COLEGIUL NAIONAL DE MEDICIN I FARMACIE

CATEDRA OBSTETRIC I GINECOLOGIE

LECIE TIINIFIC
ENDOMETRIOZA










Profesorii disciplinei: L. Chitic, A. Donu, T. Sulima, M. Carauu, G. Arhirii

Planul:
1. Endometrioza, noiune, etiopatogenie.
2. Evolutia endometriozei.
3. Clasificarea endometriozei.
4. Tabloul clinic.
5. Adenomioza, noiune, clasificarea.
6. Endometrioza colului uterin.
7. Endometrioza trompelor uterine.
8. Endometrioza ovarelor.
9. Endometrioza retrocervical.
10. Principii de tratament













Endometrioza
Endometrioza este o afeciune hormonal dependent, esenta careia const in
proliferarea esutului asemntor, dupa structur si funcie cu endometrul, dar care se
dezvolt in afara limitelor obinuite ale mucoasei uterine.
Frecvena endometriozei la femeile ce au avut menstruatie este de la 8-15% , ocupind
locul III printer patologiile ginecologice dupa inflamatiile organelor genitale si miomul
uterin. Poate aparea la femeile de diferite virste, insa se depisteaza mai des la femeile de
virst reproductiv.
Endometrioza nu este o tumoare. In focarele de endometrioz au loc modificari
ciclice asemntoare cu cele din mucoasa uterin, iar in timpul sarcinii are loc reactia
decidual.
Etiopatogenie
Teoria embrionar presupune evolutia endometriozei in procesul embriogenezei.
Acest punct de vedere este bazat pe descoperirea endometriozei clinic active mpreun cu
anomaliile organelor urogenitale, tractului gastrointestinal.
Teoria endometrial endometrioza se dezvolt din elementele endometrului
transferate n grosimea peretelui uterului, ovarelor, trompelor si a altor sectoare in afara
sistemului urogenital datorit interveniilor chirurgicale pe uter. Interveniile chirurgicale
pot duce la patrunderea elementelor endometrului n snge i contribuie la raspndirea lor
hematogen, iar odata cu raspindirea lor limfogena duc la localizarea extraperitoneal a
focarelor endometriale. Unii savanti consider ca apariia endometriozei n trompe,
ovare, peritoneul bazinului mic are loc din cauza implantarii elementelor endometrului
ce au ptruns din trompe in timpul menstrei.
In afara de aceasta poate avea loc raspndirea mecanic a elementelor endometrului cu
minile chirurgului i cu instrumentele pe marginile rnii in timpul investigatiilor
obstetrico-gineclogice legate de deschiderea cavitatii uterine, traumatizarea chirurgicala a
endometriului.
Endometrioza este o maladie hormonal dependent i apare pe fundalul tulburrilor
endocrine, se presupune c sistemul imun are un anumit rol in patogenia afectiunii.
In ultimul timp o mare importan in aparitia endometriozei se acord constitutiei
ereditare. Exista diversi factori patogeni care contribuie la apariia si evoluia
endometriozei. Deocamdat ns multe aspecte ale acestei probleme ramn nerezolvate.
Evoluia
Tabloul clinic depinde de localizarea endometriozei:
Genital 90%
Extragenital 5 10%
Endometriza genital:
Genital intern: endometriza uterului si a prii inerstiiale a trompelor uterine
(forma tubar).
Genital extern: endometrioza trompelor, ovarelor, poriunii vaginale a colului
uterin, ligamentele rotunde ale uterului, endometrioza spatiului Duglas.
Endometrioza extragenital: se poate localiza in intestine apendix, diafragm,
vezica urinar, rinichi, membre, coloana vertebral este clasificat in categoria
patologiilor polisistemice.
La o bolnav in acelasi timp pot fi cteva focare de endometrioza.
Tabloul clinic
Durere ce progreseaza. Apare cu cteva zile inainte de menstruatie, se intensific la
inceputul ei i se micsoreaz la sfritul acesteia. Intensitatea durerii poate varia. In unele
cazuri este att de acut, c deregleaz capacitatea de munca, provoac ameteli, lipotimie,
greturi, vom. Mai ales durerile se localizeaz in regiunea hipogastric, lombar si
sacral.
Raporturile sexuale se asociaza cu dureri intense (ca rezultat al iritarii receptorilor
nervosi ai focarelor endometroide, al maririi cantitatii estrogenilor si insuficientei
progesteronului, al spasmului colului uterin). In cazul revrsarii continutului
formatiunilor endometroide in tesuturile adiacente apare o reactie inflamatoare, se
formeaza cicatrice si aderente, femeia are senzatii algice.
La multe bolnave simptomul de baz al endometriozei este dereglarea menstruatiei
cu character de hiperpolimenoree, uneori metroragie.
Cite odata nainte sau dupa menstruatii abundente si indelungate, se constat secretii
sangvinolente de culoare cafeniu-inchis.
Deseori asemenea bolnave sufer de sterilitate legat de anovulatie, insuficienta
corpului galben si procesul aderential in bazinul mic, lezarea trompelor uterine.
Aceste semne clinice se ntilnesc in diferite combinaii in funcie de localizarea si gradul
raspndirii procesului pathologic.

Adenomioza (endometrioza uterului) este cea mai raspindit form a
endometriozei genitale. Aceasta patologie poate fi congenital sau consecinta unei
interventii chirurgicale pe uter.
Din punct de vedere al patrunderii in miometru deosebim 4 grade de raspindire a
formei difuze a endometriozei uterului:

I grad invadarea endometriozei la o adincitura mica;
I I grad raspindirea procesului pina la mijlocul miometrului;
I I I grad includerea in process a intregului perete vaginal;
I V grad includerea in process a peritoneului parietal si organelor invecinate
Principalul simptom este algodismenoreea, menstrele abundente, indelungate si foarte
dureroase.
La unele bolnave pina si dupa menstruatie se determina cantitati mici de eliminari din
caile genitale de culoare cafeniu inchis.
Gradul de manifestare al durerii la bolnave cu adenomioza este determinat de forma
procesului, adincimea patrunderii in miometru, atragerea in proces a peritoneului,
localizarea endometriozei fata de ligamentele sacrouterine.
Durerile iradiaza in unghiurile uterului. La localizarea procesului pathologic in regiunea
inghinala si rect in cazul formei nodulare durerea este mai pronuntata in comparatie cu
cea difuza, cele mai intinse dureri avind loc in cazul localizarii procesului patologic in
regiunea istmului, ligamentelor sacrouterine. Alt simtom al adenomiozei este mentruatia
abundenta si indelungata sau metroragie. Specificul hemoragiilor uterine consta in
caracterul lor, si eficacitatea scazuta a tratamentului conservator.
Diagnostic
Endometrioza corpului uterin uterul este mrit mai ales n forma difuz (5-8
sptmn de sarcin), uneori i mai mult. Mrirea uterului este condiionat de
hiperplazia esutului muscular din vecintatea focarului de endometrioz. Mrimea
uterului variaz n fincie de faza ciclului manstrual, mai pronunat nainte de menstr i
se micoreaz dup ncetarea ei. Asocierea endometriozei cu miomul uterin se rsfrnge
asupra mrimii i formei uterului. Pentru forma de focar a endometriozei e carecteristic
suprafaa nodular a uterului.
Endometrioza uterului se poate asocia cu: chistul ovarian, inflamaii cronice ale anexelor
uterine, carcinom uterin, dar cel mai des cu miomul uterin.
Diagnostic:
cervicohisterografia (prezena umbrelor de dup grani);
roentghenpelvimetria (mrimea formei uterului n diametrul anteroposterior);
metoda combinat ginecografic bicontrast.

Aceste metode radiologice se efectueaz nu mai trziu de zilele a 5-7 ale ciclului
menstrual.
Ultrasonografia in diagnosticul endometriozei externe este important s se ia in
consideratie particularitatile specifice ale chisturilor endometroide, modificarea
dimensiunilor in funcie de ciclul menstrual.
Histeroscopia in perioada premenstrual ape peretii laterali si in regiunea fundului
uterului se vizualizeaza orificii punctiforme de culoare inchisa din glandele
endometroide.
Endometrioza colului uterin
Deseori apare o urmare a investigatiilor diatermochirurgicale pe colul uterin i poate
evolua ca rezultat al traumei in natere, avortului i a altor manipulatii ce duc la
implantarea segmentelor n tesuturile bazale ale colului uterin.
Visual pe col se determin dungi roze sau puncte de culoare rosu inchis care se
vizualizeaza bine naintea i n timpul menstrei. Dup ncetarea menstrei elementele
endometriale devin palide i se micsoreaza in dimensiuni.
Endometrioza colului uterin poate fi superficial si adinc. Bolnavele acuz mici secreii
roii-nchise pn i dup menstr de 3-5 zile cu character de sinestatator sau de contact.
Afectarea colului uterin e unica localizare a endometriozei ce nu provoaca sindromul
algic.
Diagnosticul
Examenul obiectiv
Colposcopia
Cercicoscopia
Examenul histologic al bioptatului



Endometrioza trompelor uterine
De regul se asociaz cu endometrioza uterului si ovarelor, afectarea numai a
trompelor uterine este rar, de obicei in straturile seros si subseros ale trompei. Formele
patologice au dimensiuni mici si forma nodular. E posibil afectarea cu endometrioza
uterului. Evolutia endometriozei trompelor uterine corespunde clinicii endometriozei
uterine.
Diagnosticul:
Metrosalpingografia
Examenul histologic al trompelor extrase in timpul operatiei
Endometrioza ovarelor
Din punct de vedere al localizarii ocupa al doilea loc. A. Strijacov(1987) a propus 4
grade de raspindirea a endometriozei ovarelor:
I grad focare mici punctiforme pe suprafaa ovarelor si perineului spaiului Duglas;
I I grad chist endometrial cu diametrul 5-6 cm, focare de endometrioz pe peritoneul
bazinului mic, proces aderenial in regiunea anexelor uterine;
I I I grad chisturi endometriale ale ambelor ovare cu diametrul mai mare de 5-6 cm,
focare de endometrioz pe tunica seroasa a uterului, trompe, peritoneul bazinului mic,
proces aderenial pronuntat.
I V grad chistiuri bilaterale de dimensiuni mari cu trecerea procesului pe organelle
adiacente.
Chistul are un continut de culoare ciocolaie i este tapetat cu epiteliu cilindric.
Dimensiunile chistului pot varia (0,5-10) foarte rar ating dimensiuni mari. Simultan pot fi
afectate unul sau ambele ovare.
Pe masura progresarii procesului chisturile endometriale ale ovarelor se asociaz cu
aderente difuze cu esuturile adiacente si formeaz conglomerate cu mobilitate redus
alcatuite din uter, anexe si parial sigma.
In unele cazuri se constat marirea chistului nainte de menstruatie i micsorarea ei.
Pin la un anumit moment endometrioza ovarelor poate decurge simptomatic pna la
inceputul microperforatiei chisturilor i incadrarea in proces a peritoneului bazinului si
organelor invecinate.
La bolnave apar dureri surde, scitoare in regiunea hipogastric si sacrolombar. In
timpul menstruatiei durerile se intensific, deseori suferind de algodismenoree. Una din
manifestarile clinice ale endometriozei ovariene este sterilitatea. Tabloul clinic si
examenul obiectiv sint asemanatoare cu al anexitei cronice recidivante.
Diagnosticul:
Examenul ultrasonor
Laparoscopia
Examenul histologic
Endometrioza retrocervical
Ocupa al treilea loc dupa afectarea uterului si ovarelor.
Deosebim I Vgrade de raspndire:
I grad focare endometriotice in limitele esutului rectovaginal;
I I grad esutul endometrial cuprinde colul uterin i peretele vaginal cu formarea
chisturilor mici;
I I I grad includerea ligamentelor sacrouterine si seroasa uterului;
I V grad procesul se raspndeste pe mucoasa rectului, oblitereaz spatiul rectouterin
formnd aderene in regiunea anexelor.
Endometrioza retrocervical apare pe suprafaa posterioar a colului uterin i pe partea
istmica a uterului, precum i la nivelul ligamentelor sacrouterine.
Bolnavele acuz dureri in hipogastru, regiunea lombosacral ce se intensific in timpul
actului sexual, constipaii, mai ales inaintea menstrei.
Examenul vagino-rectal dup partea superficial a colului uterin i istm se determina
formaiuni nodular dure, de dimensiuni mici, sensibile. Din unele formaiuni sau sectoare
ulceroase pot aparea secretii cafeniu-inchise. La invadarea rectului are loc stenozarea
lumenului, examinarea lui i defecarea sunt dureroase.
Principii de tratament:
De luat in consideratie, ca:
Endometrioza este o afectiune a intregului organism
Virsta
Dorinta de a avea copii
Sterilitatea-durata
Localizarea si raspindirea procesului patologic
Gradul de manifestare a semnelor clinice
Tratamentul anterior, eficiena
Tratamentul:
Hormonal (Danazol, Diufaston)
Simptomatic
Tratamentul chirurgical al endometriozei