IV.

STRATEGII DE INSTRUIRE SPECIFICE PREDARII

PSIHOLOGIEI
1. Delimitari conceptale
In sens comun, strategia reprezinta o modalitate de desfasurare si ameliorare a
actiunilor intreprinse in vederea atingerii unui anumit scop / ansamblu de operatii,
procedee si metode orientate spre producerea unuia sau mai multor obiective determinate.
Strategia de instruire a fost definita astfel:
o modalitate de combinare si organizare optima a celor mai adecvate
metode, mijloace si forme de grupare a elevilor in raport cu obiectivele
urmarite, continuturi, experienta de invatare a ele!ilor "I. Cer#$it% &''()*
un ansamblu de actiuni coordonate si armonios integrate menite sa dirijeze
invatarea in vederea relizarii obiectivelor preformulate (L. Vlasceanu, 1993)
un mod de abordare a invatarii si predarii, de combinare si organizare
optima a metodelor si mijloacelor avute la dispozitie, a formelor de
organizare a elevilor, in vederea atingerii obiectivelor "UNESCO% 1+,()*
o ipoteza de lucru, o linie directoare de actiune, careia i se asociaza un
anumit mod global de organizare a invatarii, de utilizare cu precadere a unor
metode si mijloace (!. "ucu, #$$1)
o alternativa de optimizare a instruirii; reprezinta un mod functional de
gestionare a resurselor procesului de invatamant.
&. Ta-onomia .trate#iilor /e in.trire
%lasificarea strategiilor de instruire se realizeaza dupa mai multe criterii, intrucat
e&ista multiple moduri de abordare a instruirii ('. "onescu, #$$$, !. (. 'ager, 19)#, '.
'inder, 199*):
Dupa gradul de generalitate:
+ generale (comune mai multor discipline de studiu)
+ particulare (specifice unei discipline de studiu).
Dupa caracterul lor:
+ de rutina (bazate pe automatisme rigide)
+ novatoare, creative.
Dupa natura obiectivelor pe care sunt centrate:
+ cognitive
+ actionale
+ afectiv+atitudinale.
Dupa evolutia gandirii elevilor:
+ inductive
+ deductive
+ analogice
+ transductive
+ mi&te.
Dupa gradul de dirijare a invatarii:
+ algoritmice (de invatare riguros diri,ata)
+ semialgoritmice (de invatare semiindependenta)
+ nealgoritmice/euristice (de invatare preponderent independenta).
%onstruirea unei strategii de instruire presupune respectarea urmatoarelor criterii:
-rganizarea elevilor: individual, grupal, frontal
-rganizarea continutului ve.iculat : fragmentat, integrat in unitati, global
/rezentarea continutului: e&pozitiv, problematizat, prin descoperire
"nterventiile cadrului didactic: permanente, episodice, alternante
0&ercitii aplicative sau de consolidare: imediate, seriate, amanate
0valuarea: sumativa, formativa
0. Strctra .trate#iilor /e in.trire 1 meto/e /e in!atamant% mi2loace /e
in!atamant .i mo/alitati /e or#ani3are a acti!itatii /i/actice
1ermenul metoda deriva etimologic din doua cuvinte grecesti (2odos3 4 cale,
drum 2met.a3 4 catre, spre) si are intelesul de 2drum (catre)...3 2cale (spre)...3). "n
didactica, metoda se refera la calea care este urmata, drumul ce conduce la atingerea
obiectivelor educationale.
Metodele de instruire isi au originea in metodele de cunoastere si cercetare
stiintifica + ambele sunt cai care duc la conturarea unor fapte, legitati, descrieri,
interpretari cat mai apropiate de realitate. 5eosebirea consta in aceea ca metodele de
cercetare produc, elaboreaza cunostinte, iar metodele didactice transmit adevarul de,a
descoperit prin metodele de cercetare stiintifica: cunostinte, priceperi, deprinderi,
atitudini, comportamente etc.
Metoda didactica este o cale eficienta de organizare si desfasurare a predarii-
invatarii si se coreleaza cu celelalte componente ale instruirii (%. %ucos, 1999, p. 61).
'etodele didactice presupun cooperarea intre profesori si elevi se folosesc sub
forma unor variante sau procedee selectionate, combinate si utilizate in functie de nivelul
si interesele elevilor, in vederea asimilarii temeinice a cunostintelor, valorilor, principiilor
etc.
Procedeele didactice sunt te.nici mai limitate de actiune ('. 5ebesse) operatii
concrete, detalii sau componente particulare in cadrul metodei. - metoda apare ca un
ansamblu corelat de procedee considerate a fi cele mai oportune pentru o situatie data de
invatare. !aportul metoda+procedeu este foarte dinamic (e&.: daca intr+o lectie a dominat
e&plicatia profesorului, iar efectuarea unui e&periment a intervenit doar ca un simplu
procedeu demonstrativ, intr+o alta lectie lucrurile se pot inversa, in sensul ca efectuarea
e&perimentului poate sa ocupe cea mai mare parte a timpului, in timp ce e&plicatia sa
intervina foarte putin).
Functiile metodelor (I. Cergit, !""#$%
a) functia cognitiva 4 metoda constituie pentru elev o cale de acces catre
cunoastere, un mod de asimilare a adevarului de,a descoperit, un mod de a afla, de a
cerceta, de a descoperi
b) functia formativ-educativa 4 metodele supun e&ersarii si elaborarii diversele
functii psi.ice si fizice ale elevilor, prin formarea unor noi deprinderi intelectuale si
structuri cognitive, a unor noi atitudini, sentimente, capacitati, comportamente
c) functia instrumentala (operationala) 4 metoda serveste drept te.nica de
e&ecutie, instrument, facilitand atingerea obiectivelor educationale
d) functia normativa (de optimizare a actiunii didactice) 4 metoda arata cum
trebuie sa se procedeze, cum sa se predea si cum sa se invete pentru a se obtine cele mai
bune rezultate.
Metodologia didactica reprezinta ansamblul metodelor si procedeelor didactice
utilizate in procesul de invatamant precizeaza natura, functiile si clasificarile posibile ale
diferitelor metode de invatamant.
"n cadrul unui sistem de instruire, arata %. %ucos in lucrarea 2/edagogie3 (1999,
pp. 63+67), metodologia didactica trebuie sa fie consonanta cu finalitatile educatiei,
continuturile invatamantului, noile cerinte ale elevilor si societatii. 8stfel, au fost
avansate mai multe tendinte/directii in metodologia didactica:
Valorificarea unor noi metode si procedee de instruire adecvate situatiilor de
invatare ( de e&emplu, folosirea in invatamant a brainstorming+ului, care este
4 la origine 4 o metoda de dezvoltare a creativitatii)
9tilizarea pe scara larga a unor metode activ+participative, prin activizarea
structurilor cognitive si operatorii ale elevilor si prin apelarea la metode
pasive numai cand este nevoie
9tilizarea unor combinatii metodologice 4 renuntarea la o metoda dominanta
in favoarea unei varietati si fle&ibilitati metodologice care satisface nevoile si
interesele elevilor
"nstrumentalizarea optima a metodologiei prin integrarea unor mi,loace de
invatamant adecvate care au un aport autentic in eficientizarea predarii+
invatarii
0&tinderea folosirii unor metode care solicita componentele relationale si
comunicationale ale actului didactic aceasta conduce la atenuarea tendintei
magistrocentriste a metodologiei didactice
8ccentuarea tendintei formativ+educative a metodei didactice, prin
valorificarea metodelor de cautare si identificare a cunostintelor.
&enologia didactica ' ansamblul mi,loacelor audio+vizuale utilizate in practica
educativa (sensul restrans al termenului) ansamblul structurat al metodelor, mi,loacelor
de invatamant, al strategiilor de organizare a predarii+invatarii (sens larg).
Sistemul metodelor de invatamant. Clasificare
Dictionarl enciclope/ic al .tiintelor e/catiei coordonat de 0. :oveanu si 5.
/otolea (vol #, #$$*, pp. *7*+*79) avanseaza urmatoarea clasificare:
a. dupa criteriul istoric% metode traditionaleclasice (e&punerea, conversatia,
e&ercitiul etc.) metode noimoderne (algoritmizarea, problematizarea, brainstorming+ul,
instruirea programata)
b. dupa gradul de generalitate% metode generale (e&punerea, prelegerea,
conversatia, cursul magistral) metode particulare sau speciale (e&ercitiul moral,
e&emplul moral etc.)
c. dupa caracterul individual(social% metode de munca individuala (libere, sub
directia profesorului, programate) metode de munca colectiva, metode de munca in
ec!ipa;
d. dupa obiectivele urmarite% metode de transmitere si asimilare a cunostintelor,
metode de formare a priceperilor si deprinderilor, metode de fi"are si consolidare,
metode de aplicare, metode de evaluare a rezultatelor invatarii;
e. dupa caracterul activitatii mintale% metode algoritmice
nealgoritmice,euristice, creatoare etc.;
f. dupa tipul de experienta de invatare% metode bazate pe invatarea receptiva,
metode de invatare prin descoperire, metode de invatare prin actiune practica, pe
invatarea prin inventie, pe invatarea prin creatie.
I. Cer#$it (196$, 1966, #$$)) realizeaza o clasificare a metodelor de instruire
luand drept criteriu de clasificare sau structurare a acestora principalul izvor al
cunoasterii reprezentat de e&perienta social+istorica a umanitatii, e&perienta dedusa din
contactul direct cu realitatea sau de e&perienta bazata pe actiunea practica:
Metode de comunicare: orala + e"pozitive (naratiunea, descrierea, e&plicatia,
prelegerea scolara, prelegerea universitara sau cursul magistral, demonstratia
teoretica, conferinta, e&punerea cu oponent, prelegerea+discutie, conferinta+
dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructa,ul etc.) si
interactiveinterogative (conversatia euristica, discutiile in grup, dezbaterea,
discutia+dialog, consultatia in grup, preseminarul, seminarul, dezbaterea de
tipul 2mesei rotunde3, dezbaterea 2/.illips+))3, problematizarea, asaltul de
idei sau brainstormingul, sinectica, colocviul etc) scrisa% lectura, analiza de
te&t, informarea, documentarea, munca cu manualul etc. oral)vizuala:
instruirea prin filme, cu a,utorul transmisiilor televizate, prin te.nici video,
instruirea bazata pe inregistrari sonore etc. interioara: reflectia
personala/meditatia profunda, e&perimentul mintal
Metode de explorare organizata a realitatii (metode obiective sau intuitive$%
directa ' observatia sistematica (independenta sau diri,ata), e&perimentul,
cercetarea documentelor si relicvelor istorice, studiul de caz, anc.eta, studiile
comparative, eleborarea de monografii etc. indirecta ' demonstratia
obiectelor reale, demonstratia imaginilor demonstratia grafica, modelarea
Metode bazate pe actiune (metode practice$% metode de actiune reala 4
e&ercitiul, lucrarile practice, lucrarile de atelier, aplicatii te.nice, proiecte,
activitati creative metode de actiune simulata (fictiva) 4 ,ocurile didactice,
,ocurile de simulare (interpretarea de roluri), invatarea dramatizata, invatarea
pe simulatoare
Metode de rationalizare a activitatilor de predare(invatare% metode
algoritmice, instruirea programata, instruirea asistata de calculator, invatarea
electronica.
I. Al4le.c .i 5. Al4le.c (#$$$, #$$#) realizeaza o clasificare a metodelor
utilizate in predarea+invatarea disciplinelor socio+umane astfel:
a. metode centrate pe actiunea profesorului: metode e"pozitive (discurs,
prelegere, povestire, descriere, demonstratie, instructa,, e&plicatie)
b. metode centrate pe relatia profesor)elev: dialogul didactic, conversatia
euristica, discutia colectiva
c. metode centrate pe actiunea elevilor: problematizarea, invatarea prin
descoperire, munca in ec.ipa/grup, algoritmizarea, e&ercitiul, studiul de caz,
brainstorming, tema de cercetare, eseul.
I. Ne#ret6Do4ri/or% I. O. Pani.oara (#$$;) realizeaza clasificarea metodelor de
invatamant in functie de modelele teoretice care le+au generat:
a. metode inspirate de teoriile conditionarii clasice si operante% instruirea
programata, grupul de aprofundare profesionala (<8/), te.nici de prospectiva, te.nica
2=arta obstacolelor3, fisa personala, cercul 2complimentelor3 etc.
b. metode inspirate de teoriile invatarii sociale: invatarea prin cooperare,
te.nicile 1<1 si >185, seminarul socratic, te.nica plusurilor si minusurilor, metoda
mozaicului, predarea refle&iva, te.nica ziarului, metoda interactiunii observate
(fis.bo?l), reuniunea /.illips )), te.nica grupului nominal, te.nica 2-ferta de 1$$ de
lire3 controversa creativa, te.nica focus+group, te.nica 2dezbaterilor3 etc.
c. metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem)solving$% analiza >@-1,
diagrama Venn, te.nica lecturii si a scrisului, metoda >":0L< (>istemul "nteractiv de
:otare pentru 0ficientizarea Lecturii si a <andirii), problematizarea, cubul, metoda
rezolvarii creative de probleme, discutia+panel, brainstorming+ul, te.nica gala&iilor etc.
d. metode de dezvoltare a abilitatilor de comunicare: te.nica teatrului, ,ocul de
rol, ,ocul strategiilor de gandire (2/alariile ganditoare3), e&ercitiile/,ocurile de spargere a
g.etii, turul galeriei etc.
e. metode bazate pe experienta (reala si simulata$% ,urnalul cu dubla intrare,
observarea sistematica si independenta, metoda anc.etei, te.nica ""- ("ntervievator+
"ntervievat+-bservator), te.nica 5elp.i, e&perimentul, studiul de caz, incidentul critic,
simularile etc.
*escrierea selectiva a unor metode de invatamant%
/rezentam, in continuare, cateva metode eficiente descrise in lucrarea 2>tiinta
invatarii3 (#$$;) de ". :egret+5obridor si ". -. /anisoara:
+rupul de aprofundare profesionala (+,P$ este o modalitate de dezvoltare a
unor teme abordate in cadrul unui grup. %onform lui /eretti, Legrand si
Aoniface (#$$1), <8/ parcurge cinci faze distincte: 1. naratorul are la
dispozitie un timp limitat pentru a prezenta o problema sau o preocupare a sa
(apro&imativ 1$ minute) #. moderatorul invita grupul sa adreseze intrebari
naratorului (apro&. 3$ de minute) 3. moderatorul propune participantilor
redactarea rapida a unor propuneri la problema/tema pusa in discutie (apro&.
1$ minute), fiecare membru al audientei trebuind sa noteze pe o foaie trei
elemente: o idee/imagine asociata cu situatia evocata de narator, o autocritica
(2daca as fi fost in locul tau, as fi avut urmatoarea dificultate...3) si o
propunere (2daca eram in locul tau, as fi incercat sa fac...3) 7. strangerea
mesa,elor care vor fi lecturate de catre moderator si narator, in afara grupului
;. sc.imbul final 4 grupul se reuneste de mai multe ori, pentru ca toti
participantii sa treaca prin rolul de narator.
Fisa personala este o metoda care incura,eaza dezvoltarea personala 4 celui
care invata i se cere sa raspunda la cateva intrebari: 1. %e fel de invatare mi se
potriveste cel mai bineB #. %e ma motiveaza cel mai bine in invatareB 3. %e
ma plictiseste cel mai tareB 7. %um sa fac ca propria invatare sa creasca in
eficientaB ;. %um sa invat din propriile greseliB... (". :egret+5obridor, ". -.
/anisoara, #$$;, p. 1)#).
Cercul -complimentelor. este o metoda care urmareste dezvoltarea stimei de
sine. (ormatorul asaza scaunele intr+un cerc, iar 2receporul3 complimentelor
se afla in mi,locul acestui cerc. (iecare dintre persoanele participante trebuie
sa comunice acestuia un compliment sincer, la care receptorul poate zambi sau
multumi. %ercul 2complimentelor3 trebuie practicat pana ce toti cursantii au
trecut prin ipostaza de receptor.
Invatarea prin cooperare ' cursantii sunt impartiti in microgrupuri (#+)
persoane), avand obiective comune grupurile sunt alcatuite din persoane cu
e&perienta si stiluri de invatare diferite. /articipantii stiu ca performanta este
reciproca. 8stfel, se porneste de la premisa ca un singur membru al
microgrupurilor nu poate poseda toate informatiile, abilitatile si resursele
pentru a rezolva sarcina de lucru, fiind necesara contributia tuturor membrilor.
"nstructorul/profesorul observa atat performanta academica, cat si dezvoltarea
competentei sociale de catre participanti.
Metoda mozaicului (jigsa/$ propusa de =arold 8arons in domeniul invatarii
prin cooperare. (iecare dintre grupurile de studiu (2e&perti3) primeste o parte
specifica a unei probleme pe care trebuie sa o trateze din punctul de vedere
propriu. "n momentul in care grupurile considera ca membrii proprii au atins
gradul de e&pertiza necesar, instructorul realizeaza o redispunere a intregului
colectiv de cursanti: noile grupuri formate vor contine cate un 2e&pert3 din
fiecare dintre grupurile anterioare. 8stfel, se reasambleaza problema. 8sa se
constituie 2mozaicul3, din parti ale aceleiasi probleme care trebuie sa se
armonizeze si sa functioneze ca un intreg.
&enica ziarului ' participantii sunt impartiti in ec.ipe de 2redactori3 ai unui
ziar de invatare. (iecare dintre ei va propune un articol pe tema pe care o
stapaneste cel mai bine si va incerca sa il scrie astfel incat sa poata fi
2publicat3 in ziar. %and fiecare dintre participanti isi va fi elaborat propriul
articol, se va constitui mac.eta ziarului. 8cest ziar va fi multiplicat pentru
fiecare din celelalte grupe si va fi lecturat de catre ele cu indicatia de a
dezvolta o critica la adresa sa. /rin acest procedeu se dezvolta motivatia
pentru invatare. 0ste util si in activitatea de formare profesionala.
Metoda interactiunii observate( Metoda acvariului (fisbo/l$ ' urmareste ca
elevii implicati sa fie pusi intr+o dubla ipostaza: pe de o parte, participanti
activi la o dezbatere, pe de alta parte, observatori ai interactiunilor care se
produc. >caunele din incapere sunt asezate in doua cercuri concentrice
(inainte de inceperea orei). (iecare elev isi va alege scaunul unde doreste sa se
aseze. 0ste nevoie de un al doilea cadru didactic, observator, care se va aseza
undeva in e&teriorul cercurilor, inregistrand anumite preferinte comune pentru
anumite scaune. %ursantii aflati in cadrul cercului interior vor discuta o
problema controversata intr+un timp de 6+1$ minute. %ei din cercul e&terior au
rol de observatori ai celor din cercul interior 4 in 6+1$ minute observa modul
in care se relationeaza, se comunica, conflicte, microclimat, strategii de
rezolvare a problemei aceste observatii se vor inscrie in fise/protocoale de
observare. 5upa ce se e&pun observatiile, urmeaza sc.imbarea locurilor intre
cele dou 2cercuri3.
0euniunea Pillips ## ) participantii sunt impartiti in cinci+sase ec.ipe,
fiecare cuprinzand cate sase persoane. >e desemneaza cate un conducator de
discutii al fiecarei ec.ipe, cu rol de moderator. !euniunea /.illips )) se poate
desfasura pe durata a apro&. doua ore si presupune doua faze: discutia pe
grupuri si dezbaterea in plen. 5iscutia pe grupuri incepe dupa precizarea
problemei didactice ()+1# minute). "ntr+un timp foarte scurt, grupul trebuie sa+
si desemneze, prin vot, un lider care va retine ideile grupului, le va analiza si
le va prezenta in faza de dezbatere in plen. 0valuarea generala a ideilor va fi
realizata de cadrul didactic. 8cesta va accentua ideile valoroase.
&enica focus)group 4 consta in aducerea laolalta a unui numar de persoane
()+9 cursanti) pentru a discuta o problematica anume, discutia fiind condusa
de un moderator. De.7a.rare1 1. la inceputul activitatii, moderatorul saluta
participantii si se prezinta #. moderatorul, pe baza informatiilor despre
participanti, va valorifica orice pozitie e&primata 3. impreuna cu participantii,
moderatorul stabileste un set de reguli 7. se e&plica scopul intalnirii si
problema/subiectul ;. moderatorul e&plica faptul ca nu e&ista raspunsuri bune
si raspunsuri rele o pozitie e&primata nu este o replica la pozitia e&primata de
altcineva (c.iar de o contrazice pe aceasta), ci este o idee noua ). moderatorul
isi e&pune propriul rol. 'oderatorul trebuie sa evite adresarea unor
calificative propunerilor cursantilor (e&primari de tipul 2o idee buna3, 2o idee
gresita3) va creea un climat pozitiv de discutie. "ntrebarile trebuie sa fie
simple, clare si directe se recomanda evitarea intrebarilor care pot fi
interpretate in mai multe feluri, a celor care contin cuvinte te.nice si
nefamiliare participantilor sau a celor care produc raspunsuri stereotipe,
evitarea asediului de intrebari, evitarea intreruperii cu alte intrebari a celui
care raspunde, evitarea intrebarilor tendentioase, a intrebarilor inc.ise pentru a
2pune la zid3 o persoana (e&.: 2te rog sa raspunzi prin da sau nu3).
,naliza S12& porneste de la evidentierea a 7 dimensiuni: > (>trengt.s) 4
punctele tari, @ (@eaCness) 4 punctele slabe, - (-pportunities) 4 oportunitati
si 1 (1.reats) 4 amenintari. "ntr+o a doua etapa, elevul trebuie sa efectueze o
combinatorica a lor in vederea evidentierii strategiilor de actiune 4 1. >- 4
punctele tari sunt utilizate pentru a dezvolta oprtunitatile #. >1 4 punctele tari
sunt folosite in vederea ocolirii amenintarilor 3. @- 4 punctele slabe sunt
diminuate prin prisma oprtunitatilor 7. @1 4 punctele slabe sunt minimizate
pentru a se evita amenintarile.
*iagrama 3enn 4 pentru a evidentia sau compara contrastele dintre anumite
seturi de informatii, D. Venn a utilizat doua sau mai multe cercuri care se
intersecteaza.
Matricea obtinerii de date este foarte utila atunci cand se intentioneaza
obtinerea unor date inainte de a se incepe invatarea. 8stfel, datele necesare
procesului de invatare se pot clasifica in: date cunoscute, date necesar a fi
cunoscute, date pe care cursantul doreste sa le cunoasca acestea se vor integra
intr+o matrice (tabel).
Problematizarea (invatarea prin rezolvarea de probleme$ este o varianta a
euristicii, o modalitate mai comple&a de aplicare a teoriei invatarii prin
descoperire. %onsta in crearea unor dificultati practice sau teoretice (situatii+
problema, dileme sociale), a caror rezolvare este rezultatul activitatii proprii
de cercetare a elevilor. 0&.: 25ilema soldatului3 4 2(iecarui soldat poate sa+i
fie personal mai bine daca evita batalia, dar daca nici un soldat din armata nu
alege sa lupte, batalia va fi cu siguranta pierduta si toti soldatii ar putea fi
omorati3(". :egret+5obridor, ". -. /anisoara, #$$;, p. #$7). /rin emiterea
succesiva a ipotezelor si infirmarea unora dintre ele, elevii a,ung treptat la
e&plicatia corecta a fenomenelor pe care le studiaza.
Cubul este o te.nica ce valorizeaza activitatile si operatiile de gandire
implicate in invatarea unui continut (". 8l. 5umitru, #$$$). 0levii incep prin a
citi un te&t si a realiza o investigatie a unei anumite problematici. "n a doua
etapa, elevii vor construi un cub din .artie pe care vor nota pe fiecare din cele
sase fatete ale acestuia: Descrie#, $ompara#, %sociaza#, %nalizeaza#, %plica#
&i %rgumenteaza pro sau contra# 0c.ipelor de lucru li se va cere apoi ca
fiecare participant sa 2arunce3 cu zarul si sa rezolve problema din aria de
actiune propusa de cub.
4ocul strategiilor de gandire (0d?ard de Aono, creatorul unui ,oc de rol
numit 2%ele sase palarii ganditoare3) este o te.nica interactiva, de stimulare a
comunicarii si creativitatii participantilor dezvolta competentele inteligentei
lingvistice, inteligentei logice si inteligentei interpersonale. %uloarea palariei
este cea care defineste rolul. %ele sase 2palarii3 metaforice indica ce fel de
gandire utilizeaza purtatorul lor in rezolvarea anumitor sarcini de invatare. 1.
/alaria alba se centreaza pe fapte, pe informatii obiective, este neutra, rece,
disciplinata, directa (2calculatorul3). #. /alaria rosie trimite spre intuitie,
sentimente si emotii 4 elevul se focalizeaza pe e&primarea propriilor trairi. 3.
/alaria neagra e&prima prudenta, ,udecata, gri,a, avertismentul ofera o
perspectiva trista, pesimista asupra situatiei in discutie 7. /alaria galbena
e&prima optimismul, perspectiva pozitiva construita pe un fundament logic. ;.
/alaria verde reprezinta gandirea creativa, gandirea pozitiva si constructiva
asupra situatiei. ). /alaria albastra e&prima control, organizare, perspectiva de
ansamblu asupra situatiei 4 defineste problema, conduce intrebarile,
formuleaza concluzii, monitorizeaza ,ocul si are in vedere respectarea
regulilor. De.7a.rare1 se impart cele ) palarii ganditoare elevilor si se ofera
cazul supus discutiei. /alaria albastra defineste problema palaria alba ofera
informatiile si materialele disponibile in legatura cu problema palaria verde
vizeaza solutiile problemei palaria galbena are in vedere posibilitatile reale de
realizare a solutiilor problemei palaria neagra evidentiaza slabiciunile fiecarei
solutii palaria rosie stimuleaza participantii sa raspunda la intrebari de genul
2%e simtiti in legatura cu solutiile propuseB3.
&urul galeriei ' elevii divizati in microgrupuri lucreaza la rezolvarea unei
probleme controversate, in special din stiintele sociale (5umitru, #$$$).
!ezultatele sunt descrise pe foi mari sau pe flip+c.art, care vor fi afisate ca
tablourile intr+o e&pozitie, galerie de arta. 9nul dintre membrii fiecarei ec.ipe
ramane in postura de EEg.idEE, asteptand 2vizitatorii3 (membri ai celorlalte
ec.ipe). 8cestia vin, pun intrebari, noteaza in ,osul fiecarei file comentarii,
idei, critici si solutii. La inc.eierea 2turului3, fiecare ec.ipa isi ree&amineaza
rezultatele.
4urnalul cu dubla intrare ' presupune parcurgerea unor pasi: 1. cursantii sunt
solicitati de catre formator sa citeasca cu atentie un anumit te&t #. fiecare
cursant isi va alege din te&t un pasa, care a avut o influenta semnificativa
asupra sa 3. fila de .artie este impartita in doua 4 in stanga, cursantul va
descrie pasa,ul ales, iar in dreapta va nota comentariile/impresiile personale
referitoare la te&tul respectiv se va raspunde la cateva intrebari: %e a motivat
alegerea pasa,ului respectivB 5e ce nu s+a ales alt pasa,B %e cone&iuni e&ista
intre acest pasa, si e&perienta proprieB %e nedumeriri e&ista in legatura cu
acest te&tB (apud 5umitru, #$$$).
Studiul de caz este o metoda de cercetare des intalnita in domenii ca:
medicina, psi.ologie, pedagogie, sociologie, economie, istorie, literatura etc.
si consta in analiza si dezbaterea unui 2caz3 propus, de e&emplu, o situatie
particulara a unei persoane, a unei organizatii etc. (>. %ristea, 25ictionar de
pedagogie3, 1996). %a metoda activa de instruire, studiul de caz presupune
desfasurarea activitatii didactice pe baza analizarii si dezbaterii unor situatii
reale sau ipotetice, a unor 2cazuri3, ca premise pentru formularea unor
concluzii, reguli, legitati, principii etc. Etape1 1. alegerea cazului (situatia
unui elev aflat intr+o situatie critica, spre e&.) #. prezentarea cazului 3.
analiza cazului 7. stabilirea variantelor de solutionare ;. alegerea solutiei
optime.
Mijloacele de invatamant reprezinta ansamblul instrumentelor, materialelor,
dispozitivelor, produselor adaptate si selectionate in conformitate cu unele criterii
psi.ologice si pedagogice in scopul realizarii cu succes a obiectivelor instructiv+educative
ale procesului de invatamant (2>tiintele educatiei: dictionar enciclopedic3, Vol #, #$$*,
p. *)$).
'i,loacele de invatamant sunt resurse practice ale procesului de predare+invatare
acestea faciliteaza procesele de comunicare, intelegere, formare a notiunilor, consolidare,
evaluare a activitatii practice.
Clasificare%
a. mijloace informativ)demonstrative% mijloace intuitiv-obiectuale si imagistice
(materiale naturale: insectare, ierbare, animale impaiate imagini: albume, fotografii,
planse reprezentari figurative, vizuale ori auditive) mijloace logic-rationale (simboluri
si comple&e de simboluri: reprezentarile grafice de pe tabla, formulele matematice, fizice,
c.imice, notele muzicale, cuvintele scrise si orale)
b. mijloace de exersare si formare aplicate in activitatile practice ale scolii, in
efectuarea e&perientelor de laborator, la educatie fizica: aparate de e&perimentare si truse
de laborator accesorii de laborator (microscop) ec.ipament de atelier aparate sportive
instrumente muzicale aparate de simulare didactica etc.
c. mijloace audiovizuale (mijloace multimedia$ de informare(comunicare in
masa% %5, diapozitive, diafilme, emisiuni radio+1V (structuri purtatoare de mesa,)
televizorul, aparatul de radio, instalatii de afisa, si de prezentare a materialelor ilustrative,
tabla neagra, tabla electronica, tabla magnetica, monitoare (aparate de difuzare si receptie
a mesa,elor)
d. mijloace de rationalizare a timpului didactic% sabloane, stampile, .arti de
contur, copii de tip &ero& etc.
e. tenica informatica si de calcul.
Modalitati de organizare a activitatii didactice
0&ista trei moduri de organizare a activitatii didactice, fiecare integrand activitati
specifice:
frontal 4 activitati: lectia, seminarul, activitatea de laborator, activitatea in
cabinetele pe specialitati, vizita, e&cursia, vizionarea de spectacole etc.
pe grupe 4 activitati: consultatii, realizarea unor proiecte de cercetare in
ec.ipa, meditatii cu scop de recuperare, cercul de elevi, dezbateri, sesiuni de
comunicari, concursuri etc.
individual 4 activitati: munca independenta si studiul individual, efectuarea
temelor pentru acasa, elaborarea unor lucrari scrise si practice, rezolvarea de
e&ercitii, lectura, studiul in biblioteci, pregatirea si sustinerea unor
comunicari, e&amene etc.
>electarea strategiilor didactice de catre profesor 4 a metodelor, mi,locelor si
modalitatilor de organizare a activitatii didactice + se realizeaza si in functie de viziunea
pe care acesta o are despre om si relatiile sale cu societatea, cu scopul de a dezvolta la
elevi anumite dimensiuni ale personalitatii umane.
8. Strate#ii /i.cr.i!e .peci7ice pre/arii P.i$olo#iei "Dorina Sala!a.tr% 1+++)
Strategia discursiva este definita ca o modalitate in care un locutor (autor, orator)
4 profesorul 4 combina enunturile in secvente discursive, tipuri de argumente, modalitati
de descriptie si e&plicatie, astfel incat se pot atinge obiectivele urmarite.
"n definirea conceptului de strategie discursiva, 5orina >alavastru porneste de la
analiza conceptului de 2sc.ematizare discursiva3, pus in circulatie de Dean+Alaise <rise
(1963) si dezvoltat apoi de 'arie+Deanne Aorel (1963), concept central in orice analiza
discursiva si care e&prima activitatea intelectuala propriu-zisa prin care se a,unge la un
anumit rezultat.
"n cadrul strategiilor discursive, o pozitie importanta o ocupa strategiile
descriptive, e&plicative si argumentative.
*escrierea ' strategie de operationalizare a conceptelor psiologice
% descrie inseamna a oferi raspunsuri la intrebarile: ce esteB cumB, presupune
inventarierea faptelor, identificarea proprietatilor esentiale, asemanarilor si deosebirilor
sunt descrise comportamente concrete, fapte, detalii ale obiectelor grupate in clase,
categorii.
5escrierea ofera baza de date empirice pentru conceptualizare (capacitatea de
abstractizare a insusirilor unei clase de obiecte care apoi sunt incorporate intr+o imagine
sau idee+concept) sporeste gradul de implicare a elevului (e&.: in predarea
2personalitatii3 se pleaca de la descrierea unei persoane). 5escrierea se integreaza in
strategiile de tip inductiv, prin care notiunile se formeaza pe baza desprinderii notelor
comune ale unui grup de obiecte sau e&emple prezentate este prin e&celenta o strategie
de operationalizare a conceptelor.
5efinirea operationala a conceptelor psi.ologice realizeaza legatura dintre planul
teoretic si cel empiric, concret+intuitiv descrierea poate fi folosita pentru a preciza, a
ilustra, a face accesibil un continut. "n acest cadru de referinta, in predarea psi.ologiei, a
operationaliza un concept inseamna a specifica indicatori empirici (descriptori) (e&.:
pentru accesibilizarea notiunii de 2aptitudine3 se folosesc indicatori de genul: usurinta in
rezolvarea sarcinilor, rapiditate , calitatea e&ecutiei).
'ipuri de descrieri:
calitative + presupun definirea operationala a conceptelor, adica traducerea lor
in indicatori observabili si actionali presupune si categorisirea , adica
regruparea fenomenelor in functie de unul sau mai multe criterii (e&.: gruparea
in aceeasi categorie a celor care au raspuns afirmativ la o intrebare de opinie)
cantitative + urmaresc sublinierea faptului ca unele fenomene prezinta intr+o
mai mare masura caracteristica studiata (e&.: imaginile geometrice prezinta un
nivel de sc.ematizare mai ridicat decat cele figurative).
5xplicatia (lat. 3e&plicare3 + a desface, a desfasura, a arata, a e&pune clar, a
scoate la iveala ceea ce este ascuns) raspunde la intrebarile EE5e ceB3, 35in ce cauzaB3
5xplicatia stiintifica presupune respectarea a 3 parametri: precizie,
completitudine, desavarsire trebuie sa indeplineasca e&igenta de pertinenta si de
testabilitate (control pe baza datelor empirice).
5xplicatia didactica ve.iculeaza valori de ordin general, necontroversate,
recunoscute. 8re urmatoarele caracteristici:
- este o e&plicatie pentru altul 4 elev
- este o metae&plicatie + o e&plicatie a e&plicatiei + discursul se poarta asupra unei
e&plicatii stiintifice, pe care urmareste sa o faca accesibila clasei de elevi
- se desfasoara in perimetrul limba,ului natural
- a,uta receptorul sa inteleaga fenomenele si relatiile dintre ele + e&ista mai multe
niveluri ale intelegerii: nivelul intelegerii implicite care se bazeaza pe cunostinte ale
simtului comun nivelul intelegerii superioare, ce rezulta din e&plicatii
- pentru a usura intelegerea, adeseori, e&plicatia este insotita de descriere.
,rgumentarea este o configuratie de rationamente ordonate in vederea
convingerii, o demonstratie, o forma de fundamentare a tezelor se bazeaza pe conceptul
de 2auditoriu3 + relatia orator+auditoriu este esentiala pentru reusita ei. 8rgumentarea
urmareste adeziunea intregului auditoriu prin apel la argumente de ordin logic, rational,
dar si la mi,loace psi.ologice.
/otrivit lui /ierre -leron, argumentarea este o articulare intre doua aspecte opuse:
componenta logica, bazata pe legaturi intre propozitii, rationamente si componenta de
influentare, de persuadare si adeziune a auditoriului.
9n argument este receptionat de auditoriu in functie de dispozitia sa sufleteasca,
de practicile culturale ale mediului in care traieste, de posibilitatile de intelegere si
receptare, de certitudinea unor efecte pozitive generate de intelegerea argumentelor
respective in sistemul cognitiv personal, de credibilitatea oratorului + modalitatea de
e&punere a argumentelor mimica, gestica, ritm reputatie sinceritate similitudinea
mesa,ului cu sistemul de valori al auditorului organizarea logica a mesa,ului, coerenta
discursului, acceptabilitatea temei discursului..
0&ista o dinamica a credibilitatii celui care argumenteaza care depinde si de ceea
ce este numit 2efect de atmosfera3 + atitudinea unui grup intr+un conte&t dat, starea de
spirit a auditoriului in raport cu tema, disciplina, persoana cadrului didactic + pentru
/si.ologie este favorabil.
%()I$%'II: "dentificati cele mai potrivite metode si mi,loace de instruire pentru
predarea/ invatarea /si.ologiei.