Gerard Encausse

Stiinta Magilor
2009 Sultan Dorin Silviu
Cuprins :
1. Cuvant inainte..................................................................3
2. Triunitatea. Corespondentele si analogia. stralul...........!
3. Microcos"osul sau o"ul.................................................#
!. Macro cos"osul sau natura...............................................9
#. $lanul astral. %eno"enele oculte si practica.....................1#
&. plicatiile ocultis"ului..................................................2'
Traducere ( D(na Sultan
Editare( Sultan Dorin Silviu
Cuvant inainte
)cultis"ul a ocupat de(a lungul anilor* un loc i"portant in randul "ultor
cercetatori conte"porani. +n ti"p ce* cu siguranta cea "ai "are parte a
,eno"enelor produse prin ,orta ,i-ica* sunt reale* se pare ca e.ista o teorie
particulara a acestor ,eno"ene * Magia. Magii din $ersia pretindeau a e.plica si
produce ,apte voluntare de acelasi gen. r ,i deci interesant de(a cunoaste ideile
lor.ceste idei nu sunt pierdute* cu" s(ar putea crede la pri"a vedere. /n studiu
c0iar super,icial al autorilor care se ocupa de Magie si de lc0i"ie* de(a lungul
ti"pului arata ca ideile e.puse de acesti autori si cele e"ise in 1end vista pe
de(o parte si in 2a33ala pe de alta parte* per"it recunoasterea de(a lungul
secolelor a concordantei per,ecte a ideilor. Din toate acestea se dega4a o doctrina
particulara care* lucru curios* poate ,oarte 3ine sa se alie-e la teoriile noastre
stiinti,ice conte"porane si "ai "ult* poate a4uta stiinta sa descurce un pic 0aosul
,aptelor inca nee.plicate ale 5aturii. )cultis"ul este doctrina care nu are
pretentia de a ,i singura care poseda adevarul asupra punctelor pe care le
a3ordea-a. Dar ideile e.puse tind sa inlocuiasca "isticis"ul printr(un adevarat
rationalis". Mai ales in studiul spiritelor* ocultis"ul* ,ara a interveni in ca-uri
de entitati personale* restrange considera3il rolul pe care l(ar putea avea aceste
entitati.
1. Triunitatea. Corespondentele si analogia. Astralul
+storia arata ca cei "ai "ulti ganditori ai antic0itatii care va-usera nascandu(se
)ccidentul* au dorit sa(si desavarseasca instruirea lor prin "isterele egiptene.
cest cod de instruire constituie Stiinta traditionala a Magilor* pe care noi o
nu"i" )cultis". ceasta stiinta i"3ratisea-a teoria si practica unui nu"ar "are
de ,eno"ene dintre care o "ica parte constituie do"eniul "agnetis"ului sau a
invocarii spiritelor. ceste practici nu ,or"au decat o parte a Stiintei oculte care
intelege trei "ari divi-ari Teurgia* Magia si lc0i"ia. Studiul ocultis"ului este
centrul a doua puncte de vedere ce lu"inea-a trecutul si per"ite istoricului de a
relua antic0itatea su3 o ,or"a "ai putin cunoscuta. cest studiu repre-inta pe
de alta parte e.peri"entatorului conte"poran un siste" sintactic de a,ir"atii
controlat de stiinta* asupra unor ,orte inca putin cunoscute* ,orta 5aturii sau a
o"ului* controlate prin o3servatie. Modul analogiei * "etoda caracteristica a
ocultis"ului* si aplicarea sa la stiintele conte"porane sau la conceptiile "oderne
ale artei si sociologiei* per"ite sa se arunce un su,lu nou asupra pro3le"elor
celor "ai insolu3ile in aparenta. )cultis"ul nu pretinde totusi ca ar da singura
solutie posi3ila a pro3le"elor pe care le a3ordea-a cele "ai "ulte din aceste
,apte si ,eno"ene de 0ipnotis" transcendand in principal prin ,ortele e"anate
de "ediu" si de asistenti. Tre3uie cercetata originea o3iectului ocultis"ului* a
spiritelor lu"inate si a cau-ei rapidului succes in %ranta. De ase"enea tre3uie sa
ave" in vedere ratiunea de a ,i a atacurilor ocultis"ului. 5oi a" ,acut e,orturi
in aceasta 3rosura pentru a readuce intre3area asupra adevaratului teren. Titlul
dat 3rosurii nu are alta pretentie decat cea de a indica originea istorica a
doctrinelor pe care noi a" incercat sa le e.pune". ceasta este Stiinta Magilor si
pentru a o dovedi* noi a" avut gri4a sa cita" autori din toate secolele* din epoca
1end avista si 2a33ala* pana in anul 162#* insistand in special asupra sec 1& *
re"arca3il din acest punct de vedere. Este o unealta* un "od de studiu* un
orgoliu prin care sa pretinda adeptilor sai ca el poseda adevarul a3solut.
)cultis"ul este un siste" ,ilo-o,ic* care da o solutie pro3le"elor care se pun cel
"ai adesea spiritului nostru. ceasta solutie este e.presia unica a adevarului.
)cultis"ul tre3uie sa ,ie i"partit in doua "ari parti:
( ) parte i"ua3la ,or"and 3a-a traditiei si care poate ,i regasita cu usurinta in
scrierile tuturor 0er"etistilor oricare ar ,i epoca lor si oricare ar ,i originea lor.
( ) parte personala a autorului si constituita prin co"entarii si aplicatii speciale.
$artea i"ua3ila se i"parte in trei parti :
( E.istenta Triunitatii* ca lege ,unda"entala de actiune in toate planurile
/niversului.
( E.istenta corespondentelor* unind inti" toate partile /niversului vi-i3il si
invi-i3il.
( E.istenta unei lu"i invi-i3ile* du3la si ,actor perpetuu al lu"ii vi-i3ile.
$osi3ilitatea data ,iecarei inteligenta de a(si "ani,esta potentialul in aplicatiile
detaliului este cau-a e,icienta a progresului studiilor* originea diverselor scoli si
dovada posi3ilitatii ,iecarui autor sa(si conserve toata responsa3ilitatea sa.
2. Microcosmosul sau omul
5i"ic nu ar parea co"plicat la pri"a vedere* decat a ,i u"an. Cu" sa anali-e-i
toate detaliile constitutiei anato"ice si ,i-iologice* ,ara a vor3i de constitutia sa
psi0ologica. E-oteris"ul cercetea-a uneori sinte-a si lasa studiul detaliilor
e,orturilor stiintei analitice. Sa vede" daca este posi3il sa deter"ina" sintetic
princpiile ce ,or"ea-a eul u"an. +n general toate organele constituind acest eu
u"an ne apar in plina perioada de actiune. Toate acestea ,unctionea-a* se
"ani,esta su3 "ii de aspecte si aceasta nu este decat o "are di,icultate* incat sa
poti deter"ina cau-ele putin nu"eroase de(a lungul "ultiplelor e,ecte. Dar iata
ca veni seara. Me"3rele se destind* oc0ii se inc0id* lu"ea e.terioara nu are e,ect
asupra euluiu"an si el nu are e,ect asupra lu"ii e.terioare* el doar"e .$ro,itand
de acest so"n* vo" incepe acest studiu. )"ul doar"e si totusi ini"a
,unctionea-a si sangele circula. )rganele sale digestive isi continua "unca*
pla"anii inspira si e.pira rit"ic aerul datator de viata. +n tipul so"nului* ceea ce
noi nu"i" o"* nu erste capa3il nici de "iscare* nici de sen-atii* nici de gandire.
El nu poate nici iu3i* nici ura* nici sa ,ie ,ericit* nici sa su,ere. Me"3rele sale sunt
inerte* ,ata este i"o3ila si totusi organis"ul ,unctionea-a ca si cand nu s(ar ,i
inta"plat ni"ic. 5oi sunte" datori sa considera" o"ul :
( ) parete "ecanica continuand actiunea sa la ,el de 3ine in ti"pul so"nului ca
si in starea de veg0e7 este organis"ul propriu -is.
( ) alta parte * intelectuala aparuta nu"ai in stare de veg0e7 este ceea ce nu"i"
Constiinta* Spirit.
Tot ce depinde de spirit* "e"3rele* ,ata sau organele* vocea* sensi3ilitatea* tot ce
se odi0neste* a" va-ut. Dar tot ceea ce incon4oara eul u"aneste peri,eric. Este in
interiorul trunc0iului in cele trei seg"ente care il constituie* prin care trec
,eno"enele la "asina u"ana. Ca toate ,elurile de "asini* organis"ul u"an
poseda organe calite prin vapori si reinnoirea acelor vapori prin caldura. C0iar
organis"ul u"an are organe de constituire particulare* artere* vene* organe
digestive calite prin ,orta nervoasa. Este viata particulara a ,iecareia dintre
celulele ce constituie organele si este intretinuta prin cursul sanguin arterial.
Deci* organe* centre de actiune* de di,erite ,orte* ,orta "otrica nervoasa si ,orta
sanguina sunt principiile esentiale ce ,or"ea-a o"ul in actiune. Dar o"ul se
tre-este. Ceva in plus vine sa se adauge ,ortelor precedente. Me"3rele care se
odi0neau* se "isca* ,ata se ani"a* oc0ii se desc0id* o"ul care era intins se ridica
si vor3este. ) viata noua va incepe* in ti"p ce viata organica isi va ur"a in "od
"ecanic actiunea* $rincipiul care apare di,era esential de principiile precedente7
are organe de actiune particulare* un siste" nervos special* el se serveste de corp
ca un "uncitor de uneltele sale* el guvernea-a toate centrele* toate organele
particulare care se odi0neau. cest principiu il nu"i" Spiritul constient. Daca
re-u"a" e.punerea precedenta* gasi" la o" trei principii7 ceea ce suporta totul
este Corpul ,i-ic7 ceea ce ani"a si caleste totul* ,or"and cei doi poli ai unui ast,el
de principiu este su,letul. 7 in s,arsit* ceea ce guvernea-a totul* Spiritul. Corpul
,i-ic* Su,letu si Spiritul constient sunt cele trei principii generale care constituie
eul u"an. Corpurile* Corpul astral si Eul psi0ic sunt aduse la unitatea de actiune
de un principiu unic * cel ce guvernea-a* Spiritul.
CE8E T9E+ $9+5C+$++ (( Eul u"an este deci co"pus din trei principii* corpu ,i-ic*
su,letul si spiritul constient. cest ulti" ter"en sinteti-ea-a ter"enii precedenti
si(i trans,or"a in /nitatea Trinitatii organice. Sa ne a"inti" ca ocultistii de toate
varstele si din toate secolele sunt de acord cu aceasta divi-iune ,unda"entala in
trei principii. Totusi* anali-a acestor principii* studiul actiunii lor ,i-ice* pasionala
sau intelectuale* a locali-arii anato"ice sau psi0ologice a condus diverse scoli la
su3divi-iuni pur analitice. Dar 3a-a i"ua3la a invata"antului e-oteric* este
doctrina celor trei principii. Corpul ,i-ic suporta toate ele"entele ,or"and o"ul
incarnat. E8 9E CE5T9/8 DE CT+/5E +5 :D)ME5 . Corpul astral ani"a
toate ele"entele constituind o"ul incarnat. El are centrul de actiune in piept si
constituie principiul coe-iunii eului u"an. Eul psi0ic intareste toate ele"entele
constituind o"ul incarnat* cu e.ceptia ele"entelor plasate su3 dependenta
Spiritului7 el are centrul in partea postero anterioara a corpului. Spiritul
sinteti-and in el cele trei principii precedente* guvernea-a lu"inat de inteligenta
si servit de vointa intreg organis"ul. Spiritul are punctul de plecare in creierul
"aterial. Dar in a,ara de rare e.ceptii* nu este co"plet incarnat in eul u"an.
C)9$/8 %+1+C (( Ceea ce suporta toate ele"entele constituind Eul u"an asupra
pa"antului* este C)9$/8 %+1+C. Corpul ,i-ic ,urni-ea-a propriei constitutii *
sc0eletul* "usc0ii si organele digestive. El ,urni-ea-a corpului astral 0e"atiile*
organele circulatorii si celelalte dependente. El ,urni-ea-a Eului psi0ic toate
principiile "ateriale ale siste"ului nervos ganglionar. El ,urni-ea-a in s,arsit
S$+9+T/8/+ T)TE $9+5C+$++8E MTE9+8E 8E S+STEM/8/+ nervos
constient. Ele"entele "ateriale ale eului u"an se innoiesc su3 in,luenta
ali"entelor trans,or"ate de aparatul digestiv* centrul reinnoirii si actiunii
corpului astral este deci in a3do"en.
C)9$/8 ST98 (( Ceea ce uneste toate ele"entele constitutive ale eului u"an*
este Corpul astral. Corpul astral este du3lura corpului ,i-ic. El constituie o
realitate organica si are organele ,i-ice* centrele de actiune si locali-arile.
)rganele ,i-ice a,ectate in "od special de corpul astral sunt organele respiratorii
si circulatorii. Centrul actiunii corpului astral este deci in piept. %unctiile sale
organice se intretin su3 in,luenta aerului at"os,eric* trans,or"at de catre
aparatul respirator in ,orta vitala. paratul circulator di,u-ea-a ,orta vitala in
toate punctele organis"ului si ,urni-ea-a eului psi0ic principiile necesare
ela3orarii ,ortei nervoase. Corpul astral* condus de senti"ent* se "ani,esta
Spiritului constient prin $asiune.
E/8 $S+;+C (( Ceea ce uneste toate ele"entele constitutive ale organis"ului
u"an* este Eul psi0ic. Eul psi0ic este propriu -is centrul condensarii corpului
astral. El are organele sale psi0ice de circulatie si actiune. )raganele psi0ice in
"od special a,ectate de Eul psi0ic sunt organele ce constituie siste"ul nervos
ganglionar si toate dependentele. Centrul de actiune al Eului psi0ic este deci in
Cap. %unctiile sale organice se intretin su3 in,luenta ,ortei vitale adusa de sange
si trans,or"at de catre actiunea cere3elului in ,orta nervoasa. paratul nervos al
vietii organice duce "iscarea in toate punctele organis"ului si da S$+9+T/8/+
C)5ST+E5T E8EME5TE8E 5ECES9E E8:)99++ G5D+9++. Eul psi0ic*
condus de intuitie* se "ani,este prin +nspiratie.
S$+9+T/8 C)5ST+E5T ( Ceea ce guvernea-a eul u"an * ceea ce si"te * ce gandeste*
ce vrea* readuce trinitatea organica la unitatea Constiintei* este Spiritul
ne"uritor. Spiritul are* in eul u"an un do"eniu de actiune 3ine sta3ilit cu un
centru de actiune * organe si conductori particulari. )rganele ,i-ice in "od
special a,ectate de Spirit* sunt organele ce ,or"ea-a siste"ul nervos constient.
Spiritul are deci centru de actiune Capul. Corpul ,i-ic ii ,urni-ea-a "ateria
siste"ului nervos constient* corpul astral ii ,urni-ea-a ,orta vitala ce ani"a
aceasta "aterie * eul psi0ic ii ,urni-ea-a ,orta nervoasa necesara actiunii sale .
Mai "ult* ,iecare dintre cele trei principii dau spiritului * unul sau "ai "ulte
organe de si"t. Corpul ,i-ic ,urni-ea-a spiritului si"tul si gustul* corpul astral ii
,urni-ea-a "irosul* Eul psi0ic ii ,urni-ea-a au-ul si vederea. ceste diverse
si"turi* pun Spiritul in raport cu lu"ea e.terioara. Spiritul este pe de alta parte
in raport cu eul interior care i se "ani,esta prin i"pulsul sen-ual* pasional sau
intelectual. $rin "aduva spinarii* legaturile se sta3ilesc intre spiritul constient si
,iecare dintre cele trei centre organice ale eului u"an* Sto"ac* $iept si Cap.
Esenta spiritului consta in 8i3ertatea sa de(a se lasa prada i"pulsurilor venite
din eul interior sau de a re-ista. +n aceasta ,acultate pri"ordiala consta in "od
esential* 8i3erul ar3itru.
Spiritul* desi independent nu poate "odi,ica direct "ersul organelor digestive*
dar el are puterea sa aleaga ali"entele* gura* poarta de intrare a a3do"enului si
su3 dependenta e.clusiva a spiritului cu gustul ca ad4uvant sen-orial. Spiritul nu
poate "odi,ica esential "ersul organelor circulatorii* dar are puterea sa aleaga
"i4locul respiratoriu si ,osele na-ale* poarta de intrare in piept* su3 dependenta
Spiritului cu "irosul ca ad4uvant sen-orial. 9e-ulta ca Spiritul poate in "od
voluntar sa "odi,ice constitutia corpului ,i-ic* "odi,icand convena3il ali"entele
si ca spiritul poate de ase"enea sa actione-e asupra corpului astral * actionand
asupra rit"ului respirator si "odi,icand prin par,u"uri speciale aerul at"os,eric
inspirat. +n s,arsit* actiunea Spiritului asupra oc0ilor si a urec0ilor per"ite
de-voltarea clarvi-iunii si a claraudientei. $rin ali"ente* prin aerul inspirat* prin
sen-atii* Spiritul actionea-a asupra eului interior prin "e"3re* el actionand
asupra 5aturii. 8aringele* oc0ii* considerate ca organe de e.presie* gura
considerata la ,el* se adauga "e"3relor in actiunea Spiritului asupra oa"enilor
si 8u"ea e.terioara asupra eului. 9e-u"and* ,unctiile Spiritului se reduc la
ur"atoarele :
( Ceea ce si"te 7 el pri"este de la eul interior i"pulsuri sen-uale si intelectuale.
( Ceea ce gandeste 7 el si"te ideile ce deriva din di,eritele stari psi0ice* le
co"para* le clasea-a si ,or"ulea-a in s,arsit vointa sa.
( Ceea ce doreste 7 el actionea-a asupra eului interior prin portile de intrare ale
celor trei centre* parti care sunt su3 dependenta sa 7 el poate actiona asupra
peri,eriei Eului sau prin "e"3re.
Ceea ce si"te si ceea ce doreste este in relatie directa cu organele corporale 7 ceea
ce gandeste * le do"ina. Ce re-ulta deci din actiunea Spiritului constient asupra
eului interior si asupra lu"ii e.terioare
DEST+5/8 (( Eul u"an constituit ca un tot* ,a3rica prin li3era ,unctie ce ,ace
vointa sa* ele"ente care ii sunt incredintate* sansa sau g0inionul pentru evolutia
viitoare. Este vor3a de 8i3erul ar3itru care reglea-a el insusi destinul u"anitatii.
3 . Macro cos mo sul sau natura
)"ul a construit orase super3e7 in 4urul acestor orase se intind ca"puri
cultivate 7 o societate u"ana cu organis"ele sale sociale e.ista in Egipt. Dar a.a
"agnetica a civili-atiei s(a deplasat cu un grad* ra-3oiul a adus ravagii in cetati*
ruinele au inlocuit orasele super3e* iar3a si padurile au luat locul ca"purilor
cultivate * ani"alele ,eroce si serpii veninosi au aparut si acu" nici o societate
u"ana nu "ai e.ista in aceste deserturi. Care este deci aceasta putere "isterioasa
care apara ast,el operele oa"enilor* care este acel adversar ascuns care reia pas
cu pas posesia 3inelui . 5atura este ,orta ,atala care diri4ea-a tot ce o"ul vede in
/nivers* de la soare pana la ,irul ier3ii. 5u este decat des,asurarea ,ara incetare a
e,orturilor vointei sale * prin care o"ul vrea sa do"ine natura si sa(si ,aca un
aliat pretios in "ersul sau catre viitor. <ointa u"ana este atat de puternica ca
%atalitatea naturala7 sunt doua din ,ortele cos"ice cele "ai elevate care s(ar
"ani,esta in 3solut. Considera" un colt oarecare al $lanetei noastre in care
natura "ani,esta puterea sa ,ara a o i"parti cu actiunea o"ului si va-and daca
noi nu regasi" acolo principiile si legile generale ascunse su3 "ultitudinea
e,orturilor aparente. +ata un colt din padurea tropicala. $a"antul cu ale sale
culcusuri geologice ,or"ea-a 3a-a * suportul aproape in totalitate a ceea ce noi
pute" vedea. /n rau isi ur"ea-a cursul in "i4locul copacilor si a plantelor care
rasar in tot locul. %ara apa **Terra ar ,i i"pinsa spre deserti,icare. +ntre plante *
insectele circula rapid in lupta lor pentru er.istenta. +n pro,un-i"ea padurii se
aude su,larea serpilor si ragetul ,iarelor. Deasupra acestor ,iinte vegetale si
ani"ale * un ,luid su3til circula invi-i3il* i"palpa3il( aerul at"os,eric* origine a
"iscarii vitale care uneste toata natura vie. +n s,arsit* deasupra* in cer* Soarele isi
intinde ra-ele ,ier3inti in acest colt al $a"antului. 9a-ele solitare aduc "iscarea
$lanetei intregi* "iscare a carei co"3inatii* "ai "ult sau "ai putin intense* cu
"ateria produc toate ,ortele ,i-ice cunoscute. Soarele se condensea-a in
su3stanta ar3orilor* de unde o"ul va e.trage "ai tar-iu le"nul sau 0uila care
vor produce caldura. Miscarea venita de la soare se condensea-a in interiorul
Terrei su3 ,or"a de "agnetis" si se "ani,esta la supra,ata su3 ,or"a de atractie
"oleculara. 9e-u"and ( Din $a"antul care suporta* din pa si erul care
ani"a* din %ocul solar care uneste creand toate ,ortele ,i-ice si %atalitatea care
guvernea-a "ersul tuturor acestor ,orte si acestor ,iinte* iata ce ne invata vederea
acestui colt al Terrei. Este totul* nu. Toate ,ortele * toate aceste ele"ente circula
de(a lungul a trei regnuri* "ineralele desco"puse lent de rasina vegetalelor care
le asi"ilea-a si le trans,or"a in su3stanta vegetala pe care ra-ele soartelui vin s(o
incarce cu principii dina"ice si pe care aerul vine s(o ani"e.
Dar ani"alele* iau la randul lor su3stanta vegetala pe care o digera si o
trans,or"a in su3stanta ani"ala. Si viata /niversului identica pentru ,iinta*
circula de(a lungul tuturor regnurilor* ani"and si ,irul ier3ii si creierul u"an.
Trei regnuri ,or"ea-a corpul "aterial al ,iecareia dintre continentele $lanetei
noastre si ,iecare regn "ani,esta un centru particular al organis"ului nostru.
9egnul "ineral este osatura * centrul digestiv al digestiei si e.cretiei* regnul
vegetal este centrul care digera "ineralele ,urni-and ,ara incetare aerul
indispensa3il tuturor ,iintelor vii* in s,arsit* regnul ani"al este centrul intelectual
evoluand instinctul si inteligenta de(a lungil ascensiunii spre constiinta. Ceea ce
suporta toate principiile in actiune pe planeta este Terra cu evolutia sa "inerala*
vegetala si ani"ala. Ceea ce ani"a ( sunt pa si erul* apa actionand ca partea
lic0ida din sangele o"ului si aerul actionand ca glo3ula din sangele o"ului.
Ceea ce uneste ( sunt ,ortele ,i-ico(c0i"ice produse din co"3inatia ra-elor solare
cu "ateria organica si anorganica * este "iscarea in esenta ei pe care anticii o
nu"eau %oc. Din pa"ant* pa* er* %oc* astea sunt cele patru principii pe care
le vede" actionand in natura. 5u ne este tea"a de a ,i acu-ati de ignoranta sau
de a ,i coplesiti de greutatea ridicolului indra-nind sa reveni" la s,arsitul
scolului 19 * ,ara ,rica celor patru ele"ente din trecutul initiatilor. Dar noi vo"
anali-a doar un colt al planetei noastre. %ortele ,i-ico(c0i"ice* aerul* apa si Terra
constituie principiile de inactiune in partea in care natura incon4 urato are era
nu"ita de antici 8u"ea ele"entara. <o" vedea ,aptele trecand pe o parte sla3a
a planetei noastre. Modul de analogie ne per"ite sa spera" ca desi legea
diri4ea-a "ersul unei celule din organis"ul o"ului* totusi o lege identica tre3uie
sa diri4e-e "ersul unui continent si al intregii $lanete. $laneta noastra i-olata in
spatiu* scaldand alternativ cea "ai "are parte a uneia din e"is,erele sale in
,luidul solar. E.istenta -ilei si a noptii** corespund unei aspiratii si e.piratii a
eului u"an. +n organis"ul u"an* ,luidul reparator* sangele circula in organele
pe care le scalda. +n organis"ul lu"ii* din contra* planetele circula in ,luidul
solar reparator. Terra aspira "iscarea prin ecuator si o e.pira prin poli. $laneta
noastra pri"este din lu"ea e.terioara trei in,lu.uri speciale:
( Cel al Soarelui
( Cel al 8unii
( Cel al altor planete din siste"ul solar
Studiul acestor cursuri ,luidice si actiunea lor psi0ologica constituie astrologia.
Dar Terra dega4a "ulte ,luide.
( Ea este incon4urata de o patura at"os,erica speciala
( Ea este va-uta lu"inos de alte planete
( Ea poseda o ,orta de atractie particulara care actionea-a atat asupra corpurilor
plasate la supra,ata planetei cat si asupra lu"ii si a celorlalte planete din siste".
8una ,iind in dependenta cos"ica de Terra * intalneste in s,era sa de actiune si
planeta unica* satelitului sau* ,or"ata in siste"ul planetar . 8una actionea-a vis(
a(vis de Terra ca Marele Si"patic* vis(a(vis de organis"ul u"an* si distri3uie
,orta dina"ica * conducand toate organis"ele de pe TE99. Dar Terra si
satelitul sau nu ,or"ea-a decat unul din organele siste"ului nostru solar* care
singur* ,or"ea-a in tot. /n siste" solar este ,or"at din organe "ateriale de trei
categorii:
( Satelitii care se supun atractiei $lanetei
( $lanetele care se supun atractiei Soarelui
( Soarele supunandu(se unui centru particular.
+ntre sateliti si planete actionea-a ,ortele ,i-ico(c0i"ice si ,luidele ele"entare.
+ntre planete si soare actionea-a ,orte cos"ice si ,luide astrale. +ntre soare si
centrul de atractie actionea-a ,oretele de atractie si ,luidele -is principale. $entru
o planeta a siste"ului solar * satelitul actionea-a asa cu" a3do"enul actionea-a
in o"* soarele actionea-a ca ini"a in o" si centrul de atractie al soarelui
actionea-a ca si capul la o". 9e-u"and* un siste" solar are trei ordine de
principii:
( Ceea ce suporta( )rganele siste"ului* satelitii* planetele si soarele
( Ceea ce ani"a(,luid dina"ic e"anat de soare
( Ceea ce uneste( ,orta de atractie locali-ata in satelitii planetei si in soare si
e"anata de centrul de atractia ala soarelui*
( Ceea ce guvernea-a( $uterea cos"ica nu"ita 5atura sau Destin.
<ec0ii 0er"etisti considerau /niversul ca ,iind constituit din trei planuri ale
lu"ii:
( 8u"ea ele"entara ,or"ata din ,ortele de actiune asupra planetei noastre*
nu"ita su3lunara si deci do"eniul se intinde din Terra la satelitul sau* 8una.
( 8u"ea or3ilor ,or"ata din ,ortele de actiune ale siste"ului solar si a carei
do"eniu se intinde de la soare la planetele siste"ului.
( 8u"ea e"pirica ,or"ata din ,ortele de actiune ale intregului /nivers si a carei
do"eniu se intinde din centrul de atractie al soarelui nostru pana la sorii situati
in aceasta s,era de atractie. Si aceste trei planuri nu constituie centre de actiune
strict deli"itate. Totusi * in o" se regasesc in toate partile organis"ului* li",a*
sange*nervi* a3do"en* torace si cap * toate planurile care centrali-ea-a actiunea
acestor trei ele"ente.+n cea "ai "ica planeta se gasesc ,orte ,i-ice ale vietii si ale
atractiei* "ani,estare a lu"ii or3ilor si a lu"ii e"pirice.
9;ET+$/8 (( +n ti"p ce noi vre" sa ,igura" o"ul* acesta este "ereu i"aginea
corpului sau ,i-ic care se pre-inta pri"ul Spiritului nostru. Si totusi* un pic de
re,lectie este su,icienta pentru noi sa intelege" ca ceea ce corpul ,i-ic ,ace* nu
este decat sa suporte si sa "ani,este o"ul verita3il* Spiritul care il guvernea-a.
$ute" lua "ilioane de celule din organul ,i-ic* taind un "e"3ru* ,ara ca pentru
asta /nitatea Cos"osului sa su,ere cea "ai "ica atingere. )"ul intelectual din
noi este independent de organele care nu sunt decat "i4loace de co"unicare.5u
este "ai putin adevartat ca pentru noi* in starea noastra actuala*** aceste organe
,i-ice sunt "ai utile* c0iar indispensa3ile pentru a ne per"ite sa re"onta"
actiunea spiritului si a o intelege. Su3 aceasta ,or"a * deductiile noastre ,i-ice vor
lua un caracter vag si "istic a datelor e.clusiv "eta,i-ice. Dar o anali-a
super,iciala poate sa ne conduca la con,undarea o"ului intelectual cu o"ul
organic* sau la inapoierea vointei in intregi"e solidara "ersului organelor. )r*
cand este vor3a de a trata c0estiunea lui Du"ne-eu* cade" de cele "ai "ulte ori
intr(unul din e.cesele pe care toc"ai le(a" se"nalat a propos de o". nsa"3lul
,ortelor si lucrurilor e.istente suporta si "ani,esta divinitatea* cu" corpul ,i-ic al
o"ului suporta si "ani,esta spiritul. voi sa vor3esti despre Du"ne-eu ,ara a
sustine toate aceste "ani,estari ,i-ice* insea"na a risca de a te pierde in norii
"eta,i-icii* insea"na a ra"ane de neinteles pentru cea "ai "are parte a
inteligentei. Este deci in noi sustinerea constiintei o"ului de o parte si de cealalta
a /niversului. +n o"* noi a" va-ut o ,iinta ,i-ica sau "ai curand organica *
,unctionand de o "aniera "ecanica. Deasupra acestei ,iinte organice noi a"
deter"inat o alta * ,iinta intelectuala intrand in actiune odata cu tre-irea si
"ani,estandu(se aproape e.clusiv* in ti"pul starii de veg0e. $artea organica a
,iintei u"ane raspunde la ideea pe care noi ne(a" ,acut(o despre natura. Este
aceeasi lege ,atala care diri4ea-a "ersul o"ului organic * ca si cel al /niversului*
aceasta din ur"a ,iind ,or"at din organe cos"ice in loc de(a ,i ,or"at din organe
u"ane. %iinta intelectuala din o" va raspunde prin ur"are * dar de o alta ,actura
,oartei ele"entare* ideii pe care ne(o pute" ,ace despre Du"ne-eu. 8egaturile
o"ului ,i-ic cu cel intelectual ne edi,ica asupra legaturilor 5aturii cu Du"ne-eu*
ca legaturi intre ,iinta ,i-ica si spirit* putand sa ne clari,ica" asupra legaturilor
o"ului cu Du"ne-eu. Daca analogia noastra este adevarata* Du"ne-eu cu toate
ca se "ani,esta prin /"anitate si prin 5atura* desi actionad asupra celor doua
"ari principii cos"ice* are totusi o e.istenta curata si independenta. Dar
/nitatea pri"ordiala nu are de intervenit in "ersul legilor naturale la care
Spiritul constient nu intervine in stare nor"ala in ,unctionarea ini"ii. )"ul este
singurul creator si singurul 4udecator al destinului sau . El este li3er sa actione-e
in ,elul sau in cercul ,atalitatii sale * la ,el ca un calator in tren care se poarta dupa
3unul plac in co"parti"entul sau.Du"ne-eu nu poate ,i ,acut co"plice la
greselile o"ului dupa cu" se,ul de tren nu este responsa3il de ,ante-iile calatoru((
lui
Tre3uie sa distinge" la o pri"a a3ordare ansa"3lul a tot ce e.ista* c0iar daca
o"ul este ansa"3lul tuturor organelor sale. Dar o"ul adevarat* Spiritul* se
distinge de corpul ,i-ic * de corpul astral si de ,iinta psi0ica* pe care le do"ina.
Totusi Du"ne-eu ( /nitatea este distinct ,ata de natura si de u"anitate pe care
le do"ina. <or3ind intr(o "aniera 3rutala* natura este corpul lui Du"ne-eu si
u"anitatea este viata lui Du"ne-eu. Dar nu este "ai putin adevarat ca spiritul
o"ului este in relatie cu cea "ai "are parte a organis"ului sau* parte asupra
caruia el nu poate sa actione-e * dar care se poate "ani,esta spiritului prin
su,erinta . Totusi* Du"ne-eu este pre-ent in cele "ai "ici parti ale creatiei7 el
este in ,iecare dintre noi7 cu" constiinta u"anaeste pre-enta cu titlu de
receptoare sau de "otrice constienta in ,iecare dintre celulele noastre. 5atura si
o"ul actionea-a deci li3er incon4urat din toate partile de actiunea divina care
duce /niversul spre progres ,ara a interveni despotic in legile naturale sau in
actiunile u"ane. +n 2a33ala* se nu"este Tatal* principiul divin care actionea-a
asupra "ersului general al universului. %iul * principiul in actiune al u"anitatii
si Spiritul s,ant* $rincipiul in actiune al naturii. cesti ter"eni "istici arata
di,eritele aplicatii ale ,ortei creatoare universale.
/5+TTE ( /niversul conceput ca un tot * este co"pus din trei principii care
sunt ( 5atura* )"ul * si Du"ne-eu* sau pentru a ,olosi li"3a4ul 0er"etistilor *
Macrocos"osul* Microcos"osul si r0etipul. )"ul este nu"it "icrocos"os sau
lu"ea "ica * pentru ca el contine in "od analog in el legile care guvernea-a
/niversul. 5atura ,or"ea-a centrul "ani,estarii generale al altor principii. )"ul
actionand asupra naturii* prin actiunea asupra celorlalti oa"eni prin cuvant si
ridicandu(se pana la Du"ne-eu prin rugaciune si e.ta- * constituie liantul care
uneste creatia cu creatorul. Du"ne-eu invaluind cu actiunea sa providentiala
do"eniile in care actionea-a li3er celelalte principii* do"ina /niversul caruia ii
ra"i,ica toate ele"entele unitatii de directie si de actiune. Du"ne-eu se
"ani,esta in /nivers prin actiunea providentei care vine sa lu"ine-e o"ul in
"ersdul sau7 dar care nu poate sa se ase-e dina"ic la nici una din cele doua ,orte
pri"ordiale. )"ul se "ani,esta in /nivers prin actiunea vointei care ii per"ite
sa lupte contra destinului si sa se ,aca slu4itorul conceptiilor sale . +n aplicarea
acestora in lu"ea e.terioara * o"ul are toata li3ertatea de a ,ace apel la lu"ina
providentei sau de a dispretui actiunea. 5natura se "ani,esta in /nivers prin
actiunea destinului care perpetua de o "aniera i"ua3ila si intr(un ordin strict
deter"inat* tipurile ,unda"entale care constituie 3a-a actiunii. %aptele sunt de
do"eniul 5aturii* 8egile de do"eniul o"ului* principiile* de do"eniul lui
Du"ne-eu. Du"ne-eu nu creea-a niciodata decat un pricipiu* 5atura de-volta
principiile create pentru a constitui ,aptele si o"ul * sta3ilind prin "odul care
,ace vointa sa* relatiile care trans,or"a si per,ectionea-a ,aptele prin crearea
legilor. Dar un ,apt uneori cat de si"plu ar ,i* nu este niciodata decat traducerea
prin natura a unui principiu e"anat de Du"ne-eu* si o"ul poate "ereu resta3ili
liantul care leaga ,aptul vi-i3il de principiul invi-i3il si acela prin enuntul unei
legi. /n vapor este lansat in i"ensul oceanului catre capatul sta3ilit prin
ter"enul calatoriei.Tot ce el contine este dus inainte. Si totusi* ,iecare este li3er
sa(si organi-e-e ca3ina dupa 3unul plac.%iecare este li3er sa urce pe punte si sa
ad"ire in,initul* sau sa co3oare in ,undul calei. $rogresul se reali-ea-a in ,iecare
-i pentru toti7 dar ,iecare individualitate este li3era sa actione-e dupa 3unul plac
in cercul de actiune care ii este cuvenit prin parta4. Toate clasele sociale sunt
acolo pe nava* de la sar"anul e"igrant care se culca i"3racat in sacul sau* pana
la 3ogatul =an>eu care ocupa o ca3ina 3una. Si vite-a este aceeasi pentru toti*
3ogati sau saraci* "ari sau "ici * toti vor a4unge in acelasi ti"p la capatul
calatoriei. ) "asina inconstienta ,unctionand dupa legi stricte uneste intreg
siste"ul. ) ,orta oar3a canali-ata in tu3urile si organele de "etal generata de un
,actor special* caldura* ani"a intre aga "asina. ) vointa* do"inand si "asina
organica si pe toti pasagerii* conduce tot( capitanul . +ndi,erent de actiunea
particulara a ,iecarui pasager* capitanul cu oc0ii ,i.ati la capatul calatoriei* cu
"ana pa "aneta * conduce i"ensul organis" la ter"enul calatoriei* dand ordin
ar"atei de inteligente care i se supune. Capitanul nu co"anda in "od direct
elicea vaporului7 el nu are actiune i"ediata asupra acesteia. st,el * /niversul
poate ,i co"parat cu un i"ens vas* pe care* ceea ce noi nu"i" Du"ne-eu tine
car"a. 5atura este "asinaria sinteti-ata in elicea care ,ace sa "earga tot siste"ul
or3este * dupa legi stricte si oa"enii sunt pasagerii. $rogresul e.ista pentru tot
siste"ul* dar ,iecare ,iinta u"ana este li3era in cadrul ,atalitatii sale . Este
i"aginea care ,i.ea-a in "od clar invatatura ocultista asupra acestei pro3le"e.
4. Planul astral. Fenomenele oculte si practica
%E5)ME5E8E )C/8TE S+ $9CT+C (( Ceea ce a" spus pana in pre-ent sau poate
ceea ce are legatura cu Du"ne-eu* nu va soca peste "asura un cititor pentru a
avea un spirit po-itiv. sta ar tinde catre catre ceea ce noi a" ,acut pentru a
ra"ane intr(un do"eniu stiinti,ic care sa(i per"ita aceste pro3le"e. Dar ne
ra"ane sa vor3i" despre lu"ea invi-i3ila si de constitutia sa* de ,iintele
invi-i3ile si actiunea lor* intr(un cuvant de partea cu adevarat oculta sau "ai
curand ocultata a stiintei anticilor. Cititorul va vedea re-u"ate ,ara aproape nici
un co"entariu* cadrul e.punerii noastre* invataturile ocultis"ului asupra
,eno"enelor* proprietatile "agice ale corpului astral si a lu"ii astrale. Sunt aici
su3iecte care derutea-a ratiunea vulgara in epoca noastra* incat un cititor va
avea certitudinea ca aceste pagini sunt produsul unei ,or"e oarecare de alienare
"intala* daca nu ar ,i ,ost de4a pusa o pro3le"a analoga inainte de a a3orda acest
capitol. 5oi ave" certitudinea ca ,eno"enele ine.plica3ile despre care vo"
discuta sunt reralitati. Care ar ,i deci* conclu-iile cititorului* noi apela" la
puterea care va ,ace dreptate tuturor* Ti"pul. +n o"* noi constata" e.istenta
intr(o parte vi-i3ila si intr(o parte invi-i3ila. $artea vi-i3ila ne "ani,esta partea
invi-i3ila ca receptorul unui telegra, reproducand in gra3a cuvintele tri"ise
departe. +n 5atura* el e.ista in "od egal* dupa ocultis". ) parte invi-i3ila
alaturi de o3iectul si ,ortele ,i-ice care ,rapea-a si"turile noastre "ateriale. 8a ,el
cu" in o"ul invi-i3il circula ,luide si celule ( ,luidul sanguin si nervos * 0e"atii
si leucocite * ,actori deter"inanti in organis"* la ,el cu" in 5atura invi-i3ila
circula ,orte si ,iinte 7 ,actorii ,ara intar-iere ai planului ,i-ic. Ocultistul , care a
constatat in om existenta unui corp astral, factor conservator al formelor organice nu se
va opri in studiul Naturii la constatarea fortelor chimice sau a rezultatelor evolutiei.
ceste lucruri vi-i3ile* nu sunt* inca o data decat re-ultatul principiilor invi-i3ile
la si"turile noastre ,i-ice. Sa ne a"inti" ca partea invi-i3ila a o"ului intelege
doua "ari principii ( corpul astral si ,iinta ,i-ica* pe de o parte* si Spiritul
constient* pe de alta parte. 5atura ,or"ata ca o entitate speciala intelege la ,el*
in partea sa invi-i3ila* un plan astral* un plan ,i-ic ,i-ic pe de(o parte si un plan
divin* pe de alta parte. Cunostinta planului astral este indispensa3ila daca vre"
sa intelege" teoriile pre-entate de ocultis" pentru a e.plica toate ,eno"enele in
aparenta stranii* suscepti3ile de a ,i produse de o" * de-voltat intr(un "od
particular. Su3iectul este puternic o3scur in el insusi.Totusi este su,icient sa ne
3a-a" cel "ai posi3il asupra constitutiei o"ului pentru a intelege ce ne ra"ane
de spus. Ce se intelege prin acest ter"en in aparenta de 3a-a al planului astral.
5e vo" a4uta de cateva co"paratii 3anale* e(adevarat* dar de acu" ,oarte
sugestive pentru a ne pune in ,ata unei de,initii a acestui ter"en.
+ata un artist care are ideea de a ,ace o statueta. Ce ii tre3uie ca sa(si reali-e-e
aceasta idee? Din "aterie* putin pa"ant* de e.e"plu. Este oare totul* ,ara
indoiala* da * la o pri"a a3ordare. Dar sa presupune" un artist din ne,ericire
parali-at. Ce ar deveni el* ideea sa de statueta ne,iind posi3ila decat in creierul
sau. $e de alta parte* pa"antul va ,i gata sa pri"easca si sa "ani,este aceasta
,or"a . Dar inter"ediarul* "ana* nu se va supune creierului7 si neputand sa
actione-e asupra "ateriei* nu se va produce ni"ic. $entru ca ideea artistului sa
se poata "ani,esta prin "aterie* e.istenta unui inter"ediar intre idee si "aterie
este necesara. $entru a ne a"inti de co"paratiile cele "ai cunoscute ( ideea
artistului poate ,i asi"ilata cu un vi-itiu si un auto"o3il. +nter"ediarul intre
acestia este calul. )r* ,ara cal* vi-itiul ase-at pe scaun * nu poate actiona* asa cu"
,ara 3rate artistul nu poate "odela pa"antul. cesta este rolul inter"ediarului
in co"paratiile precedente. Sa reveni" la artistul nostru si la statueta sa.
$resupunand ca "ateria ar ,i pliata i"pulsurilor "ainii si statueta ar ,i
ter"inata. Ce este de ,apt aceasta statueta* decat o i"agine ,i-ica a ideii pe care
artistul o are in creier. Mana a ,acut o,iciul unui "ula4 in care "ateria a ,ost
"odelata* si asta este adevarat incat* daca un accident va strica statueta de
pa"ant* artistul va gasi ,or"a initiala "ereu e.istenta in creierul sau si va putea
re,ace o noua statueta * i"agine "ai "ult sau "ai putin per,ecta a celei iesite din
"odel. E.ista totusi un "od de a preveni pierderea statuetei ter"inate* este
"ula4ul acesteia. $rin "ula4 se o3tine un negativ alincercarii de reproducere* asa
incat "ateria ce va iesi din "ula4 va "ani,esta "ereu ,or"a pri"itiva ,ara ca
artistul sa intervina vreodata. Este su,icient deci* ca e.ista un singur negativ al
ideii originale si "ulte i"agini pentru aceste idei* i"agini "ereu identice unele
cu altele* luand nastere prin actiunea acestui negativ asupra "ateriei. Ei 3ine*
,iecare ,or"a organica sau anorganica care se "ani,esta si"turilor noastre este o
statueta a unui "are artist care se nu"este creator* sau "ai degra3a care vine
dintr(un plan superior pe care il nu"i" planul creatiei. Dar in acest pan al
creatiei pri"ordiale nu sunt decat idei * principii* la ,el ca in creierul artistului.
+ntre acest plan superior si lu"ea noastra ,i-ica* e.ista un plan inter"ediar "enit
sa pri"easca i"presiile din planul superior si de a le reali-a actionand asupra
"ateriei* la ,el cu" "ana artistului este "enita sa pri"easca i"presiile din creier
si sa le ,i.e-e asupra "ateriei. cest plan inter"ediar intre principiul lucrurilor
si lucrurile in sine * este ceea ce se c0ea"a planul astral. Ceea ce nu se repre-inta
totusi* este ca acest plan astral este intr(o regiune "eta,i-ica i"posi3il de
perceput alt,el decat prin ratiune. 5oi nu a" sti sa repeta" ca totul este inc0is in
natura la ,el de 3ine ca si in o" si ca ,iecare ,ir de iar3a duce cu el planul sau
astral si planul sau divin. 5ecesitatea anali-ei ne o3liga sa separa" lucruri
a3solut cone.e. 5oi veni" sa deter"ina" calitatea inter"ediarului acestui plan
astral* si aceasta nu e totul.
Daca a" inteles 3ine aceasta co"paratie * este usor sa intelege" ceea ce in
ocultis" insea"na creatia ,or"elor. %iecare lucru este "ai intai creat in lu"ea
divina in principiu* adica in puterea ,ortei analoga ideii la o". cest principiu
trece atunci in planul astral si se "ani,esta in negativ. dica tot ce era lu"inos in
principiu devine o3scur si reciproc* tot ce era o3scur devine lu"inos* nu este
i"aginea e.acta a principiului care se "ani,esta * este "ula4ul acestei i"agini.
Mula4ul* odata o3tinut* creatia in astral este ter"inata. sadar* este incepera
creatiei in planul ,i-ic* din lu"ea vi-i3ila. %or"a astrala actionand asupra
"ateriei da nastere ,or"ei ,i-ice * cu" "ula4ul da nastere la aceasta statueta. Si
astralul* poate sa nu sc0i"3e tipurile carora le da nastere* "ai "ult* "ula4ul nu
sc0i"3a i"aginea pe care o reproduce. $entru a "odi,ica ,or"a * va tre3ui sa
crea" un nou tipar* este ceea ce va putea sa ,aca Du"ne-eu i"ediat si o"ul
"ediat. Dar sa nu anticipa". $entru a reveni la punctul nostru de plecare*
constata" in de,initiv* ca i"aginea ,i-ica reproduce e.act principiul divin* care i(
a dat i"ediat nastere* astralul nu a avut alta utilitate decat cea de a "ultiplica la
in,init* ,ara a avea nevoie sa recurga la artistul pri"itiv* principiul ,iind punctul
de plecare al creatiei. Sa nota" totusi ca* creatia in planul ,i-ic pe care noi o
e.pune"* gene-a* dupa ocultis"* este "ai detaliata decat a" ,i ,acut(o. nali-a
ne conduce in de,initiv la 22 s,ere de actiune* planul divin* planul astral* planul
,i-ic insea"na intr(adevar trei s,ere active* trei s,ere pasive si o s,era ec0ili3rata*
ar ,i 3 @ ' s,ere plus totali-anta universala* ceea ce ar ,ace 22. Dar cadrul nostru
se supune la claritate si triunitatea are "eritul de a ,i "ai clara decat "etodele de
e.punere7 de ase"enea noi vo" tinde acolo. $entru a re-u"a ceea ce vre" sa
spune" despre su3iectul celei de(a doua proprietati a planului astral* prin care
cititorul se raportea-a la diverse operatii ale ,otogra,iei* el va avea o i"agine
,idela despre ceea ce s(ar putea intelege prin creatie in cele trei lu"i. +ntr(adevar*
peisa4ul de reprodus este i"aginea unui pruncipiu al creatiei lu"ii divine. cest
peisa4 dupa ce a trecut prin ca"era o3scura * devine un negativ* o i"agine
negativa a realitatii* i"agine in care al3ul este negru si negrul este al3. Dar * o
noua serie de "anipulari vor pr"ite ,otogra,ului sa e.traga din aceasta i"agine
negativa o serie de incercari po-itive reproducand e.act peisa4ul initial. daugati
ca natura reproduce culorile * ceea ce nu ,ace inca ,otogra,ul* veti avea in
i"aginea initiala tipul de lu"e divina* in i"agine negativa* tipul de lu"e astrala
si in incercarea po-itiva* tipul de lu"e ,i-ica.
%8/+DE8E ((Dar voi "a puteti opri si sa("i spuneti* toate aceste operatiuni de
care ne(ati vor3it nu se reali-ea-a singure . Tre3uie agenti* n(ar ,i ca degetele
"ainii7 pentru a ,ace "ula4ul vostru * cliseul ,otogra,ic sau toate aceste lucruri
care va intretin. Care sunt deci agentii lu"ii astral. $entru ca a" vor3it de
,otogra,ie * sa ne ur"a" studiul cu aceasta co"paratie pentru a raspunde la
intre3area precedenta. ve" de considerat doua actiuni principale :
( Trans,or"area peisa4ului nostru in i"agine negativa
( Trans,or"area i"aginii negative in incercari po-itive.
Sa ne a"inti" 3a-ele noastre analogice7 peisa4ul de reprodus este i"aginea.
$rincipiului e"ant de lu"ea divina* cliseul negativ sensi3ili-at * repre-inta
reproducerea $rincipiului in astra*l incercarea repre-inta reali-area $rincipiului
in ,i-ic. +ata peisa4ul* in ,ata noastra si pe de alta parte iata cliseul pregatit sa
pri"easca i"presii. ceasta n(ar ,i oare su,icient* sti" 3ine ca nu* pentru ca daca
s(ar ,ace noapte n(a" o3tine ni"ic. +ntre peisa4ul si cliseul nostru tre3uie un
inter"ediar. cest inter"ediar va ,i in ca-ul de ,ata* un ,luid i"pondera3il*
8u"ina. <o" condensa putin din aceasta lu"ina intr(un loc o3scur. Ca"era
o3scura si ,ascicolul de lu"ina trans,or"at prin trecerea sa 3rusca din "ediul
sau natural la acest nou "ediu de(a lungul* unei "ici gauri sau a unui o3iectiv ce
va "ani,esta pe cliseul nostru o i"agine rasturnata peisa4ului. Dar aceasta
i"agine nu este acolo decat in puterea ,iintei. $entru a o ,ace sa apara lu"ina
pri"itiva este din pacate inutila si c0iar daunatoare . +ntr(o ca"era o3scura sau
lu"inata de ra-e particulare* cliseul nostru va su,eri actiunea ,luidelor ,i-ico(
c0i"ice particulare. Su3 aceasta in,luenta* i"aginea negativa a peisa4ului ar
aparea* si poate din pacate su,eri actiunea lu"inii ,ara pericol. Mula4ul nostru a
creat si asadar ,ace" din nou apel la ,luidul pri"itiv* lu"ina atat de daunatoare
in astral. ceasta lu"ina actionea-a asupra unei paturi de su3stanta sensi3ila*
ase-ata su3 cliseul nostru * va "ani,esta in planul real i"aginea pe care actiunea
catorva ,luide c0i"ice o vor ,ace sta3ila.
Sa re-u"a" ( ve" doua ,eluri de operatiuni* operatiunile ,acute la lu"ina si
cele ,acute in a3sent acesteia. Trecand alternativ de la unul din aceste ca-uri la
altul* diversele operatiuni ,otogra,ice se intalnesc. +n operatiunile ,acute la
lu"ina* ,luidul este cel care actionea-a* dar atunci ni"ic nu este sta3il. +"aginile
o3tinute sunt invi-i3ile sau sunt tran-itorii* totul este in putera ,iintei* in
principiu. Dar cand noi ,luide vin sa actione-e la adapostul acestei lu"ini* in
la3orator si ceea ce era in puterea ,iintei se reali-ea-a in negativ si po-itivul care
era tran-itoriu devine per"anent. Deci* trecand alternativ ,luidele lu"ii divine in
,luidele lu"ii astrale* prin care ,iintele si lucrurile sunt create* daca co"paratia
noastra este 4usta. De alta parte * fluidele lumii divine sunt creatoare si cele ale lumii
astrale sunt conservatoare, consecinta a co"paratiei noastre* care raspunde e.act la
invataturile ocultis"ului.
GE5T++ ( E8EME5T8E* E8EME5T9E ( +n a,ara de ,luide * ,luidele creatoare* a
r0etipului si a ,luidelor conservatoare ale astralului* e.ista a,erenti particulari
actionand ,luidele. +n co"paratia noastra precedenta* degetele operatorului*
"iile de celule care intretin "iscarea si viata acestora repre-inta agentii despre
care vor3i". Fiind stiut ca tot ce este vizibil este manifestarea si realizarea unor idei
invizibile, ocultismul ne invata ca exista in natura o ierarhie de fiinte psihice, la ,el cu"
e.ista in o"* de la celula osoasa la celula nervoasa* trecand prin 0e"atii* o
adevarata ierar0ie de ele"ente ,igurate. %iintele psi0ice care populea-a regiunea
in care actionea-a ,ortele ,i-ico(c0i"ice au pri"it nu"ele de ele"entale sau
spirite ale ele"entelor. Ele sunt analoge glo3ulelor sanguine si "ai ales
leucocitelor o"ului. ceste ele"entale care actionea-a in paturile in,erioare ale
planului astral sunt in raport i"ediat cu planul ,i-ic. ceasta pro3le"a a
ele"entelelor * care se supun vointei 3una sau rea care le diri4ea-a * care sunt
iresponsa3ile de actele lor ,iind inteligente* a starnit pole"ici in ulti"ul ti"p.
Citatele autorilor pe care le vo" da vor dovedi ca ocultis"ul a cunoscut si
inse"nat de(a lungul ti"pului* e.istenta entitatilor astrale. Mai "ult* este
su,icient a se a"inti ca in planul nostru ,i-ic * un ani"al inteligent cu" este
cainele * 4oaca acelasi rol. Cainele unui tal0ar* nu va ataca oare un o" cinstit su3
i"pulsul stapanului* si cainele ,er"ierului nu se va arunca oare asupra 0otului
care vrea sa intre in ,er"a. +n cele doua ca-uri* cainele ignora daca are de a ,ace
cu un o" cinstit sau cu un 3andit7 el este iresponsa3il de actele sale si se
"ultu"este sa se supuna stapanului care ra"ane singurul responsa3il. cesta
este rolul ele"entalelor in astral7 su34ugarea ele"entalelor nu poate ,i co"parata
decat cu actiunea disciplinei "ilitare* Se,ul ar"atei a stiut sa grupe-e in 4urul sau
prin devota"ent sau ,rica* ,iinte constiente si responsa3ile care au vrut sa
aserveasca vointa lor celei a se,ului* sau au ,ost o3ligati sa o ,aca ceasta a doua
actiune este "ai di,icila decat cea a cainelui. Este la ,el in astral sau ele"entalul
nu se supune decat prin devota"ent sau prin ,rica * dar ra"ane li3er sa re-iste
vointei. Ele"entalele sunt in circulatia aproape continua in ,luidele astralului. +n
plus aceste entitati e.ista de alt,el cu avi-ul tuturor pre-icatorilor. cestea sunt
+nteligentele directoare ,or"ate prin spiritul oa"enilor care au su,erit o evolutie
considera3ila. ceste ,iinte **analoge celulelor nervoase din centrele si"patetice
ale o"ului* au pri"it denu"iri di,erite in toate cos"ogoniile anticilor. 5oi ne
"ultu"i" doar sa le arata" e.istenta. Se "ai gasesc * dupa invatatura 2a33alei*
in planul astral * entitati dotate cu constiinta* acestea sunt restul oa"enilor care
toc"ai au "urit si a caror su,let nu a su,erit inca toate evolutiile sale. ceste
entitati se nu"esc ele"entare. Ele"entarele sunt deci entitati u"ane evoluate* in
ti"p ce ele"entalele nu au trecut prin u"anitate * ceea ce este i"potrant de
retinut.
+MG+5E ST98 (( Teoria imaginilor astrale este una din cele mai particulare intre
cele expuse de ocultism, pentru explicarea fenomenelor cele mai stranii. A propos de
e.e"plul nostru cu artistul si statueta sa a" va-ut ca una dintre ,unctiile
planului astral este de a pastra tipul ,or"elor ,i-ice si de a le reproduce la ,el
cu" "ula4ul pastrea-a si reproduce ,or"a statuetei noastre. ceasta proprietate
vine din acest ,apt* incat planul astral poate ,i considerat ca o oglinda a lu"ii
divine care reproduce in negativ ideile principiilor* origine a ,or"elor viitoare.
Dar ocultismul ne invata ca fiecare lucru sau fiinta proiecteaza o umbra asupra planului
fizic , la fel cum proiecteaza un reflex asupra planului astral. Cand un lucru sau o ,iinta
dispare* re,le.ia in astral persista si reproduce i"aginea acestui lucru sau acestei
,iinte* ast,el cu" aceasta i"agine era la "o"entul precis al disparitiei. %iecare
o" lasa deci in astral o re,le.ie* o i"agine caracteristica * in "oarte * ,iinta u"ana
su,era o sc0i"3are de stare caracteri-ata prin distrugera coe-iunii care "entine
unite principiile de origine si de tendinta ,oarte di,erite. Corpul ,i-ic sau invelisul
carnal se reintoarce in pa"ant* in lu"ea ,i-ica de unde a venit. Corpul astral si
,iinta psi0ica lu"inata de "e"orie* inteligenta si vointa a"intirilor si a actiunilor
pa"antene trec in planul astral "ai ales in regiunile sale "ai inalte unde el
constituie un ele"entar sau un spirit. Su"a aparentelor cele "ai no3ile ale
,iintei u"ane dega4ea-a "e"oria lucrurilor terestre* in ti"p ce so"na"3ulul a
dega4at a"intirile starii de veg0e * intr(un cuvant idealul pe care ,iinta u"ana s(a
creat de(a lungul vietii devine o entitate dina"ica care nu are ni"ic co"un cu Eul
actual al acestui individ si trece in lu"ea divina. cest ideal "ai "ult sau "ai
putin elevat va ,i sursa e.istentelor viitoare si va deter"ina caracterul. $unand
in relatie aceste i"agini astrale se regaseste toata istoria civili-atiilor si a ,iintelor
disparute. ) descoperire recenta* cea a $si0o"etriei* a venit sa arate ca aceste
a,ir"atii ale ocultis"ului corespund la realitati a3solute. $resupuneti ca re,le.ia
voastra intr(o oglinda persista* dupa plecarea noastra cu culoarea sa* e.presiile
sale si toate aparentele sale de realitate si veti avea o idee despre ceea ce s(ar
putea intelege prin i"aginea astrala a unei ,iinte u"ane. nticii cunosc per,ect
aceste date si nu"ind u"3ra i"aginii astrale * care evolua in regiunile cele "ai
in,erioare ale planului astral* entitatea personala* Eul care evolua in regiunea
superioara a astralului si in s,arsit spiritul propriu si idealul superior al ,iintei.
Cei increduli sau cei care spun ca ocultis"ul este o inventie "oderna* sa(l citeasca
pe )vidiu. +n invocarea unei ,iinte de,uncte* va tre3ui deci sa ,i" atenti daca are
de a ,ace cu i"aginea astrala sau cu Eul sau adevarat. +n pri"ul ca-* ,iinta
invocata se va conduce ca o re,le.ie intr(o oglinda. <a ,i vi-i3il ca va putea ,ace
gesturi* va ,i ,otogra,ia3il* dar nu va vor3i. sa este ,anto"a lui :anco din
Mac3et0* ,anto"a vi-i3ila doar pentru rege si care nu scoate nici un cuvant.
S0a>espeare era puternic potrivind invataturile ocultis"ului.
+n al doilea ca-* ,iinta invocata va vor3i si "ai "ulti "uritori vor putea sa o vada
in acelasi ti"p. Este ca-ul ,anto"ei pusa in actiune de S0a>espeare in ;a"let.
%eno"enele spiritiste * -ise ale "ateriali-arii* erau cunoscute din toate ti"purile.
grippa* in secolul all @<+(lea da o teorie co"pleta despre ocultis" in %ilo-o,ia
sa oculta. Daca totusi secolul al @<+(lea parea inca apropiat * cititorul poate citi
toate detaliile unei evocari despre ocultis"* in ;o"er* )diseea* cantul@+* unde
i"aginea astrala are un nu"e.
9E1/MT (( 9e-u"and* planul astral inter"ediar intre planul ,i-ic si lu"ea
divina presupune:
( Entitatile directoare pre-idand "ersul a tot ce evoluea-a in astral. ceste
entitati psi0ice sunt ,or"ate din oa"eni superiori ai u"anitatii* evoluati din
propria lor initiativa* Spiritele directoare ale 2a33alei.
( %luide particulare ,or"ate dintr(o su3stanta ase"anatoare electricitatii* dar
dotate cu proprietati psi0ice* lu"ina astrala.
( +n aceste ,luide circula ,iinte di,erite * suscepti3ile de a su,eri in,luenta vointei
u"ane* Ele"entalele.
( +n plus* aceste principii proprii planului astral* noi le gasi" inca* ,or"ele
viitorului gata sa se "ani,este in planul ,i-ic* ,or"e constituite prin re,le.e in
negativ a ideilor creatoare ale lu"ii divine.
( +"aginile astrale ale ,iintelor si lucrurilor * re,le.ie in negativ a planului ,i-ic.
( %luidele e"anate de vointa u"ana sau de lu"ea divina si actionand in astral.
( Corpuri astrale ale ,iintelor suprain car cate de "aterialitate* sinucisi* ale ,iintelor
in curs de evolutie* ele"entare si a entitatilor u"ane traversand astralul* ar ,i
pentru a se incarna ( nasterea* ar ,i dupa ce au ,ost descarnate ( "oartea. $ute"
de ase"enea sa intalni" corpuri astrale de adepti sau de vra4itori in perioada de
e.peri"entare.
E<)8/T+ S+ +5<)8/T+ (( %luidele care circula in o" ur"ea-a in "ersul lor "ai
"ulte directii deter"inate. ceste directii sunt sta3ilite dupa situatia respectiva
si ,unctia centrelor de actiune principale ale acestor ,luide. Se nu"este evolutie *
"ersul ur"at de un ,luid pentru a se ridica de la un centru in,erior ca
a3do"enul* la un centru superior ca pieptul. Se nu"este involutie* din contra*
"ersul ur"at de un ,luid pentru a se lasa dintr(un centru superior cu" este
capul* intr(un centru in,erior ca pieptul. Este deci in ,iinta u"ana o evolutie si o
involutie* despre care vo" spune cateva cuvinte. %iecare centru este preva-ut cu
organe care pri"esc "ai "ulte cursuri ,luidice. +n ,iecare centru este "ai intai un
curs venit din e.terior si care se intoarce dupa ce a traversat centrul (ali"ente(
pentru a3do"en* aer pentru piept* sen-atii pentru cap. Este un curent ,luidic
venit din centrul in,erior * adica evoluat.
9e-ultatul actiunii unui centru va depinde deci de trei ,actori:
( Calitatea organelor receptoare sau trans,or"ator
( Calitatea curentului venit din e.terior
( Calitatea curentului evoluat
st,el* calitatea "ateriala si dina"ica a sangelui este in intregi"e legata de
calitatea organelor receptoare* pla"an* de o parte * la calitatea c0ilului* pe de alta
parte* si in s,arsit la calitatea aerului inspirat. deptii doctrinei evolutiei constata
ca in 5atura * si ei ar putea adauga si in o" * se constata o progresie a ,or"elor si
,ortelor de la planurile in,erioare pana la cele "ai superioare. Dar care este oare
cau-a acestei progresii* de ce se produce e.pul-area in lu"ea -isa a
necunoscutului si totusi un pic de atentie per"ite sa se intrevada aceasta solutie.
+ata o 3ucata de ali"ent introdusa in organele digestive. Ea nu va deveni
asi"ila3ila decat cand va su,eri o evolutie particulara* o va trans,or"a in "aterie
organica u"ana* adica in c0il. $o-itivistul s(ar "ultu"i sa constate aceasta
evolutie punand(o la socoteala din "ersul ,atal al organis"ului ,ara a "erge "ai
departe. )r ne intre3a" care este cau-a inti"a a ,unctionarii organelor digestive.
5u este oare a,lu.ul sanguin pe de o parte si a,lu.ul de ,orta nervoasa "otrice pe
de alta parte. cesti doi curenti vin din centrele superioare* pri"ul din piept* al
doilea din cap. $entru ca e.ista o du3la involutie de ,orte actionand asupra
organelor digestive* ca evolutia ali"entului in c0il sa se produca sau pentru a
reduce aceste ,apte la o lege. Toata evolutia este precedata de o involutie. Ceea
ce se produce in "icrocos"os * se produce analog si in "acrocos"os* si c0eia
evolutiei naturale nu re-ida in constatarea sc0i"3arilor ,or"elor * ci in cautarea
,orelor involutiei generatoare de aceste sc0i"3ari ale ,or"elor.
9E+5C959E (( Spiritul ne"uritor al o"ului plateste intr(o e.istenta* greselile
pe care le(a co"is intr(o e.istenta anterioara. +n ti"pul vietii terestre noi ne
,auri" destinul nostru viitor. 8a "oartea corpului "aterial* spiritul trece de la
un stadiu in,erior la unul superior* el evoluea-a. Din contra* cand nasterea intr(
un nou corp se va produce* spiritul trece de la un stadiu superior la unul in,erior*
el involuea-a. Dar in ti"pul acestor serii de involutii* /niversul ,i-ic* astral si
psi0ic isi ur"ea-a "ersul inainte in ti"p si in spatiu* pana intr(atat incat aceste
serii ascendente si descendente pe care le su,era spiritul nu sunt percepti3ile
decat pentru el si nu actionea-a cu ni"ic asupra progresului general al
/niversului.Este ceea ce ne arata de e.e"plu vaporul care isi ur"ea-a calea
inainte ,ara a tine sea"a de ascensiuni si co3orari in care pot sa ,ie luati pasagerii
diverselor clase ale caror ca3ine sunt eta4ate in nava. 8i3ertatea pasagerilor este
totala desi circu"scrisa de "ersul inainte al vaporului care ii duce pe toti. +n
ti"pul evolutiei("oarte si a involutiei( nastere pe care le su,era spiritul
ne"uritor* ,iinta parcurge di,erite clase sociale depin-and de conduita sa din
e.istentele anterioare. +ntre reincarnari* Spiritul ne"uritor trece de la starea de
,ericire corespun-and idealului care s(a creat in ti"pul incarnarii sale. /n 3ogat
care si(a ,olosit rau 3ogatia * un o" puternic care a a3u-at de puterea sa * se
reincarnea-a in corpul unui o" care va avea de luptat aproape toata viata contra
adversarilor sai. ceasta adversitate nu vine dela Du"ne-eu* ci vine de la "odul
in care a ,acut spiritul u- de vointa sa in e.istentele anterioare. Dar in ti"pul
acestei incarnari * spiritul ar putea prin ra3dare si indaratnicie in lupta sa
recucereasca in parte locul pierdut. $rogresul e.ista deci pentru general si ca
ur"are el e.ista "ediat pentru ,iecare ,iinta particulara . Dar i"ediat * ,iecare
,iinta este suscepti3ila de a urca sau de a co3ora pe scara sociala* ,ie in ti"pul
vietii* ,ie dupa reincarnarea sa.
$9CT+C (( Stiinta oculta propovaduita in sanctuarele antice se divi-a in patru
"ari sectiuni:
( Studiul si "anuirea ,iintelor si ,ortelor ele"entare sau lc0i"ia
( Studiul si "anuirea ,ortelor astrale sau Magia
( Studiul ,ortelor E"piricului si relatia lor cu Teurgia
%iecare dintre aceste sectiuni au su3divi-iuni speciale. +n -ilele noastre* putine
dintre aceste invata"inte practice au ,ost regasite si au ,ost puse in scena de catre
pro,ani su3 denu"irea de Magnetis"* ;ipnotis"* Spiritis"* Telepatie*
$si0o"etrie si <ra4itorie. <o" trece in revista legaturile acestor studii "oderne
cu invataturile ocultis"ului. )"ul* printr(un antrena"ent special al respiratiei*
poate acu"ula in el dina"is"ul nervos. $rin rugaciune* el spirituali-ea-a
aceasta ,orta acu"ulata prin cuvant* o concreti-ea-a si prin ctiune si <ointa o
diri4ea-a in a,ara lui. 1druncinarea nervoasa deter"inata prin aceasta serie de
antrena"ente produce o stare speciala * stare in care o parte a corpului astral se
e.teriori-ea-a si poate actiona de la distanta. ceasta actiune este atunci
constienta si raspunde ,ac0iris"ului 0indusilor sau "agiei anticilor. Dar * in cea
"ai "are parte a ca-urilor actuale aceasta actiune este se"iconstienta sau
inconstienta cu totul* e.peri"ente ale "ediu"urilor * si o3iectele vor putea ,i
tinute la distanta si ,ara contact su3 aceasta in,luenta. ceste ,eno"ene sunt
analoge celor iu3itori de a actiona la distanta si ,ara contact* si c0iar sa traverse-e
anu"ite su3stante "ateriale * o3iecte "etalice7 dar aici* iu3itorul este inlocuit de
o ,iinta u"ana si corpurile astrale tin loc de "odi,icarea ca"pului "agnetic.
%eno"enele Magnetis"ului "odern sunt produse de actiunea corpului astral al
unei ,iinte u"ane asupra corpului ,i-ic. ceasta putere de actiune era descrisa in
secolul al @<+(lea de grippa* in capitolul sau de vra4itorie. Este posi3ilitatea pe
care o are corpul astral de a se e.teriori-a * in care se raportea-a ideile anticilor
asupra ,ar"ecelor si a actiunii la distanta* idei con,ir"ate de curand prin
e.perientele 0ipnotice ale telepsi0iei si prin ulti"ele lucrari ale lui M. De 9oc0es*
+nitieri( aprilie 1692. $si0urgia studia invocarea su,letelor si actiunea lor asupra
"icrocos"osului. C0e"area spiritelor putea duce la i"agini astrale sau
Ele"entare. +n pri"ul ca-* un anterena"ent speci,ic punea invocatorul in stare
de so"na"3ulis" se"iconstient* adica desc0idea in oc0ii sai lu"ina astrala*
respectand restul organis"ului. proape toate ,eno"enele "oderne ale
Telepatiei intra in acest ca-. +n al doilea ca-* invocatorul era i-olat electric prin
0aine si pa"ant si psi0ic de lu"ea astrala prin care atragea ,iintele in "i4locul
invocarii "entale a4utata de su3stantele capa3ile sa "areasca dina"is"ul
,iintelor. +n acest ca- su,letul invocat se incon4ura de ,luidul astral* se incon4ura
de un "ic corp de aer* cu" spun anticii* care ii per"ite sa se ,aca vi-i3il si sa se
"ateriali-e-e. Su3stanta constituind aceste ,luide care incon4oara ,iinta invocata
are "ulte ase"anari cu electricitatea* dincolo de punctele "agnetice care se
,oloseau in aceste "oduri de invocatii. -i * e"piris"ul "ai co"plet a inlocuit
aceste ritualuri ale ocultis"ului 3a-ate pe cunoasterea apro,undata a pro3le"ei.
Sedintele "ateriali-arii spiritelor sunt ,oarte rare * nu sunt produse prin vointa si
astea sunt cel "ai adesea entitati astrale care conduc ,eno"e"ele * de alt,el ,oarte
verita3ile care iau nastere. /n alt procedeu de invocare consta in inlocuirea Eului
unui su3iect antrenat prin $ersonalitatea invocata. Si3ilele antic0itatii* ale caror
,urori corespundeau la "ani,estarile "oderne ale cri-ei isterice* de la "ediu"uri
si incarnatie* su3iecte so"na"3ulice avand su3iect un antrenor particular.
Ocultismul ne-a invatat mereu posibilitatea pe care o au entitatile astralului de a utiliza
fiintele umane pentru comunicatiile lor. Evocarea i"aginilor astrale a carei e.istenta
este a,ir"ata de ocultis" de "ult ti"p * vine sa ,ie "i-a la -iua e.peri"entului
in lu"ea pro,ana prin descoperirea $si0o"etriei. Multe e.periente ,acute su3
oc0ii nostri* la $aris* au putut sa ne convinga de realitatea ,aptelor o3servate in
"erica si in Ger"ania.
9e-u"and (( Toate eceste ,eno"ene de deplasare a o3iectelor ,ara contact* de
aparitie a persoanelor decedate* de"ateriali-are sau de incarnatie*de telepsi0ie si
telepatie se raportea-a aproape toate la $si0urgia anticilor. Ei sunt 3a-ati pe
,aptul ca aparatele ,i-ice generatoare a ,ortelor studiate pana in pre-ent* sunt
inlocuite de o ,iinta u"ana care a su,erit o -druncinare nervoasa* adica printr(un
aparat psi0ic generator de ,orte inca nede,inite. Dincolo de conditiile atat de
di,icile ale e.peri"entarii* dincolo de ,rauda* de nascocire* orgoliul
"ediu"urilor * nu este ni"ic supranatural in asta* nu este decat natural* un pic
"ai elevat decat cel pe care(l cunoaste"* si asta(i tot. +n cateva sate se gasesc inca
vra4itori producand ,eno"ene serioase. <ra4itorul* a pastrat ra"asitele vec0ilor
practici ocultiste servite de o vointa e.ersata prin singuratate .
El "anevrea-a ,luidele "agnetice si psi0ice cu destula putere.ra!itorul este pentru
ocultist ceea ce este muncitorul pentru inginer. "uncitorul stie sa-si faca piesa dupa
regulile pe care le-a invatat la atelier# dar el nu stie calculele matematice teoretice. $a
randul sau, inginerul capabil sa stabileasca regulile care trebuie sa-l conduca pe
muncitor, ar fi puternic incurcat daca ar trebui el insusi sa faca o piesa completa. Astfel,
vra!itorul produce in cateva feluri mecanic fenomene oculte pe care ocultistul le cunoaste
ratiunea de a fi si teoria. )cultistul practicant* care are cativa repre-entanti in
,rica si in +ndia este co"para3il inginerului care cunoaste practic "ai "ulte
"eserii si care are o serioasa invatatura. De ase"enea sa vede" desertaciunea
celor care se intitulea-a "agi in epoca noastra si care sunt incapa3ili sa produca
,eno"ene psi0ice de ulti" rang. ceasta ne ,ace sa aduce" cateva cuvinte
operatiunilor practice ale ocultistului. +n general* principiul director in toata
operatiunea este vointa u"ana* "odul de actiune* unealta ,olosita si ,luidul
astral u"an sau natural* scopul atins si reali-area* in planul ,i-ic ( inginerul ( a
operatiunii intreprinse. Cere"onialul* di,icultatile acu"ulate prin ritual*
si"3olurile* constituie procedeele cele "ai ele"entare de antrena"ent ale vointei
u"ane. +giena ,i-ica* ani"ica si psi0ica sunt destinate antrena"entului corpului
astral* la ,el si par,u"urile. Din contra* ,olosirea sa3iei* a cercului si a
talis"anelor* precu" si cuvintele pro,erate cu ,orta sunt destinate actiunii asupra
astralului din natura si asupra ,iintelor care(l populea-a. $ro3le"a "agica consta
in a o3tine constient si ,ara "ediu" toate ,eno"enele o3tinute de spiritis"ul
"odern in siintele lui o3scure. Tre3uie deci ca o parte a corpului astral a
operatorului sa ,ie proiectata in a,ara si gaseste un spri4in in su3stantele dispuse
a avea un ast,el de e,ect. Si operatorul nu tre3uie niciodata sa piarda constiinta*
caci ast,el acesta ar ,i nu nu"ai un ocultist practicant* ci un su3iect si un "ediu"
inconstient. cest re-ultat al actiunii constiente asupra astralului este -ilnic
o3tinut in +ndia. %olosirea su3iectelor "agnetice ,acilitea-a "ult operatiunile
"agice per"itand supresia victi"ei* pe care corpul astral ar ,i utili-at(o si
per"ite o3tinerea de ,eno"ene ,oarte i"portante7 este ceea ce noi insisi a" putut
constata. Gruparea studentilor seriosi este deci ,oarte i"portanta si este acolo
ceea ce se te"e in "od paricular un autor conte"poran* "are artist* dar pacatos
o" de stiinta care* intr(un ,el de cate0is" al "agiei* isi indea"na elevii sa se
retraga in singuratate si orgoliu. /n student in ocultis" care lucrea-a de nu"ai
un an * intelege destul ratiunea de a ,i a atator inde"nuri pentru care ar ,i inutil
sa insista". %n rezumat, ocultistul, practic cere o serie de eforturi foarte serioase bazate
pe o cunostinta destul de aprofundata a fortelor oculte din natura si din om pentru a
merita atentia cercetatorilor constiinciosi.
Si se studia-a* tinandu(se cont ca nu are ni"ic i"potriva invata"antului
po-itiv a starii noastre actuale. %ortele studiate sunt la ,el la "agnetis" si la
electricitate* cu inteligenta ani"ala. +n plus* generatoarele ,ortelor sunt niste
,iinte vii in locul "asinilor sau a aparatelor psi0ice7 de aici noile proprietati si
noile "etode e.peri"entale7 dar inca o data * ni"ic din toate acestea nu este
supranatural pentru ca supranaturalul nu e.ista. <ra4itorul care culege la
"ie-ul noptii plante de pe "unte pronuntand cuvinte stranii si ,acand gesturi
3i-are * nu este "ai alienat decat loco"otiva care su,la a3uri pe calea ,erata
ceasta este o "asina generatoare de ,orte psi0ice* vra4itorul este o alt,el de
"asina generatoare constienta de ,orte psi0ice si care se antrenea-a. Cand vo"
stii sa aduce" pro3le"a la aceste li"ite 4uste* e.perientele spiritiste vor putea
deveni 3a-a inui inata"ant real"ente stiinti,ic. Misticii vor pierde A dar stiinta
va castiga B. +nca o data* toate aceste practici atat de stranii si de noi pentru
noi* erau per,ect cunoscute in antic0itate. Se invata in Mistere ca o"ul* care
e.ersa practica psi0urgiei si care a4ungea la e.ta- se inspira direct din toate
cunostintele. 9idicandu(se nu"ai pana la planul astral prin transa* ,iinta
devenea capa3ila sa e.erse-e puterile pro,etului. cest tip de pro,etie nu era
depistat decat de(a lungul practicilor lungi si serioase. Toate acestea s(au
pierdut sau aproape pentru conte"poranii nostri din )ccident.
5. Aplicatiile ocultismului
Dupa ce a parcurs te.tul precedent* cititorul isi va spune in "od sigur( vin sa ne
e.puna un siste" "ai "ult sau "ai putin ingenios asupra punctelor atat de
stranii ale po-itivis"ului* in cat toate acestea sea"ana 3ine cu "eta,i-ica. Citatele
autorilor care au trait in epoci ,oarte di,erite ne arata ca acest siste" este ,oarte
vec0i si ca u"anitatea plictisita de solida 0rana a stiintei* revine la dulcegariile
,ilo-o,iei la ,iecare s,arsit de secol. Cititorul ar avea dreptate daca scopul nostru
era de a(l tine in acest punct si de a inlocui prin "isticis"ul ,ilo-o,ic* pesi"is"ul
care a invadat toata generatia precedenta. Misticis"ul este la ,el de periculos
dupa parerea noastra ca si "aterialis"ul si studiul stiintelor va ,i "ereu re,ugiul
spiritelor nelinistite sau descura4ate. Dar totul este re,acerea "etodelor de
e.punere stiinti,ice. Multiplicarea detaliilor si a3senta unei sinte-e generale*
-dro3este spiritele cele "ai e"inente si speciali-area se i"pune la toti de ,oarte
devre"e. )ri* daca noi spune" la toti tinerii avi-i de "unca si de noutate:
Cintoarceti(va ,ara ,rica catre acest trecut care v(a de,or"at* cautati "etoda care a
per"is Egiptului de a ,ace sa se desc0ida civili-atia intelectuala a Greciei* cautati
caile acestei invataturi in pro,un-i"e* ,iloso,ia alc0i"istilor. 5u este in speranta
de a i"pune e,orturilor lor cunoasterii unei vec0i stiinte* ar0eologice si
"u"i,icate. 5u este sigur* dar este speranta ca ei vor gasi datorita acestui studiu
o c0eie generala a stiintei viitorului* este certitudinea ca "ergand spre viitor* vor
stii sa evite "arele pericol al tuturor reactiilor spiritualiste* clericalis"ul. Si noi le
vo" spune :"aterialis"ul "oare in stiinta ca si in arta. Si"titi ca aspiratii noi se
tre-esc in voi si condusi de ideile copilariei* aveti nevoie de ideal. veti gri4a*
clericalis"ul va va vor3i de aceasta no3ila ,igura a lui +sus din 5a-aret* de
"aretiile credintei si de placerile dragostei divine. El nu va inceta sa va inde"ne
sa ur"ati cariera pe care v(o arata si va acoperi spiritul vostru cu aceasta su"3ra
tenta care acopera corpul preotilor. Daca invata"antul cleric nu ar conduce
spiritul la sectaris"* vrand sa i"puna aceasta grava eroare* aceea ca stiinta este
singura capa3ila sa salve-e u"anitatea si acest invata"ant nu ar incita la ra-3oi
pentru pro3le"ele credintei* la ra-3oiul religiei necunoscut de toata antic0itatea *
s(ar spune ca este pagan in tot orientul . <(as spune pri"ul: "ergeti sa cautati
acolo idealul vostru * dar constiinta nu "a lasa pentru ca ati ,i inselati. 5u este
religie "ai elevata decat adevarul spunea "a0ara4a0ul din :enaresi pri"ul
caracter al adevarului este acela de a ,i sintetic* si nu sectant. Mergeti asadar ,ara
tea"a catre stiinta si luati ca devi-a : nici <oltaire nici 8o=ola. Stiinta va ,ace "ai
intai din voi "aterialisti* se stie. Dar ea va va inar"a ast,el contra a tot ce va
intreprinde pe viitor clerul* ,ariseii din tara voastra. <eti ,i pri"ii care veti vrea
sa iesiti din "iopia intelectuala pe care o i"pune po-itivis"ul adeptilor sai si
atunci nu e-itati :studiati invataturile trecutului si va veti ,ace propria credinta
prin ratiune si prin stiinta. )cultis"ul nu "erge prin caracterul sau ar0eologic* el
va "erge prin studiul pe care(l ,ace ,eno"enelor stranii produse in -ilele noastre.
5u se sta3ileste o doctrina stiinti,ica asupra unei pietre vec0i* "ai ales asupra
credintei unui isteric care se dedu3lea-a. Ocultismul nu merge decat prin aplicatiile
sale . &ste pentru ca cei ce studiaza stiinta oculta , poate aduce metode noi artistului la fel
de bine ca si savantului, omului politic sau filozofului, incat ocultismul poate fi studiat de
niste oameni seriosi. cestea sunt aplicatiile sale in viitor* care per"it sa(l
apara" pe ,ata in epoca noastra. +n acesta ulti"a parte a e.punerii noastre* vre"
sa a3orda" pe scurt aplicatiile stiintelor oculte la cateva pro3le"e stiinti,ice si
,ilo-o,ice ale lu"ii conte"porane. <o" s,arsi indicand starea actuala a "iscarii
provocate in %ranta de catre ocultis" in ulti"ii ani. $ro3le"a care(l interesea-a
pe o" in general* este el insusi. Ce sunte" noi si prin ur"are * unde "erge" si
de unde veni". <iata are un scop? Sunte" li3eri sau deter"inati? E.ista o
sanctiune pentru ,aptele noastre 3une sau rele? E.ista c0iar actiuni care ar ,i
3une si altele care ar ,i rele? 8a acestea "aterialis"ul raspunde : noi sunte"
produsul unei evolutii "ateriale si agregatul de celule care ,or"a-a eul nostru ar
disparea in "oarte* ,or"and alte organis"e. 5oi veni" din inta"plare si
"erge" spre neant. %acultatile si actiunea noastra depind de "ediu* de ereditate
si de organele noastre. 5oi n(a" ,i ,iinta "ai responsa3ila decat traseul unui
auto3u- care loveste un i"prudent* sau tigla ca-uta de pe acoperis care o"oara
trecatorul. 9aul sau 3inele sunt cuvinte inventate de "andria noastra pentru a ne
satis,ace vanitatile. Dandar"ul este sanctiunea "orala cea "ai elevata* o"ul*
,iind ast,el co"pus dintr(un principiu a34ect* corpul ,i-ic. Catolicis"ul ne invata
ca noi sunte" ,or"ati dintr(un corp "uritor si ,ara valoare si dintr(un su,let
ne"uritor. /nul vine din pa"ant* este corpul si in el se va reintoarce * celalalt
vine de la Du"ne-eu si el va "erge dupa "oarte in $aradis sa asculte cantecul
ingerilor si sa ad"ire un Du"ne-eu antropo"or,* daca el a ,ost cu"inte* sau in
+n,ern pentru eternitate daca a ,ost rau. Daca el a ,ost neutru si a avut cateva
pacate usoare* $urgatoriul il asteapta pentru cateva "iliarde de ani nu"ai.
9estul este pe "asura si capa3il sa satis,aca pe deplin inteligentele "i4locii. Dar*
anato"istul si psi0ologul se intrea3a cu" acest principiu atat de pur poate sa
actione-e rectul sau sa ,aca loc dulcegariilor c0ili,icarii. +ntre cele doua e.tre"e *
,ilo-o,ia -isa spritualista * ,ace istoria si critica* ceea ce aste ,oarte intelept. )r*
ocultis"ul intelege sa aduca o serie de ipote-e suscepti3ile de a e.plica rational
constitutia o"ului* la ,el de 3ine ca ,ilo-o,ul sau psi0ologul.
E.istenta * nu ca o entitate a "eta,i-icii * dar cu titlu de realitate psi0ologica a
unui principiu de actiune inter"ediar intre organele ,i-ice si ,acultatile
intelectuale per"ite re-olvarea a celei "ai "ari parti din pro3le"ele puse.
"aterialismul are perfecta ratiune in afirmatiile sale , dar se opreste la studiul corpului
fizic# spiritualistul este de asemena in adevar, dar el se opreste la studiul spiritului
constient. Ocultistul cerceteaza nu ca sa distruga ci ca sa unifice eforturile filozofiei celor
doua stiinte. 'copul vietii, spune el este de a-si face ea insasi destinul viitor, caci omul
este liber in cercul fatalitatii sale , la fel ca pasagerul vaporului care este liber in cabina
sa. Tot ce exista are dreptul la respectul nostru, corpul fizic, la fel ca spiritul. Misticis"ul
este o pierdere a ec0ili3rului "oral* la ,el de "are ca sen-ualis"ul. $edeapsa
actelor noastre noi insisi ne(o crea"* noi suporta" greselile actiunilor noastre
rele din viata asupra 3unurilor "ateriale* este o e.istenta in care ne vo"
reincarna. Doctrina reancarnarii* ,ie in acest pa"ant* ,ie intr(un alt loc din spatiu*
dat ca pedeapsa "orala pentru actele noastre si ca origine a e.istentei noastre in
societate * a ,ost "ereu inse"nata pentru ocultis". %iecare dintre aceste principii
constituind o"ul vine dintr(un plan de actiune di,erit. Corpul ,i-ic vine din
lu"ea ,i-ica si se in toarce acolo. Corpul astral vine din planul astral. %iinta ,i-ica
este o co"3inatie a corpului astral cu spiritul. Este steaua eului actual care nu va
,i eul e.istentei apropiate . +n "oarte o"ul sc0i"3a starea si nu locul. El
reali-ea-a idealul pe care si l(a ,aurit in ulti"a sa e.istenta si acest ideal su3-ista
avand in vedere ca a ,ost sustinut cu intensitate. poi entitatea spirituala se
reancarnea-a si ur"ea-a ast,el evolutia individuala * urca si co3oara in scara
sociala* dar progresea-a ,ara voie 7 caci intreg siste"ul evoluea-a catre
reancarnarea ,inala. $rogresul e.ista pentru generalitate daca el pare a nu e.ista
pentru individ. Dar evolutia pentru ,iinta rela tre3uie sa ,ie colectiva.
Colectivitatea are acelesi legi de e.istenta a 3olii si a "ortii indivi-ilor. )"ul este
pentru u"anitate ceea ce este celula pentru corpul o"enesc. E.ista deci o stiinta
a socialului * o anato"ie si o ,i-iologie a naturii ignorata de politicienii nostri
conte"porani si la reedi,icarea carora lucrea-a un nu"ar de ocultisti. Societatea
este o ,iinta co"pleta avand organe econo"ice sau a3do"inale* 4uridice sau
toracice si invatate sau ce,alice. Stiinta societatii* a evolutiei sale si a trans,or"arii
nor"ale sau patologice * este aici adevarata c0eie a istoriei pentru cel ce va sti sa
aplice la aceasta ra"ura a stiintei u"ane * invataturile ocultis"ului * traditia
istorica privind cunostintele vec0i din 8e"uria si tlantide * asa incat legea
evolutiei reselor generale ,iecare si la epoci ,i.e printtr(un continent particular*
apoi ni"icite in "od egal la epoci ,i.e printr(un cataclis" cos"ic* aceasta traditie
este a3ia 3anuita de conte"porani.
Triunitatea o"ului* identitatea legilor ,i-iologice si psi0ologice ale individului si
ale colectivului7 pedeapsa "orala data prin reancarnare7 progresul social si
li3ertatea de a vrea sau de a decadea in cercul ,atalitatii7 pentru individ* o"ul*
,actor personal al norocului si a g0inionului sau* ,ara a avea de su,erit dupa
"oarte 7 o alta 4udecata decat cea a idealurilor pe care le(a "ani,estat constiinta
sa 7 +ata * acestea sunt re-u"ate punctele principale aduse la -i de stiinta oculta*
in ceea ce priveste o"ul. daugarea e.istentei ,iintelor androide ,or"ate in
planul divin prin ,u-iunea spiritelor surori* teoria i"aginilor astrale a
ele"entarelor si a invocatiei au aratat cu" ocultismul explica fenomenele care
deruteaza atat pe savantii nostri contemporani , aproape toti bazati pe principiile
materialiste. E.tinderea anato"iei si ,i-iologiei prin crearea anato"iei ,i-iologice
si a ,i-iologiei sintetice * creatie aproape intreaga a psi0ologiei prin studiul
,acultatilor nor"ale si transcendentale ale ,iintei psi0ice si a spiritului constient*
reedi,icarea istoriei si creatia politicii sintetice * a anato"iei si a ,i-iologiei sociale*
astea sunt principalele aplicatii pe care studiul o"ului individual sau colectiv
per"ite sa o,ere ocultistilor viitorul. Si unii tineri pretind ca activitatea lor nu are
iesiri. Dupa ce a" vor3it atat de 3ine cat si de rau de o"* ce vo" spune despre
di,eritele aspecte su3 care conte"poranii nostri ne in,atisea-a natura ? ;a-ardul
conduce totul . Gaurile relatate de ipote-e constituie universul in,init* progresul
si evolutia si trans,or"is"ul actionea-a "ineralele * vegetalele si ani"alele la
"ica ,ericire a selectiei naturale. Toata natura cu ,ortele sale ,i-ice si a,initatile
c0i"ice evoluea-a "aret pentru a a4unge la o"* acesta se intoarce in neant si
ast,el totul este perpetuitate. +ata ,oarte ti"puriu re-u"ata invatatura
"aterialis"ului. Tre3uie sa vor3i" de invatatura credintei catolice ? ceasta
invatatura este considerata ca o dog"a ,iind 3a-ata pe o traducere eronata a unei
carti de ,i-ica scrisa de un preot din )siris supranu"it Moise . 5oi nu vor3i" de
asta * caci colectia 3ar3aris"elor acu"ulate prin traducatori* nu "erita asta. +ntre
,i-icieni si ,ilo-o,i noi vede" aparand * ocultistii. 8a teoria evolutiei ,i-icului
catre psi0ic* ei adauga a,ir"atia involutiei psi0icului catre ,i-ic si din 4ocul
acestor doua curente cea care re-ulta este unitatea ,ortei si unitatea su3stantei*
condensate ele insele in unitatea "iscarii . )riginea* ,orta si su3stanta au ,ost
"ereu intelese de alc0i"istii detinatori ai traditiilor e-oterice. +n s,arsit* e.istenta
planului astral * ,actor si conservator al planului ,i-ic* inter"ediar intre planul
creator si "aterie* per"ite sa re-olve "ulte pro3le"e inca o3scure. 9elatiile
stranse care unesc "acrocos"osul si "icrocos"osul dau ocultistului noi ,acilitati
pentru solutia acestor pro3le"e prin ,olosirea "etodelor analogice.
sta3ili alaturi de invataturile analitice ale conte"poranilor despre astrono"ie*
,i-ica* c0i"ie si devenite stiinte naturale * o serie de opere sintetice unde
caracterele generale ale acestor stiinte * descoperite cu a4utorul analogiei* ar ,i
integral aduse la -i * a arata ca una si aceeasi lege diri4ea-a toate "ani,estarile
naturii* iata inca un nou ca"p desc0is activitatii cercetatorului care vrea sa
e.tinda aplicatiile ocultis"ului. $ro3le"a e.istentei planului astral si a
"icrocos"osului* starneste in epoca noastra certuri pur "eta,i-ice . De ase"enea
nu ne ingreunea-a asupra acestui punct* tri"itand cititorul la ceea ce ave"*
atingand ar0etipul.
S)C+ETT+8E (( Ocultismul, considerat din punct de vedere al actiunii asupra fiintei
individuale, are ca scop inainte de toate dea dezvolta in aceasta functie spontaneitatea si
sa exalte personalitatea. +ata de ce pri"ele studii tre3uie sa ,ie individuale si ,acute
in reculegere si "unca.Tre3uie sa invata" a recunoaste puterea vointei* dar este
nu"ai inceputul. Este dina"is"ul ,iintei care se va pierde daca nu va ,i e.ersat
asupra lu"ii e.terioare. ) data ar"at* tre3uie sa poti ,ara ,rica sa te lanse-i in
lupta* tr3uie sa in,luente-i societatea re3ela prin actiune * prin stiinta sau arta.
st,el tanarul cercetator va dori sa intre in relatie cu societatile ocupandu(se de
aproape sau de departe de aceasta pro3le" a. El va intra ,ie intr(un grup spiritual*
,ie intr(o societate "agnetica* ,ie intr(un grup de studii ,il-o,ice. De ase"enea
tre3uie sa spune" in ,inal cateva cuvinte despre diverse idei repre-entate si
despre principalele scoli e.istand actual"ente in %ranta. Mai intai* ce titlu va lua
noul venit ?
T+T8/9+ S+ G9DE (( +n antic0itate * gradele stiinti,ice erau eli3erate de ,acultati
con,erind toate titlurile dupa pro3ele initiatice* aceste grade aveau toate un
caracter sacerdotal. st,el* e.presia C;er"es Tri"egistus C dese"na
universitatea centrala ale carei ,acultati regionale nu"ite te"ple* erau ra"urile.
Doctorii din ,iecare ,acultate luau nu"ele de preoti* preotul lui Esculap* doctor
in "edicina* preotul lui pollo* doctor in arta* etc. Mai "ult* cele "ai inalte
grade con,erite in diverse centre dadeau titluri succesive ( %iul ,e"eii ElicentiatF*
%iul Du"ne-eilor Elicentiat cu drept de predare F* %iul lui Du"ne-eu Einitiator
practic si pro,esor F. +n Egipt* M=ste si Epopte ec0ivala cu >a33alisti. +n epoca
noastra * societatile secrete au pastrat anu"ite denu"iri sacerdotale. Dar pentru
a evita ridicolul* aceste grade sunt in general dese"nate printr(o litera M sau
prin ci,ra 16* in a,ara de ca-ul* cand nu apartineau unui titlu sau ordin. De
ase"enea veti vedea in epoca noastra indivi-i care se intitulea-a "agi sau
0iero,anti sau ,ii ai lui adu"ne-eu* ,ara a e.ista adunarea oculta capa3ila sa le
eli3ere-e ase"enea titluri la e.a"en* ,iti siguri ca aveti de(a ,ace cu ignoranti sau
vanitosi.
)C/8T+SM/8 S+ S$+9+T+SM/8 ( " vor3it de4a adesea in cursul e.punerii noastre
despre ,eno"ene asa -is spiritiste. E.istenta acestor ,eno"ene constituie un ,apt
de netagaduit* ca si e.istenta ,eno"enelor de 0ipno-a si sugestie* Dar savantii
care s(au ocupat de aceste ,apte * ca Croo>es si 8a"3ros * daca ei au certi,icat
realitatea* au avut "ari re-erve privind teoria spiritelor . Este su,icient sa citi"
un articol destul de prost docu"entat de alt,el* dar e.punand 3ine ideile
savantilor nostri conte"porani. +n revista ,ilo-o,ica din 1 aprilie 1692* autorul
este $aul Danet* vo" vedea cu" teoriile sunt considerate de ,ilo-o,ii
conte"porani. Este recunoscuta insu,icienta teoriei spiritelor din punct de vedere
al e.igentei stiintei conte"porane care a ,ost luata sa e.puna ideile ocultis"ului
despre aceleasi ,apte. )cultis"ul nu tagaduieste posi3ilitatea de a co"unica cu
,iinte de,uncte7 dar el restrange considera3il nu"arul co"unicatiilor reale. Cea
"ai "are parte a ti"pului este vor3a de ,apte de autosugestie sau de 0ipnotis"
in care ,ortele "ediu"ului si ale asistentului intervin singure. Dar* ocultis"ul
,urni-ea-a din aceste ,apte o teorie co"plicata* a3stracta prin cateva puncte
pentru anu"ite inteligente suscepti3ile sa satis,aca un spirit riguros* dar prea
putin si"plu pentru "ulte persoane. +ata ca noi s,atui" pe toti cititorii nostri
inca putin ,a"iliari-ati cu aceste pro3le"e * sa studie-e "ai intai teoria spiritelor
si sa practice spiritis"ul in "i4locul "ediu"urilor de care dispun. Si c0iar daca
totusi spiritis"ul pare a ,i e.presia totala a adevarului* daca aceasta doctrina
esentiala este su,icienta aspiratiilor lor * ei tre3uie sa se pa-easca 3ine. Spiritis"ul
insea"na intr(adevar constitutia palida a ,iintei u"ane. Starea de spirit din
planul astral este 3ine descrisa prin legea reancarnarii cu toate consecintele ei
sociale. Este 3ine e.pusa * si un "e"3ru al vec0ii universitati 0er"etice din
Egipt* recunostea in aceasta doctrina si"pla preli"inariile ,iecarei initieri.
%ilo-o,ia conte"porana cauta in -adar in spiritis" o cos"ogonie sau o
"eta,i-ica originala7 Dar spiritis"ul a,ectea-a o dragoste atat de intensa prin
e.peri"entare si un dispret pentru doctrina "eta,i-ica * incat ,ilo-o,ul nu "ai
are ni"ic de spus. De ase"enea* repeta"* incepeti "ereu prin spiritis" *si daca
aceasta doctrina raspunde pe deplin aspiratiilor voastre * ra"aneti acolo. 5oi nu
sunte" sectanti * prein-and posesia e.clusiva a adevarului* sunte" cercetatori
independenti si toata convingerea noastra "erita respectul nostru.. Si uneori*
actiunea constanta a spiritului in producerea acestor ,apte * nu va parea atat de
evidenta cu" a" vrea sa spune" 7 daca re"arcati analogie intre co"unicarile
o3tinute si intelectualitatea "ediu"ului * daca studiile voastre conduse dupa
principiile po-itivis"ului* va duc la studiul legaturii 0ipnotis"ului si a ,aptelor
spiritiste pe care o puteti constata * atunci a3ordati "ai intai ocultis"ul* tineti
cont de teoriile care e.plica aceste ,eno"ene inca stranii.
Studiul e.plicarii ,eno"enelor astralului nu este decat o in,i"a parte a
do"eniilor ocultis"ului * a" va-ut asta. De ase"enea* noi a" vor3it de aceste
,apte pentru a arata ca * daca "ulti din cei care lucrea-a actual"ente la aplicarea
ocultis"ului la cunostintele noastre conte"porane* au inceput prin a studia
spiritis"ul* ceea ce este intr(adevar calea pe care noi ii s,atu" cu ardoare pe toti
incepatorii sa o ur"e-e. /n ocultist care n(ar cunoaste teoria spiritelor si a
,eno"enelor spiritiste * ar ,i sigur o e.ceptie printre noi. $ute" tine sea"a
ulterior de co"plicatiile si de di,icultatile aparente care le pre-inta ocultis"ul
de3utantilor. S(a vrut a se ,ace din ocultisti adversarii spiritelor. De ce ? Ocultistul
este mai abstract, mai complicat in explicatii decat spiritismul . De ase"enea sunte"
convinsi ca ti"pul se va sc0i"3a in a pune pe toata lu"ea de acord.
S)C+ETTE TE)1)%+C (( Daca noi ii s,atui" pe cititorii nostri sa inceapa ,ara
,rica studiile lor prin ,eno"enele si teoriile spiritelor * este pentru ca ei se vor gasi
acolo in pre-enta cercetatorilor a caror sinceritate nu poate ,i pusa la indoiala.
Din contra* noi s,atui" "are prudenta daca ei vin sa ,ie pusi in legatura de
aproape sau de departe cu societatea a carui nu"e ,igurea-a "ai sus. Este
su,icient sa sti" ca toti scriitorii ,rance-i sunt retrasi su3it din aceasta societate .
5oi insisi a" cerut de doua ori retragerea dintr(un ast,el de "ediu.* nu vre" s(o
"ai spune". Dar daca vreun cititor vrea sa se ocupe de orientalis" si in special
de ocultis"ul din )rient* care se gaseste la Mu-eul Gui"et* daca este la $aris si
care se pune in legatura cu directia. Daca nu* sa(si procure pu3licatiile in li"3a
engle-a si ,acute prin stat * inse"nand 3udis"ul si religiile si ,ilo-o,iile +ndiei .
Toate acestea nu(l vor costa ni"ic si el va apro,unda serios pro3le"a. poi daca
va dori sa se a"u-e* ca el studia-a invataturile -is e-oterice ale societatii
teo-o,ice * noi sunte" convinsi ca va ,i pri"ul care va asculta s,atul pe care l(a"
dat.
G9/$/8 +5DE$E5DE5T 8 ST/D++8)9 E1)TE9+CE ( cu" trei ani Enov. 1669 F* s(a
,acut grupul independent al studiilor e-oterice* scopul era ur"atorul:
( Studiul i"partial* in a,ara acade"iei* a clericalis"ului* a datelor stiinti,ice *
artistice si sociale ascunse in spatele tuturor si"3olis"elor* a tuturor cultelor si
traditiilor.
( Studiul stiinti,ic prin e.peri"ent si o3servatie a ,ortelor inca necunoscute ale
naturii si ale o"ului E,eno"ene spiritiste* 0ipnotice* "agice si teurgiceF.
( Grupul tuturor ele"entelor risipite in vederea luptei contra doctrinelor
"aterialis"ului si ale ateis"ului . 5ici un drept de intrare * nici o coti-atie nu
sunt cerute "e"3rilor . 3onatii uneia dintre revistele pu3licate de grup ,ac de
drept parte din cererile de studii la dorinta lor.
8a ora actuala in 1692 * grupul ,ondat la origine intr(un "ic 3irou la $aris* strada
Trevise nr. 29* o sala de con,erinte si o sala de lectura ane.ata unei li3rarii*
8i3raria Minunilor* special consacrata van-arii operelor spiritualiste . Mai "ult*
grupul nu"ara atat la $aris cat si in strainatate * 9& de grupuri de e.peri"entare*
ra"uri si corespondente . Este singura societate spiritualista* care in %ranta ar
putea sa constituie o ast,el de grupare sta3ilita regulat. 8ucrarile se ur"ea-a la
$aris* in co"isii Egrupurile studiilor inc0ise F* ocupandu(se ,iecare de o pro3le"a
speciala. 9apoartele sunt pu3licate in <oalul lui +sis. +n a,ara <oalului lui +sis *
redactor se, Dulien 8ego=* secretar de redactie. 8. Mouc0e* grupul are +nitierea *
revista lunara condusa de $apus* $sic0e* revista lunara de arta si literatura *
redactor se, E"ile Mic0elet* secretar de redactie ugustin C0a3oseau* T0e lig0t
o, $aris* director . de Gols>a. +n s,arsit* "ulte societati au aderat la grup7 dar
pastrand ,iecare autono"ia si independenta. Cita" in special * Societatea de
$si0ologie Stiinti,ica din Munic0* %raternitatea )culta* )rdinea 2a33alistica a
Crucii 9osii condusa de Stanislav de Guaito* Consiliul Supre" al )rdinului
Martinist* :i3lioteca +nternationala a )perelor %e"eilor etc. sta este starea
actuala a acestei societati pe care o reco"anda" cititorilor nostri. $ersoanele care
ar dori in,or"atii "ai a"ple * ne gasesc in ,iecare "iercuri de la # la '* strada
Trevise nr. 29* sau ne pot scrie la aceasta adresa.
C)5C8/1++ ( +n ulti"ul ti"p * ocultis"ul a ,ost tinta unor atacuri atat in %ranta
cat si in strainatate. /nii autori putin eruditi sau "ai in,or"ati* au vrut sa nege
antic0itatea si invaria3ilitatea traditiei e-oterice de(a lungul ti"pului7 unii autori
au vrut sa staruie asupra detaliilor secundare* sa caute contrdictiile adresandu(
se di,eritelor scoli . )r* noi a" ,acut toate e,orturile pentru lasarea pole"icilor
despre spiritele super,iciale. Noi trimitem deci autorii precedenti la trei puncte
fundamentale ale stiintei oculte ( triunitatea, analogia , lumea invizibila si la citatele din
epocile cele mai diverse si la autorii cei mai diferiti, de la )end Avista pana la *rons+i.
cest raspuns in ,apt va valora "ai "ult decat toate pole"icile si decat toate
discutiile despre relatiile care unesc ocultis"ul conte"poran in initierea
anticilor. De alta parte s(a cre-ut ca secolul nostru avea teoriile si practicile unind
,iintele vi-i3ile cu lu"ea invi-i3ila. Teoria ,eno"enelor "oderne de sugestie * de
incarnare * de "ateriali-are datand din secolul al @<+(lea va co"3ate su,icient
aceasta asertiune. +n s,arsit* reantoarcerea la studiul serios al ,aptelor
e.traordinare se leaga in aceasta ordine de idei . Cercetarea teoriilor "ai "ult
stiinti,ice decat senti"entale vor conduce cercetatorul * sunte" convinsi* la a se
interesa "ai intai de aceasta vec0e ST++5T MG+8)9 * care se cunoaste atat
de putin.
<oua * tuturor celor care * incre-atori in adevar* cautati un alt ideal decat 3anul
de aur * voua tuturor celor care o3ositi de po-itivis" * cu" a" spus odinioara*
credeti cu toata puterea in ratiunea u"ana ur"ata de intuitie * voua * no3ili
artisti* tineri savanti* viitori conducatori ai o"enirii* ,ac apel in nu"ele "oralei
ce se stinge* a stiintei care este necunoscuta si a idealurilor care se
"ateriali-ea-a* sa reactiona" contra drepturilor conceptiilor "aterialis"ului si
ale clericalis"ului* sa visa" la trans,or"area pro,unda a societatilor noastre * iar
eveni"entele care se pregatesc tre3uie sa ,ie considera3ile* sa ne ridice su,letele
la inalti"ea unor ast,el de eveni"ente.