Sunteți pe pagina 1din 6

Iliada

Homer
Mrul de aur
n palatul lui Jupiter-Zeus are loc o petrecere la care particip toi zeii,
mai puin Discordia, zeia vrajbei. Aceasta se npustete n timpul ce!ului n
palat !oarte !urioas. Jupiter o calmeaz i aceasta se otrete s plece, ls"nd
n urm un mr de aur care trebuia druit celei mai !rumoase zeie. Jupiter nu
se poate otr ntre zeia dra#ostei, $enus% zeia nelepciunii, &inerva, !iicele
sale i soia sa Junona,ast!el decide ca cele trei pretendente s alea# un
muritor care sa decid cine va pastra mrul.
$enus l ale#e pe !iul lui 'riam i al (ecubei, Ale)andru-'aris, un arca
!oarte cipe, cruia n scimbul deciziei sale i promite inima *lenei, cea mai
!rumoas z"n. 'aris o ale#e pe $enus ca cea mai !rumioas. $enus l duce pe
paris la *lena , unde +upidon le strpun#e inimile cele doi cu s#eata dra#ostei.
Junona care urmrea s se rzbune pe 'aris des!ace le#tura dintre *lena i
soul ei &enelaos. Deoarece e)ista un veci pact ntre marii conductori ai
timpului , cum c acetia l vor ucide pe cel care va ndrzni sa o !ure pe *lena
de la soul ei. Ast!el viteji ca Acile, ,lise, Aia), -domeneu, Diomede, btr"nul
.estor, doctorul &aaon i A#amemnon , n !runte cu !ratele acestuia ,
&enelaos pornesc pe corbii spre distru#erea /roiei.

Mnia lui Achile
Dup nou ani de lupt zidurile /roiei erau nc n picioare.
A#amemnon reuete s o rpeasc pe !iica lui (riseu, (riseida. (riseu i cere
ajutorul lui Apolon , care trimite s#ei orvite rsp"ndind ciuma printe
aei.A#amemnon se las convins de A cile s o napoieze pe (riseida, dar n
scimb el i ia !emeia lai Acile , 0riseida, i nite averi. Acile m"nios, de
!aptul c prietenii si de lupt nu realizeaz c !r el sunt !oarte uor de
nvins, i ia corbiile i pleac de pe c"mpul de lupt. -ar mama sa , zeia /etis,
l convin#e pe Jupiter s dea victoria troienilor, ast!el Jupiter trece de partea
-lionului.
'revestitorii aei spuneau c n anul care tocmai ncepuse, al zecelea de
rzboi, vor !i drmate zidurile /roiei, ast!el, lupta devine tot mai intens 'aris
si &enelaos se n!runt pentru !rumoasa *lena. 'aris este rnit.
1upta devine din ce n ce mai s"n#eroas pe msur ce zeii se amestec
mai mult.
Andromaca i Hector
Zeii prsesc c"mpul de lupt din ordinul lui Jupiter. 1upta sporete n
intensitate i devine !oarte cr"ncen.
(ector a!l de m"nia &inervei i o roa# pe mama sa, (ecuba, s
mear# impreun cu toate doamnele catii s i druiasc jert!e. (ector ajuns
n palatul tatlui su decide s-i revad soia. Andromaca ncearc s i
convin# soul su s rm"n acum l"n# !amilia lui, ns (ector se rentoarce
pe c"mpul de lupt mpreun cu !ratele su 'aris.
'e c"mpul de lupt nvin#torul era decis de conductorii armatelor,
care se n!runtau erau (ector i Aia). Jupiter oprete lupta celor doi i dup
cum i !#duise lui Acile d victoria de partea troianului. Ast!el, A#amenon
decide s ncerce s se mpace cu Acile prin intermdeiul pritenilor lor, dar
Acile nu este de acord.
Foc la corbii
1upta pornete din nou. ,lise i Diomede sunt scoi din btlie.
/roienii se apropie de corbii. (ector dr"m cu o piatr de moar
poarta zidului ce le imprejmuiete. .eptun sare n ajutorul aeilor a cror
sin#ur scpare erau corbiile, pe care i mbrbteaz. Junona l adoarme pe
Jupiter i l ajut pe .eptun s treac n !runtea aeilor. (ector este rnit n
lupt . Jupiter se trezete i readuce lucrurile n !avoarea troienilor,
vindec"ndu-l pe (ector.
Acile revine n lupt mpreun cu prietenul su 'atrocle, care este ucis,
iar cu ajutorul &inervei i al Junonei i recupereaz corpul.
/roienii se mpart n dou tabere, una n cetate iar cealalt la porile
acesteia, n care era i (ector.
mpcarea lui Achile
$ulcan i !urete arme lui Acile, iar pe scut i reprezint ima#ini din
aur.Acile pornete la lupt otr"t s-i rzbune prietenul.
0tlia devine un mcel din clipa n care se amestec zeii.
Acile urmrete doar s-l rzbune pe 'atrocle, adic s-l ucid pe
(ector, care era protejat de Apolon. 2i (ector, la r"ndul lui, dorea s-i
rzbune !ratele, 'olidor. Apolon l ndeprteaz pe (ector de pe c"mpul de
lupt, din !aa lui Acile, nvluindu-l ntr-un nor de aur. Acile l urmrete pe
troian, n lupta sa l ucide pe 1icaon, !iu al lui 'riam. Acile se ndreapt !ioros
ctre /roia. Apolon l salveaz pe viteazul A#enor de la moarte. +u ajutorul lui
Apolon troienii se re!u#iaz n cetate. (ector rm"ne n !aa porilor pentru a
da piept lui Acile de unul sin#ur.
Moartea lui Hector
Acile l urmrete pe (ector n jurul cetii. /roianul este nelat de
zeia &inerva i , mai apoi, rpus de Acile, care nu i respect ru#mintea de
a-i napoia trupul !amaliei lui 'riam. Acile lea# corpul lui (ector de caleaca
sa i l t"rete n jurul cetii. 3amilia ndurerat a troianului cere ndurare de
la Acile, s le dea trupul eroului lor. Amdromaca i pl"n#e m"nit soul.
Acile l nmorm"nteaz pe 'atrocle. Apoi t"rete corpul lui (ector le#at
de caleac de doisprezece ori n jurul morm"ntului.
+u ajutorul lui &ercur, btr"nul 'riam, ajun#e la Acile i reueste s
recupereze trupul lui (ector, pe care nsui Acile l cur de s"n#e i colbul
ptruns n piele. Acile i !#duiete lui 'riam linite n zilele de
nmorm"ntare.
Ultimele zile ale Troiei
n ajutorul /roiei vin amazoanele conduse de 'entesilea, i viteazul
&emnon, dar ambii sunt ucii de aei.
Acile este ucis de 'aris, care i strpun#e clc"iul cu o s#eata otrvit.
Dup o lupt #rea aeii recupereaz corpul lui Acile. 'aris este rnit de o
s#eat i !u#e la z"na *none, n muni, pentru a-i alina durerea.
Dei!ob , !iu al lui 'riam, o ia de soie pe *lena.
Dupa zece, ani rzboiul continu d"nd jert!e nenumrate zeului &arte.

Odiseea
Dup a arderea Troiei
Ulise se imbraca in haine de cersetor si intra in Troia, unde Elena il
recunoaste si ii spune totul despre cum erau construite portile si cetatea.
Aheii construiesc un cal de lenm urias , pe care il lasa la poarta Troiei, si se
prefac ca se retrag la corabii.Troienii sarbatoresc acest eveniment, iar noaptea
cand portile erau deschise din cal ies greci si ahei care se unesc cu cei care
plecasera spre corabii si sunt condusi de Menelaos si Ulise. Acestia ard Troia din
temelii.
Ulise si oamenii sai pleaca spre Itaca, iar ceilalti luptatori se indreapta si ei
spre tarile lor. Primul popas al itacanilor este pe insula ciconilor, pe care o
jefuiesc , dar ciconii se razbuna. Asa pier o parte dintre itacani , cei ramasi ajung
pe insula mancatorilor de lotus de unde Ulise isi scapa cu greu oamenii din
efectele plantei atat de populare pe acea insula.
Ciclopul Polifem
urtunile imping corabiile lui Ulise pe insula ciclopilor. Ulise ia
doisprezece oameni si pleaca pe insula. Ajung in pestera ciclopului Polifem , care
ii tine inchisi si mananca o parte din itacani.
!rfeu straspunge ochiul ciclopului cu un tarus incins. !amenii se ascund
sub berbecii lui Polifem ies din pestera si scapa fugind pe carabii.
"iclopul isi roaga tatal #eptun$Poseidon sa ii faca drumul lui Ulise cat
mai anevoios si lung posibil.
Circe vrajitoarea
Ulise poposeste pe insula Eolia, unde domneste regele Eolus, care
stapanea vanturile zburatoare, pe care i le pune lui !rfeu intr$un burduf sa nu$l
mai incurce tot timpul drumului. Ajunge in Itaca, oamenii de acolo deschid
burduful si corabiile lui !rfeu sunt impinse de vant inapoi pe insula Eolia, de
unde , acum, este gonit. Marea inpinge corabiile pana pe insula lestrigonilor, care
distrug toate corabiile mai putin pe cea a lui Ulise. "are isi continua drumul pana
pe insula vrajitoarei "irce, Eea, care la inceput transforma zece din oamenii lui
Ulise in porci. %ar cu ajutorul lui Mercur Ulise scapa si "irce ii devine foarte
buna pritena, astfel, cei zece oameni ai lui revin la normal.
&rajitoarea il gazduieste pe Ulise si pe echipajul sau timp de un an. 'i mai
apoi il ajuta pe Ulise sa gaseasca calea buna spre casa. Astfel, Ulise merge in
Infern la inteleptul Tiresias si afla de mania lui #eptun si modul in care poate
scapa de acest blestem. Apoi se intoarce la "irce care il indruma cum sa scape pe
drumul sau de sirene, de monstrii "ribda si 'cila , ca mai apoi sa ajunga pe
insula lui Apolon, de unde ar fi putut scapa cu viata daca fratele sau Euriloh nu ar
fi indrumat echipajul sa manance din boii lui Apolon. Astfel, (upiter razbuna
pierderea fiului sau , corabiile ajung din nou in gura monstriilor din mare, de
unde scapa numai Ulise, iar valurile il duc pe insula !gigia la fiica lui Atlas,
frumoasa "alipso, unde sta timp de sapte ani.
Zeii isi amintesc de Ulise
Minerva il convinge pe (upiter sa$i dea drumul lui !rfeu din gazda lui
"alipso, aceasta se intampla prin intermediul lui Mercur.
Minerva, tranformata in batranul Mentor, merge la fiul lui Ulise, Telemac,
sa ii spuna sa mearga la Menelaos dupa vesti despre tatal sau. Tot in acest timp
palatul lui !rfeu este impanzit de petitorii Penelopei, sotia lui Ulise, care furau
averea vechiului stapan.
Calatoria lui Telemac

Telemac isi alege cei mai buni oameni si pleaca, in secret, spre Menelaos.
Poposeste mai intai la insula batranului #estor care i$l da ca ajutor pe fiul sau,
Pisistrate. Astfel, ajunge la Menelaos caruia ii povesteste ce se intampla in Itaca
cu averea tatalui sau, iar acesta ii spuse unde ii zisesera zeii ca se afla Ulise, in
insula !gigia.
Intoarcerea lui Ulise pe mare
Ulise pleaca de la frumoasa "alipso, iar pe mare il intalneste pe Poseidon$
#eptun, care ii distruge corabia, ce se izbeste de un talaz . 'capa numai !rfeu si
cu ajutorul zeilor ajunge pe insula feacilor, unde domnea Alcinous, acestia il
primesc calduros si ii asculta cu drag povestirile despre tot ce a patit pe lungul
sau drum. Tot acum poporul feacilor afla ca eroul este protejat de zeita Minerva
care li infatiseaza. Astfel regele Alcinous decide sa il ajute pe Ulise sa ajunga in
Itaca cu una din corabiile sale. "orabierii ajung in Itaca unde il lasa pe !rfeu, dar
la intoarcere sunt transformati intr$o imensa stana de piatra care este aruncata
peste insula lor de catre #eptun.
In Itaca
!rfeu este Transformat intr$un batran de Minerva si gazduit de catre
Eumeu. Astfel, Ulise vrea sa vada cat de loiali ii sunt slujitorii. !rfeu i se arata
numai fiului sau intors de sfatul Minervei din calatoria sa.
Ulise ajunge ca un batran cersetor printre petitorii din palatul sau
care doareau sa il omoare dar batrinul il ucide pe uriasul Irus si este primit ,
pentru un timp in ospatul petitorilor.
Ziua razbunarii
Minerva sfatuieste pe Penelopa sa dea arcul lui Ulise petitorilor si cel care
va reusi sa treaca o sageata cu el prin doisprezece inele acela ii va fi sot. #umai
batranul cersetor reuseste si atunci isi arata adevarata fata de luptator celor care
doareau sa$i fure averea si sotia. Alaturi de Minerva, Telemac, iletes si
Eumeu reuseste sa$i ucida pe petitori, Eurimac, Antinous, Amfinomus, crutand
numai doi, crainicul Medon si cantaretul emius. Mai apoi le spanzura pe
slujitoarele necredincioase. Asa ajung Penelopa si Ulise din nou impreuna.
Pacea din Itaca
! parte din regii ai caror fii, petitorii Penelopei, au fost ucisi de Ulise
pornesc o rascoala in frunte cu Eurit ,tatal lui Eumeu, !rfeu cere ajutor tatalui
sau, )aerte, caruia Minerva ii daruieste puterea din tinerete si acesta il omoara pe
Eurit. Armatele sunt separate de fulgerul lui (upiter, iar rasculatii ingroziti fug de
la lupta. Astfel este din nou pace in Itaca. Ulise ii povesteste sotiei sale de
blestemul lui #eptun si ca trebuie sa gaseasca un om pe o alta insula care sa tina
in mana o lopata de masurat graul pe care Ulise trebuie sa o infiga in pamant si
sa$i aduca jertfa lui #eptun un vier si un berbec, ca numai asa va fi iertat.