediat sunt tras de picioare napoi n
groapa, unde cad zapacit%%%
Ce e, ma/
;unteti ranit%%% mna stnga%
Toata manusai plina de snge%%% Un deget atrna,
mbracat si el n manusa lui, n 8os, prins parca numai
ntro ata, dar nu simt nici o durere%
"nga mine, oamenii mi arata cu pri)irea pe Ciorbagiu, dar nu pricep din cauza larmei si mai ales pentru ca
ei ncearca sami spuie nu stiu de ce n soapte si cu un aer tainic ceea ce )or% Pe urma, nteleg% 'mul sia
sucit n loc gtul moale, din gulerul scortos al mantalei si are acum obrazul stng lipit de palma, ntors
napoi, ca si cnd nar mai )rea sa )ada nainte%
#in coltul buzei, i se scurge pe barbie un $irisor de snge% 'c&ii sticlosi parca ar )rea totusi sa e)ite
pamntul%
Tare mie teama ca e lo)it n cea$a de cei care trag din spate, si spune unul, acum tare, n $undul gropii,
parerea% ;i pe dumnea)oastra, socot ca tot din spate )a lo)it%
Nu% !esise si el cu domnul sublocotenent si a ntors capul napoi, cnd a $acut dumnealui semn cu mna, sa
)ada daca opresc aia, atunci la lo)it n cea$a%%% da tot din $ata%%%
Parca suntem acum ntrun mormnt%
9loantele nu sunt prea dese, dar n $und, mogldete se ridica%%% si trec mereu n $uga, la stnga, spre
padure, tragatori inamici% Nu i )edem bine dect cnd se strecoara unul dupa altul, ca si cnd ar tra)ersa
un drum, ca sa dispara iar%
n spate, artileria nemteasca a de)enit turbata si pare ca a sporit numarul gurilor de $oc, caci bate n
padurea care salta trunc&iuri ntregi si asc&ii, $umegndA iar unele obuze trec scurt peste deal, caci bat, se
)ede, si )lceaua pe unde am )enit noi% Nu mai e nimeni dintre ai nostri nspre dreapta, dar n padure e un
rapait de arme, care, reluat de ecou, de)ine &au groaznic%
0a ntreb ce am de $acut% #e naintat nu mai poate $i )orba% Nada8duiesc ca ai nostri )or mpinge linia
inamica att de mult napoi,
nct sa pot astepta s$rsitul luptei n groapa asta de obuz% #ar, dupa $elul cum se departeaza $ocurile n
padure, nteleg cu groaza ca ai nostri dau napoi, sau suntem treptat ncon8urati%
"a gndul ca as putea $i prins, ma cuprinde o deznade8de rece, ploioasa% n$rngerea asta, nserarea care
cade, mna pe care o tin mereu $erita, ca un cine laba zdrobita de automobil, mi dau o impresie de
moarte, de nendreptat niciodata%
Atunci, ca un gnd $ierbinte, ca o desc&eiere de moarte, imediata, &otarasc ca )oi pleca nentrziat%
'amenii ngroziti )or sa ma retie% #ealtminteri, nici ner)ii nu mai pot suporta nimic% Armele care mi se
descarca, aci n groapa, n urec&i, ma naucesc si ma n$urie%
Pornesc napoi, n picioare, drept peste cmpul )erde, singur pe toata ntinderea lui, ca un somnambul% Nu
ma uit napoi, nu ma uit n dreapta, nu ma uit n stnga, nu am dect un singur gnd, ca daca strabat acesti
cincisase sute de metri, as putea sa $iu scapat% ;tiu bine ca numai +daca+ i strabat si numai +as putea+
pentru ca trebuie sa trec din nou prin $ocul de bara8 si prin padurea batuta% Pot sa cad n $iecare clipa%%% dar
daca a8ung dincolo%%% n mine pulseaza gndul acesta al sal)arii cum glgie sngele n gtul taiat% Ceea ce
ma ndeamna la nebunia asta e durata neted scurta a 8ocului% #upa un s$ert de ora sunt scapat% Am crezut
ca la ruleta e bine sa 8oci numere n plin% ;impli$ica% #aca prin absurd nu se ntmpla nimic, si daca merg
ntins, asa ca un cada)ru ambulant, singur n picioare n tot largul cmpului, $ara sa ma opresc o clipa, orice
sar ntmpla, s$ertul de ceas trebuie sa treaca% #ar nu trebuie sa ma opresc sub nici un cu)nt, si nici sa $iu
atent la ce e n 8urul meu, ca sa numi pierd cura8ul si sa nu ametesc, ca un acrobat, care nu trebuie sa se
uite n 8os% ;i trec ntrade)ar ncet, $ugind numai prin bara8ul automat%
Totusi ntrziere e% Nu pot sa urc dmbul de cincisase metri, spre padure% Nu ma pot slu8i de mna stnga si
iarba umeda aluneca% 0a socot o clipa pierdut% Acum )ad gloantele care )in, caci le )ad n$ignduse n
pamnt% ;unt mai numeroase dect le credeam% Aproape sa ametesc cnd ma gndesc ca nu )oi putea
urca, dar mi )ine n minte amintirea &usarului n care noi am tras peste doua sute de $ocuri% 0a prind cu
mna dreapta de iarba, n$ig calcile piezis si tot a8ung sus% #au n padure peste ordonanta% ;cot manusa
si de pe degetul rupt si n$asur mna plina de snge, si pe care o cred s$siata, n batista% Artileria trage la
)reo douazeci de metri n stnga% #aca )a )eni si aici, sa ispra)it%
Peste un s$ert de ora nca, am iesit din padure, am tra)ersat )lceaua, am urcato, acum sunt sus, ntro
sosea mare%
' noua poarta, ne)azuta, se desc&ide de asta data spre o alta lume, sau poate e aceeasi, pe care o trec
in)ers%
Ambulanta ne duce pna la 8umatatea drumului, unde e un post de
a8utor si de unde )om $i luati de ambulantaautomobil a di)iziei% 9asesc printre raniti, pe 8os, si un grup de
nemti, culesi n urma noastra cnd urlam nebuneste%
Uni$ormele lor, mai sure, mai moi, cu c&i)ere de 8andarmi mbracate n sto$a, mi se pare ce)a miraculos%
Cnd eram mic, auzeam )orbinduse mereu de sta$ii si eu nu )azusem nici una% "uptam mereu cu nemtii si
acum i )edeam de aproape ca pe oameni, oameni care )orbesc si su$era% Credeam ca sunt numai spirit,
obuze, $sit de glont si umbre, departe%
Au pentru mine prestigiul imens al "acurilor 0azuriene, al Wpresului, al *erdunului% Ce nas da sa stiu sincer
impresia lor despre ziua de azi% ;ami dea un reper, o singura data, pe care so gasesc si n dictionarul
e>perientei mele, si apoi, pe baza ei, con$runtnd, eu mias da seama de )aloarea te&nica si su$leteasca a
ntregii campanii, stabilind +linia+ asa cum $ac iubitorii de curse de cai, care, prin ntrecerea dintre un cal al
lor si altul strain, se pot $i>a, ca situatie, $ata de toate tarile cu cai de curse%
Un timp cu $ata lunga si dura ca o masca sta putin cam ntro rna% Are oc&elari de srma si de buna seama
e gradat, daca nu o$iter% ;unt, aliniati mai mult sau mai putin, ca noi toti, pe marginea soselei, n sant, ca la
un bazar de rani de tot soiul%%%
;imte ca l pri)esc si ntoarce capul% As )rea sa intru n )orba cu el, normal, si nam un prete>t% ;unt
stngaci ca si cnd as )rea sa acostez o $emeie, si la $el, el, cu morga, e)ita sa lege +cunostinta+% Nam
tigari, caci ias o$eri% As )rea sa )orbim ca doi pro$esori%
n timpul acesta, )ine si pleaca $acnd na)eta ambulantaautomobil a di)iziei% Pna la noi mai are%
Nendemnatic, un sanitar mi banda8eaza mna%
n s$rsit, ener)at de propria mea timiditate, l ntreb pe neamt n $rantuzeste daca e gra) ranit% 0a
masoara o clipa si pe urma mi raspunde scurt, tot n $rantuzeste:
Nam nimic de )orbit cu dumneata%
;imt ca )orbeste de la popor la popor, nu de la om la om, cum i cerusem eu, de la locuitorul Prusiei la
ma&alagiul bucurestean, de la Iant la Conta% 0a ntreb o clipa daca sal lo)esc, asa ranit cum e el% l simt
)oit si acest 8oc de +$atan $ata+ trezeste n mine o mnie lar)ara% Nici unul dintre moti)ele
in)ocate obisnuit n campaniile de attare a popoarelor nu
mar $i putut $ace sa lupt cu ura si cu dorinta de a ucide%
(aptul de a $i pe $ront era pentru mine un soi de act de
prezenta moralmente necesar si numai att% Nu ideea de
patrie, care pentru mine nu se con$unda cu cea de stat n
tendintele de cucerire economica, pentru ca nam orgoliul
$ierului si tabacariei romnesti, dar nici ideea de
administratie germana, care nu pare c&iar asa de rea, nu
mar $i $acut sa lupt acti), sa )reau sa ucid% Un singur lucru
ma mbolna)it
totdeauna, cnd mi lam con$irmat, de $urie% Pretentia
inamicului de a mi porunci mie ca romn n )irtutea unei
globale superioritati de rasa% A$irmatia asta aparea incerta,
n literatura de propaganda, si nu o credeam autentica% Am
a)ut moti)e so cred, n partea a doua a campaniei, cnd
eram uneori apostro$ati din transeele apropiate si atunci
am tras cte)a $ocuri cu ura si cu satis$actia cu care esti
ispitit sa apesi pe tragaciul unui broKning, mic si gingas,
ca sa dobori un atlet obraznic si grosolan 5asa, ca o
demonstratie6% #e cte ori un $apt dina$ara a8ungea pna
la acest substrat sensibilizat national al constiintei mele,
trezea n mine aceeasi pornire de $urie%
Acum ma stapnesc, totusi, si l pri)esc staruitor, ca sal $ac sa se ntoarca spre mine, ascultnd ca de
o porunca, $ara sa )rea%
#umnea)oastra, soldatii germani, a)eti pretentia de a $i si cura8osi si prosti n acelasi timp% #umneata )ad
ca nu $aci e>ceptie, nici de la una, nici de la alta%
Ridica mantaua de pe pntece simi arata, $ara o )orba, un amestec de snge si rupturi% Nu pricep nimic%
#ealt$el, pe $ront nici un $el de rana nu produce impresie% Cel ranit e totdeauna un $a)orizat, $ata de cel ce
ramne%
;oldatii%%% dumnea)oastra%
i arat, ntartat, si eu pe ranitii nostri%%%
Cum )rei sa $ie la razboi/ Cnd )rei sa cuceresti lumea%%%
7mbeste amar:
Cu glontul trecut prin pntece, mau silit sa merg douazeci de pasi% mi da un $ior de oroare% nteleg pe urma
ca soldati deai nostri, dintre cei sositi n urma liniei de atac, nestiind ca e gra) ranit, $ara ndoiala, l au silit
sa mearga pna la targa cu care lau adus aci si n care sta acum lungit%%% Rog pe un medic sublocotenent,
care supra)eg&ea ncarcarea n ambulante, sa )ie, si acesta, plictisit si $ara nici o )orba, i $ace o in8ectie%
Cnd ai $ost ranit, si pe la ce ora/
Acum )reo trei ceasuriA eram n padure si am primit $ocuri din coasta, care neau spart tot batalionul%
Asadar, capitanul mustacios si nclestat de pamnt a a)ut dreptate sa desc&ida $ocul asupra padurii% Nam
pierdut, nici de data asta, ocazia de a $i con)ins si ridicul%%% si de a nimeri anapoda, de a nu gasi momentul
8ust%%% asa ca de obicei%
Neamtul mi con$irma dupa ezitari ca e dintrun regiment prusac% E ntr ade)ar pro$esor% A luptat n Rusia, a
$ost si la *erdun% *reau sa stiu cum i se pare lupta de azi%%%
Pentru mine e cea mai grea, de )reme ce am sa mor pe aici, iar din alte parti am scapat%
E o logica pe care o platesc cu un surs mieros%
#ar n comparatie cu alte lupte/
Nu e comparatie%
nti iau aceasta ca un raspuns umilitor% Nu e comparatie ntre un leu si un cine% ;imt ca nu )oi putea
ntelege nimic pentru )iitor, ca nam elementele care sami a8ute sa nteleg cele ce )or )eni, ca azi nu pot
stabili +linia+%
;tarui surznd: Totusi/
Acum cred ca el nu e att de inteligent sa poata stabili raporturi% !ar trebui o mai larga )edere si o mai 8usta
ntelegere a detaliilor caracteristice% (ictiunile nu se pot compara si el nu poate crea realitati%
E altce)a%%% asta nui razboi ade)arat, si ntorcnduse spre )ecinul lui, tot neamt, ce $uma: ;o dumme
"eute%%% durc& ein solc&es Trommel$euer%%%
Asadar, gasesti ca a $ost un bombardament puternic%%% neobisnuit: am un punct comun n )ocabularul logic%
E uimit ca nteleg nemteste%
Puternic/ &m%%% si surde%%% Ceam )azut noi la *erdun si pe ;omme%%%
Acolo sa $ii )azut sute de tunuri tragnd%%% Azi au tras toate, cine stie, optzeci, nouazeci de tunuri%
Nu mai pricep nimic%%% Ai spus to)arasului dumitale ce)a despre $ocul puternic al artileriei% *orbeai de a
noastra/
;e strmba de durere, si pipaie burta cu dezgust% Ca toti cei atinsi de peritonita, are mintea e>trem de
lucida% !n8ectia la $acut )orbaret c&iar%
Nu, domnule, )orbeam de a noastra% Am sati spun eu dumitale o )orba%%% Noua germanilor ne place mult
duelul% Noi prusacii, mai ales, a)em toti taieturi%%% Uite, aici, simi arata n $ata urec&ii o crestatura%%% Ei bine,
noi a)em un $el de zicatoare: Nu te bate n duel cu unul care nu stie sa se bata, ca e periculos%%% Pot sa
spun, domnule, ca daca dumnea)oastra ati $i stiut sa $aceti razboi, nu mai eram eu azi aci, tinndumi matele
n brate%
Un moment banuiesc ca el socotea ca suntem n superioritate tocmai din cauza ignorantei noastre%
Credeti ca )om cstiga razboiul din cauza lipsei noastre de e>perienta/
;a cstigati razboiul/%%% Nu stiu zau daca peste cte)a ceasuri cei din BBG nu )or $i aci, unde stam de
)orba acum% ;tiu ca )oi muri, alt$el am certitudinea ca n doua saptamni as $i $ost eliberat de ai nostri, la
4ucuresti%
;i acum stiu ca nu glumeste%
#ar ce ai )rut totusi sa spui cu acel +Trommel$euer/+
Uite ce, domnule%%% Are si razboiul regulile lui%%% ca si duelul% Noi pe $rontul de apus a)eam ore cnd nu
trageam un $oc, c&iar daca englezul 8uca bridge n poiana%%% Cum crezi dumneata ca se poate trai/ Pe urma
e o regula iar%%% #aca tu stai si inamicul porneste la atac, artileria ta trage%%% Atunci inamicul se opreste si
ncepe sa traga artileria lui mai
puternic%%% atunci tu e)acuezi pozitia si lasi pe ai lui sa )ina so ia%%% Pe urma trage artileria ta, si el trebuie sa
plece lasnd mortii si ranitii care se cu)in% Pe urma, daca )rea, )ine din nou, daca nu, nu%%% "a ne)oie, iar se
ntmpla ca mai sus% Nu se trece, domnule, niciodata, printrun $oc de bara8%
4ine, dar ai spus singur ca nu se poate compara cu bombardamentul de la *erdun si ;omme%
Ceare a $ace/%%% acolo eram la adapost de beton, adnc sub pamnt%
4ine, dar cnd porneati la atac, a$ara, deasupra, pe pamnt/%%%
@m%%% Atunci $ugeam napoi, lasnd 8umatate morti a$ara, iar comandantul cel mare sc&imba pe
comandatul artileriei care na pregatit atacul%
#eci atacul nostru de a trece prin bara8%%% )i se pare un act de bra)ura/%%%
Are un surs de sincera ironie%
Crezi dumneata serios ca dumnea)oastra romnii sunteti mai bra)i dect noi, sau dect $rancezii/
Atunci/
Tace ascultnd lung durerea n el, ca un gnd% ;i pe urma, dupa ce sa strmbat putin:
Atunci nseamna ca dati tot concursul armatei germane sa a8unga mai repede la 4ucuresti%%%
?/
Ce ne)oie a)eati sa treceti, azi, prin bara8/ Ca sa sal)ati pe cei dinaintea dumnea)oastra, pe carei atacam
noi/ Tot erau pierduti% Noi porniseram la asalt%%% #aca nu ne lasati sa a8ungem la ei, noi tot plecam napoi,
sii ncredintam artileriei, sai $aca ntelegatori% Atunci de ce ati mai )enit gramada, dumnea)oastra din urma/
Ati calcat regula razboiului, iar ai nostri sau retras, nu din lasitate cred ca stii si dumneata ca germanii nu
sunt lasi nca o data, ci din calcul%%% E ade)arat ca am primit $ocuri din coasta%%% si ca, din cauza acestei
neasteptate ntorsaturi, nu neam putut culege pe noi, ranitii%%% #ar ce pierderi ati a)ut din pricina asta/ Unde
mai pui ca putini se )or ntoarce dintre cei prinsi dincolo de bara8%
Comandantii nostri pretuiesc $oarte mult atacul la baioneta%
Tocmai de aceea ai nostri )or a8unge la 4ucuresti asa de curnd%%%
Pentru ca nu gasesc interesante luptele la baioneta% *a )or $ace totdeauna ce )au $acut azi, cu
c&ibzuiala, rece%
;tii dumneata, la romani, @oratiu sa pre$acut ca $uge ca sai sileasca pe curiati sa se mprastie pe teren%%% Ai
nostri simuleaza n $ata batalioanelor dumnea)oastra retragerea, ca sa )eniti mai bine n cmpul de tragere
al artileriei% ;i dumnea)oastra a)eti iluzia ca biruiti%
Ne mai pacalim cteodata%%% Tiam spus eu pro)erbul nostru, ca nu e bine sa te bati cu cel care nu
cunoaste duelul, dar la urma, socoteala
tot iese% Asculta, n Carpati a)eti transee $orti$icate/ E)ident ca mint cu graba%
A, n Carpati e altce)a%%% A)em transee dinainte pregatite, organizate gata%
Adaposturi bune/
#a, bordeie cu doua straturi de busteni si un metru de pamnt deasupra%
Astai tot/ 4une pentru obuzele noastre de GC%%% Nu rezista nsa la obuzele noastre de 1<C%%% Nu mai
)orbesc de cele de 1C<%%% ;i pe urma, c&iar daca rezista, totul e de prisos, daca na)eti artilerie de 1C<, sau
mai mare, si dumnea)oastra%
?/
;igur, )om trage pna )om distruge transeele si bordeiele cu tot ce e )iata n ele%%% #aca bordeiele )or
rezista totusi, ca pe ;omme, nu )om da timp celor dinauntru sa iasa% ;i atunci, daca a)eti artilerie ca
$rancezii, $aceti si dumnea)oastra ca $rancezii%%% trageti n ocupanti%%%
ocupantii pleaca si trag apoi cu tunurile, si asa +da capo al $ine+%%% cum ati citit tot timpul )erii despre cota
0ort&omme%
;urd cu o tristete de moarte n su$let%%% ntariturile noastre din Carpati/ ;antierele si bordeiele care,
adunate ca ntro batatura, nu ar putea rezista unor rturi de porci tiganesti%%%
;a speram, domnule, ca medicii dumnea)oastra sunt mai priceputi dect generalii dumnea)oastra%%% #ar
mi se pare ca pentru mine e de prisos%%% As $i )rut poate o $otogra$ie a locurilor acestea%%% o carte
ilustrata%%% ca sa arat copiilor si ne)estei n ce $el de peisa8 am $ost omort%%% Pentru albumul $amiliei%
Pe urma am tacut ndelung%%% Eu gndinduma la moartea tuturor%%% el numai la a lui% nserarea asta, dupa
o zi ploioasa, apoi senina, de toamna, era mereu mo&orta si apasatoare ca o nmormntare%%%
Padurea de ste8ar si tu$ele mici ncepusera sa se topeasca n ntuneric% n ambulantaautomobil, am luat cu
autoritate alaturi pe prizonierul neamt%%% Am cerut c&iar so$erului sa mearga mai ncet la santuri% 0i a
e>plicat ca e ordin sa care toti ranitii pna la miezul noptii%
0i se $ace in8ectia mpotri)a tetanosului, sunt culcat ntrun pat curat% Trziu de tot, )ine alt grup de raniti din
regimentul nostru% #i)izia e n retragere% 4atalionul nostru e n8umatatit% ;unt patru o$iteri morti, cti)a raniti,
compania mea, ncon8urata, e prizoniera cu toti o$iterii% Tudor Popescu, pe ce drumuri ai apucato/ Pna n
zorii zilei spitalul trebuie e)acuat% ;e lucreaza cu deznade8de la pansamente%
C'0UN!CAT AP'CR!(
Calatoria n trenul sanitar care ne ducea pe toti aproape doua sute de raniti mi sa parut ca un $el de
calatorie n strainatate, cnd dupa
restaurantul garii 8udeci si despre orasul corespunzator, cnd cantonul se desprinde din seria lui 5cmp,
singuratate, ploaie, saracie6 si de)ine element din seria rapida 5)agonrestaurant, peisa8, doamna eleganta,
domnul )oia8or6%%% *eneam ntro lume, care pentru mine nu mai era cea dinainte, asa cum unui bolna), care
iese ntia oara din casa dupa luni de zile, orasul i se pare altul% Prelungeam deci detaliile apropiate, le
generalizam% 9ara 4raso)ului mpodobita, cu $runze si steaguri nationale, ramase, mia dat, despre orasul
pe care nul cunosteam, o idee de carte postala si decor de zece mai% "a ;inaia au na)alit pe nserate n
)agoanele noastre cucoane $rumoase, cu mini tot att de albe si $ine ca olanda &alaturilor lor% 'c&ii,
urec&ile, pipaitul, mai )ii, erau ntrun $el de &iper$unctiune% n sc&imb toti cei pe carei )ad au parca un aer
$antomatic, pna si n )oce si n pri)ire, n ceea ce e dincolo de ei, parca un soi de siesta dupa zbuciumul
zilelor de lupta% ntre Predeal si 4usteni, )azusem n 8urul cantoanelor gropile de lup si transeele copilaresti,
$acute acolo lnga sosea, cnd muntii si padurile erau libere, cu nai)itatea cu care, ca sa e)ite o inundatie
catastro$ala, care ameninta ntreg tinutul, o primarie neserioasa ar $ace santulete de scurgere dea lungul
drumului% Cnd pu&oiul )ine nsa, traste nu numai cei pe sosea, dar si casele nalte, si c&iar primaria cu
domnul primar%
Eram n )agoane speciale, n targi lungi pentru dormit%
"a 4ucuresti ni se spune ca mergem direct n gara 'bor, unde se $ace tria8ul bolna)ilor% Am intrat ntrun lung
peron subteran, ca n marile gari occidentale, asa mi sa parut cel putin, caci am a$lat apoi ca gara nare
ast$el de peroane si imediat au na)alit n )agoane sanitare, o$iteri administrati)i, care, cu registre, dinainte
neau ntrebat ce pre$erinte a)em% Cei mai multi au optat pentru cte)a mari spitale din capitala, unde li sa
spus ca )or $i ngri8iti de $rumoase doamne din societatea romneasca% Era ade)arat% #ar ceea ce
deosebeste o societate de ci)ilizatie de una de cultura e ca lumea ei imita si practica pasionat si cu
entuziasm toate $ormele celei de cultura, $ara sa aiba nsa staruinta de a duce lucrurile pna la un capat si
nici cura8ul de a suporta toate consecintele% Cta )reme ser)iciul n spitale nu contrazicea nici una din
nclinarile acestor doamne, ba nca le $a)oriza ocazii noi si decor inedit, ele au umplut cu sursuri si alba lor
prezenta salile cu raniti% Att% #ar am )azut, cte)a doar, mai trziu, curatind n spitalurile de la !asi, n dupaE
amiezi pustii de iulie, rani puturoase%
0am gndit, cu un $el de neliniste, ca, daca )oi $i n 4ucuresti, )oi $i )izitat de ai mei si ca )oi $i obligat acum
cnd eram att de obosit sa 8oc un $el de teatru de dragoste si bucurie%
Am cerut deci spitalul din garnizoana regimentului ==% Trebuia sa astept cte)a ore si ntre timp, )estita de
un cunoscut al $amiliei, impro)izat sanitar, a )enit la gara mama%
A plns, ma sarutat, a e>agerat gra)itatea ranii, a trimis sa mi se aduca deacasa, de la ea, perne, un
$lacon de apa de colonia, o n)elitoare +caci nu se stie daca la spital )ei a)ea ceti trebuie+% ;i totusi
durerea ei mi era straina% Cnd a murit unc&iumeu si nea
lasat a)erea, iar pentru partea mea a nceput patimasa discutie n ce pri)este mparteala, nu stiu daca
a)eam sau nu a)eam dreptate% #ar mama a stat n ceasul acela ca o
straina, sa crezut +parte+ a )orbit cu )oce alba, ma pri)it
cu ostilitate, ca pe un strain, si strain am ramas% Am cedat
$ara ndoiala atunci, ea a re)enit la tonul de duiosie, dar
ireparabilul se sa)rsise% ;tiam pna unde merge
a$ectiunea mamei% 0ai trziu, am cautat zadarnic sami
demonstrez ca poate a)ea dreptate, ca discutiile de
interes iau cteodata tonul acesta de proces ntre straini, si
ca aceasta nu e>clude o dragoste de ore grele, dar totul
era de prisos% 9estul meu larg sporise nsa a$ectiunea
mamei, care de atunci a)ea pentru mine si mai multa
atentie dragastoasa, dar pentru ca eu $acusem sacri$iciul
cel mare, pastram, $ara sa )reau, un aer de protectie, de
indulgenta amabila, ndepartata, de surs limitat si
limitati)% Asupra e)olutiei )ietii mele ea era acum ca un
astru racit, $ara in$luenta%
i sarutam zmbind minile, primeam daruri cu
demonstratii tandre si absente, dar asteptnd, cum astepti
ntro gara sa plece mai repede trenul, pentru ca situatia
dintre tine si cei care teau petrecut ncepe sa se
prelungeasca stn8enitor%
Nu mia spus o )orba despre ne)astamea si am respectat ostilitatea lor de totdeauna, e)itnd o ntrebare
inoportuna%
Pentru ca era ngri8orata de soarta mea, doctorul, preocupat si amabil, a asigurat o ca n cincisprezece zile
sunt complet )indecat si bun de ntors napoi pe $ront% Asta a ntunecato oarecum%
"a spitalul 8udetean din R% sunt ntro rezer)a cu un camarad de regiment, ranit la genunc&i% Am carti de
citit, dar rumoarea tacuta, de e$lu)ii, a orasului numi da liniste% #upa o saptamna de dureri mari, pot iesi%
;unt $oarte ncon8urat, caci o$iterii regimentului sunt ntrun comple> de rudenii, care mbratiseaza toata
urbea% Nelinistea e mare si comunicatul o$icial e asteptat la ora patru cu ntinsa macinare% 'rasul, din
cauza militarizarii 5politaiul a de)enit maior, cu +stele+ n loc de grade, dar oricum maior, se$ul de posta a
$ost asimilat si el, n s$rsit, a$ara de pensionarii ca$enelelor din +centru+ toata lumea a trecut la partea
sedentara a razboiului si e deci $oarte acti)a6, traieste n casele, cu aspect de )ile, n gradini, n centrul plin
de pra)alii, o )iata deosebita% Camioanele care trec, $urgoanele, detasamentele sunt cercetate cu atentie si
interpretate, asemeni cititului n stele% *a )eni sau nu e)acuarea/ caci luptele se dau acum n Carpati, la
optzeci de -ilometri departare%
Razboiul e, dealt$el, o ocupatie noua si pro)oaca animatie c&iar n
tinuturile retrase, daramite aci% Cu umbrela la subsuoara, pro$esori batrni ies la ora patru la plimbare,
renuntnd la somnul de dupa amiaza deci, e)eniment caracteristic, pentru ca sa citeasca, a$isat pe geamul
ca$enelei, comunicatul zilei% E redactat $oarte sibilinic acest comunicat% +"upte )ii, bombardament intens+,
+atacuri puternice n regiunea cutare+% Niciodata un cu)nt despre n$rngere sau retragere% Cei care tin
minte stiu ca numai comparnd doua comunicate poti a$la ce)a%
+Pe naltimile din pasul Rucarului au loc )ii lupte de in$anterie+, spune un comunicat, copiat cu litere
caligra$ice, cu creionul, de patronul ca$enelei, probabil%
!ar a doua zi, ntre alte puncte:
+!namicul a atacat puternic pozitiile noastre de la sud de #ragosla)ele+% #aca stii ca ntre Rucar si sud de
#ragosla)ele sunt sapteopt -ilometri, atunci stii si cu ct sau retras trupele noastre, de ieri pna azi, iar
daca nu, crezi ca nu sa ntmplat nimic%
#upaamiaza, spre seara, centrul se animeaza, mai ales prin prezenta $emeilor, care ies la plimbare% '$iterii
de la di)erse depozite si comandamente 5e aci cartierul corpului de armata6 si lasa si ei ser)iciul, ca niste
$unctionari constiinciosi, catre orele sase% Esti tentat sa crezi ca si pe $ront, la aceasta ora, o$iterii ncuie
sertarele, se spala pe mini, si potri)esc $igura si ies din transee n oras, $ie in)itati la o partida de poc-er,
$ie la un rendez)ous cu etape simpli$icate, din cauza )remurilor tulburi% n realitate, constat
si acum aceeasi neputinta a imaginatiei de a realiza n
abstract% Nu e>ista dect o singura lume, aceea a
reprezentarilor%
Nu putem a)ea n simturi, si deci n minte, dect ora si
locul nostru% Restul l nlocuim cu imagini $alse,
con)entionale, care nu corespund la nimic, sunt cel mult o
simpla $irma pro)izorie% Nu poti $i n doua locuri deodata%
Eu stiam, cnd suportam bombardamentul de la ;asaus,
ca, teoretic, e posibil ca alta lume, unde)a departe, sa
petreaca, sa iubeasca, sa aiba ore de birou si de masa%
#ar nu puteam realiza nici un moment al ei% Acum,
dimpotri)a, sunt aci, n aceasta lume, iar aceea a $rontului
e un )ag musa$ir abstract, nelocalizat n spatiu si mai ales
n a$ara de notiunea timpului% mi zic: poate ca la ora asta 'risan suporta un
bombardament la $el cu cel de la 4arcut% #ar este o simpla ipoteza teoretica, )ezi bine, goala de orice
emotie, de durata oricarui sentiment, de culoarea oricarei reprezentari, de ire)ocabilul ntmplarii reale%
;unt pri)it asa cum umblu cu alti camarazi, cu mna banda8ata cu destula curiozitate% Numi displaceA
senzatia reala ca sunt pri)it mi pare ca un $el de gdilatura, de ndurat oarecum, dar n cele din urma
insuportabila%
Rami aici, ma ndeamna camaradul meu% *ine generalul A%
#e unde stii/
*ine cu automobilul%%% ;tiu de la pre$ectura% Uite pe $ostul primar, *asu%%% pe a)ocatul ala batrn%%% toti l
asteapta%%% Primarul, un medic e>celent, care are darul de a $i n tot locul, e acum si el lnga gradina publica,
asteptnd cu toata lumea miracolul% ;a raspndit )estea ca +generalul+ )a trece spre $ront%
Parca se spunea ca la otra)it, ca iau turnat spionii nemti, printro ordonanta cumparata, otra)a n ca$ea/
;urdeam amndoi, caci cunosteam legenda% Comandant de armata n #obrogea, generalul A% a oprit
ct)a timp n loc naintarea inamicului% ;i e atta sete de idolatrie, sunt attea disponibilitati de nade8de n
poporul acesta, care se simte mereu aruncat de pe scara nalta a istoriei, nct $igura generalului a si
de)enit legendara%
Eu stiu nsa ca sal)are, pentru moment, nu mai e% ;i cu toate astea, cnd pe strada principala apare lnga
gradina publica automobilul mare, desc&is, stropit tot de noroi, peste )opseaua de culoarea nisipului, am
acelasi $ior ca toata lumea de aci% ;ta n $und, alaturi de alt general, tot n mantaua cenusie care nu indica
nici o distinctie, cu capul lui de mucenic cu cioc imperial, cu pri)irea obosita, care nu se opreste asupra
nimanui% ;tiu cear )rea toata lumea%%% si cu ea, nsumi eu%%% Cu mintea lui, ncaputa acolo sub c&ipiu, sa
nlocuiasca tunurile, mitralierele, sa redea cura8 soldatilor, sa rastoarne situatia ca o prezenta supranaturala%
Comunicatul de mine seara sa anunte, de pilda:
+n regiunea #ragosla)ele, lupta ndr8ita sa terminat prin n$rngerea dusmanului% Un regiment de in$anterie
a cazut n spatele inamicului ocupnd C&eile #mbo)icioarei si soseaua 9iu)ala% Am $acut FC mii de
prizonieri, am luat patru tunuri de cmp si un bogat material de razboi% Urmarirea inamicului continua si
di)erse unitati mici care au cautat sasi $aca loc prin munti, peste )ec&ea $rontiera, sunt treptat capturate%+
Nade8dea, cu att mai emotionanta, cu ct toti au constiinta miracolului, a cascat oc&ii tuturor celor de pe
trotuar, iar o$iterii $ac $ront ca unui print% 0ultimea asta nu )rea dect sa despac&eteze baga8ele $acute
pentru re$ugiu, sa puie mine seara drapele tricolore la balcoane si sa se agate de rotile automobilului,
urlndusi $renezia de recunostinta pentru sal)ator%
0asina sa oprit o clipa, o$iterul cu mustata mica, de lnga so$er, a ntrebat ce)a pe sergentul de strada
5ntrebare la care au raspuns laolalta, cu buna)ointa grabnica, cincisase insi, care se gaseau acolo6, dar n
tot timpul generalul a a)ut o absenta preocupata, de medic c&emat, n s$rsit, de $amilia disperata, la
capatiul bolna)ului a carui operatie ncercata de altii na reusit%
A )enit si 'risan, ranit la mna dreapta de o sc&i8a de obuz% Camaradul din rezer)a n care sunt eu a plecat
n $amilie si acum sunt cte)a zile cu 'risan% ntre noi e o prietenie de$initi)a ca )iata si moartea% ;i totusi
ncerc un sentiment ciudat% 0ie imposibil sai pun )reo ntrebare
despre )iata lui de $amilie% l cunosc cum nu la cunoscut nici mama lui
caci numai acolo, n $ata mortii si a cerului nalt, poti cunoaste oamenii
dar nu stiu absolut nimic despre el% ;i nici despre nici un alt camarad al meu% Acum mi dau seama ct de
putin am )orbit eu si camarazii mei de $ront despre )iata noastra anterioara% Parca suntem n +"egiunea
straina+% n $iecare noapte l aud nsa pe 'risan, culcat n patul alb, lungit pe spate ca un mort 5asa cum se
desprind sa doarma soldatii din cauza repaosurilor scurte n marsuri6, urlnd n somn de groaza,
deznada8duit ca un cine: +0ama?%%% mama?%%%+
Peste cte)a zile, n comunicatul o$icial e totusi o $loare de bucurie% Trupele noastre au luat 0untele Rosu,
$acnd prizonieri, capturnd mitraliere si material% ;tiam ca pe acolo sa retras regimentul nostru% i arat lui
'risan banuiala ca nu poate sa $ie straina de Corabu asemenea ispra)a% El surde, cu ndoiala% Peste alte
cte)a zile nsa, un ranit, abia sosit, mi ntareste presupunerea% #orind sa se distinga neaparat, dornic de
naintare, cu ambitie de general napoleonian, si simtind mai ales ca ar putea muri, inutil, capitan, a
comunicat di)iziei ca daca i se da comanda unui batalion, e gata sa cucereasca 0untele Rosu% #upa
oarecare codeala, o$erta a $ost acceptata si capitanul Corabu a izbutit sa dea acea $loare comunicatului
nostru% #ar i sa luat imediat comanda%%%
mprumutata% A doua zi, nsa, muntele a $ost din nou pierdut%%% Acum capitanul Corabu a primit%%% ordin sal
cucereasca iarasi% 0a ntreb, cu gndul prelungit, melancolic, ce ar nsemna pentru armata noastra sa i se
dea acestui o$iter o comanda mai importanta%
Cnd 'risan e mai bine, iesim sa mncam la un birt din oras, unde cunoastem doua doamne tinere $oarte
$rumoase si distinse, care ne arata $oarte mult interes, dar ne cer sa e)itam pe unc&iul lor, un domn batrn
cu nas aprig si mustata mare% "ear certa rau daca lear )edea stnd de )orba cu cine)a% Ne $i>am un
rendez)ous cu ele si plecam repede, caci ni se spune ca la spitalul din 9% a $ost adus Niculae 7am$ir, gra)
ranit% Ne duce cu masina !orgu, barbatul Anisoarei, care e +)oluntar+ la corpul de armata% Printrun ordin al
0inisterului de Razboi gradele in$erioare, daca au a)ere, sunt scutite de $ront% 5"i se cere numai sa puie un
automobil la dispozitia cartierului, iar ei, atasati pe lnga automobil, capata numele de +)oluntari+%6 Pentru
o$iteri nsa acest lucru nu e admis si deci $ormula de ramnere trebuie sa $ie alta, sau altele%
;pitalul tip +Regele Carol !+ e n marginea soselei si are n $ata o gradina de $lori, culti)ata de medicul se$, un
burlac $ilozo$ n $elul lui, departat de oameni carei )indeca pe toti, cu conditia sal lase n pace, n
singuratatea lui din mi8locul cmpului% Niculae 7am$ir e ntrun pat de $ier alb, cu capul banda8at si acoperit cu
patura pna la gt% Nui )ine sa creada parca, )azndune, si, desi trebuie sa aiba $ebra, zmbeste% Nu poate
)orbi, nici nu poate nca $uma tigarile pe care leam adus, iar cele
doua sticle de )in n$undate )or ramne multa )reme nedestupate, dar si plimba pri)irea dupa gesturile
noastre si surde cu oc&ii, cinstit si s$ios ca un cine al pamntului%
Esti ranit rau la cap, 7am$ire/
Clatina din cap negnd si pe urma ridica usor cu)ertura si ne arata picioarele banda8ate ca niste copii
n$asati% Unul e retezat de sub genunc&i, celalalt de la 8umatatea coapsei% 7mbeste cald%
Cred ca am de)enit palid ca un mort si ma clatin% 'risan a ncremenit si el% Niculae 7am$ir, cu patura
ridicata, surde mereu, absent si bun, ca o icoana care nu stie ct a $ost de slutita de sulite%
Na)eam ce mai spune%%% Tacem asa ndelung si pe urma plecam, sub prete>t ca nu trebuie sal obosim%
Pe drum 'risan ma ntreaba cu gnd inspirat:
Te mai gndesti la re)olutie/
Nu, ca staretul 7ossima al lui #ostoie)s-i, ma nc&in, si eu, n $ata +nenorocirii care )a )eni+%
*
Plecarea mea la 4ucuresti este ine)itabila% Parca se apropie un e>amen dezagreabil% Am scris ne)estei
mele ca smbata seara sosesc% Trenul nu sa oprit la peron, ci n cmp, pe o linie de gara8A gaura e n
ntuneric de $rica zepelinurilor%%% !ar cnd )in pe Calea *ictoriei goala, $elinarele dau o lumina albastruie
as$altului pustiu, de par acoperite cu zabranic de doliu, iar casele de piatra cenusie% Nicaieri lumini aprinse%
!mpresia de ca)ou imens e coplesitoare%
0a asteptat cu o serie de demonstratii care altadata mar $i nnebunit de emotie si placere% Casa e toata
luminata 5cu storurile captusite bine, $ireste, ca sa nu se )ada a$ara6 ca pentru sarbatoarea de Pasti, masa
e alba, sclipitoare de cristaluri si $lori, )inul rar% E o intentie de supeu n doi, ca ntro +camera separata+ de
restaurant de petreceri% mi e imposibil sa nu $ac socoteala ca as putea a)ea toate acestea numai cu zece
monede de aur si nca $ara obligatia de a surde%
0a saruta cu e>ces, nu )rea sa ma lase sa ma dezbrac, mi scoate ea nsasi mantaua%%%
;imt ca un singur lucru mar $i ispitit aci%%% si poate miar $i iluminat indi$erenta% Patul mare alb, camera de baie
cu ma8olica alba si oglinzile aburitoare% ;a am asta, murdar si patruns de $rig, dupa un mars ca acel de la
4arcut, ar $i n mine o dospire de recunostinta si )oie buna, care s ar re)arsa poate si asupra acestei $emei%
#ar la spital $aceam baie n $iecare zi, iar ru$aria de pe mine e curata%
0ama 5nu spunea niciodata: mama, pur si simplu6 nu mia spus nimic ca esti ranit 5e gra)/ a&%%%
#umnezeule?6% *ezi, asta nu nteleg, $rate, sa $ie suparata pe mine, dar c&iar daca nu )orbim%%% putea sami
trimita )orba prin cine)a%%% Tea durut rau/%%% 0a ntreb, $ara sami pot retine
sursul dinauntru, ironic: +Ar $i murit de durere $emeia asta, daca as $i $ost ucis/+
Parca nu stie ce poteci de moarte am n su$let, si tacerea mea o $ace sa )orbeasca ncontinuu, ca un orator
care nu mai poate nc&eia, si se a)nta inutil, dupa asociatia ntmplatoare a $razelor% mi taie, cu prea
multe gesturi, $riptura n $ar$urie% ;i cum se cunoaste ca a mbatrnit% Nu simte ca, asa, destul de trupesa
cum a de)enit, nu mai prind anumite gratii% #ealt$el, tot armamentul ei cuceritor e parca demodat si
ne$olositor, ca acele transee puerile din muntii granitei%
E)it ct mai mult dormitorul, desi albul de olanda al cearsa$urilor tot ma c&eama% ' clipa, caldura trupului ei
molatic lnga al meu mi toropeste trupul si mi acti)eaza gndurile, dar pe o masa 8oasa e o $otogra$ie
mare, a mea% A puso acum, sau e de mult acolo/ ridicula, condamnata in$am sa asiste la $ramntarea
trupurilor lor, cnd eu eram la Co&alm/%%%
;i totusi mi trece prin minte, ca un nour de ntrebare%%% #ar daca nu e ade)arat ca ma nsala/ daca din
nou am acceptat o serie gresita de asociatii/
#aca e o simpla coincidenta, ca, de pilda, atunci cnd am ntlnit pe colonel, ca attea n )iata/
#ar nu, sunt obosit si mie indi$erent c&iar daca e ne)ino)ata% Cum sunt culcat pe spate, cum sunt
$ara c&e$, ea are inspiratia
ne$ericita sa $aca singura demersurile mbratisarii%%% Prin camasuta $ina, asa cum sta n genunc&i, aplecata
deasupra mea, snii i atrna ca doua pungi si pntecul a nceput parca sa se ngroase% C&iar dupa ce mam
nsurat, prietenii ma mbiau la petreceri cu cocote, dar si cnd izbuteau sa ma con)inga, si orict erau de
$rumoase, a)eam impresia ca ma culc cu manec&ine de crpa, $ara acea caldura tainica animala, care,
cnd ti e scumpa, te nduioseaza si te deznada8duieste n nebunia unei totale mbratisari% Ne)asta mea e
alba si cu preziceri de grasime, iar eu as )rea n clipa asta sa simt pe pieptul meu genunc&i mici ca merele
si sa descopar colturi noi ntrun trup de tigancusa subtire si cu musc&i ner)osi% As puteao a)ea cu alte zece
monede de aur si $ara obositoare obligatii de a minti tandru%
*
A doua zi a $ost na)ala de cunoscuti%%% (raze goale de continut, stupiditati $ara legaturi de rudenie
cu realitatea%
n corespondenta am dat si peste o scrisoare anonima%%%
+#omnule, pe cnd dta lupti pentru patrie 5/6 ne)asta dE
tale te nsala ca o tr$a cu un indi)id 9rigoriade, care e la
cenzura, )ezi bine%
i poti gasi oricnd ntre 32 n strada Rozelor opt bis, unde
merge la el% Caci poate ca acum no a)ea nerusinarea sal
aduca tot la dta acasa%+ Ce nas $i dat alta data pentru ca sa am certitudinea ca ma
nsala% Cum asteptam la pnda, cu $runtea arsa si pumnii crispati?
Acum, cnd )ine, i arat scrisoarea zmbind% Un moment de)ine palida, ma e>amineaza alarmata si
banuitoare, nsa cnd ma )ede linistit, socoate ca nu cred%
E o murdarie%%% ;tii ca toti ne in)idiaza% A&, lumea asta rea%%% Uite ce calomnii mai nascoceste% #aca ar $i sa
te iei dupa toti%%% Po$tim, sa $ii $ost tu mai banuitor acum%%% A&, mie o sila de oameni%%% Nu mai poti iesi%%%
(ireste, am $ost de cte)a ori n oras, nu singura: cu Anisoara, cu !orgu, si a )enit cu noi si 9rigoriade% Am
$ost la teatru si pe urma la restaurant% A&, si dintratta%%%
*orbeste mult, platitudini ncalecate, asociate la ntmplare, si zmbetul meu bine)oitor o ncura8eaza%%%
Asculta, $ata draga, ceai zice tu daca neam desparti/
Parca ia despicat cine)a teasta n doua% Alta a)alansa de ntrebari gemute, de protestari scncite%
0a gndesc &alucinat ca as $i putut ucide pentru $emeia asta%%% ca as $i $ost nc&is din cauza ei, pentru
crima:
+*ezi, aia blonda de colo%%%/ nu%%% ailalta mai grasa putin, de la masa cu cei doi domni si doua doamne%%%
Ei/
E ne)asta lui 9&eorg&idiu%%% Nuti mai aduci aminte%%%/
A%%% pentru asta/ Cea gasit la ea, draga/ sa ucida pentru ea%%% nu mai putea gasi alta la $el/+ A doua zi mam
mutat la &otel pentru saptamna pe care a)eam so mai petrec n permisie% !am daruit ne)estimi nca o suma
ca aceea ceruta de ea la Cmpulung si mam interesat sa )ad cu ce $ormalitate i pot darui casele de la
Constanta% !am scris cai las absolut tot ce e n casa, de la obiecte de pret la carti%%% de la lucruri personale, la
amintiri% Adica tot trecutul%