Pancreasul este a doua gland ca mrime din sistemul digestiv, avnd o form plat i

alungit, 12-15 centimetri lungime i o greutate ntre 70 i 110 g. ste situat n cavitatea
a!dominal, ntre duoden i splin. "Pancreasul este un organ cu du!lu rol# e$ocrin i
endrocrin. Pancreasul e$ocrin secret diverse en%ime care intervin n digestia alimentelor, iar
cel endrocrin secret su!stan&e cu rol 'ormonal, n special insulina care reglea% glicemia(,
arat dr )ircea )nuc, ef de lucrri, medic primar gastroenterologie la *nstitutul +linic
,undeni. Pancreatitele acute sau cronice, cancerul pancreatic sunt !olile pancreasului e$ocrin,
n vreme ce dia!etul %a'arat este o deficien& a pancreasului endocrin. -urerea a!dominal
situat de o!icei deasupra om!ilicului, central sau n partea stng, este principalul simptom
al pancreatitei acute. -e multe ori, aceast durere apare dup mese copioase, !ogate n
grsimi i alcool. Pe de alt parte, pacien&ii cu pancreatit cronic pot avea pusee dureroase.
Pe acest teren este posi!il ca n timp s se de%volte insuficien&a pancreatic e$ocrin .diaree
i scdere n greutate datorate digestiei necorespun%toare a alimentelor/ sau endocrin
.dia!etul %a'arat/.
Pancreasul este un organ ce este locali%at n partea stng a cavitii a!dominale .'ipocondrul stng/,
su! stomac, n potcoava duodenal. ste o gland ane$ a tu!ului digestiv, avnd att o funcie
e$ocrin .producnd sucul pancreatic, ce particip la digestie/, ct i una endocrin .secretnd doi
'ormoni antagoniti, insulina, care este un 'ormon 'ipoglicemiant, i glucagonul, care este un
'ormon 'iperglicemiant/.
Pancreasul este un organ ane$ aparatului digestiv, fiind o gland cu secreie intern, avnd
funcie att e$ocrin, ct i endocrin. 0re o greutate de apro$imativ 10 g i o lungime de 15
- 20 cm. Pancreasului i se descriu un cap, un col .gt/, un corp i o coad.
Capul pancreasului este poriunea lit a organului ncon2urat de potcoava
duodenal. ste ataat poriunii interne a duodenului. Pre%int o prelungire mic, n
form de crlig, numit procesul uncinat, orientat spre linia median a corpului.
Colul (gtul) pancreasului este mai ngust dect capul, din cau%a venei porte, de
mare cali!ru situat n spatele su. ste ae%at deasupra vaselor mezenterice
superioare.
Corpul pancreasului are, n seciune, form triung'iular, i se gsete n faa
aortei3 este orientat n sus i spre stnga, pentru a fu%iona cu coada.
Coada pancreasului pre%int un vrf ascuit, care intr n concavitatea splinei.
Vascularizaia i inervaia pancreasului
Pancreasul este un organ !ogat vasculari%at. +apul pancreasului este irigat de dou arcade
arteriale formate din arterele pancreaticoduodenale superioar i inferioar. +orpul i coada
pancreasului sunt irigate de ramificaii ale arterei splenice. 4ngele venos de la nivelul
pancreasului este colectat de ramuri ale venei porte.
*nervaia vegetativ a pancreasului provine din plexul celiac .simpatic/ i de nervul vag
.parasimpatic/.
*ngri2irea !olnavului cu dia!et %a'arat
-ia!etul %a'arat este o !oala meta!olica cu evolutie cronica, transmisa genetic sau castigata
in timpul vietii, caracteri%ata prin pertur!area meta!olismului glucidic insotita sau nu de
pertur!area altor meta!olisme .lipidic, proteic, mineral/
+lasificarea actuala a dia!etului %a'arat#
-dia!et %a'arat tip * insulino-dependent, este caracteristic varstei tinere, 205 din ca%uri
aparand su! varsta de 20 de ani
-dia!etul %a'arat tip ** insulino-independent, pacientii sunt tratati cu anti-dia!etice orale. 6u
depinde de insulina.
-dia!etul %a'arat gestational care apare in timpul sarcinii intre a 27-a si a 21-a saptamana de
sarcina si dispare dupa nastere8
)asuri de profila$ie primara se refera la reducerea numarului de ca%uri noi de im!olnavire si
consta in#
-dispensari%area persoanelor cu factori genetici potentiali
-dispensari%area persoanelor cu infectii ale pancreasului .virusul 9rleian, virususl 'epatitei/
-educarea populatiei in ceea ce priveste consumul de glucide, mai ales glucidele rafinate
-educarea populatiei in ceea ce priveste supraalimentarea, o!e%itatea, stresul, acestia fiind
factori care favori%ea%a aparitia dia!etului.
-educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 :g sa monitori%e%e glicemia, sa
reduca glucidele din alimentatie
-educarea tinerilor dia!etici care vor sa ai!a copii sanatosi sa evite casatoriile cu parteneri
dia!etici.
)asuri de profila$ie secundara
-dispensari%area !olnavilor cu dia!et %a'arat pentru controale periodice de la!orator si
clinice.
-invatarea pacientului sa-si administre%e corect medicatia fie ca este vor!a de medicatie orala
sau in2ecta!ila .insulina/
-invatarea pacientului despre regimul alimentar destul de strict pe care tre!uie sa il urme%e un
dia!etic
-invatarea pacientului sa evite to$icele# alcoolul, fumatul
-invatarea pacientului sa evite eforturile fi%ice mari, o!e%itatea
-invatarea pacientului sa-si monitori%e%e glicemia la domiciliu
)asuri de profila$ie tertiara
*n ca%ul aparitiei unor complicatii invalidate cum ar fi#
- arteriopatia dia!etica care intr-un final duce la o!turarea vaselor de sange si intr-un final la
amputare,
-retinopatia dia!etica,
a2utam la readaptarea individului in familie si in societate
)asuri de profila$ie de gradul 7
*n stadiile finale ale !olii asigurarea unei morti demne, linistite
valuarea paraclinica a dia!etului#
;examene de laborator a sangelui#
-glicemia .<alorile normale ale glicemiei 10-120mg=l/
*n ca%ul unui dia!et %a'arat la de!ut se face testul tolerantei la gluco%a orala .>>?@/
>e'nica >>?@
4e recoltea%a sange pentru glicemie 0A .inainte de masa/ dupa care se administrea%a 75gr
gluco%a pulvis di%olvata in 200ml de apa.-upa prima recoltare pacientul ing'ite gluco%a.
>impul in care pacientul ing'ite nu tre!uie sa depaseasca 5 minute. Ba o ora si respectiv la 2
dupa administrarea gluco%ei se recoltea%a din nou sange pentru glicemie.
4e considera diagnostic po%itiv atunci cand valorile glicemiei la 2 ore dupa administrarea de
gluco%a este mai mic sau egal cu 200mg5.
-re%erva alcalina care se recoltea%a pe anticoagulant cu 'eparina. <aloarea normala e de
27mlC.ec'ivalenti/=litru si scade in dia!etul %a'arat decompensat.
-do%area 'emoglo!inei glico%ilate .D!01+/ care se recoltea%a la fel ca si 'emograma pe
vacutainere specifice pentru 'emograma cu anticoagulant ->0 si valoarea normala a
'emoglo!inei glico%ilate# 7-E,55 la adulti iar la copii pana la E5. ?licata ne arata controlul
glicemiei in ultimele E luni.
;examene de laborator a urinei
-glico%uria care arata pre%enta gluco%ei in urina
Fecoltarea glico%uriei
?lico%uria se recoltea%a din urina colectata pe 27' din care se trimite la la!orator 150-200ml
dar pe !ilet se notea%a intreaga cantitate de urina eliminata. *n dia!etul decompensat va
aparea gluco%a po%itiva.
-do%area corpilor cetonici sau cetonuria care se recoltea%a la fel, se etic'etea%a si se trimite la
la!orator la fel. -in aceeasi urina se poate cere si glico%urie si do%area corpilor cetonici
Pre%enta corpilor cetonici in urina o intalnim in coma dia!etica si la pacientii cu varsaturi
multiple
;alte examene:
-ureea
-creatinina
-ionograma
$plorari functionale utile !olnavului dia!etic
-G?
-cocordul .cocardiografia/
-cografia si radiografia renala
-cografia a!dominala .ficat, pancreas, colecist/
-$amenul fundului de oc'i pentru evidentierea modificarilor arterelor retiniene .retinopatia
dia!etica/
-$amenul acuiatii vi%uale
-@scilometria pentru determinarea circulatiei periferice
-codoppler arterial al mem!relor inferioare
-$amenul neurologic pentru descoperirea polineuropatiei dia!etice
Plan de ingri2ire a pacientului cu dia!et %a'arat
+ulegerea de date si circumstante de aparitie
-persoane cu risc genetic
-persoane cu !oli care scad re%erva functionala a pancreasului
-persoane care fac tratamente cu citostatice, imunosupresoare care in'i!a sinte%a insulinei
)anifestari de dependenta .4emne si simptome/
-poliurie
-polidipsie
-polifagie
-scaderea ponderala
-astenie fi%ica si intelectuala
-crampe musculare
-prurit in sfera genitala si infectii genitale care nu raspund la tratamentele o!isnuite
-manifestari de genul plagi greu vindeca!ile, furunculo%a
-iagnostice de nursing
-alimentatie inadecvata datorita polifagiei accentuate
-des'idratare datorita poliuriei
-intoleranta la activitate fi%ica si intelectuala datorita asteniei
-an$ietate legata de complicatiile !olii
-iagnostice potentiale
-risc de infectii
-risc de complicatii acute # coma 'ipoglicemica sau coma 'iperglicemica
-risc de complicatii cronice# scaderea acuitatii vi%uale.retinopatie/, lipsa de irigare in
mem!rele inferioare.arteriopatie dia!etica care duce la gangrena/, afectea%a rinic'ii
.nefropatie dia!etica manifestare prin proteinurie/furnicaturi, arsuri, dureri, 'ipersensi!ilitate
cutanata care poate duce la ulceratii si gangrene .neuropatie dia!etica/
-risc de complicatii# infectii virale sau micro!iene din cau%a imunitatii sca%ute
-risc de tul!urari digestive# diaree sau constipatie
-risc de tul!urari se$uale# impotenta la !ar!ati si frigiditate la femei
@!iective
-mentinerea ec'ili!rului meta!olismului glucidic
-pacientul sa se alimente%e in raport cu nevoile sale cantitativ si calitativ pe 27'
-pacientul sa-si recapete conditia fi%ica si intelectuala
-pacientul sa fie 'idratat corspun%ator in functie de eliminare
-pacientul sa fie constient de importanta regimului alimentar
-pacientul sa cunoasca semnele de 'ipoglicemie, 'iperglicemie
-pacientul sa fie ferit de complicatii acute sau cornice
-sa se o!tina un ec'ili!ru psi'ic al pacientului
-in ingri2irea pacientului sa se implice si familia daca este ca%ul
*nterventii#
-asistenta evaluea%a nevoile cantitative si calitative in functie de varsta, se$ si stare
fi%iologica
-sta!ileste ratia alimentara .indeose!i glucide care sa nu depaseasca 250 gr=27' la adult/
-numarul meselor la dia!etic# H mese principale si inca 2 gustari
0limente inter%ise# %a'ar si produse %a'aroase, fructele uscate, pra2iturile, siropuri, struguri
0limente permise dar cantarite# paine, cartofi, paste faionase
0limente permise necantarite# carne si produsele din carne, peste, oua, unele legume care au
continut sca%ut in glucide# var%a, conopida, rosii
Ba prepararea alimentelor se vor folosi indulcitori specifici pentru dia!et# %a'arina sau
ciclamat de sodiu
;recoltarea produselor de sange si urina si administrarea medicatiei prescirse de medic#
insulina sau antidia!eticele orale.
Feguli pentru administrarea insulinei#
0sistenta respecta cu strictete masurile de asepsie, alternea%a locul de in2ectare.
;administrea%a medicatia ad2uvanta prescrisa de medic# vitaminoterapia
-masoara si notea%a %ilnic functiile vitale, diure%a, greutatea corporala, ale pacientului in
foaia de temperatura ale pacientului.
-evaluea%a manifestarile de des'idratare# pliu cutanat persistent, facies supta, oc'i
incercanati, piele uscata, tensiune arteriala mica
-supraveg'ea%a tegumentele !olnavului si mucoasele sesi%and manifestarile cutanate
-educa pacientul privitor la pastrarea igienei personale corporale in general si a picioarelor in
special
In coma hiperglicemica.# tegumente uscate, calde rosii, respiratie acidotica/ vom#
- administra insulina pe cale su!ctuanata intravenoasa la intervalul sta!ilit,
-vom recolta periodic sange pentru monitori%area glicemiei,
-se va monitori%a pulsul, tensiunea respiratia, revenirea constientei
-vom face reec'ili!rarea 'idroelectrolitica si acido!a%ica prin perfu%ii cu ser fi%iologic, ringer
sau !icar!onat de sodiu
vom ingri2i tegumentele si mucoasele pacientului comatos
+au%ele 'iperglicemiei pot fi#
-alimentatia inadecvata
-episoadele infectioase
-interventii c'irurgicale
Ingrijiri in coma hipoglicemica . ameteli, tremuraturi, o!oseala marcata, astenie, transpiratii,
tegumente reci si umede care manifestari se pot inrautati a2ungand pana la pierderea
constiintei respectiv coma 'ipoglicemica/
-administram la indicatia medicului solutii gluco%ate, 'ipertone, 10,20 sau c'iar HH5 in mod
repetat pana la revenirea din starea de coma su! controlul strict al glicemiei
-invatam pacientul sa respecte regimul alimentar, sa cantareasca alimentele sa do%e%e corect
insulina, sa manance la 15-H0min dupa administrarea de insulina,
-invatam pacientul sa recunoasca semnele initiale ale 'ipoglicemiei
+au%ele 'ipoglicemiei#
-alimentatie sla!a in glucide,
-stres
-o!oseala
-efort fi%ic prelungit
-e$cesul de insulina
-do%are incorecta de insulina
Pacientii vor fi invatati sa isi controle%e glicemia si glico%uria la domiciliu.
+ontrolul glicemiei se poate face cu a2utorul unui aparat numit glucometru folosind sange
capilar. Pacientul va fi invatat cum sa foloseasca glucometrul.
III.!iodigital'uman.com