Sunteți pe pagina 1din 5

Informatii generale

Parodontita sau boala parodontala reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor


(parodontiului) si este o leziune ireversibila, care in timp duce la pierderea dintilor de pe arcadele
dentare. Parodontita constituie faza evolutiva si/sau complicatia gingivitei.
Clasificarea parodontitei a cunoscut multe modificari in ultimii ani. In momentul de fata, specialistii in
domeniu recunosc ca entitati distincte: parodontita cronica generalizata vs. localizata, parodontita
agresiva generalizata vs. localizata, parodontita asociata cu boli sistemice, parodontita asociata cu
leziuni endodontice si parodontita ulcero-necrotica. Dintre acestea, parodontita cronica este cea mai
frecvent intalnita in populatia adulta1;4.
Alaturi de predispozitia genetica individuala a pacientului, care are o influenta majora asupra
severitatii tabloului clinic, exista germeni asociati parodontitei care genereaza procesul inflamator.
Cresterea acestor agenti patogeni anaerobi sau facultativ aerobi este favorizata de anaerobioza din
spatiul parodontal6.
In placa subgingivala au fost identificate peste 500 specii bacteriene care constituie o nisa ecologica
complexa. Sub influenta unor factori locali sau sistemici unele bacterii din biofilmul dentar
subgingival devin agentii etiologici primari ai bolii parodontale.
Aceste infectii polimicrobiene implica in majoritatea cazurilor patogeni parodontali Gram-negativi
anaerobi care actioneaza sinergic. Cele mai frecvent implicate bacterii sunt: Actinobacillus
actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus
(Tannerella forsythensis), Treponema denticola, Peptostreptococcus micros, Fusobacterium
nucleatum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum, Capnocytophaga
spp. Esecul eliminarii acestor bacterii este asociat cu progresia bolii si un raspuns slab la
tratament1;6. Astfel, agentii patogeni parodontali produc numerosi factori de virulenta care
faciliteaza colonizarea zonelor subgingivale si rezistenta la mecanismele de aparare ale gazdei
conducand in final la distrugerea tesuturilor de sustinere a dintilor. Desi A. actinomycetemcomitans
se asociaza cu parodontita agresiva localizata, P. gingivalis este considerat agentul etiologic major
al parodontitei cronice. Studii recente au demonstrat prezenta unor asocieri specifice intre bacteriile
patogene parodontale implicate in debutul si progresia bolii. Spre exemplu, a fost raportata o
asociere intre Bacteroides forsythus si C. rectus in cazurile de parodontita agresiva. De asemenea,
Sokranski si colaboratorii au aratat ca asocierea dintre P. gingivalis, T. denticola si B. forsythus (asa-
zisul complex rosu) este implicata puternic in fazele active destructive ale parodontitei cronice4.
In majoritatea cazurilor, bacteriile mentionate se transmit prin intermediul salivei la membrii unei
familii. Raspandirea intrafamiliala a A. actinomycetemcomitans si P. gingivalis ar putea sa justifice
aplicarea tratamentului intregii familii, in scopul prevenirii reinfectarii cu patogenii parodontali2.
Desi prezenta agentilor patogeni este esentiala pentru debutul parodontitei, aceste organisme nu
sunt suficiente pentru a determina progresia bolii. Raspunsul imun al gazdei este implicat in
modularea evolutiei catre destructie tisulara sau vindecare.
Productia excesiva a unor mediatori ca interleukina-1-, factorul de necroza tumorala si
prostaglandinele genereaza un proces inflamator persistent care sta la originea destructiei tisulare4.
Indepartarea mecanica a biofilmului dentar si eliminarea factorilor iritanti locali constituie baza
terapiilor parodontale initiale.
Totusi, acest protocol terapeutic are limitele sale. Nu toti pacientii sau toate regiunile dentare
raspund favorabil si uniform la terapia mecanica conventionala. Eficacitatea redusa a terapiei poate
fi explicata de o serie de factori (locali sau generali) care tin de gazda, forma de boala si compozitia
biofilmului. De asemenea, agentii patogeni nu sunt localizati numai in placa dentara ci si pe fata
dorsala a limbii sau alte zone ale mucoasei bucale. Pentru a preveni reinfectia regiunilor tratate
terapia trebuie sa afecteze toti patogenii din cavitatea buco-faringiana2.
Avand in vedere natura infectioasa a parodontitei si a limitelor terapiei mecanice folosirea
antibioticelor este justificata in anumite forme de boala1;2;4.
Antibioticele pot fi administrate local sau sistemic. Desi prin tratamentul local se elimina riscul
reactiilor adverse sistemice exista dezavantajul ca rezervoarele de patogeni nu sunt complet
eliminate si se poate produce recolonizarea zonelor tratate.
Antibioticele administrate sistemic penetreaza la nivelul pungii parodontale si ataca bacteriile care
nu sunt afectate de tratamentul mecanic si de antibioticoterapia locala. In plus, acestea pot suprima
si organismele patogene localizate la nivelul limbii si in alte zone ale cavitatii bucale, asigurand
eradicarea infectiilor si prevenirea recurentelor.
Decizia de a opta pentru un tratament antibiotic local sau sistemic va fi luata de catre medicul
stomatolog dupa evaluarea corecta a beneficiilor (tratarea pacientilor cu parodontita refractara la
tratamentul conventional) vs. reactii adverse (riscul de dezvoltare a unor specii bacteriene rezistente
sau de infectii fungice)4.
Conform Academiei Americane de Parodontologie tratamentul cu antibiotice pe cale sistemica
prezinta urmatoarele indicatii:
- parodontite refractare, rezistente la tratamentul mecanic conventional;
- parodontite acute cu evolutie accelerata (catre forme necrotice si abcese parodontale)
- parodontite agresive.
De asemenea, pacientii fumatori pot beneficia de antibioticoterapie sistemica in asociere cu
tratamentul mecanic. Mai mult, parodontita cauzata de Actinobacillus actinomycetemcomitans
necesita adesea tratament antibiotic deoarece bacteria este raspandita pe toate suprafetele
membranei mucoase a cavitatii bucale si poate invada tesuturile moi4;6.
O alta indicatie de tratament antibiotic sunt infectiile periimplant6.
Pentru aplicarea unei antibioticoterapii tintite si evitarea prescrierii unor medicamente ineficiente
anumite categorii de pacienti pot beneficia de teste pentru identificarea bacteriilor patogene2.
Testele micro-IDent efectuate in laboratorul nostru au la baza tehnica polimerizarii in lant (PCR) si
prezinta o specificitate inalta pentru identificarea bacteriilor parodontopatogene si stabilirea cantitatii
lor relative. Testele sunt de asemenea mai sensibile decat cultura bacteriana deoarece identifica
germenii dupa ADN, indiferent de viabilitatea acestora (bacteriile anaerobe rezista adesea foarte
putin in cursul transportului catre laborator si culturile pot da rezultate fals negative pentru patogenii
parodontali).
Testul micro-IDent A face posibila determinarea celor cinci markeri importanti parodotogeni:
Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia,
Bacteroides forsythus si Treponema denticola). In unele cazuri de parodontita spectrul de diagnostic
poate fi largit prin determinarea altor 6 germeni: Peptostreptococcus micros,
Fusobacterium nucleatum/periodonticum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium
nodatum si
Capnocytophaga spp (testul micro-IDent B).
Ca o concluzie, testele micro-IDent sunt utile pentru:
- identificarea zonelor cu risc si recunoasterea precoce a recidivelor;
- alegerea antibioticului adecvat si documentarea succesului terapeutic;
- evaluarea riscului de implant nereusit inaintea tratamentului.
Mai mult, cunoasterea situatiei microbiologice permite o terapie precoce care impiedica aparitia sau
progresia bolii6.
sus
Recoltarea si transportul probelor
Specimen recoltat prelevarea probei se face de catre medicul stomatolog cu ajutorul betisoarelor
de hartie continute in trusa de recoltare, obligatoriu inaintea tratamentului mecanic sau cu
antibiotice. Cu ajutorul unei pense sterile se introduce un betisor in punga parodontala pana la baza
acesteia (adancimea pungii parodontale trebuie sa fie de cel putin 4 mm). Betisorul va ramane pe
loc timp de 10 secunde, dupa care va fi retras si introdus in intr-un tub de transfer. Se pot recolta
maxim 4 probe din pungi parodontale diferite. Toate betisoarele provenite de la acelasi pacient vor fi
introduse intr-un singur tub de transfer. Tubul va fi plasat in trusa albastra de recoltare impreuna cu
o fisa care contine datele pacientului.
Transportul catre laborator nu ridica probleme, fiind vorba de determinarea ADN3;5;6.
Stabilitate proba 1 saptamana la 2-8C3.
sus
Metoda si interpretarea rezultatelor
Reactie de polimerizare in lant (PCR) de tip multiplex cu detectie colorimetrica
3
.
Valori de referinta
3;6

Micro-IDent A
Denumire patogen parodontal Detectie ADN
Actinobacillus actinomycetemcomitans Negativ
Porphyromonas gingivalis Negativ
Prevotella intermedia Negativ
Bacteroides forsythus Negativ
Treponema denticola Negativ
Interpretarea rezultatelor
In cazul detectiilor ADN pozitive, pentru fiecare bacterie patogena rezultatul va fi raportat astfel:
slab pozitiv, pozitiv, intens pozitiv. Aceste moduri de comunicare se coreleaza cu cantitatea de
germeni identificati in proba.
Sursa:

Bibliografie
1. Kenneth S. Kornman, D. D.S., Ph.D. Diagnostic and Prognostic Tests for Oral Diseases: Practical Applications. In Journal
of Dental Education, May 2005, vol.69, no.5, 498-/508.
2. Jrgen Slots, Michael G. Jorgensen. Efficient Antimicrobial Treatment in Periodontal Maintenance Care. In J Am Dent
Assoc, 2000, vol 131, No.9, 1293-1304.
3. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2008. Ref Type: Catalog.
4. Philippe Bidault, Fatiha Chandad, Daniel Grenier. Szstemic Antibiotic Therapy in the Treatment of Periodontitis. In Journal
of the Canadian Dental Association (JCDA), July/August 2007, vol.73, No.6, 515-519.
5. www.hain-diagnostics.com. Products microIDent.
6. www.zahnarzt/diagnostic.de. Nachweiss von parodontitis-assoziierten Keimen.
Citete i:
Identificarea germenilor asociati parodontitei
Caut n analize medicale

Cauta

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si
sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu
trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul
medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata
fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau
erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.