Fotografie

Imaginile sunt create pe 2 cai:

1. optica
2. electronica.
Singurul criteriu valabil: exigenta abordarii varietatii de imag. Prin descifrarea limbjului
specific al fotografiei ( ca ramura distincta a artelor plastice ).
Interpretarea imaginii depinde de : intentia realiatorului
intentia privitorului
1.Fotografia ! limbaj pictural
F"#"$%&FI& ! repre. viuala directa a unui subiect sau eveniment..
&stai F"#"$%&FI& ! cons. universala'cu cat limbajul ei e mai general'cu atat e
mai folositoare.
( limbaj pictural(care devine folositor cand cineva are
ceva de comunicat)
)itirea unei imagini: imp e privirea in de taiu a imaginii: ce e caracteristic unui
portret'ce trebuie eliminat'care e partea cea mai interesanta a unui om'ce reflecta expresia
fetei'ce intelesuri ascund luniile fetei'care este caua lor'* .
Privitorul !persoana interesata de subiect.
(ii da creare imaginii'crede ca even a avut loc si ii este preentat partial
sau in intregima.
Fotografiile se constituie in dovei evidente si incontestabile ale faptului ca even.
s(au petrecut in realitate.
Fotografia ! se poate realia doar prin preenta fotoreporterului si a
aparatului'trebuie sa surprinda mom de maxima intensitate.
( poate fi indelung studiata' se redescopera planuri noi.
&+,%-&S F-I.I+$-% ! /Pt a retine atentia cuiva tb sa aiba ceva de
communicat'sa aiba continut'sa fie informativa'educativa'interesanta'amuanta sau
mobiliatoare. )ontinutul poate fi incorporat in foto intr(o varietate aproape
nelimitata. %efuul de a privi fotografiile care soc0eaa este ca si teama de a privi
realitatea in fata. 1nele lucruri trebuie sa fie infruntate fie ca plac sau nu. " foto de
continut e ca unul dintre cele mai puternice instr. pt a trei reactia publica.
Fotografia de presa ! forta imensa ce actioneaa si modeleaa multe opinii.
)aracteristici de baa
&1#-+#I)I#&#- ! caliatate unica a foto in comp cu celelalte forme de repre
viuala.&paratul foto ! martor ocular.,esi se spune ca /aparatul nu minte2' foto pot induce in
eroare'datorita modalitetilor de surprindere ale fotoreporterilor.
333.referat.ro
333.referat.ro
P1#-%-& ,- S") ! insusire a imag care il forteaa pe pruvitor sa observe in mod
constient o foto ( aceasta trebuie sa fie cu totul neobisnuita pt a atrage privirile )4 repre una
dintre calit. esentiale ale unei foto bune'dar nu e suficient pt a fi o foto buna'trebuie sa aiba:
P1#-%- -."#I"+&5& ! interesul si sent. fata de imag sunt imp'o pers lipsita de
sensibilitate nu va observa4 de asemenea'interesul fata de subiect e de baa pt a crea foto bune.
)"+#I+1#15 ! calit care poate fi incorporata in foto intr(o varietate aproape
nelimitata4 poate trei reactia publica4 nr subiectelor interesante e infinit' in fct de fotoreporteri.
2.&paratul fotografic.)aracteristici
S16&+S&.651%I ,- 6&7&: camera etansa la lumina
obiectivul
obturatorul
viorul
sist de punere a punct ! reglare a claritatii.
)&.-%& -#&+S&:
( 5a lumina a aparatului foto e constr dintr(o cutie pe al carei perete anterior e
montat obiectivul'iar pe peretele opus se deruleaa materialul sensibil(filmul).
( Impiedica patrunderea luminii din exterior spre film.
( Peretele pe care se fixea obiectivul: placa port obiectiv
( "biective : fixe sau intersc0imbabile
( Pe peretele din spate al cutiei aparatului ! filmul .
( Peretele fotografic
1. demontabil
2. rabatabil pe o articulatie
8. solidar cu corpul aparatului foto
( Filmele se introduc in aparat incarcate in casete'si se asaa in cutia casetelor4
casetele cu filme se introd in locasurile prevaute in spatiul din spate al
aparatului.
( Filmul se deruleaa din caseta pe o bobina receptoare'simultan cu armarea
obturatorului si in lungimi egale cu marimea unei imag (film tip leca 29 x 8:)
6"I-)#I;15 F"#"$%&FI):
( )ea mai imp parte e aparatului.
( )u ajut lui se creeaa imaginea subiectului pe materialul sensibil din int
aparatului
( "biectivele moderne: sist optice convergentecomplexe'formate din lentile
situate intr(o montura metalica sau din bac0elita
( Princ caracteristica: distanta focala'a carei marime e inscriptonata pe montura
obiectivului. ,IS#&+#& F")&5& : depinde de constr obiectivului si e
determinata de distanta de la planul optic princ. Posterior al obiectivului pana
la focarul princ al lui.
( Focarul princ: imag unui pct indepartat la infinit situat pe axa optica princ. a
obiectivului.
( 5uminoitatea: caract a obiectivului'e legata de rap dintre iluminarea
campului imaginii creata de obiectiv si stralucirea subiectului fotografiat4 cu
cat luminoitatea e mai mare'cu atat iluminarea subiectului poate fi mai mica.
( 5uminoitatea poate fi det. prin cunoastera diametrului desc0iderii utile a
obiectivului si dist focala a acestuia.
( ,-S)<I,-%- 1#I5&: orificiul prin care trece fascicolul de lumina prin
obiectiv4 acest orificiu e det de diafragma
( ,iafragma alc din cateva placute situate in montura'prevauta la ext cu un
inel'cu ajutorul caruia poate fi modificata desc0iderea utila a obiectivului4 pe
aici poate fi reglata cant de lumina cea junge la filmul foto
( - diferita iluminarea imag daca se compara 2 obiective de aceeasi
constructie'cu distante focale egale'dar desc0ideri utile diferite
( Pt ca iluminarea imag in int aparatului foto depinde de distanta focala a
obiectivului si de diametrul desc0iderii utile a acestuia'luminoitatea
obiectivului e dir proportionala cu patratul diametruluidesc0iderii utile a
obiectivului si inv proportionala cu patratul distantei focale e acestuia4
5=luminoitate ,=dimetrul desc0iderii utile a obiectivului F=distanta
focala a obiectivului
( 5=(,>f) la patrat J
( Folosind diafragma se poate varia in limite largi diametrul desc0iderii relative
a obiectivului'deci se reduce luminoitatea obiectivului.scara diafragmei la
fiecare obiectiv inc cu desc0iderea relativamaxima a acestuia'indicata pe
montura obiectivului
( "biective fotografice moderne4 sist optice complexe si se compun din mai
multe lentile seoarate intre ele prin aerul atmosferic'sau lipite intre ele.
( Indiferent de model'obiectivul foto reda aimag in limitele unor anumite
dimensiuni'dar claritatea imag nu e aceeasi in toate onele4in foto se utilieaea
doar o parte din tot campul'adi? o suprafata dreptung0iulara coresp formatului
imaginii inscrisa in cercul obiectivului.
( )ampurile pot fi exprimate I unitati de masura ung0iulare(ing0iul campului)
sau unit de masura liniare(diametrul campului)
( 1ng0iul de poa: dep de distanta focala a obiectivului si de formatul cadrului4
in fct de marimea ung0iului de poa'obiectivele se clasifica in:
1. normale : dist focala e apropiata de diagonala formatului si la care ung0iul de
poa e 9@ ! :A grade
2. superangulare : la care dist focala e mai mica decat diagonala formatului4 folosite
pt saptii inguste4profunimea e mult mai mare deact a obiectivelor normale sau a
teleobiectivelor4iluminarea imag nu e uniforma
8. teleobiective : la care dist focala e mai mare decat diagonala formatului
( #eleobiectivele sunt utiliate cand e necesarsa se fotografiee obiecte
indepartate
"6I-)#I;-5- I+#-%S)<I.6&6I5-:
( obiective cu aceeasi constructie dar monturi diferite'destinate anumitor
aparate
( montura poate fi la unele de filet'altele tip baioneta
( imp in timpul fotografieriie ca in obiectiv sa nu patrunda rae de lumina
laterale 'care pot fi difuate pe intreaga supraf a imag si sa micsoree
contrastul'generand pete luminoase care deteroireaa imag.Solutie: parasolar
montat pe montura obiectivului
;I7"%15:
( sist de incadrare a imag'e de mai multe tipuri'dar'cel mai utiliat'e cel cu
oglinda'comod pt efectuarea rapida si facila a incadrarii imaginii'observarea
subiectului in timpul fotografierii.Inconvenient: imag in vior e decalatafata
de imag care va iesi pe materialul foto.
( &lt tip de vior: montat in corpul aparatului
( &paratele foto moderne: ec0ipate cu telemetre'cuplate cu obiectivul'fioxate in
corpul aparatului.
"6#1%&#"%15:5umina strabate obiectivul spre int camerei'ajunge la film'iar durata in
care lumina actoineaa trebuie reglata4acest timp se numeste timp de expunere 'si poate fi reglat
prin mai multe metode'cea mai imp: scoaterea capacului de pe obiectiv'si repunerea lui.
( "bturatoare cu perdea: se monteaa in int aparatului4 perdeaua e confectionata
din matase cauciucata 'are desc0idere sub forma de facta si e unfasurata pe 2
bobine'una fiind prevauta cu un arc care det vitea de deplasare a perdelei4in
timpul fotografierii'perdeaua se deplaseaa in fata materialului fotografic si
lasa lumina sa treaca prin fanta sore stratul sensibil4 dimensiunea si intinderea
fantei sunt reglabile'iaor perdelele se pot confectiona si din camele metalice.
( "bturatoare centrale: se monteaa intre lentilele obiectivului si formeaa un
ansamblu'impreuna cu montura4 relarea cant de lumina care trece prin ele se
realieaa cu ajut unui mecanism. &vantaje: evitarea deformarii geometrice la
fotografierea subiectelor in miscare rapida'sensibilitatea mica a mecanismului
la variatii de temp'uniformitatea iluminarii cadrului in timpul fotografierii.
&))-S"%II P# F"#"$%&FI-%-:
1. trepied sau stativ ! mentine aparatul foto in poitie stabila 'cand se fotgrafieaa cu timpi
lungi de expunere)ele mai raspandite: trepede telescopice'cu 8 sau mai multe articulatii.
2. exponimetru ! determinarea timpului de expunete pe baa cant. de lumina reflectata de
subiect
8. racordor flexibil ! nu transmite vibratiile miinii in timpul declansarii aparatului fixat pe
trepied
9. autodeclansator ! permite actionarea decalnsatorului cu intarierept a permite
fotografului sa apara in cadrul pe care il fotografiaa
@. geanta ! protejeaa aparatul de socuri si intemperii
.aterialele fotografice
- important pe ce fotografiem.
.aterialele fotografice ! strat sensibil depus pe un suport oarecare'sub forma unei
pelicule fine ! emulsie fotografica.
.ateriale fotografice:
1. negative ! pe care se face fotografierea
2. poitive ! pe care se copaia'dupa negativ
8. reversibile ! se obtine imag poitiva pe acelasi material pe care s(a efectua fotografierea
( se executa sub forma de film perforat'rolfilm'planfilm'foi sau suluri de 0artie
foto
Subiecte fotografice: compuse dintr(in nr de detalii'fiecare reflectand spre obiectivul
aparatului o cantitate dif de lumina'deci'o anumita stralucire ! care depinde de iluminarea si
capacitatea de reflexie a acestuia.,upa developare'materialele foto pre o usoara innegrire a
portiunilorcare au fost expuse la lumina'dar si a celorlalte. &ceasta innegrire ! voalul c0imic'si
se intinde pe toata suprafata stratului sensibil'micsorand transparenta imaginii.Intensiatatea
voalului variaa in fct de conditiile si duata depoitarii materialului foto=Bimag cu aspect
cenusiu si sters.
S-+SI6I5I#&#-& !la lumina ( princ caracteristica a materialelor foto.
)"+#%&S#15 ! defineste modul in care lucr stratul sensibil:
moale'normal'contrast'extracontrast.
5&#I#1,I+-& ,- -CP1+-%- ! depaliile subiectelor fotografice pot fi reduse in tonalitati
proportionale cu stralucirile lor.
-x: 1. peisaj desc0is pe timp urat: 1:2 ! 1:8
2.cladiri luminoase'iluminate de soare: 1:@ ! 1:1A
8.fata bruna: 1:8A ! 1:1AA
.ateriale foto moderne: strat cu latitudine 141AA'care usuraea mult fotografierea. Subiectele
contrast 1:2A ! 1:8A pot fi redate de catre stratul sensibil la expuneri f variate.
$%&+15&#I& SI P1#-%-& ,- S-P&%&%- ! foto apare ca si cum ar fi formata dintr(un nr
mare de puncte'cu cat sensibilitatea se maresta'cu atat granulatia creste.
Puterea de separare ! proprietatea stratului sensibilde a reda separat detaliile subiectului
de foto4 se exprima prin nr de linii'egale ca latime.
(este determinata de propr stratului sensibil4 se deterioreaape
masura ce sensibilitatea creste.
Filmele negative au sensibilitate de:
@A &S& redau DA lin.>mm
1AA &S& redau :Alin'>mm
2AA&S& redau @Alin.>mm
9AA&S& redau 12Alin.>mm
Filme reversibile redau 12Alin.>mm
FI5.15 )"5"% ! emulsia sensibila aplicata pe suport e compusa din 8 straturi
sensibile diferite intre ele prin sensibilitate cromatica.
Stratul superior ! sensibil numai la radiatiile albastre = strat sensibil albastru
Stratul de mijloc ! albastru E radiatiii veri.
Stratul inferior ! albastru E radiatii rosii.
In timpul fotografierii'fiecare detaliu al subiectului formeaa o omag fotografica latenta
coresp detaliului resoectiv.%edarea corecta a culorii se obtine numai daca cele 8 straturi au
sensibilitate identica fata de albastru'verde'rosu.
.odificarea compoitiei spectrale a iluminarii influenteaa asupara culorii diferitelor
detalii'cand facem foto unui peisaj'intra si o parte din cer ! calit redarii culorii e det de gradul de
redare corecta a culorii cerului.Soare lateral ! cer albastru.1mbrele ! illuminate doar la lumina
difua de catre cer(ex umbre albastrui pe apada in poe).
)ele mai frecvente distorsiuni cromatice ! la portrete'detaliile fetei'imbracamintea'fondul
de culori influentand perceperea ansamblului.
#e0nica fotografierii
1. Stabilirea punctului de statie
2. ,eterminarea expunerii.
8. %eglarea obturatorului e diafragmei si a distantei
&cestea pot fi inversate'dupa fiecare.Foto trebuie sa arate subiectul astfei incat sa para cat
mai veridic si mai expresiv'sa redea cat mai clar lucrul care a constituit obiectul atentiei
fotoreporterului.)ele mai imp. )aracteristici ale fotografiei: veridicitatea' expresivitatea'caract
persoanei'armonia peisajului'particularitatile formelor ar0itecturale ale cladirilor.
8 -5-. )&%- )"+,I#I"+-&7& &5-$-%-& 1+1I P)# ,- S#&#I- "P#I.:
1.&legerea directieie de fotografiere.)and s(a fotografiat $uvernul %omaniei'majorit
studentiolr au luat pct centaral=Bse vede o singura fata'compoitie centrala.,aca foto e reali din
stanga sau dreapta'foto au redat'pe langa partea frontala si lateralele acesteia=Bvolumul
cladirii.)ele mai reusite: cele realiate din balcoanele blocurilor de la ;ictoriei.
2.,eterminarea distantei de fotografiere.( cand se fotografiaa un subiect.distanta mare !
imag mica4 distanta mica ! mai multe detalii'elem marginale ies in afara cadrului.
8.&legerea inaltimii punctului de statie.=B da plasticitate imaginii.-xista 8 gr principale:
normale'superioare'superioare.
Pct normal ! nivelul oc0iului unui om in picioare=B imag fara deformarisau exagerarai ale scarii
de repreentare.
Pct inferior ! exagerare a partii inferioare(portret ! fata) .
Pct superior ! linia oriontului coboara.
Incadrarea:
( la portrete spatiul liber se lasa in directia de rotire a capului si a privirii'nu
spre ceafa.
( Subiecte in micare rapida(masini): un spatiu libert sa fie lasat in directia
miscarii'care sa fie mult mai mare decat spatiul din spatele subiectului.
Punerea la punct: trebuie sa apara clar obiectul obiectul asupra caruia se efectueaa
punerea la punct.Profunimea depinde de distanta focala a obiectivului: cu cat e mai mare
distanta'profunimea e mai mica.
)aracteristice ale punerii la punct:
( determinarea si folosirea profunimii maxime
( obtinerea spatiului redat cu claritate intre anumite limite
( punerea la punct pt obiecr=tul princ al imag
( reducera claritatii imag in adancime'in scopul redarii caracterului spatial al ei.
5umina in fotografie
Proprietati si fct ii ale luminii
P0otos=lumina
$rap0o=a scrie'ambele in gr.'= scriere cu ajutorul luminii.
)ant de lumina reflectata depinde de :
( struct si culoarea suprafetei
( ung0iul pe care il formeaa aceasta suprafata cu directia de incidenta a
luminii'ca si dir de fotografiere.
Prin iluminare uniforma a intregului: foto cenusie 'monotona.,aca obiecte situate in
planuri diferite sunt iluminate uniform'spatiul e redat nesatisfacator datorita absentei variatiei
tonurilor.5a portrete e necesara expresivitatea fetei.Pt perceperea corecta a figurii e necesara
evidentierea trasaturilor si a cintururilor'detasatea fig de fondul respectiv.(trebuie sa aiba
straluciri si nivel de iluminare dif)(bruneta in 0aina inc0isa pe fundal de catifea neagra=B
#onalitate comuna +1 e bine).
%edarea volumului in foto depinde de cond de iluminare la fotografiere(lumina solara
laterala lasa umbre la oameni si cladiri).
5a fotografiere fotoreporterul trebuie sa reolve simultan 8 roluri imp ale iluminarii:
plastic'de compoitie'te0nic..,upa ce a fost stabilit subiectul de fotografiere'se stabileste locul de
statie si incadrarea'sunt stabilite cond de iluminare.
1. luminoitate care sa valorifice subiectul
2. veridicitatea continutului
8. stabilirea punctului de statie'determinarea limitelorde incadrare'(corespondenta iluminare
! continutul imag).
5a fotograful incepator'peisajele si scenele de viata sunt realiate in aer liber'deci lumina isi
pastreaa importanta#rebuie sa se tina insa cont de faptul ca lumina naturala isi sc0imba
conditiile in impul ilei'depinand de gradul de innourare'poluare si alti factori.,imineata ! se
formeaa o usoara ceata care slabeste intensitatea luminii=Bgradatie fina de tonuri.Pran !
umbrele devin scunde si dure=Bcontraste puternice.,upa amiaa ! umbre lungi'intensitatea
scade treptatdar depind si de anotimp.5a fotografierea in aer liber'lumina solara dirijata poate fi
utiliatasi drept contralumina'care acc conturul subiectului.
$enuri de fotografii
1.P-IS&F15
(aici se realieaa cele mai multe foto
(f dificila e evidentierea princpalului'care trebuie sa atraga atentia privitorului(metoda !
eliminarea elem inutile)4 folosirea in prim plan a copacilor'sau a detaliilor ar0itecturale
favorieaa armonia cadrului.
(incepatorii au tendinta de a repreenta planuri panoramice largi4preferabi e sa fie aleasa o
portiune bine leasa'caracteristica peisajului onei'cu elem bine iluminate.
(cel mai imp elem ! lumina'cea mai buna fiind cand soarele nu e prea sus'lateral(preferabil la
rasarit)
(alegerea pct de statie e f imp'prim planul e indispensabil avanr mai multe roluri: pri=od iluie de
adancime'un joc de tonalitati si forme'acopera elem nedorite'da culoare locala'cand e
intunecat'creeaa straluciri.
)-%15
(elem imp in peiaj.I se acorda o portiune mai mare sau mai mica decat pamantului'in fct de
frumusete
(peisajul de vara are ca elem princ vegetatia verde si cerul albastru4 peisajele de iarna sunt
recomandabile dim sau dupaamiaa.
(redarea culoriolor e redata de preenta suprafetelor colorate'care reflecta lumina si se afla in
apropierea subiectului fotografiat.&supra coloritului fotografiei influentaea reflectarea cerului
albastru'verdele copacilor'albul peretilor'imbracamintea colorata.
(nu exista reguli in leg cu obiectele care pot fi fotografiate si redate intocmai cromatic.
P"%#%-#15
(unul din cele mai practicate genuri de foto.
(modele: rude'prieteni'diferite tipuri intalnite in viata de i cu i.
(se poate face in aer liber'cladiri
(dificultatea e sa redai pe deplin trasat individuale caracteristice ale omului fotografiat
(pot fi:
1.individual
2.in grup
8.al capului
9.al bustului
(calitatea portretului e det de: expresivitate celui iluminat'iluminare'corelatia cel fotografiat !
fundal'film fotografic si prioc de developare.
-CP%-SI& F-#-I SI P"7I#I& )-51I F"#"$%&FI&#
(trebuie analira din ce parte subiectul preinta cele mai multe trasaturi caracteristice4la aproape
toata lumea dreapta si stanga sunt asimetrice'la unii'mai viibil decat la altii.
(trebuie evitate surasurile sablon'poele nefiresti
-xpresia fetei depinde de starea omului in mom respectiv'este det de poitia oc0ilor'a fruntii'a
buelor'a ridurolor
(trebuie evitate poitiile incordate'teatrale'standard
(mare atentie inclinarii capului'deoarece imag poate parea deformata
I51.I+&%-& F-#-I
(cu ajut luminii se pot sublinia proeminentele fetei sau se pot indulci tonurile
-xista 9 feluri de lumina:
1.lumina de desenare ! intensa'dirijata'repre baa efecctului de iluminarecare evidentiaa
detaliile subiectului
2.lumina generala de completare ! difua'asigura redarea detaliilor aflate in umbra
8.lumina de modelare ! redare riguroasa a diferitelor elem ale subiectului
9.lumina contrajure ! se poitionaa in spatele subiectului fotografiat'si delimiteaa princ
contururiale subiectului.
,-)"%15
(nu trebuie sa atraga atentia(tonul neutru e cel mai bun)'la cel putin 2 m distanta de subiect
P"%#%-#15 I+ +&#1%&
(se obtine daca lumina solara e atenuata de nori(luminre calda se obt seara si dimineata)
(cand soarele e pe cer apar pe fata persoanei umbre dese generate de barbie'nas'*
(la portret bust'obiectivul trebuie fixat la niv gatului
(portret pana la genunc0i ! obiectiv la inaltimea pieptului
(intreaga statura ! obiectiv la niv braului
F"#"$%&FI- ,- &%<I#-)#1%&
(trebuie sa redea ideea fundam a ar0itectului
(pct de fotografiere trebuie ales astfel incat sa redea volumul si caracteristicile liniare ale
subiectului fotografiat.,e cele mai multe ori cladirile se fotografiaa a i sa se obtina o fatada si o
parte din peretele lateral
(in general se fotografiaa cu soarele lateral.
%-P"%#&F15 F"#"$%&FI)
(caracteristica: absenta oricarei inscenari'a oricarei /interventii organiatorice2 a fotoreporterului
in eveniment.in fotoreportaje trebuie sa apara doar even desf asurate in realitate
Factori f importanti:
(capacitate de a intelege f repede si operativ pct ul de statie din car9e subiectul respective pus in
evidenta
(modul de a didtribui diferite elem de compoitie ale cadrului
(foto trebuie sa aiba forma clara si expresiva.
-stetica imiginii fotografice
Foto are milte calitati pt care e cons arta4face u de o te0nica din ce in ce mai rafinatacare
cere un nivel inalt de cunostinte te0nice si artistice.
Principiile specifice de alcatuire estetica a imag fotografice:
1. "rganiare in plan a imaginii: se face dupa principii devenite clasice'care au I vedere
punerea in maximum de valoare.5a aparatele obisnuite filmul are dimensiunea 29 x
8:'raportul laturilor 2>8.
5imii si puncte forte ale imaginii
(unind mijloacele laturilor cadrului obtinem axele de simetrie'iarintersectia lor da centrul de
simetrie al cadrului
(subiectul nu se plaseaa in centrul de simetrie al cadrului(excesul face sa scada importanta
celorlalte elemcompoitionale ale imaginii.
(impartind fiecare latura a cadrului in 8 parti egale si unind punctele omologate pe lat opuse vom
obtine un caroiaj da 9 drepte si 9 pct.
(ex: fotografiem balconul din %omeo si julieta: suprapunem balconul peste punctul forte superior
dreapta'iar %omeo'pe pct forte inferior stanga'sau invers.(preferata prima varianta)
5inia oriontului
#rebuie evitata simetria
(linia de oriont a unui peisaj marin nu se suprapune peste axa oriontala de simetrie a cadrului
pt a nu obliga oc0iul sa priveasca de sus in jos'in loc sa o faca invers.
(ea trebuie suprapusa peste linia forte oriontala de mai jos a cadrului
(subiectul sau elem princ nu se plaseaa niciodata in marginile sau colturile cadrului imaginii.
2. I n desf de adancime a subiectului ditingem 8 planuri:
((prim planul e primul care se vedecand privim imaginea si cuprinde elem compoitionale ale
subiectului situate cel mai in fata.
(are rolul de a conduce privirea spre planul de mijloc'unde se afla'de obicei'subiectul.
((planul subiectului contine elem compoitional4e principale ale subiectului
((fondul creeaa spatiul ambienta in care se desf actiunea subiectului
(rolol fundaluluio e sa scoata in evidenta subiectul'deci trebuie sa fie subordonat ca
tonalitate'claritae.
Perspectiva
(ordinea spatiala si coloritul elementelor trebuie sa pespecte niste reguli care sunt date de
perspectiva
(forma si marimea relativa aelem ! perspectiva liniara
(variatia tonalitatii culorilor ! persp aeriana
%elieful(plastica imaginii)
(reulta din jocul de lumini si umbre asupra vo4umelorproprii ale unui corp'dar lumina trebuie sa
cada intr(un anume fel
(maximum de relief se obtine cand umbrele sunt mai lungi'adica dimineata si seara.
(lumina de dupa amiaa da plasticitate mai accentuata'mai favorabila figurilor
netede'candide'suave
(lumina diminetii e mai favorabila fotografierii figurilor bradate cu riduri
5inii'suprafete'volume
(o imag e alc din linii drepte'frante'curbe sau ondulate
(imbinarea acestor elem grafice dau o senatie estetica
((liniile drepte: uc cat sunt mailungi'dau impresia de continuu'de monoton'de repaus4 cele
verticale ! caract arborilor inalti'lucruriolr velte'treeste ideea de maiestuos'de
demnitate'stabilitate si severitate4 oriontala ! calm'liniste'nesfarsit.
((liniile inclinatedau accent dinamic imaginii4 diag forte ! stanga jos'dr sus'ideea de effort4 diag
slaba ! ideea de coborare'e mai dinamica decat prima
((linii curbe dau imaginii gratie4 cele curbate in jos ! caract vesel'da impresia de rapiditae4
curbein sus ! tristete'resemnare
((liniile frante'verticale si oriontale'dau impresia de energie'de asprime'apare efecctul de ritm
((linii intrerupte ! o foto nu trebuie a apara incompleta
Suprafetele
(contribuie la tonalitatea psi0ologica a imag prin senatia pe care o prod
(supraf mari ! statice si monotone
(supraf mici ! cu tonuri sau culori variate'insufletesc imag
(supraf luminate ! efect de calm'prietenos'sugereaa buna dispoitie
(supraf intunecoase ! posomorasc imag'da caract grav'nelinistit
(supraf triung0iulare ! senatii asemanatoare cu cele date de liniile frante
;olumele
(suprafetele delimiteaa volume pe care jocul de umbre si lumini le scoate mai bine in relief
)uloarea
(se refera la senatia subiectiva de culoare'si la proprietatea unui corp de a afi colorat ! acestea 2
avand comun faptul ca depind de lumina
(culorile ! calde(galben.portocaliu'rosu) si reci (albastru'verde'violet)
(fotografia ! mijloc de comunicare itre oameni'trebuie sa informee'sa educe'sa distree
Fotografia digitala
" foto inregistrata digital e compusa din numerosi pixeli sensibili la lumina'care creeaa
o imag ce poate fi viionata pe mon unui calc sau pe ecranul camerei digitale.Foto digitale sunt
formate din patratele minuscule ! picture elements sau pixel.)alitatea imag digitale 'printata sau
afisata pe ecran'depinde de nr de pixei folositi la crearea ei.
.arimea unei foto digit peate fi specificata pe 2 cai: dimensiune in pixeli sau prin nr de
pixeli continut de acea imag.(ex aceeasi imag poate avea 1:AA x 12AApixeli sau 1.G2 mil pixeli.
Imag digitala poate fi obtinuta pe 2 cai: camera digit'sau scanner pt o foto digitala existenta.
)amera digitala
(majorit seamana cu aparatele traditionale'mem poate fi incorporata in camera sau pe card4nr de
imag stocat depinde decalit. Imaginii'sau e tipul ei(color'alb(negru)
(cand mem e plina'se descarca in calc
(mare avantaj ! viorul lcd a i poti sa reveiimadiat'sau sa revei oricand imag din memorie'sa
stergi ce doresti'eliberind spatiu.
,e ce digitalH
(odata capturata'imag e in format universal=Busor de distribuit si folosit(trim mail'pus pe site'*)
(se pot folosi programe de editare a imag(p0otos0op)pt imbunatairi'se pot realia colaje'se
indeparteaa efectul oc0i rosii
(salvei bani ! nu cumperi film si nu developei
(afiseaa imag imediat'vei daca au iesit bine
(poti vedea imag inainte de a le printa'le poiti modifica sau sterge
(nu foloseste c0imicale toxice care pot polua
Fotografie libera'libertate fotografica
(poti fi uimit cand vei car de bine ies foto cand nu esti ingrijoratde costuri*(Iea0'rig0tJJJ) (ex :
1KDA'Lilliam <enrI face afoto pe placi de sticla careputeau fi refolosute'asa ? era omuM degajat
si facea poe excelenteJJJ)
8 P&SI I+ F"#"$%&FI-%-& ,I$I#&5&
)apturarea imaginii !tastatura introd imag in calc'dar exista si alte dispoitive care fac
acest lucru'cum ar fi mouse ul'sist de recunoastete a vocii'scannere'*
(camera digit captureaa imag in format digital>cea traditionalacaptureaa in cadre'pe film'care
pot fi scanate pt a fi convertite in format digital
(camerele video capt imag in format video'poti folosi aceste cadre pI a iola imag separate si sa
le salvei ca imag traditionale
Procesarea imaginilor
(imag poate fi manipulata in P0otos0op'poti imbunatati o imag'poti modifica marimea
imag'poti realia colaje'o poti face mai clara prin filtre'poti combina 2 imag pt a crea un efct
tridimensional'sa convertesti imag in alt format.
&fisarea imaginii
(poate fi viibila de catre altii'prin printare'foto pe un site'e(mail'imprimare pe tricouri'cani'
*
)autati complementaritatea*cica sa nu renunti la aparatul clasic'pt ca e mai clara ca cea
digit'mai simplu'mai rapid.


%-P-%- ,I+ IS#"%I& F"#"$%&FI-I
&ristotel a observat ca lumina care trece printr(un mic orificiu formeaa imag rasturnata a
unui obiect'dar aceasta proprietate a fost folosita de(abia in 1@AA in Italia.
Primul aparat: camera obscura ! cutie mare cu mica desc0idere pe una dintre partile
laterale pt a lasa lumina sa patrunda.Pe peretele opus celui pe care se afla desc0iderea 'lumina
forma o imag rasturnata a scenei din exterior.-ra sufucient de mare cat sa incapa un om in ea si a
fost intens folosita pt sc0ite.
In 1D2D'fiicianul germ Fo0ann Sc0ulte a desc ca sarurile de argint se innegresc in
contact cu lumina .Peste @A ani'c0imistul suede )arl Sc0eele a dem ca sc0imbarile provocare de
lumina sarurilor pot fi permanentiate prin tratament c0imic4totusi'au fost utiliate de(abia in
1K8A.
Intre timp'Fosep0 +icep0ore +iepce a gasit o cale de a obt o imag permanenta in camera
obscura.In 1K:2 a acoperit o placa de metal cu subst c0imice sensibile la lumina apoi a aseat
placa in camera obscura timp de K 0'aceea fiind prima foto din lume(privelistea de pe fereastra
lui).#e0nica lui a fost perfectionatadupa de 5ouis ,aguerre'si el france.-l a expus o placa de
arama acoperita cu argint'a developat imaginea cu vapori de mercur si a fixat(o cu
sare.Fotografia sa ! dagherotipie'cere o expunere de 1@ 8A sec.
1K8G inventatorul britanic Lilliam <. Fox #albot anunta ca a inventat 0artia
fotosensibila ( aceasta produce un negativ'pe care se poate obt o imag poitiva.)opiile
lui pe 0artie ! talbotipii sau calotipii'nu erau f clare.dar procedeul avea avantaje: se
putaeu obt mai multe copii la o singura expunere'se puteau ilustra carti'iare.
In anii N:As(au realiat imbunatatiri.
Inceputurile fotografiei moderne. Imbunatatirile te0nice
1K@1 ! fotograful britanic Frederic? S. &rc0er a introd un proc fotografic care a
redus timpul de expunere si a ib=mbunatatit calit copiilor fotografiei.5a el'o placa de
sticla era acoperita cu o mixtura din saruri de argint si o emulsie facuta dintr(o subst
umeda si vascoasa ! colodiu.,upa careva sec'placa se transf in negativ'care era tratat cu
un ageent de fixare.In 1KD1' .addox a folosit emulsia de gelatina pt acoperirea placilor
foto'si aceasta usca fara sa afectee sarurile de argint'si de acum se putea fotografia
tinand aparatul in mana(nu mai era obligatoriu trepiedul).
1KD1 ! $eorge -astman a creat aparatele ?oda? pt productia de serie si pt a fi
folosite de amatori.&cest sist a eliminat nevoia>obligatia>necesitatea fotografului de a(si
developa singur foto.
$aspard Felix ! numit +&,&% ! unul dintre primii care a incercat sa foloseasca
aparatul in arta'si a ramas in ist ca primil care a realiat o fot o aeriana deasupra
Parisului'de la bordul unui balon.
1K:1 ! &uguste si 5ouise 6isson au infruntat frig si avalanse pt a face poe .ont
6lanc ului.
,e asemenea's(au realiat foto pe campul de lupta ! %oger Fenton si )arol Pop
Sat0mari(roman) in rab )rimeei
Fac?stone ! specialiat in fotografierea ;estului Indepartat'foto din Oello3stone
care au det )ongresul Statelor 1nite sa infiintee primul parc nat din lume.
%-;"51#I& F"#"$%&FI)&
Spre sf sec CIC existau 2 directii:
1. aparitia multor amatori care utiiau aparatul Poda?
2. fotografii care vroiau ca foto sa fie cons opera de arta( 1GA2 ! &lfred
Stieglit'-d3ard Steic0en si altii au format un grup ce promova foto ca forme
independenta de arta ! P0oto(Secession'care a org multe expoitii).
5a inc sec CC foto a inregistrat sc0imbari dramatice : miniaturiarea aparatului
foto(8@ mm)'lumina artificiala(aparatul 5-I)&'in $erm)4 incercari de a obtine foto fara
aparat ! s(au plasat obiecte pe o coala de 0artie fotosensibila pe care au expus(o cu o
lumna de flas0'sau au creat compoitii abstracte prin expuneri cu rae C.
In aceeasi per s(a dev fotografia document'in timpul marii crie 's(au fotografiat
onele rurale ale Statelor 1nite'fot care arata saracia in care traiau fam fermierilor.&u
aparut si foto de even>presa.&ltii s(au concentrat asupra peisajelor'ajutnd la formarea
unui stil care sa duca la o fotografiere cu cat mai multe detalii.
In aniiM@A M:A stilurile foto s(au diversificat mult'mai ales in S1&'unde apar /foto de
strada2'copii de pe paginile revistelor.
Prin anii MDA au inc sa utiliee si filmul color'desi acesta exista dun 1G8@'mai ales pt
aspecte de viata si portrete.
In preent'foto e bine definita ca forma a artei'si unealta necesara in comunicare si
cercetare.Fotografia profesionala include o mare varietate de teme si stiluri'americanul
FerrI 1elsmann afacut foto asemanatoare imaginilor de vis 'combinand mai multe
negarive pt o singura foto.
&paratul digital ! mom imp in ist. fotografieiIn 1GD2 #exas Instrumentals realieaa
un prototip'dar nu a fost preentat'primul cunoscut fiind in 1GK1 al firmei SonI'aparat ce
folosea nu film'ci o disc0etade K grame cu diam de 9.@ cm'pe care putea inreg 1@
fotograme cu o vitea de 1A fotograme>sec..
.&%I F"#"%-P"%#-%I &I 51.II
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate