Sunteți pe pagina 1din 25

Dreptul la viata

Majoritatea oamenilor nu tiu ce se ntmpl n timpul unui avort. Nici


femeile care au avortat nu tiu c de fapt au omort un copil. Ele "au
auzit" c de fapt pn n luna a treia este doar un ghem de celule i nu
un om adevrat. Nimic mai fals! ia!a ncepe n momentul concep!iei.
Mamelor! "up # sptmni cnd se efectuez avortul$ copilul are deja
toate organele formate. %im!urile sunt prezente& ei simt durerea i
avortul devine un mcel. 'e (ate inima dar apoi se oprete cnd va fi
rupt n (uc!i prin chiuretaj sau prin aspira!ie.
Nu v lsa!i nelate! )vortul nu este solu!ia! *nfoma!i+v serios asupra
tuturor consecin!elor avortului i sftui!i+v cu femei care au mai fcut
avort. Nu v lsa!i copleite de situa!ie indiferent care ar fi aceasta.
"ac "umnezeu a pus sufletul n copilul din pntecele vostru$ El v
poate scoate din valurile mrii$ orict de mare ar fi furtuna. ,re(uie
doar s i cere!i ajutorul$ iar aceasta nu v cost nimic.
Un cercetator britanic a reusit sa obtina, cu
ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete,
imaginea inedita a unui fetus de 12 saptamani
"mergand" prin uterul matern.
Imaginile realizate prin noua tehnica arata, de
asemenea, festusi care par sa caste si sa se frece
la ochi.
Autorul imaginilor, profesorul Stuart Campbell
de la Create ealth Clinic din !ondra, este cel
care a facut mai demult primele "fotografii" ale
unor bebelusi inca nenascuti care... surad.
"aca ultrasuneltele con#entionale pot produce
imagini bidimensionale ale fatului intre
saptamanile 12 si 2$ de dez#oltare, tehnica
folosita de profesorul Campbell ofera imagini
tridimensionale si inregistreaza miscarile fatului
in timp real.
Copilul zambind in pantece
Studiul arata ca%
de la 12 saptamani bebelusul nenascut se intinde, da din picioare si face
pasi prin uter, nefiind inca simtit de mama in aceasta faza&
de la 1' saptamani isi poate deschide ochii, desi majoritatea medicilor
considera ca pleoapele sunt lipite pana la 2( de saptamani&
de la 2( de saptamani poate realiza o gama larga de gesturi si
manifestari specifice copilului ) sa se scarpine, sa zambeasca, sa planga,
sa sughita si sa)si suga degetele.
*rofesorul Campbell a sublinait ca este pentru prima data cand se demonstreaza ca
fatul are un comple+ din faze foarte timpurii de dez#oltare. Astfel, pana nu demult
se credea ca bebelusul incepe sa zambeasca abia la sase saptamani dupa nastere.
Imaginile realizate de Campbell au fost adunate intr)un album de imagini intitulat
,atch -e .ro/ 0"Uite cum cresc"1, iar pentru mamicile interesate o sesiune de
ultrasunete de o ora cu folosirea noii tehnici costa 223 de lire sterline.
ATENTIE! Aceste fotografii au fost facute cu aparatura speciala! Nu va
asteptati ca investigatiile cu ultrasunete folosite in mod curent in clinicile de
ginecologie sa arate fatul dumneavoastra la o asemenea claritate si detaliu
fotografic. Imaginile acestea au numai menirea de a da o relatare fidela a
realitatii vietii intrauterine.
Dupa o gestatie de 8
saptamani, acest fetus
este capabil sa ...
Dupa o gestatie de
10 septamani, acest
fetus poate sa-si
mis ...
Dupa o gestatie de 22
de saptamani,
bebelusii sunt
capabili ...
Acest fetus arata
acelasi comportament
cu cel de dupa
naster ...
Creierul acestui
bebelus s-a dezvoltat
suficient de mult
pen ...
De la aproximativ 2
de saptamani de
sarcina cand retina
est ...
C!iar daca apucarea
cu mainile incepe de
timpuriu, ea devine ...
C!iar daca bebelusii
nu zambesc inainte
de -" saptamani
dup ...
#etusii de 11
saptamani au fost
vazuti cu degetele in
gura. ...
$ebelusii produc o
miscare
asemanatoare
cascatului c!iar de ...
AVORTUL sau PRUNCUCIDEREA i urmrile lui :
I.) Ce spun profesori renumii despre avort :
Dr. V. uca % 4 se 5n6elege prin a#ort 5ntreruperea intempesti#7 a sarcinii,
spontan7 sau pro#ocat7, 5nainte ca produsul de concep6ie s7 se poat7 adapta
condi6iilor de #ia67 e+trauterin7, pentru supra#ie6uirea sa. !imita inferioar7
5ns7 a #8rstei sarcinii corespunz7toare #iabilit76ii fetale este imprecis7. 9l
continu7 % : ;u e+ist7 discu6ie asupra momentului acestui 5ntreruperi % la
5nceputul sarcinii sau 5n stadiile mai a#ansate. <n#iolabilitatea embrionului
uman este un principiu etern al tuturor 67rilor a#ansate 4 01 1.
<n ap7rarea acestui principiu, la 5nceputul secolului nostru, profesorul
!renant, ini6iatorul endocrinologiei se+uale, spunea % :9mbrionul se formeaz7
, dac7 nu chiar se animeaz7=, din momentul 5n care doi nuclei, mascul >i
femel, se unesc pentru a)i da na>tere. "in acest moment orice practic7 nu mai
este anticoncep6ional7 >i postconcep6ional7 % orice profila+ie de#ine atunci un
mic asasinat moti#at de micimea #ictimei, simpl7 celul7 la 5nceput, o mas7
celular7 microscopic7 ulterior :. 9l continu7 % 4 Acest asasinat este cu at8t
mai gra# cu c8t este premeditat >i #ictima luat7 prin surprinder, mai odios
dec8t un altul pentru c7 #ictima este lo#it7 5n 5ntuneric >i pentru c7 ea nu poate
scoate nici chiar un strig7t, un pl8nset, pentru a)>i ap7ra dreptul s7u la
e+isten67, de a implora mil7 de la mama care 5l omoar7? : 021.
!rofesorul Doleris spunea % : "e la practica anticoncep6ional7 la suprimarea
unei sarcini incipiente este o pant7 fatal7 , irezistibil7 : iar "ina "inovici
arat7 c7 4 o propagand7 anticoncep6uional7, prin repercusiune este o
propagand7 criminal7 5n fa#oarea a#ortului, atunci c8nd dau gre> mijloacele
5ntrebuin6ate pentru 5mpiedicarea impregn7rii. :
<n fine, spune "r. @. !uca, 5ntreruperile de sarcin7 >i consecin6ele lor nu sunt
acte sau accidente indi#iduale ci, 5n afara faptului c7 afecteaz7 doi indi#izi
0 mam7)f7t1, ele se repercuteaz7 >i asupra familiei. *ractica anticoncep6ional7
>i a#ortul au depopulat >i au 5mb7tr8nit comune, regiuni, 67ri. 9ste un al treilea
aspect al crimei 5ntreruperii sarcinii % crima 5mpotri#a societ76ii, a umanit76ii.
0A1 :
Definiia dat# de $"% & $rgani'aia "ondial# a %#n#t#ii1 este limitat7 la
terminarea sarcinii 5nainte de 22 s7pt7m8ni de gesta6ie, calculat7 5n func6ie de
data primei zile a ultimei menstrua6ii >i e+pulzarea unui f7t nou)n7scut care
c8nt7re>te mai pu6in de 3$$ grame .<n Bom8nia, aceast7 defini6ie se
concretizeaz7 prin terminarea sarcinii 5nainte de 2' de s7pt7m8ni de gesta6ie,
dup7 data primei zile a ultimei menstrua6ii normale >i e+pulzarea unui f7t nou)
n7scut care c8nt7re>te mai pu6in de 1$$$ de grame 0C1.
I.) Ce spun profesori renumii despre avort :
Dr. V. uca % 4 se 5n6elege prin a#ort 5ntreruperea intempesti#7 a sarcinii,
spontan7 sau pro#ocat7, 5nainte ca produsul de concep6ie s7 se poat7 adapta
condi6iilor de #ia67 e+trauterin7, pentru supra#ie6uirea sa. !imita inferioar7
5ns7 a #8rstei sarcinii corespunz7toare #iabilit76ii fetale este imprecis7. 9l
continu7 % : ;u e+ist7 discu6ie asupra momentului acestui 5ntreruperi % la
5nceputul sarcinii sau 5n stadiile mai a#ansate. <n#iolabilitatea embrionului
uman este un principiu etern al tuturor 67rilor a#ansate 4 01 1.
<n ap7rarea acestui principiu, la 5nceputul secolului nostru, profesorul
!renant, ini6iatorul endocrinologiei se+uale, spunea % :9mbrionul se formeaz7
, dac7 nu chiar se animeaz7=, din momentul 5n care doi nuclei, mascul >i
femel, se unesc pentru a)i da na>tere. "in acest moment orice practic7 nu mai
este anticoncep6ional7 >i postconcep6ional7 % orice profila+ie de#ine atunci un
mic asasinat moti#at de micimea #ictimei, simpl7 celul7 la 5nceput, o mas7
celular7 microscopic7 ulterior :. 9l continu7 % 4 Acest asasinat este cu at8t
mai gra# cu c8t este premeditat >i #ictima luat7 prin surprinder, mai odios
dec8t un altul pentru c7 #ictima este lo#it7 5n 5ntuneric >i pentru c7 ea nu poate
scoate nici chiar un strig7t, un pl8nset, pentru a)>i ap7ra dreptul s7u la
e+isten67, de a implora mil7 de la mama care 5l omoar7? : 021.
!rofesorul Doleris spunea % : "e la practica anticoncep6ional7 la suprimarea
unei sarcini incipiente este o pant7 fatal7 , irezistibil7 : iar "ina "inovici
arat7 c7 4 o propagand7 anticoncep6uional7, prin repercusiune este o
propagand7 criminal7 5n fa#oarea a#ortului, atunci c8nd dau gre> mijloacele
5ntrebuin6ate pentru 5mpiedicarea impregn7rii. :
<n fine, spune "r. @. !uca, 5ntreruperile de sarcin7 >i consecin6ele lor nu sunt
acte sau accidente indi#iduale ci, 5n afara faptului c7 afecteaz7 doi indi#izi
0 mam7)f7t1, ele se repercuteaz7 >i asupra familiei. *ractica anticoncep6ional7
>i a#ortul au depopulat >i au 5mb7tr8nit comune, regiuni, 67ri. 9ste un al treilea
aspect al crimei 5ntreruperii sarcinii % crima 5mpotri#a societ76ii, a umanit76ii.
0A1 :
Definiia dat# de $"% & $rgani'aia "ondial# a %#n#t#ii1 este limitat7 la
terminarea sarcinii 5nainte de 22 s7pt7m8ni de gesta6ie, calculat7 5n func6ie de
data primei zile a ultimei menstrua6ii >i e+pulzarea unui f7t nou)n7scut care
c8nt7re>te mai pu6in de 3$$ grame .<n Bom8nia, aceast7 defini6ie se
concretizeaz7 prin terminarea sarcinii 5nainte de 2' de s7pt7m8ni de gesta6ie,
dup7 data primei zile a ultimei menstrua6ii normale >i e+pulzarea unui f7t nou)
n7scut care c8nt7re>te mai pu6in de 1$$$ de grame 0C1.

II.) Istoric.
Din antic(itate la epoca modern# 031 %
) un principiu general a str7b7tut toate timpurile % a#ortul a fost considerat ,
moral >i juridic o crim7 &
) societ76ile primiti#e nu cuno>teau a#ortul &
) *rimul te+t penal pri#ind a#ortul se g7se>te 5n legile asiriene cu pri#in67 la
femeia care a#orteaz7 #oluntar%D se #a trage 5n 6eap7 >i nu se #a 5ngropa
femeia? : &
) In India antic7 , legile lui -anu asimilau a#ortul cu omuciderea &
) In .recia, cu toate c7 pu6ini autori #orbeau de a#ortul pro#ocat, el pare c7
era totu>i foarte frec#ent . 9ste interesant7 , dac7 nu chiar uimitoarea teoria
lui Aristotel care nu considera a#ortul ca o crim7 dec8t dup7 ce f7tul a
primit 4 suflul #ie6ii 4 . Er, aceast7 perioad7 era fi+at7 de la a 1C)a la a 2C)
a zi de la concep6ie. 4 Cum s7 nu fim intriga6i de stabilirea acestei
perioade, spune "r. @. !uca, c8nd ast7zi 5n e+perimentele pe embrioni
umani pentru fertilizarea in vitro limita superioar7 este stabilit7 a 1C)a zi,
dat7 embriologic7 a apari6iei sistemului ner#os F :
) )ipocrat 5n celebrul s7u jur7m8nt care a constiuit regula de conduit7
medical7 de)a lungul secolelor , interzisese practica a#orturilor%D eu nu #oi
da nim7nui otra#7 dac7 mi se cere, nici nu #oi a#ea ini6iati#a unuei astfel
de sugestii & la fel eu nu #oi da nici unei femei un pesar aborti# : &
) !a Boma a#ortul era practicat clandestin 5n special de 4 matroane :, moa>e
empirice. !egile pedepseau se#er pro#ocarea de a#ort. ;umero>i 5mp7ra6i
au luptat 5mpotri#a 4 crimei e+traordinare : . E lege a 5mp7ratului
@alentinian aplic7 pedeapsa cu moartea iar Gustinian, pe l8ng7 pedepsele
pre#azute de legile anterioare , permite repudierea so6iei de c7tre so6 &
) Cu apari6ia cre*tinismului , concep6ia de crim7 se impune >i represiunea
se intensific7 % a#ortul este asimilat cu omuciderea >i pedeapsa pre#7zut7
nu poate fi dec8t aceea a asasinilor &
+n epoca modern %
) nainte de revoluia din decembrie 1989, a#ortul pro#ocat era era pedepsit
5n Bom8nia cu 5nchisoarea conform Codului penal 0 (1. <n alte 67ri unde nu
era permis a#ortul, se aplicau diferite pedepse dar >i cu o serie de
circumstan6e atenuante care rezult7 din condi6iile sociale, de interpretare,
de conjunctur7. "ar, ca o situa6ie general7, spune "r. @. !uca, 4 toate
or8nduirile, statele >i religiile condamn7 a#ortul ca o crim7 & chiar dac7
a#ortul se admite 5n unele 67ri , principiul medical al epocii noastre este
5nscris 5n Gur7m8ntul de la .ene#a din 1HC' % @oi a#ea respectul absolut al
#ie6ii umane, chiar din momentul concep6iunii F : 0 21&
) <n data de 2( decembrie 1H'H, dup revoluie, s)a legalizat a#ortul >i 5n
Bom8nia.

III. !revalen# :
n lume, anual se fac 5ntre ! i ""#!!!#!!! a$or%uri pro$oca%e, coresponz8nd
la o rat7 a a#orturilor de 70 la 1000 femei la #8rsta fertil7 >i la o propor6ie de 300
avorturi la 1000 sarcini cunoscute, f7c8nd a#ortul unul din cele mai r7sp8ndite
mijloace de control al fertilit76ii utilizate ast7zi 0 '1.
C omen%ariile noas%re :
Dr. Todea,-ross C(rista :
A#ortul chirurgical este o opera6ie, dar nu este una obi>nuit7, pe Ic8mp
deschisD ci este o opera6ie oarb, bazat7 pe o tehnic7 special7. Jocmai din acest
moti#, anume c7 medicul nu #ede >i nu poate urm7ri cu ochii ceea ce efectueaz7 cu
m8na, se pot 5nt8mpla incidente, adic7 e+ist7 pericolul perfor7rii uterului cu aparatura
folosit7, sau pot r7m8ne resturi, at8t placentare c8t >i ale produsului de concep6ie, 5n
uter, care pro#oac7 nu rareori infec6ii uterine >i duc apoi la cicatrici >i sterilitate 0adic7
imposibilitatea de a mai men6ine o #iitoare sarcin71. "ar cel mai mare pericol este
moartea mamei, datorat7 unei rupturi uterine, urmat7 de o hemoragie masi#7, care
duce la >oc hemoragic >i deces sau a unei infec6ii gra#e K septicemie) care de
asmenea este frec#ent o cauz7 de deces.
"e ce nu mai auzim #oci de medici care s7 combat7 a#ortul cu at8ta
#ehemen67 cum au f7cut)o cei aminti6i mai sus L
Ce ne)a adus a>a zisa 4 epoc7 modern7 L :
;u c7 am dori o 5ntoarcere 5n timp a persecu6iilor comuniste. ;icidecum. "ar
o alt7 orientare spre #ia67 nu s)a putut g7si 5ntr)o sf8nt7 zi de Cr7ciun L Inspira6ia celor
care au dat aceast7 lege a fost o orientare spre moarte >i nu moartea oricui ci a
copiilor no>tri, al neamului nostru de fapt.
9 ade#7rat c7 nici o lege nu poate 5mpiedica o femeie s7)>i nasc7 sau s7)>i
omoare copilul dar o 5ncercare de schimbare a mentalit76ii trebuia >i trebuie s7 e+iste,
o schimbare 5n conceptul nostru despre o #ia67 uman7, nen7scut7, dar care e+ist7 >i pe
care nu o mai poate contesta nimeni lu8nd 5n considerare ultimele cuceriri ale >tiin6ei
5n domeniu 0ecografiile, teste genetice, etc.1. Aceast7 schimbare a conceptului despre
#ia67, 5n spe67 a copilului nen7scut, se impune a fi necesar7 5n r8ndul tinerelor
0 ele#elor >i studentelor1, dar >i al familiei, medicilor, asistentelor medicale,
farmaci>tilor, profesorilor >i mai ales al celor care sunt la conducerea 67rii >i sunt 5n
m7sur7 s7 schimbe o lege. <n numele acestei legi crimele continu7 s7 fie perfect
MlegaleD iar jur7m8ntul lui ipocrat a fost uitat cu des7#8r>ire. 9ste pentru prima dat7
5n lumea medical7 c8nd rela6ia medic)pacient nu are o finalitate normal7,
taumaturgic7, de #indecare a pacientului ci este o rela6ie in#ersat7 c8nd cei doi
pacien6i)mama >i copilul) se prezint7 s7n7to>i la medic iar finalitatea este una
patologic7, unul din pacien6i K mama ) se 5ntoarce bolna#7 acas7 iar cel de)al doilea
pacient ) copilul K moare F
. Clasificare
A.1 Dup %e&nica 'olosi%:
..) Avortul c(irurgical :
A#ortul chirurgical este efectuat prin te(nici c(irurgicale :
a.)Aspira6ia menstrual7 &
/.)@acuum)aspira6ia &
c.) "ilatarea >i chiuretajul&
d.)"ilatarea >i e#acuarea &
e.)!aparatomia 0 histrotomie N opera6ie cezarian71.
a.1 Aspiraia menstrual# & endometrial# 0 miniavort):
9ste o #ariant7 de #acuum)aspira6ie >i reprezint7 o metod7 chirurgical7
ap5nceputul anilor 1H2$ 0 ?1.*rocedeul se practic7 5n primele 2 sptmni de
amenoree >i 5n general decurge f7r7 anestezie 0?1. *entru c7 procedeul are
loc 5nainte ca testul de sarcin7 s7 fie poziti#, un num7r mare de aspira6ii
menstruale s)au f7cut la paciente care nu erau gra#ide 0111.
b.1 Vacuum,aspiraia :
Acest chiuretaj a fost descris pentru prima dat7 de Simpson din
9dinburgh 5n 1'($, dar timp de un secol dup7 aceea principala tehnic7
a fost dilatarea >i chiuretajul prin raclare, p8n7 5n 1H($ c8nd a fost
popularizat7 #acuum)aspira6ia.0121.
Vacuum aspiraia este procedeul chirurgical preferat pentru
sarcini de 6-1 sptmni prin intermediul c7ruia con6inutul ca#it76ii
uterine este e#acuat printr) o canul7 special7 folosind presiunea
negati#7 produs7 de o pomp7 electric7 sau de o surs7 manual7 de
#acuum. Canula este moale, fle+ibil7, nu atinge pere6ii uterului >i, din
aceast7 cauz7, #acuum aspira6ia este mai pu6in traumatic7. *entru
aspirare se folose>te presiunea negati#7 produs7 de o sering7 special7
>i canule fle+ibile de plastic de diferite dimensiun, 5n func6ie de
termenul de sarcin7. Se dilat7 colul uterin, se introduce 5n uter canula
pentru aspira6ie >i cu ajutorul seringii se aspir7 6esuturile de concep6ie.
Se 5nl7tur7 instrumentele din uter >i #agin, se e+ameneaz7 6esuturile
e+trase pentru a se asigura c7 sarcina a fost 5ntrerupt7.
c.1 Dilatarea *i c(iureta1ul :
!ilatarea "i c#iureta$ul % !&', procedeu folosit 5nainte de introducerea
#acuum)aspira6iei, se asoceaz7 cu un risc crescut d e complicaii(
Se efectueaz7 sub anestezie, se dilat7 colul uterin >i se e#acueaz7 prin raclaj
produsul de concep6ie 5n afara ca#it76ii con6in7toare 0 chiuret7 ascu6it71 0 1A1.
d.1 Dilatarea *i evacuarea &
"up7 16 sptmni de gesta6ie se practic7 dilatarea >i e#acuarea % )n cadrul
avortului terapeutic'(Jehnica const7 5n dilatarea larg7 a orificiului cer#ical,
urmat7 de distrucia mecanic# >i e#acuarea p7r6uilor fetale. "up7 eliminarea
complet7 a f7tului se folose>te o #acuum K chiuret7 cu lumen larg pentru
5ndep7rtarea placentei >i a resturilor r7mase. *iscurile de per+oraie uterin
sunt crescute din cau,a +tului mare "i a pereilor uterini mai subiri.Aceste
a#orturi de #8rst7 mai mare sunt nepl7cute pentru medici >i personalul mediu
>i periculoase pentru femeia care sufer7 procedeul 01C 1.
e.1 aparatomia:
isterotomia 0 incizia uterului1 sau histerectomia abdominal7 0 deschiderea
uterului prin oper6ie1, se prefer7 uneori at7t a#ortului prin dilatare >i chiuretaj,
c8t >i celui indus medical 0?1. Acestea de#in uneori necesare din cauza unei
induc6ii medicale e>uate 5n al doilea trimestru de sarcin7. Jehnicile folosite
sunt similare cu cu cele de la na>terea prin opera6ie cezarian7, cu e+cep6ia
inciziilor abdominal7 >i uterin7, care sunt mai mici 0 131.
2.) Avortul medicamentos :
Def: A#ortul medicamentos este un a#ort #oluntar efectuat prin administrarea
unor regimuri de medicamente pe diferite c7i % oral, parenteral, intrava-inal,
intracervical % )n colul uterin' % 16'(
Istoric3 .olosirea prosta-landinelor 0 *.92 >i *.O2alfa1, la 5nceputul anilor
1H2$ au fost descurajatoare, folosindu)se pe cale endo#enoas7 sai intra#aginal,
efectele secundare 0 gastro)intestinale1 fiind mari . Atunci s)a recurs la
folosirea lor intrauterin# pentru a reduce efectele secundare, 5ns7 utilizarea
clinic7 a acestei metode a r7mas redus7. .olosirea antipro-estativelor , adic7
antagoni>ti ai progesteronului nu a fost o reu>it7 din cauza efectelor secundare
androgenice >i a eficien6ei lor reduse. Antiprogestati#e mai eficiente s)au au
fost realizate la sf8r>itul anilor 2$, prin descoperirea unor produ>i sintetici
0 11)beta substituien6i de steroizi1. "ifepristone & 45 6781 , descoperit 5n
aprilie 1H'$, a fost antagonistul de progesteron at8t de mult a>teptat de c7tre
clinicienii interesa6i 5n controlul fertilit76ii 0121.
!revalen# : A#ortul medicamentos este utilizat 5n 9uropa din .979 >i
apro+imati# 2::.::: de femei aul ales aceast7 metod7 5n locul chiuretajului.
"ifepristone este utilizat de rutin7 5n .8 #ri europene , primele fiind Oran6a,
-area Pritanie >i Suedia, apoi au urmat China, Israel, Africa de Sud, Junnisia
>i recent SUA.
+n 4om;nia < regimul mifepristonN mifepristol a fost folosit pentru prima oar7
5n J8rgu ure> pe 13$ paciente, 5n cadrul unui studiu E-S.0 1'1.
Clasificare :
a.1 dup# v;rsta gedstaional#:
Q H s7pt7m8ni de sarcin7 &
H)1C s7pt7m8ni de sarcin7 &
R 1C s7pt7m8ni de sarcin7.
b.1 dup# su/stanele utili'ate :
) solu6ie salin7 hiperton7,
) uree,
) ri#anol.
) prostaglandine,
) antiprogestati#e,
) combina6ii.
c.1 dup# modul de administrare %
) sistemic7 0 intra#enos1 &
) local7 0 intra#aginal, intracer#ical, intraamniotic, e+traamniotic10 1H1.
Tipuri de su/stane folosite la ora actual# :
..) !rostaglandine % *.92, *.92 alfa >i *.O2 alfa.
-ecanismul de ac6iune const7 5n %
stimularea mu"c#ilor uterini, pro#oc8nd contrac6iile acestuia indiferent de
#8rsta gesta6ional7,
pro#oac7 o maturare a colului uterin % dilatare1, asem7n7toare cu cea din
timpul a#ortului spontan0 2$1.
2.) Antiprogestative % BU C'( .
-ecanismul de ac6iune al antiprogestati#elor const7 5n %
inhib7 biosinteza progesteronului care este esen6ial pentru func6ia reproducti#7
normal7 0 progesteronul joac7 un rol important 5n o#ula6ie, faciliteaz7
transportul oului fertilizat prin trompa uterin7 >i preg7te>te mucoasa uterin7,
adic7 endometrul, pentru a se putea implanta >i hr7ni produsul de concep6ie. <n
timpul sarcinii, progesteronul p7streaz7 uterul 5ntr)o stare de pasi#itate
0 necontractil1 care este esene6ial7 pentru dez#oltarea normal7 a f7tului1.
/rivaiunea de pro-esteron previne ast+el implantaia( *0 86 trans+orm
uterul inactiv )ntr-unul activ prin declan"area contraciilor uterine )ntr-un
interval de timp de 2 pn la 36 de ore( !e asemenea cre"te sensibilitatea la
e+ectul prosta-landinelor % descrise mai sus' apro1imativ de 2 ori(% 21'(

=.) Inhibitorii biosintezei hormonilor steroizi % cei mai bine cunoscu6i inhibitori
de hormoni steroizi sunt inhibitorii de A beta S", incluz8nd a,astene,
trilostane "i epistane( "eoarece A beta S" se afl7 >i 5n suprarenal7, inhibarea
ei afecteaz7 >i sinteza cortizolilor.
3pistone a fost sintetizat de companaia farmaceutic7 Sterling)/inthrop din
Anglia.
6.) Inhibitorii receptorilor de progesteron % mi+epriston % *0 86', lilopristone%
45 9873' "i onapristone % 45 98(299'( 6i+epristonul este un 11)beta
substituent >i d.p.d.#. chimic poate fi considerat un deri#at de 1H
nortestosteron care blocheaz7 ac6iunea progesteronului la ni#el celular, prin
legarea de receptorul de progesteron. -ifepristonul posed7 am8ndou7
acti#it76i % anti-lucocorticoid 0 adic7 antisteroidian71 >i antipro-estional
adica abortiva%Comentarii : Dr. Todea,-ross C(rista:
<n realitate ar trebui s7 e+iste >i punctul >.) la aceast7 clasificare 5n care s7 fie
inclus A@EBJU! EB-E;A! pro#ocat de a>a zisele metode contraceptive
#ormonale , hormonii folosi6i fiind estrogenul >i progesteronul. Ace>tia sunt doi
hormoni feminini care administra6i unei femei sSnStoase, produc modificSri 5nsemnate
la ni#elul organelor genitale >i a 5ntregului organism, gener8nd un 5ntreg lan6 de
reac6ii secundare care pro#oacS 5n timp boli cronice gra#e, dar cel mai gra# efect al
lor este a$or%ul &ormonal ( 9fectul lor contracepti# este minor 5n compara6ie cu
efectul lor aborti# >i al efectelor secundare asupra 5ntregului organism & ve'i cursul
cu metode contraceptive *i a/ortive).
?.) Dup mecanismul de producere :
.) Avortul @ la cerere A & provocat0 voluntar0legal) %

7vortul voluntar sau electiv este 5ntreruperea sarcinii la cererea femeii, dar nu
pentru moti#e de afectare a mamei sau de suferin67 fetal7. Acesta se poate
efectua conform legisla6iei 5n cazul sarcinilor su/ .2 s#pt#m;ni , adic7 5n
trim.I 0 1$1. Acesta este legal >i se efectueaz7 doar 5n clinici >i cabinete de
ginecologie, 5n condi6ii de asepsie.
2) Avortul terapeutic 0 medical %
7vortul terapeutic sau medical este 5ntreruperea sarcinii din moti#e medicale)
materne sau fetale) indiferent de #8rsta gesta6ional7.
A#8nd 5n #edere c7 5n primul trim. de sarcin7 0 adic7 5n primele A luni 1 a#ortul
este legal, r7m8ne de moti#at a#ortul din trim. II >i III de sarcin7.
Cauzele ma%erne i 'e%ale care au dus la a#ort terapeutic 5n trim.II de sarcin7,
dup7 un studiu realizat la Clinica de .inecologie I din Cluj, sunt urm7toarele
0 231 %
..) )a%erne :*+, ca-uri ./*0/123 :
afec6iuni cardiace AH
cazuri
boli infec6ioase 0 rubeol71 22
cazuri
tuberculoza pulmonar7 1C
cazuri
sifilis 1A
cazuri
endocrinopatii 0 boli hormonale1 11
cazuri
boli neurologice (
cazuri
boli psihice (
cazuri
boli renale C
cazuri
tratamente sau in#estiga6ii cu poten6ial teratogen, adic7 malgformati# C
cazuri
alte boli 2
cazuri
2.) 4e%ale : ** ca-uri . 50 !23
anencefalie 2
cazuri&
hidrocefalie A
cazuri&
polimalforma6ii 1 caz.
Autorul studiului specific7 faptul c7 4 se constat7 5n ultimii 2 ani o tendin67
net7 de deplasare a indica6iilor dinspre matern spre fetal 0 de la 2T 5n primii 3
ani ai studiului la 2$, 3T 5n ultimii 2 ani1, aceasta prin diagnosticarea
acografic7 antenatal7 a anomaliilor structurale fetale majore : 02(1.
=) Avortul spontan : reprezint7 )ntreruperea sarcinii spontane 0neimpus7,
indiferent de #oin6a femeii1 5n perioada de pn la 22 sptmni de
gra#iditate. Statistica arat7 ca .>,2:B din sarcinile dorite se termin7 cu a#ort
spontan.0221 %
a.1 -ai mult de jum7tate din aceste a#orturi sunt legate de +actorii -enetici. Cel
mai des acestea sunt dere-lrile numrului sau calitii cromo,omilori )n
celulele +tului. E parte din aceste modificari cromozomiale apar ca rezultat al
unei gre>eli aparute pe parcursul dez#olt7rii intrauterine a f7tului. "e
asemenea aceste schimb7ri cromozomiale se pot transmite de la p7rin6i.
b.1 E alta cauz7 a a#orturilor spontane sunt probleme legate de or-anismul mamei
0fizice1%
) prezen6a infec6iei persistente 5n organismului matern% infec6ii #irale,
bacteriene, micotice s.a&
) boli cronice cum ar fi% hipertensiunea arteriala cronic7, diabetul zaharat&
) dereglarea imunit76ii, incompatibilitatea rezus)factor al f7tului cu Bh)ul
mamei&
) probleme ginecologice 0hipoplazia uterului, sept al uterului, tumoare a
musculaturii uterine, deformarea uterului, insuficien6a colului uterin, etc.1&
) tulbur7ri endocrine, hormonale din partea o#arelor 0hipofunc6ie o#arian7
>.a1&
) factorii psihogeni 0stresuri, ner#ozitate e+cesi#71 care cel mai des sunt ca
niste mecanisme declan>atoare pe fondul bolilor e+istente enumarate mai
sus1.
c.1 Into+ica6iile acute >i cronice ap7rute 5n primele s7pt7mini a gra#idit76ii, de
asemenea pot duce la declansarea a#ortului spontan
6) Avortul provocat empiric :
A#ortul pro#ocat empiric este 5ntreruperea cursului normal al sarcinii prin
orice mijloace 5n afara condi6iilor admise medical sau de lege 02'1.
Dinamica avorturilor Cn funcie de mecanismul de producere %
"in analiza retrospecti#7 & .996 D 2:::1 a a#ortului 5n Spitalul Clinic de
Ebstetric7 .inecologie 4 Sal#ator @uia : din Arad, se constat7 o meninere
aproape constant a numrului de avorturi terapeutice )n condiiile unei
evident scderi a numrului -lobal de avorturi %28' 8
An % 1HHC 1HH3 1HH( 1HH2 1HH' 1HHH 2$$$ Total
a.1
A#orturi
la cerere%
0trim.I1
A'12 AA$C 22A' 133$ 1$AH 1$32 12'2 1C.2'(
b.1
A#orturi
medicaleN
terapeutic
0trim.II 1
1C 2A 1' 23 2A 1( 1' .=E
c.1
A#orturi
spontane
0trimIUII
(22 33A 3($ 3H$ 32( 3(H 3(A AH'A
d.1
a#orturi
empirice %
trim.IUII
11 12 3 1$ 2 1 A CH
Total CC(C A'H1 AA21 2123 13H3 1(CA 1'(( .7.9>>
Complicaiile :
A.) Imediate : sur#in 5n primele = ore de la a#ort%
) #emora-ia uterin % defini6iile hemoragiei merg de la 1$$ la 1$$$ de ml
s8nge pierdut. 9le sunt cauzate de reten6ii placentare, atonie uterin7 0 lipsa
contrac6iilor uterine care produc o hemostaz7 bun7 1 sau boli de coagulare
a s8ngelui. Anestezia generalasemenea poate cauza hemoragii 5n primul
trimestru de sarcin7 deoarece ace>ti agen6i induc o rela+are uterin7. *iscul
de deces prin #emora-ie cre"te cu #8rsta paciente, cu #8rsta gesta6ional7
mai mare de 20 de sptmni, e+isten6a perfora6iei uterine, a rupturii
uterine sau al a#ortului incomplet 0 cu resturi fetale sau placentare1,
) per+oraia uterin % este o complica6ie de temut, ea poate apare 5n timpul
#isterometriei 0 m7surarea uterului cu ajutorul histerometrului1, a dilatrii
sau a c#iureta$ului( Oactorii determinan6i al acestei complica6ii sunt lipsa
de e+perien6a a medicului >i pozi6ia 5n retro#ersie a uterului. *ericolul mare
const7 5n urm7rile perfora6iei % #emora-ia "i le,area or-anelor interne
abdominale % ve,ica urinar, intestin, tromp uterin', cele mai gra#e fiind
pro#ocate de chiureta ascu6it7.
) le,iunea colului uterin % este o complica6ie frec#ent7 >i foarte serioas7 care
poate s7 apar7 5n timpul chiuretajului, mai ales 5n timpil dilat7rii colului.
Aceste leziuni se pot e+tinde lateral unde se afl7 #asele mari de s8nge ale
uterului, >i pot cauza o s8ngerare foarte mare care uneori necesit7
histerectomie 0 e+tirparea uterului1 .
) complicaiile aneste,iei % folosirea anesteziei generale se asociaz7 cu rate
crescute de le,iune cervical, per+oraie uterin >i tratamentul acestor
complica6ii dar convulsiile sunt mai frec#ente c8nd se folose>te anesteza
local7.
) 3mbolismul % pot apare dup7 a#ort 3 tipuri de emboli letali 8 trombi
sa-uini, aer "i lic#id amniotic( -oartea inter#ine prin colaps
cardio#aascular , hemoragie >i com7.
) na"tere de +ei vii % este desigur mai frec#ent7 5n al doilea trimestru de
sarcin7 0 f7t de A)( luni1. Se 5nt8mpl7 c8nd medicul a subestimat #8rsta
sarcinii iar aceasta este mare.
?.) !recoce % apari dup7 primele A ore, p8n7 la 2' zile dup7 a#ort %
) retenia produsului de concepie % r7m8ne una din cele mai importante
cauze ale morbidit76ii prin a#ort 0 cauz7 de boal71, a#8nd ca rezultat
infec6ia sau s8ngerarea sau ambele.
) 9n+ecia % este deseori asociat7 reten6iei de 6esuturi fetale >i este cea de)a
doua complica6ie important7 din cele precoce. -icroorganismele
r7spunz7toare de infec6ia genit7 din timpul >i dup7 a#ort sunt reprezentate
5n mod curent de flora endogen7 #aginal7 precum >i de gonococ,
produc7tor al gonoreei 0 2H1. A#ortul infectat poate a#ea ca rezultat
a#ortul septic sau chiar to+ico)septic este o complica6ie foarte gra#7,
frec#ent mortal7. Ascensiunea spontan7 a microbilor 5n cursul a#orturilor
spontane, dar mai ales aportul lor e+ogen cu ocazia a#orturilor provocate ,
determin7 infectarea ca#it76ii uterului iar progresiunea infec6iei care poate
cuprinde mucooasa uterin7, trompele uterine, o#arele, 6esutul celular
periuterin, precum >i generalizarea infec6iei spre septicemie, duc la apari6ia
avortului to1oco-septic( Orec#en6a mare a cazurilor, gra#itatea deosebit7,
sechelele 5n timp, la femei tinere , 5n plin7 acti#itate genital7 >i decesul pe
care)l determin7 , fac din aceast7 form7 de infec6ie un esen6ial element 5n
morbiditatea >i mortalitatea obstetrical7 0 A$1.
C.) Tardive % apari dup# 27 'ile de la a#ort %
) anomaliile menstruale % apar din cauza mane#relor instrumentale uterine
destinate inducerii a#ortului, deregl7rile consecuti#e ale menstrelor fiind
posibile ca urmare a reten6iei unor resturi intrauterine &
) in+ertilitatea sau sterilitatea secundar % este posibil7 prin inflama6ia
postabort a trompelor uterine cu ocluzia 0 5nchiderea1 acestora.
) avortul spontan % riscul de insuficien67 cer#ical7 0 col uterin deschis1 dup7
dilat7ri de calibru mare 0 la fe6i de peste 1C s7pt7m8ni1 >i proceduri de
chiuretaj cu chiuret7 ascu6it7 poate duce la a#orturi spontane sau la na>teri
premature.
) sarcina ectopic & apro+imati# 1T din a#orturile pro#ocate #or a#ea o
infec6ie posta#ort , ceea ce predispune la un risc crescut de sarcini ectopice
la o concep6ie ulterioar7, mai ales cele infectate cu ChlamVdia Jrachomatis
sunt predispuse spre boala pel#in7 inflamatorie.
) prematuritatea % na>teri premature men6ionate mai sus.
) imuni,area *# % se poate dez#olta la femeile Bh negati#e prin p7trunderea
hematiilor fetale 5n circula6ia matern7 5n timpul actului operator. Acest risc
cre>te odat7 cu cre>terea #8rstei gesta6ionale.
) e+ectele psi#ic % caracterizate prin remu>c7ri obsesi#e sau sentimentul de
#ino#76ie. Apari6ia lor este legat7 de anumite sentimente moral)
religioase 0?10 A11.
D.) "ortalitatea % rata decesului dup7 a#ort este de $)2 decese N 1$$.$$$
proceduri, cauzele majore fiind % infec6ia0 2AT1, embolism0 2AT1, hemoragie
02AT1, >i complica6ii ale anesteziei locale sau generale 0 1(T1.
C$"ENTA4II : Dr. T$DEA,-4$%% C)4I%TA :
;u doar avortul : la cerere : a luat amploare dup7 re#olu6ia din decembrie
1H'H, ajung8nd la un num7r impresionant de 11.$$$.$$$ a#orturi 5n 11 ani 0 1HH$)
2$$$1 , dar a c8>tigat tot mai mult teren >i avortul a : terapeutic : sau medical .
Acesta din urm7 este doar atunci admis de PEB 0 Piserica Ertodo+7 Bom8n71 c8nd
#ia6a mamei este 5n pericol 0 cancer, sarcin7 e+trauterin7, etc.1 dar nu este admis
atunci c8nd copilul sufer7 de anumite boli do#edite prin diagnosticul prenatal. Un
studiu efectuat 5n Clinica de .iginecologie I din Cluj arat7 faptul c7 p8n7 la Be#olu6ie
procentul cauzelor materne pentru care s)a efectuat a#ort era de 9.<9 T >i de doar
7B cel al cauzelor fetale. "up7 legalizarea a#orturilor se constat7 4 o tendin67 net7
de deplasare a indica6iilor dinspre matern spre fetal 0 de la 2B 5n primii 3 ani ai
studiului la 2:< > T 5n ultimii 2 ani1, aceasta prin diagnosticarea ecografic7 antenatal7
a anomaliilor structurale fetale majore : 0A21. "eci iat7 cum societatea 5ncepe s7
elimine prunci bolna#i de care oare nu >tie "umnezeu c7 sunt a>a, 9l care i)a 5nsufle6it
din momentul concep6iei L Eare nu >tie 9l de ce ne)a dat astfel de cruci >i noi 5n loc s7
le primim ca din m8inile lui Iisus 0 cum spune un Sf8nt *7rinte1, cu speran6a de
m8ntuire, noi ne lep7d7m de ace>ti copii nen7scu6i care au >i ei dreptul de a tr7i. ;u
este aceasta o nou7 form7 de rasism L *7rintele Gu#enalie 5l denume>te 4 a#ort
eugenetic :, afirm8nd c7 se insinueaz7 motivaii de natur socio-economic "i
#edonistic( ; 0AA1. <n Carta "repturilor Emului din 1HC', 4 spre deosebire de toate
categoriile defa#orizate, copilul nen7scut se afl7 pe ultimul loc. ;u doar c7 nu se afl7
pe picior de egalitate cu alte persoane umane, dar este lipsit de primul drept elementar
care este dreptul la #ia67. -ai mult, ipocrizia mentalit76ii contemporane opereaz7 un
gra# reduc6ionism lipsindu)l pe copilul nen7scut de 5nsu>i statutul de persoan7
uman7 & pentru c7 nu este subiect de drept F : 0AC1.
-7 #oi referi la efectele psi(ice pe care le produce a#ortul >i care, dup7 cum
este redat mai sus, sunt tratate mai mult dec8t superficial, de>i ar trebui s7 fie pe
primul loc. 9le sunt redate ca o complica6ie tardi#7, fadeloc 5n am7nunte.
Al6i oameni care au fost interesa6i de efectele psihice gra#e pe care le las7 5n
urm7 un a#ort, >i aici m7 refer la membrii primelor asocia6ii pro#ita romano)catolice
care au ap7rut 5n occident, au grupat aceste simptome psihice 5n sindromul posta#ort.
Ce este sindromul postavort F <n termeni medicali un sindrom reprezint7
totalitatea semnelor "i a simptomelor care apar )mpreun )n cursul unei boli, dndu-i
nota caracteristic(
<n acest conte+t, putem defini sindromul posta#ort ca fiind totalitatea
simptomelor psi(ice ap#rute imediat sau la un anumit interval de timp dup#
avort.
Unde putem totu>i integra d#p#d#$# medical acest sindrom< -edicina a introdus
5n MClasificarea Interna6ional7 a maladiilorD, 5n capitolul MJulbur7ri ne#roticelegate de
factori de stress >i tulbur7ri somaticeD, un subcapitol intitulat M%tare de stres post,
traumaticG definit astfel % : aceast tulburare constituie un rspuns di+erit sau
prelun-it la o situaie sau la un eveniment stressant % de scurt sau lun- durat', )n
mod e1cepional, amenintor sau catastro+al "i care ar provoca simptome evidente
de disperare la cele mai multe persoane%='( >imptomele tipice cuprind rena"terea
repetat a evenimentului traumati, )n amintiri invadante %? +las#bac@sA', $ise sau
comaruriB ele survin )ntr-un conte1t durabil de : aneste,ie psi#ic ; "i de slbire
emoional, de deta"are )n raport cu alii, de insensi6ili%a%e la mediu0evitarea
activitilor sau a situaiilor care ar putea rede"tepta amintirea traumatismului(
>imptomele se )nsoesc"i de insomnie0 an7ie%a%e0 depresie sau ideea sinucideri#
/erioada care separ apariia traumatismului de cel al tulburrii poate varia de la
c8%e$a sp%m8ni la c8%e$a luni# 3voluia este +luctuant "i mer-e )n cele mai multe
ca,uri spre vindecare( n unele ca,uri tulburarea poate pre,enta o e$olu9ie cronic0
s dure-e numeroi ani i s an%rene-e o modi'icare dura6il a personali%9ii :#
."3#
Be#enind la simptomele psihice ap7rute dup7 a#ort, ele sunt urm7toarele %
) depresii nervoaseB
) tulbur7ri de somnB
) tulbur7ri 5n alimentaieB
) tulbur7ri a+ectiveB sentimente de +rustraieB atacuri frec#ente de pl8ns&
) g8nduriNtentati#e de sinucidere iz#or8te din tristee, lips speran,
inutilitateB
) destr7marea rela6iilor interpersonale, cu partenerul, cu copii, rceal
emotional, pesimismB
) atacuri de panic B
) tulburri de memorieB
) di+iculti de concentrare &pierderea interesului pentru acti#it76ile
desf7>urateB
) sindromul CaniversriiAB
) psi#o,e acute &
) reacii sc#i,o+reniceB
) sentimentul de vinovieB
) predispozi6ie pentru boli de dependen67& consum de alcool sauD"i dro-uri&
) dere-lri se1uale ,
) insomnii "i vise teri+iante , etc.0 A(1
Aceste simptome sunt mult mai accentuate la adolescente care au un psihic
mai labil, moti# pentru care sunt mult mai frec#ente sinuciderile 5n r8ndul ele#elor >i
studentelor & ele nu g7sesc un sprijin, nea#8nd familie, iar teama de p7rin6i , de
prieteni, profesori duc 5n cele din urm7 la curmarea #ie6ii&
Acelea>i simptome apari la toi cei care contribuie la un avort%E'8 tat, medic,
as( medical, etc( Jratamentul medicamentos simptomatic la care se recurge
0 an+iolitice, barbiturice, psihoterapie, tratamente psihiatrice, inclusi# >ocuri electrice
5n depresii cronice, psihoze sau reac6ii schizofrenice1, ;U este eficient, duc8nd de
cele mai multe ori la cronicizarea acestor simptome. Oemeile sau tinerele afirm7 c7 >i
dup7 ani de zile au co>maruri cu copii a#orta6i, s8nge, etc. Unii medici ginecologi
recunosc c7 au atacuri de panic7 >i sunt sub tratament an+iolitic ani de zile, al6ii au
#ise terifiante pe care 5ncearc7 s7 le uite, dar nu resu>esc, etc. 9+emplele pot continua
>i 5n r8ndul asistentelor, so6ilor, etc. Constat7m c7 frec#ent sunt afecta6i >i copiii
n7scu6i din aceste familii, ace>ti copii fiind sunt afecta6i mai ales de boli ner#oase
sau psihice.
Jrebuie s7 specific faptul c7 este vindecabil acest sindromF Am constatat 5n
urma multor consilieri c7 aceste simptome se #indec7 doar dup7 o perioad7 mai
5ndelungat7, dup7 ce femeia a regretat cu ade#7rat acest p7cat mare pe care l)a
spo#edit la un p7rinte duho#nic nici pe care nu l-a mai repetat niciodat( "up7 ce o
femeie are mai multe a#orturi, am constatat c7 ea intr7 5ntr)o oarecare r7cire
emo6ional7, nu mai are putere s7 se lupte 5mpotri#a acestui p7cat >i dac7 se rupe de
Sfintele Jaine ale Pisericii, ea nu mai ajunge la o c7in67 sincer7, se depmai mult de
semenii ei >i 5n cele din urm7 ajunge la dezn7dejde. "e aici mai este doar un pas p7 la
alcoolism, droguri sau sinucidere. Am #emei cu 2$ de a#orturi >i erau ade#7rate epa#e
suflete>ti. "e aceea un psi#olo- nu mai este )n msur s combat un ast+el de
sindrom ci doar un preot fiindc7 aceast7 boal7 este una pur sufleteasc7 >i nu una
trupeasc7, medicamentul #iindec7tor fiind tot unul sufletesc. ;ici un >oc electric >i
nici un medicament nu #a putea #indeca o con>tiin67 5nc7rcat7 de un p7cat de moarte.
VI.) ?eneficiile na*terii:
;umeroase afec6iuni sau tulbur7ri sunt #indecate sau pre8nt8mpinate de
e+isten6a sarcinii dus7 la termen 0 A21 %
Se cunoa>te faptul c7 femeile cu mai mul6i copii al7pta6i la s8n, cu prima
na>tere sub 23 de ani, sunt mai protejate fa67 de cancerul de s8n, care se dez#olt7 5n
special la femei care nu au n7scut, la celibatare sau la femei cu pu6ini copii &
Cancerul de corp uterin este de asemenea mult mai frec#ent la femeile care nu
au a#ut copii, dup7 cum sterilitatea sau absen6a na>terilor se gesc 5n antecedentele
celor mai multe femei cu fibroame uterine &
Sunt numeroase afec6iuni genitale care se #indec7 sau se amelioreaz7 dup7
na>tere %fibromul uterin, dismenoreea 0 menstrua6ia dureroas71, tulbur7rile
premenstruale ,hemoragiile disfunc6ionale, frigiditatea, unele tulbur7ri de pozi6ie
uterin7 , o#arita sclerochistic7, durerile pel#iene etc.
Aspectul religios
"in punct de vedere religios sindromul post avort reprezinta acea mustrare a constiintei$
datorita pacatului savarsit. indecarea ranilor produse de acest mare pacat necesita
pocainta$ nerepetarea greselii$ iar apoi iertare prin %fanta ,aina a %povedaniei si
*mpartasaniei.
)vortul nu este altceva decat o crima$ adica uciderea unui suflet nevinovat care nu se
poate apara singur si care$ din pacate$ nu este aparat nici de legile statului.
-anditi+va ca noi toti am avut acest drept de a ne naste$ mamele noastre ni l+au dat. 'a
randul nostru si noi suntem o(ligati sa dam acest drept copiilor nostri si pentru nici un
motiv din aceasta lume nu suntem indreptatiti sa ucidem un copil pe care l+am conceput.
eti spune poate ca acest copil nu este inca format. %a stiti ca nu este adevarat$ deoarece
din momentul fecundarii$ adica a unirii ovulului cu spermatozoidul$ zigotul$ adica em(rionul
este deja format si insufletit. "esigur$ dupa cum afirma .iserica$ aceasta insufletire este o
taina pe care numai "umnezeu o stie$ dar argumentele le gasim si ni le arata .iserica in
echiul si Noul ,estament din %fanta %criptura$ dar le gasim si in scrierile %fintilor /arinti.
*ata cateva dintre ele& in primul rand este porunca data de "umnezeu tuturor crestinilor&
"%a nu ucizi!" Nu ni se da nici un motiv sa credem ca pot e0ista circumstante atenuante.
.iserica spune clar ca avortul este o crima$ deci un pacat de moarte& ")vem om din clipa
zamislirii! %i prin urmare avem ucidere de om oricand s+ar face avortul" 12ericitul Epifanie
,eodoropulos$ 2amiliei ortodo0e + cu smerita dragoste3.
4anonul 5 al %fantului asile cel Mare$ validat de %inodul * ecumenic si in care se e0prima
oficial si autentic gandirea .isericii$ spune& "4ine isi strica fatul prin mestesugire sufera
pedeapsa uciderii"$ la fel si canonul # al Marelui asile si 67 al %inodului ecumenic
privesc avortul ca pe un caz de fapta voita si intentionata si de aceea fi0eaza ca pedeapsa
pentru faptasi si complici$ pedeapsa cuvenita uciderii 1idem3.
8egretatul /arinte *lie 4leopa$ fost vietuitor in Manastirea %ihastria$ ne spune&
",oate pacatele sunt pacate$ dar pruncuciderea 1avortul3 este mai mare decat toate. 9
femeie care a facut un singur avort$ este oprita de la %fanta *mpartasanie 5: de ani. Este
ucidere de om.
%a nu+mi spui mie$ cum venise o femeie& ""a$ parinte$ dar era numai de o luna". 9 luna;
)uzi ce spun %fintii /arinti; "/recum cand tuna si fulgera odata ai vazut lumina fulgerului$
odata auzi tunetul asa este si zamislirea pruncului". "aca "umnezeu vrea atunci sa
zamisleasca un copil$ in aceeasi clipa se zamisleste si trupul si sufletul. *n aceeasi clipa. %i
daca dupa impreunare ai incercat sa impiedici nasterea si sa faci vreun avort$ si dupa un
ceas dupa ce te+ai impreunat$ ucigas de om esti.
9ri ucizi omul de <: de ani$ ori il ucizi la un ceas dupa ce s+a zamislit$ tot ucidere este$
pentru ca stai impotriva lui "umnezeu$ a 4reatorului$ care a scris la inceput$ ati vazut ce
spune %criptura& 4resteti si va inmultiti si umpleti pamantul si+l stapaniti.
"umnezeu )totcreatorul creeaza$ cum zice proorocul& "Eu creez duhul omului in pantecele
maicii lui". %i de aceea e o urgie mare pe poporul nostru roman si pe alte popoare= in
2ranta$ in -ermania$ in )nglia si in )merica mai tare se practica avorturile$ mai mare
urgie$ si de aceea focul acesta cand incepe va arde fara crutare toate popoarele lumii" 1Ne
vor(este /arintele 4leopa$ vol. 77$ 5::7$ p. >>3.
*n cartea ""arul sacru al vietii"$ scrisa de preotul ortodo0 doctor /r. ?ohn .rec@ se pot gasi
multe argumente impotriva avortului.
Este cunoscut ca .iserica 9rtodo0a sar(atoreste zamislirea unor %finti& %fantul *oan
.otezatorul 15A septem(rie3$ a Maicii "omnului 16 decem(rie3 si a *nsusi Mantuitorului 15A
martie3.
4e spune .iserica 4atolica in legatura cu avortul; 9piniile legate de avort ale doctorului
)ntun 'isec din 4roatia$ care este atat de cunoscut in tara noastra datorita cursurilor pe
care le+a tinut la B..... 4luj+Napoca$ e0prima atitudinea ferma a .isericii 4atolice
impotriva avortului$ a contraceptiei$ a sterilizarii$ inclusiv impotriva fertilizarii in vitro.
)sadar si .iserica 4atolica condamna cu vehementa avortul$ chiar daca acesta se face inca
din momentul zamislirii.
*ata cateva argumente care arata adevarata fata a avortului$ care nu mai tre(uie
considerat o "rezolvare comoda" a unei sarcini nedorite.
,re(uie sa aveti taria sa spuneti un nu hotarat oricarei persoane care incearca sa va
convinga ca avortul este un lucru (anal$ o simpla operatia care trece si nu lasa nici o
amprenta in constiinta voastra!
Date statistice
Mortalitate prin avort. Numarul de avorturi efectuate in tara noastra in diferite perioade&
mortalitatea prin avort& in 8omania in 5: de ani$ cand avortul nu era legalizat$
analiza dinamicii mortalitatii prin avort$ arata o crestere marcata$ cu un ritm mediu
anual de 5$C la mie in aproape <: de ani 176>:+76#63= mortalitatea prin avort a
crescut de la :$ 7C la mie 1in anul 76>A3 la 7$A: 1in 76#63 1/rof. "r. asile 'uca si
"imitrie Nanu$ )nticonceptie. )nticonceptionale$ p. >>3
numarul de avorturi din tara noastra efectuate in perioada 76#6+5:::$ deci dupa
legalizarea avortului sunt in numar 77.:::.:::. Numai in anul 766: s+au efectuat
un milion de avorturi in 8omania. 'a nivelul judetului 4luj$ dupa statisticile din
766C s+au efectuat <557 de avorturi.
in 4linica de 9(stetrica+-inecologie ** 4luj$ se efectueaza in medie D+A avorturi pe
zi 1statistica rezultata in urma consilierilor facute de noi in perioada 7A iulie + 7
octom(rie3.
in cadrul consilierilor facute de noi in 4linica de 9(stetrica+-inecologie * 4luj 17
octom(rie 5::7 + 7 martie 5::53$ am constatat ca se efectueaza in medie #
avorturi pe zi$ ceea ce inseamna apro0imativ 5::: pe an. "e aici rezulta ca
numarul avorturilor a crescut vertiginos iar din statistica facuta de noi$ un procent
de 7AE sunt eleve si studente!!!
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane isi
mentine conduita si infiereaza avortul si
eutanasia, considerandu-le acte impotriva lui
Dumnezeu
%n urma lucrarilor &fantului &inod, care s-au desfasurat zilele acestea, $iserica 'rtodoxa
(omana a adoptat un punct de vedere oficial cu privire la avort si la eutanasie. )$iserica are o
gri*a deosebita fata de fiintele umane neputincioase si fara aparare si atunci nu poate sa nu
se ingri*oreze cu privire la cele mai neputincioase fiinte omenesti, embrionii umani si pruncii
nenascuti. &fintii +arinti semnaleaza ca in orice faza ar fi produs, avortul ramane
pruncucidere, prin el incalcandu-se porunca divina, -&a nu ucizi., si este cu atat mai grav, cu
cat constituie uciderea unei fiinte umane aflate in imposibilitatea de a se apara/, a precizat
+.&. 0piscop, vicar +atriar!al, 1incentiu +loiesteanul. )Avortul si toate practicile avortive sunt
pacate grele, care ne exclud din imparatia lui Dumnezeu. &ocietatea contemporana aduce
diverse *ustificari avortului, de multe ori de ordin social si medical. $iserica nu este indiferenta
la aceasta realitate, intretinuta uneori de institutii care se intituleaza )caritative/ sau
)umaniste/. +rin urmare, daca viata mamei este pusa in pericol prin sarcina sau nastere, ar
trebui sa fie acordata prioritate vietii femeii, datorita relatiilor si responsabilitatilor fata de alte
persoane care depinde de ea. Daca investigatia genetica descopera un copil nenascut,
anormal, recomandarea este de a naste copilul/, a mai spus vicarul patriar!al. %n ceea ce
priveste eutanasia, $iserica 'rtodoxa considera ca aceasta, fie ea activa sau pasiva, ramane
)un act impotriva lui Dumnezeu/. )'mul nu poate atenta nici la viata lui, nici la viata vreunui
semen de-al sau pentru ca in ultima instanta aceasta inseamna atentat la suveranitatea lui
Dumnezeu. %ar in cazul in care sfarsitul biologic al unei persoane este iminent, nu avem
dreptul sa-i grabim sfarsitul prin eutanasie. %ubirea de aproapele nu consta in curmarea vietii
cuiva din mila pentru a-l scapa de dureri, ci a-l a*uta sa suporte durerea pana in clipa cand se
va preda lui Dumnezeu, moment care trebuie sa ramana rezultatul unui proces natural/, a
explicat 1icentiu +loiesteanul. 2otusi, in cazul bolilor incurabile, $iserica recomanda folosirea
tuturor mi*loacelor spirituale si medicale in vederea usurarii durerii provocate de boala.
Despre avort<cu p#rintele Cleopa Ilie
*rin a#ort se intelege uciderea pruncilor in pantece prin tot felul de mijloace.
"eoarece fatul are suflet #iu, creat de "umnezeu chiar din clipa zamislirii, pentru
aceea a#ortul este combatut de Piserica si de Sfintii *arinti cu atata tarie, pentru ca se
ucide #iata, se pierde sufletul, atat al celui ucis, cat si al celui care sa#arseste uciderea
si calca porunca lui "umnezeu, care zice% "Cresteti si #a inmultiti" 0Oacere 1, 2'1. Se
calca si porunca a @)a din "ecalog, care zice% "Sa nu ucizi" 0 Iesire 2$, 1A1. *rin a#ort
se ameninta #iata de pe pamant, se calca porunca creatiei data de "umnezeu in rai, se
atenteaza la #iata celor mai ne#ino#ate fiinte omenesti, care sunt copiii& se destrama
familia, se imbolna#este societatea intrega si se aduc peste cei #ino#ati cumplite
pedepse dumnezeiesti, atat in #iata, cat si dupa moarte. Apoi, sufletele copiilor
a#ortati, nefiind botezate, nu pot intra in imparatia lui "umnezeu, ci asteapta ziua cea
infricosatoare a judecatii, cand singuri #or acuza pe parintii care i)au ucis in fata
"reptului Gudecator Iisus ristos.
Iata pentru ce a#ortul este crima, adica ucidere de om si trebuie combatut cu toata
taria de Piserica si de pastorii ei.
Ce canon randuiesc %fintii !arinti pentru femeile care fac avort sau indeamna si
a1uta pe altele sa faca acest cumplit pacatF
Oemeile care isi a#orteaza copiii, indiferent prin ce mijloace, se numesc ucigase de
copii, iar nu mame, si primesc pedepse grele inca din #iata aceasta. Iata ce spun si
canoanele Sfintilor *arinti in legatura cu pacatul uciderii de prunci% ""espre femeile
care pacatuiesc si)si omoara fatul in pantece, fortandu)se sa faca ucideri, sa se
opreasca, dupa hotararea data mai inainte, ca sa se impartaseasca la iesirea din #iata.
"ar procedand cu iubire de oameni, dupa cum am aflat, hotaram ca sa fie oprite
#reme de zece ani dupa treptele canonisirilor hotarate" 0Ancira, 211. "Oemeile care
dau buruieni otra#itoare si pierzatoare, precum si cele ce primesc otra#urile
omoratoare de prunci, sa se supuna canonului de 2$ de ani al ucigasului" 0@I
9cumenic, H1& Sfantul @asile cel -are, 3(1. "Oemeia care bea ierburi ca sa)si piarda
rodul trupului si sa nu nasca coconi, aceea sa aiba pocanie cinci ani matanii cate trei
sute pe zi. Iar de #a face si barbatul asa, mai rau este. ;ici Piserica sa nu)i primeasca
prescura lui, nici prinosul lui de nu se #a pocai" 0*ra#ila Pisericeasca, .o#ora, 2$1.
"Oemeia de #a zamisli si #a bea ce#a ca sa se lepede inceperea dintr)insa sa se
pocaiasca opt ani si matanii A(2 zilnic& iar de i se #a intampla ei a muri sa nu se
ingroape in cimitir" 0 Ibidem, 113& indreptarea !egii cap. A(C1. "Oemeia care a pierdut
pruncul fara #oie, un an se canoniseste" 0Sfantul Ioan *ostnicul, cap. 221. "Oemeia
care a nascut pe cale si nu a purtat grija de prunc, sa fie supusa #ino#atiei ucigasului"
0Sfantul @asile, AA1.
5nde se afla sufletele copiilor avortati si care va fi soarta lor la 1udecata de apoiF
Copiii care mor nebotezati, din moti#e independente de #ointa parintilor sau a
preotilor, se pot considera partasi la botezul dorintei, ca si dreptii @echiului
Jestament, sau prin analogie cu #indecarile facute de Iisus ristos la rugaciunile
parintilor sau ale prietenilor. Caci "umnezeu nu pedepseste pe cel ne#ino#at, ci
dimpotri#a, caci 9l a creat pe om spre fericire. Jotusi, parintii copiilor se #or spo#edi
si li se #a randui canon potri#it cu grija sau nepasarea lor. Adica sa boteze sau sa
creasca un copil sarac, sa #iziteze un loc sfant, sa faca milostenie, sa fara metanii, sa
tina post etc. Iata ce spune Sfantul Chiril al Ierusalimului in Cateheza a III)a, cap. 1$%
""aca cine#a nu primeste botezul, nu se mantuieste, afara numai de mucenici care
primesc imparata si fara de apa 0 botez1. -antuitorul, cand a mantuit lumea prin
Cruce si cand I s)a impuns coasta, a slobozit sange si apa, ca sa se boteze cu sangele
!ui cei care se boteaza in timpul persecutiilor. -antuitorul numeste mucenicia botez,
caci zice% QR"& 0-arcu 1$, A'1. "-ucenicii si)au facut marturisirea de credinta,
facandu)se pri#eliste lumii, ingerilor si oamenilor" 0I Corinteni C, 1C1. Sinodul @I
9cumenic in canonul 'A, spune% "Cei morti nu pot fi botezati, dupa cum nu pot fi nici
impartasiti". "eci copiii a#ortati, nascuti fara de #reme, pierduti fara #oie, sau care
mor indata dupa nastere, fara a primi botezul, nu pot fi botezati nicidecum dupa
moarte, pentru ca nu mai sunt #ii. ;u pot fi pomeniti nici la biserica, pentru ca nu sunt
botezati si nu au nume. 9i nu sunt membrii Pisericii lui ristos. *entru cei ucisi de
parinti cu #oia lor, intreaga raspundere ramane asupra parintilor. In *ra#ila
Pisericeasca a Arhimandritului ;icodim Sachelarie, cap. 12', citim urmatoarele
despre acest lucru% "*entru copiii a#ortati si care mor nebotezati nu se afla nicaieri
in#atatura, nici in Sfanta Scriptura, nici la Sfintii *arinti, fiindca #iata oamenilor, atat
a celor maturi, cat si a celor necrestini, este in mana Oacatorului lor, care nu poate fi
obligat sa descopere toata iconomia pro#identei Sale muritorilor, nici sa cunoasca
ceea ce nu le este de folos. Chemarea glasului Sau rasuna mereu in lume si cei ce aud
au datoria sa raspunda, numai in masura de ei inteleasa si pentru ei data. "e buna
seama ca "umnezeu nu pedepseste pe cei ce nu cunosc legile si mai ales pe copiii
nebotezati. Pa, dimpotri#a. 9l a creat pe om spre fericire si, deci, copiii care n)au
putut folosi libera lor #ointa si putere in #irtutea scopului pentru care omul a fost
creat, 9l ii fericeste pentru e+istenta lor, asa cum si ei Il lauda pentru aceeasi e+istenta
ne#ino#atasi frumoasa creatiune naturala. Astfel, ei sunt randuiti la fericirea naturala a
e+istentei, dar nu la cea a rasplatirii dupa merite, intrucat nu au fapte #irtuoase".
"Oericirea naturala o da "umnezeu direct si necesar, fara a mai fi ne#oie de efortul
omului, nici nu mai este ne#oie de a se #orbi de ea intre oameni. Ci, re#elata di#ina ne
arata numai pe acea fericirie la care si omul contribuie" 0II Corinteni 12, C&
Apocalipsa 21, 221. *ra#ila lui -atei Pasarab, in capitolul 13A, spune despre copiii
nebotezati% "Iar cati coconi ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paganilor,
aceia nu merg nici in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos.
Iar cand se boteaza se deschid cerurile pe care le incuiase Adam pentru neascultare si
au fost tot inchise pana cand a #enit "omnul nostru Iisus ristos si a dat darul
Sfantului Potez in lume" 0Ibidem, 13C1.
Cum se poate com/ate acest cumplit pacat al uciderii de fii< care /antuie asta'i
in toata lumeaF
Cred ca aceasta datorie de a in#ata pe oameni sa nu)si ucida copiii este mai mult a
preotilor si a pastorilor de suflete. 9i trebuie sa arate credinciosilor, cu do#ezi din
Sfanta Scriptura, din in#ataturile Sfintilor *arinti si din dumnezeiestile Canoane, cat
de greu este pacatul uciderii si cat de mare pedeapsa primeste ucigasul de la
"umnezeu. Adam si 9#a, dupa ce au fost scosi din raiul pamantesc pentru pacatul
neascultarii de "umnezeu, s)au insotit si nascand 9#a pe primul copil, anume Cain, a
zis Adam% "Am dobandit om prin ajutorul lui "umnezeu" 0Oacere C, 11. "eci, nasterea
de prunci, de orice WcenzuratX, se face "prin ajutorul lui "umnezeu", fie ca este bun
crestin, fie ca este pagan, si fiecare nou nascut are in sine, afara de trupul pamantesc si
scanteia dumnezeirii, adica sufletul nemuritor. Caci spune Sfanta Scriptura ""omnul
"umnezeu a facut pe om din tarana pamantului si a suflat in fata lui suflare de #iata si
s)a facut omul suflet #iu" 0Oacere 2, 21. Suflet #iu, adica nemuritor. Astfel, la
zamislirea fiecarui prunc in pantecele maicii sale, "umnezeu pune inca de la inceput
suflet nemuritor in fiecare om. "e aceea si proorocul "a#id, insuflat de "uhul Sfant,
zice% "Ca Ju ai zidit rarunchii mei, sprijinitu)m)ai din pantecele maicii mele...
-inunate)s lucrurile Jale, "oamne si sufletul meu le cunoaste foarte..." 0*salm 1A',
1A)1(1. Sufletul pruncului se zamisleste in pantecele maicii sale numai prin lucrarea
"omnului si chiar si zilele lui ii sunt socotite de "umnezeu cat sa traiasca pe pamant,
inca inainte de a se zamisli.
"eci, sa inteleaga femeile care isi ucid copiii ca sunt ucigase ale zidirii lui "umnezeu
si #ino#ate de gheena focului. Caci daca numai a uri pe cine#a se socoteste ucidere de
oameni, dupa cu#antul lui ristos care zice% "cel ce uraste pe fratele sau, ucigas de
oameni este" 0I Ioan A, 131) si "orice ucigas de oameni nu are #iata #esnica" ) oare ce
urgie a lui "umnezeu #a ajunge pe acea mama care)si ucide propriul sau copil, chiar
de ar fi zamislit prin puterea lui "umnezeu, numai de o clipaL "eci, sa stie orice
femeie care si)a ucis copiii, ori in ce chip, ca nu #a scapa de pedeapsa lui "umnezeu.
Sa nu spuna ca era zamislit numai de o zi sau de un ceas, ca "umnezeu nu cauta la
timp ci la intentia gandului. "aca cine#a ar semana in tarina sa grau, porumb sau
altce#a si altul #enind i)ar distruge semanatura sa, apoi nu l)ar da in judecata si nu i)ar
cere despagubireL "ar "umnezeu #a lasa nepedepsiti pe cei ce distrug samanta si
tarina unde se zamislesc prunciL Sa)si aduca aminte femeile cele ucigase de copii, de
Cain care a facut o singura ucidere si s)a pedepsit inca din #iata cu sapte feluri de
pedepse. Intai a fost blestemat de "umnezeu pe pamant. A doua pedeapsa sa lucreze
pamantul. A treia ca nu)i dadea lui pamantul taria si roadele sale. A patra pedeapsa i)a
fost suspinarea. A cincea, tremurarea. A sasea, sa fie el departat de la fata lui
"umnezeu. A saptea pedeapsa a lui Cain, era semnul ce i !)a pus "umnezeu ca sa nu)
l ucida nimeni din cei ce il #or afla pe el 0Oacere C, H)1C1.
"eci, cum #or scapa de pedepsele #remelnice si #esnice acele mame care)si ucid
copiii lorL Care dintre fiarele pamantului si)au ucis cand#a puii lorL Si cum se #a
arata femeia ucigasa de prunci inaintea lui "umnnezeu, fiiind mai rea decat toate
fiarele pamantuluiL Aceleasi pedepse #or primi si acei soti care se pazesc prin diferite
mijloace de a nu naste copii, deoarece intentia lor este aceeasi, de a omori pruncii si
de a opri zamislirea zidirii lui "umnezeu.
%fanta ?ierica ar putea accepta o reglementare a nasterilor din motive sociale ca:
foamete< /oli< lipsa etc.F
Piserica lui ristos nu poate niciodata aproba uciderea de prunci 0 a#ortul, paza etc.1,
pentru orice moti#e. -antuitorul ne)a spus ca sufletul omului este mai scump decat
orice pe lume 0-atei 1(, 2(& -arcu ', A()A21. Apoi, cum sa aprobe Piserica in #reun
fel pierzarea sufletelor omenestiL Cine ar putea rascumpara atatea suflete care se pierd
prin ucidere, necrestinat si neluminati prin Sfantul Potez, singurul care poate ierta
pacatul stramosesc si cele personaleL Cum ar aproba #reo Piserica crestina sa se
omoare sufletele copiilor, mai ales nea#and Sfantul PotezL Caci stim ca tot omul "este
zamislit in pacate" si numai prin Potez se uneste cu ristos si de#ine fiu al Pisericii
0*salm 3$, 3& 32, A& Io# 13, 1C& 23, C& Isaia C, '& Ioan A, (1. "eci, cine #a a#ea
indrazneala din cei ce conduc Piserica lui ristos, sa aprobe oarecare pogoramant
femeilor crestine pentru uciderea copiilorL Cine ar ingadui aceasta faradelege, sa
aprobe uciderea pruncilor, fiind sub pacatul stramosesc si fara lumina Sfantului
PotezL 9u cred ca aceasta faradelege nu #a aproba)o Piserica lui ristos niciodata,
aducandu)si aminte de cu#intele "omnului care zice% "Ce #a da omul in schimb
pentru sufletul sau" 0-atei 1(, 2(1.
"umnezeu este Jatal sufletelor noastre 0;umeri 22, 1(& 9#rei 12, H& -atei (, H1.
Apoi, cine #a indrazni sa dea #oie a se pierde un suflet care este creat de Jatal nostru
cel din ceruriL 9l a creat sufletul nostru si l)a inzestrat cu nemurire. "eci, cum ar fi
posibil sa aprobe Piserica lui "umnezeu sa se omoare sufletele cele inzestrate cu
nemurire de Creatorul lor nea#and dumnezeiescul Potez, care este semnul curatirii
pacatelor si al renasterii prin apa si "uhL 0Ioan A, A)3& Bomani (, A& 9feseni 3, 2(&
WcenzuratX A, 31. Sau care din fetele bisericesti #a indrazni sa aprobe in #reun fel
uciderea pruncilor din moti#e socialeL Eare nu ne spune noua -antuitorul% ";u #a
ingrijiti pentru #iata #oastra ce #eti manca, nici pentru trupul #ostru cu ce #a #eti
imbraca. Au nu este #iata mai mare decat hrana si trupul decat imbracaminteaL *ri#iti
la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare si Jatal
#ostru ceresc le hraneste pe ele. Eare nu sunteti #oi mai de pret decat eleL Si cine din
#oi grijindu)se poate sa adauge staturii sale un cotL !uati seama la crinii campului
cum cresc& nu se ostenesc, nici nu torc& si #a spun #oua ca nici Solomon in toata
marirea lui nu s)a imbracat ca unul din acestia. Iar daca pe iarba campului, care astazi
este si maine se arunca in cuptor, "umnezeu asa o imbraca, oare nu cu mult mai mult
pe #oi, putin credinciosilorL "eci nu purtati de grija zicand% ce #om manca, ce #om
bea sau cu ce ne #om imbracaL" 0-atei (, 23)A11ca toate acestea paganii le cauta. Iar
daca si de boli se tem femeile care nasc, spre a nu se imbolna#i, atunci sa duca #iata
de infranare, de curatie si de post, caci dupa marturia Sfantului @asile cel -are, cele
mai multe boli #in asupra omului din cauza neinfranarii si a necumpatarii de la cele
#atamatoareYZ Auzi ce zice el% ";u pricinui trupului boala si slabiciune, ca nu)mi spui
mie pricinile, ci Celui ce le stie. Spune)mi, a posti nu potiL "ar, a te satura in toata
#iata si a)ti sfarama trupul cu greutatea bucatelor, potiL Au nu stii ca postul este maica
sanatatiiL" 09+aimeron, Cu#antul I1. Si iarasi, adauga Sfantul @asile% ";)a fost in rai
#in, nici junghieri de dobitoace". "upa potop insa a zis "umnezeu omului% "mancati
toate ca pe niste #erdeturi de iarba" 0Oacere H, A1.
Apoi, aratand #echimea postului, zice Sfantul @asile% "@ino, calatoreste prin istorie si
cearca inceputul postului, ca este de o #arsta cu omenirea. Jot lucrul care intrece cu
#echimea este #rednic de cinstit. Cucerniceste)te dar, omule, de caruntetele postului,
ca postul in rai s)a legiuit". Cea dintai porunca pe care a luat)o Adam a fost aceea, ca
"din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mancati" 0Oacerea 2, 121. Si iarasi zice%
"Oiindca nu am postit, am cazut din rai". Sa postim dar, ca la el sa ne intoarcem. Si
iarasi% "Carora le)au cazut oasele in pustieL Au nu acelor ce cautau mancare de
carneL" Si in alt loc zice% "Pucatele cele grase si bucatele cele multe, neputand a le
mistui stomacul, multe boli au adus in lume& iar postului si infranarii pururea ii
urmeaza sanatatea". Si iarasi% "9#reii, pana cand se indestulau cu mana si cu apa cea
din piatra, pe egipteni ii biruiau, prin mare calaroreau si nu era intru semintiile lor
bolna#" 0Iesire 1(, A& *salm 1$C, A(1. Iar dupa ce si)au adus aminte de caldarile cele
cu carnuri si s)au intors cu poftele la 9gipt au cazut din pamantul fagaduintei
0 9+aimeron, Cu#antul 1, "espre *ost1.
Am adus aici putine marturii pentru cei ce pricinuiesc moti#e de boli si pentru aceasta
li se pare ca a#ea dreptul sa ingaduiasca cui#a sa piarda si sa omoare pruncii, punand
pricina de boala. Poala, insa, o trimite "umnezeu ca pedeapsa pentru pacate 0;umeri
11, AA& !e#itic 2(, 1(& "euteronom 2', 13& 22, 3H& II Begi 2, 1C& Io# AA, 1H)2A& *salm
1$3, 12)1'& I Corinteni 11, A$ etc.1.
"eci, daca #reo femeie este bolna#a, nu la ucidere de prunci sa)si gaseasca scapare de
pedeapsa lui "umnezeu. Ci, sa se roage lui "umnezeu cu umilinta, cu post si cu
durere in inima, caci la 9l este puterea si indurarea de #indecare a celor bolna#i.
*ostul, rugaciunea si infranarea intru curatenie a celor casatoriti si bolna#i, acestea
sunt leacul lor, iar nu uciderea de prunci ne#ino#ati.
Care sunt urmarile cele mai mari ale avortului asupra trupului si sufletuluiF
Oemeile care fac a#ort se imbolna#esc deseori de boli grele, ne#indecabile,
imbatranesc inainte de #reme, sufera mai ales de ner#i, nasc copii bolna#i si infirmi,
nu se inteleg cu barbatii lor, au mustrare de constiinta pana la moarte, sau cel putin
timp de zece ani, daca se pocaiesc si primesc canonul randuit de duho#nicii lor. Iar
daca nu, le asteapta canonul cel #esnic in muncile iadului, de care sa ne fereasca pe
toti Punul nostru -antuitor.
Ce tre/uie sa faca o mama insarcinata daca sotul o sileste la avortF Dar daca este
greu /olnava si are multi copiiF
Sfantul Apostol *a#el zice asa% "Oemei, supuneti)#a barbatilor #ostri, precum se
cu#ine, intru "omnul" 0Coloseni A, 1'1. Aici trebuie sa intelegem ca nu intru toate se
cu#ine femeii sa se supuna barbatului, ci numai la cele ce se cu#in in "omnul. *oate
barbatul sa o indemne si la lucruri de faradelege, la furat, la betie, la ura, la cearta, la
desfranare, la ucidere, la secte, la necredinta etc. !a acestea nu se cu#ine a se supune
barbatului, macar si moarte de ar rabda de la el. Ca nu se cade a iubi si asculta pe
barbat mai mult decat legea lui "umnezeu.
Iata ce zice Sfantul ;icodim Aghioritul la cu#intele de mai sus ale marelui Apostol
*a#el% "E, cititorule, cum a zis *a#el sa se supuna femeile barbatilor lorL Cum se
cu#ine, intru "omnulF" Adica, la cele ce se cu#ine si sunt legiuite si la cele dupa
"umnezeu. Caci de ar cere barbatii sa)i asculte femeile lor la ceFe necu#ioase si
nelegiuite, la lucruri afara de fire si la necredinta sau la calcarea poruncilor lui
"umnezeu, intru acestea zic, nicidecum sa nu se supuna femeile si sa faca #oia lor cea
rea. *entru ca atunci, impreuna cu barbatii lor, "se #or osandi in munca iadului"
0Subinsemnare la Jalcuirea 9pistolei catre Coloseni de Oericitul Jeofilact al
Pulgariei, Pucuresti 1H$C1.
"eci ramane clar ca femeia nu trebuie in nici un caz sa se supuna barbatului ei, cand
acela o indeamna, sau o sileste la a#ort, adica ucidere de prunci. Iar daca femeia este
bolna#a si din acest moti# #rea sa)si piarda copiii, niciodata o pricina ca aceasta nu o
#a scapa pe ea de osanda cea #esnica, de)si #a ucide pruncii ei.a, femeia crestina si
credincioasa, mai inainte de nastere este datoare sa se spo#edeasca la duho#nicul ei,
sa se impartaseasca cu Jrupul si Sangele lui ristos, chiar daca are #reun canon de
facut si, astfel, sa se pregateasca de moarte. Jocmai de aceea Sfanta Piserica da #oie
femeilor inainte de nastere sa se impartaseasca, chiar de ar fi oprite pe multi ani, caci
Piserica lui ristos are in #edere durerile nasterii si primejdia mortii pentru mamele
care nasc.
E ade#arata mama crestina trebuie sa fie gata intotdeauna de jertfa totala la nastere,
adica de moarte. *rin durerile nasterii, femeia castiga mantuirea sufletului ei, dupa
cu#antul Sfantului *a#el, care zice% ""ar se #a mantui 0femeia1 prin nastere de fii,
daca staruie cu deplina intelepciune, in credinta, in iubire si in sfintenie" 0I Jimotei 2,
131. "urerile nasterii s)au dat de "umnezeu femeii, ca un canon pentru greseala ei cea
dintai, dupa cu#antul "omnului care zice% "Inmultind #oi inmulti necazurile tale si
suspinul tau, in dureri #ei naste fii si spre barbatul tau #a fi intoarcerea ta si el te #a
stapani" 0Oacere A, 1(1.
Asadar, sa intleaga femeile cele intelepte si credincioase si sa primeasca canonul cel
dat lor de prea Punul "umnezeu cu toata bucuria si multumirea, ca este spre iertarea
pacatelor si mantuirea sufletelor lor. Iar daca #reuna din ele #a muri in chinurile
nasterii, pe altarul jertfei si #a a#ea dreapta credinta, aceea se #a mantui, cum spune
Sfanitul *a#el, si cu mucenicii se #a socoti. Caci Piserica lui ristos nu accepta nici
un moti# pentru uciderea de copii, adica a#ort, boala, saracie, primejdie, copii multi,
barbati rai etc. Joti crestinii sunt datori sa se jertfeasca pana la moarte, acolo unde i)a
randuit "umnezeu sa traiasca