‘DOSARUL NR. 8237/101/2011 7 ROMANIA CURTEA DE APEL CRAIOVA ie SECJIA AIA GVILA foe DEGIZIA.NR.309/2014 1 SEDINTA PUBLICA DE LA 25 TUNIE 2014 : ~ PRESEDINIE -RADUMATEUCA : JUDECATOR -MARIANA MOT GREFIER “MARIANA DIACONU. Pe sol, pronungarea asupra apelurlor declarate de reclamantul BRATIA ROGER gi de pirita BANCA COMERCIALA ROMANA, impotriva senrngei nr. 306/2012 din data de 16 noiembrie 2012, promuniati de Tribunalul Mehedingi Sectia a-a Gili, de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul ne. 8237/101/2011, in contradictorin cu intimata piri SC SUPORT COLECT'SRL, avand ca object actiune in anulate. Devbaterile au avut loc in gedin{a publick din 11 iunie 2014, find eonsemnnate in fncheierea redactata Ja acca data — parte integranta din prezenta decizie ~ cdnd instanta @ aménat pronunfarea la data de 18 iunie 2014 pentru a da posibititates pértilor lips ‘conclurii scrise si ulterior Ia data de 25 tunic 2014 CURTEA, “Asupra apelului de fay8, constatd urmitoarele: Tadata de 30.05.2011 ieclamanul BRATIA ROGER a cheatin judea ppt BANCA COMERCIALA ROMANA SA Bucuresti, in calitate de creditor bancar gi SC SUPORT COLECH SRL, in caltate de creditor cesionay, solcitind pronuryarea mulitatit absolute @ unor clauze abuzive ‘din contractul de credit bancar nr, 2008254903 - conditi generale de creditare, anexi la contract, pe considerentul ci respectivele clauze contractuale se crcumscriu regimulut clauzelorinterzse prin legislate specific’ consumaroruhii. Tn subi, a soca weallerea comvacui de cred tncetarea exe convenilor accesori In acesta (in spoyi contractul de fpoteci) restiturea prestajlor efectuate de reclamant in baza clazelor abuzive anulate si firi efecte, precum si acordarea daunelor interese si morale provocate de existenja si derularea acestor chuze si acordarea dobinzit legale de Ix data romani hotirSeiijudecitoresti, calculate asupra sumelor datorate de pars reclamantuii. Prin sentinya nr. 4862/21.10.2011, Judecitoria Drobeta Tumu Severin a admis exceptia necompetenel mafetiale invocati de piritele BANGA COMERCIALA ROMANA $i'SC. SUPORT COLECT SRL Bucureti sia declinar competenta de solugionare a prezemtei cauze in favoarea Tribunalahsi Mebedingi~ Secyia aI-a Civibi side Contencios Administrati gi Fiscal . La rindul sau, Tribunal Mehedingi ~ Seca a Ll-a Civili, de Contencios Administrati gi Fiscal, prin sentinga ne. 1137/02.12.2011 a admis exceptia necomperensei materiale, a declinat mpetenta in favoarea Jucecitoriei Drobeta Tumu - Severin a constatat conflict negativ de competen( gia sesi2at Gartea de Apel Craiova pentru soluyonarea acestuia, cae prin sentinga nr. 6/12.01.2012 a stabil competenta tn favoarea Tiibunalului Mehedini- Sectia a I-a Civil gi de ‘Comencios Administestiv Reclamantul BRATIA ROGER a formulat recurs impotriva sentingei nr. 6/12.01.2012 pronungatd de Curtea de Apel Craiova, cauza fiind inregistrata la Inalta Curte de Casagie gi Justigie ta data de 12.02.2012, aceasta pronungind Decizia mr. 2316/04.05.2012, prin care a respins recursul ca nefondat . ‘Cauza a fost fnegistrati pe rolul Tebunalului Mehedinti ~ Secyia a Ua Givilé si de Comtencios Administrativ gi Fiscal la data de 10.09.2012 sub ar. 8237/101/ 2011Prin sentinja ne. 306/16.11.2012, Tribunalul Mebedingi - Secyia a Hea Civili, de Comtencios Administeati si Fiscal, a respins excepyia inadmisibiliigs invocata de BCR SA, a respias exceprialipsei obiectului cereri de chemare in judecat, a respins excepta inadmisibiiagi invocati de BCR SA, a respins exceptia lips’ obiectuhii cererit de chemare fa judecst a respins excepria inadmisibliagi cererii reconvengionale, a respins cererea de chemare in judecata fonmlata de reclamantal BRATIA ROGER, a resping cererea reconventionali si a obligat seclamantul si pliteasca piritei BANCA COMERCIALA ROMANA suma de 2600 lei cu til de cheltuieli de judecati. Jn practcava senting’ nibunall a respins excepsia inadmsbiiigtinvocath de BANCA COMERCIALA ROMANA, intrucit reclamantul pretinde existenga unor clauze abusive in coneractul banca, iar Legea nt. 193/2000 da dreprul de ase adres instangei Ox privire la except lpsei obiectlui cereri de chesmare in judecati,inscanya a constatat ci obiectul cererifntruneste ceringele legal in sensul ch este determinabil In ceca ce priveste excepya imadmisblitti’ cererii reconvensionak, aparitorul reclmantuluia renuntat la aceasta Refertor la fondul cauzciy reclmantul a cerut instangei si consiate existenja clurclor abuzive in contacted pe care La negociat eu banca, sustnind ca exists astiel de clauze legate de ‘modu! fn care s-a stabilt doblinda vasabili, cu peivive la scadenya annicipn a credituhi,legata de cesiunea contractului de credit, precum sica privie la instituirea unei gaeanyi eae imobiliare Reclamantul a cunoseut de la inceput dreprurile si obligate sale, iar clauza referivoate dobsinds nu poate fi considerata drept una abuziv, in condi in care timp de 12 luni, page at convenit asupra unei dobanzi fixe si tot voinja lor a fost ca incepand cu a 13 fund, cuantumul, acesteia si varieze in sinuatia fn care reclamantul era nemukumit, putea solicita bancii sci comunice modul in care se calculeaza dobainda de refering, ini la momentul incheiené contractului a accepta fink rezerve clauzele conractuli, Cit privegte nalitatea clawzei privind instcuirea gorangiei reale imobiliare asupra imobifului sinuat fa Drobeta Tumu Severin, tr Alea Naferior, 1 proprietarii acest imobil (Gratis Mihai si Britia Dochiga Violeta) figureaza ca pari in contractul de imprumur ca paranvie, jar semniturile acestora se regisesc pe actul de imprumur, neputind astel sustine ci ar exista Viciere a consimgmantulu ‘in ceea ce priveste alegerea notaruli, to mvisura fn care reclamantul ar fi considera ci rnotarul propus de banca ar percepe tarfe prea mari, avea posibiltatea sa refuze incheierea acestui S-a ficut referie de citre instamga de fond si cu privire la nultatea clauzei privind exigibiltatea (cadenta) amicipaté a creditalu, ajunginda-se la concluzia ci s-aajuns lo astfel de transmitere a dreprurilor de catre bancd in favoarea SC SUPORT COLECT SRL, tocmai pentra ci fimprumotatul nu s-a respectat obligatia principal din contract, aceea de a pli la termen rata lunari. Nu se poate imputa ayadar bani executarea necorespunzitoare a oblgatilor contractuale de citre reclamant gi prin urmare mune aflam fn faya une nulitti care si afecteze coneractul de cesiune dintre banca si SCSUPORT COLECT SRL. Cererea reconvventional a fost respinsa, datorits sohuyjei adoptate in cerevea de chemae in judecati, in misura in care solicicarea pirate’ avea un caracter subsidiar, doar fn maisura fn care s ar fi admis cererea reclamantului Referitor la cheluielile de judecati, tbunalul , in rapore de prevederle ax. 276 Cpr civil, acordat doar jumitate din onorarial pretins de avocaculinstituyei bancare mpotriva acestei sentnge a promovat apel reclamantal BRATIA ROGER, care a invocat prevederile ar. 282, 282' alin, 1, 284 alin. 3 287,288, 294 alin 2,295,297, solcitind anularea in tot a hotiriitatacawe si rejudecarea cauzei, evocind fondu, cu consecinga admitert cererii de cchemare in judecata fn toate aspectele sale,in primal rind, apelantal a invocat nelegalitatea raport de nemotivarea hoxiviil (ar. 261 alin. 5 Cop. civil), avind drept consccingincilcarea dreptuli la un proces cechitabil (re. 6 parsgraful 1 din CEDO sian. 21 alin. 3 din Constiuga Rominie), Astfel, prin considerentele hotararii nu au fost analizate 4 capete de cerere (din totalul de 7}; invocate de apelant prin cererea introductiva, respectiv o clauri abuziv’ privind dobénda ‘majorati, cea privind dobiinda anuali efectv, chuza abuziva privind comisionul de administrare credit gi.cearefertoare la cesiumea contractului de credit bancar, Jn al doilea rind, nelegaitatea hotiririt rezuk din nemotivarea fn crept. si din neanalizarea apirinilor sustineior si argumentelor apelantului cu privie la ealelelte 3 clauze ca abuzive, dar si neaplicarea sau incikarea drepmalui european (Directiva 93/13/CEE din 05.04.1993 privind cluzele abuzive), precum si a jurspcudentei Cunt de Juste a Uniuni Europene ‘Concluzin a fost ci motivarea hotitirii nu poate fi implicté ci uebuie si se refere la crticile in concret formule de reclamant gi la argumentele de fape si de drept, penta care acestea mu au putut fi primite (Decizia 827/201 CS}, iar o motivare confuza gi sumari echivaleazs tot cu nemotivarea hovirtii care, fiind un vicia de form’, conduce la anolarea otitis judecitoresti (Deciaia 723/01.03.2000 CS). Tina teilea rind, sa invocat necercetarea din oficiu de citre instanga fonduhsi, fr acord eu ddreptul curopean, a imprejuriilor de fapt si a elementelor de drept contemporan. momentului incheiesii contractului de credit bancar, sin acest sens prevalenga dreptului consumatiel in report cu drepral commun S.a sustinu, c8 din rezolvarea incidentului legat de exceptia necompetentei materiale, ‘tribunalul , la primul termen de judecati, a respins nemocivat probatorile propuse de pani (cxpentiza contabili propusa de reclamant ), wecind la judecarea cauzei gi respingerea rapid a cerenii de chemare in judecat3, cu toate ci litgiul avea o complexitateridicata- ‘Nu exist nici o refering a instangei fondului la ealitatea de consumator a apelantult, or ba nome incident din doweial: proeciei consumatoruai (Diectia, 95/2013. Leges 4193/2000, Codal consumatorahi, OG m. 21/1992), Spiritul si ltera Directivei nr. 95/2013 impun statelor membre gi organelor judiciare obligatia de a adopra misurile corespunzitoare care si asigure un nivel ridicat de protectia consumatorului astfel init, clawzeleabuaive si rimdn’ fri efecte. Tinstanta de fond nici nu a observat 4 apelantul a contestat faptul negocieri individuale a clawzelor contractului si ci risturnarea acestei prezumsii de nenegociere cidea in sarcina banci pirite, iar Directva europeana 93/13 impune judecatonulai exigente sporite, fn vederea (ives si dence condor contractuaechiabiestulle ce paren cea nel putericd economic (banca peri ). Tn opinia apelantului, absénja negocierii individual a contractului (a clauzelor) reprezinta: © conditie premisa, indispensabilt in conturarea clauzelor abuzive (an. 3 alin. L din Directiva 93/13) skn acest sens, nu corespunde realitiiistatuarea din considerentele hotaeicii, potivt ‘cireiareclamantul a fi negociat cu banca clauzele seponate ca abuzive S.a sustinut c& apelantal reclamant ar fi purtat unele discuté prealabile cu consilienal de cliemeli al bincit piréte asupra volumului creditlui si relor de credit hunare # raport de venivur sin funcyie de dobinda fi de 7,4 % pe an Aceste discugii nu echivaleara cu 0 veritabila negociere a cauzelor contractului fncheiat, ‘nucit avit contract cat si condigle generale au fost preformulate de banci, ,20na liber” completati de banci fiind cea releritoare ta datele personale ale reclamantuh, perioada de ‘reditare, volar credinului si data locul incheieri contractului Penuru a fi in prezenta unor clauze negociste direct, apelantul consideri ci era necesar ca cl si fi avu posibiltatea reali si stabileasca conyinunul contractulu, respectiv textul clauzei contracwuale, ceea ce nu a fost cazul, iar caracterul de adeziune al contractului de credit bancar a fost constatat sila nivelalinstanel enropene ‘in ceea ce priveste chuza abuziva privind dabinda de referina variabili (pet: din contractul de credit bancar) sa invocat de citre apelant reaua - credingé a bincit pirate in 3privinga stabilri mecanismului dobtnai, prin neindepliniea obligayci de wansparengi/ informare previzuti de art. 5 din Directiva 93/1, criveru distinct de caracterul abuziv previzut la at. 3 (Ori, fa contract mu a existat 0 expliccare a termenilor de speciatae financiar ~ bancati (dobiinda de referinga variabia, costul resurselor de creditare), dupa cum nu s-ajustifcat de citre banca pirkti o majorare a dabinzi cu 50% dupa primal an de exeditare, nici la momentul operat majorisi si nci fh fasa iastangel de fond, S-a produs un dezechilibra contractual grav in detrimental apelantulsi consumator prin ‘ocularea acestor termeni (considerati de banca cu indicator intern ai si, adica dependengi de voinga sa) si cisimularea aparengei de legaliate a conexiuniicontractalui cu condiile generale, cs consecinga majoriri discretionare a dobinzii de cite banca pixiti in comrapanidi cu reparizarea riscurilor financiare in satcina exclusivé a apelantului, fark existenta stipuliit it contract, in mod previzibi, a metode! fn funcyie de care variazi dobiinds sau a unui motiv fncemeiat . Explicagile bincii piste oferite dup’ incheierea contractulu gi ma la momentul inchetesi seestuia stint incongruente, inconsistente si contradictori, neindeplinind nici pe de depante serina de afi clare, precise, complete inteiibile Pottvic apelantulu, la data incheieri contractului (19.08.2008) banca parti nu putea legal practica nici dobanda de referinta si nici dobinda variabil, neputinduse stbili ake categorii de Sobinzi decie cele previzute fn reglementiil legaleaplicabile fn acest domeniu, sediul materiei reprezentandurlart. 10 alin, 1 din OG 9 Nu exista nici o reglementare a BNR care si defineascd scostul resurselor de credieare”, cv clementele sale de continut la nivel bincit pirte, ori care si stabileascé posibilaten ca bbancile private sa practice dobinai variabile in contratele de credit incheiate cu consumatori, ct indicarea metodei varayei acest cost La an. 4 pet, 20 din Ditectiva 2007/64/CE. Parlamentuhui European si a Consiliului din 13.11.2007, este definitt rata dobiinzii de refering, a acea rati a dobinzi folosita ca bazi de caleul pentru dobinzile care urmeazi a fi aplicate si care provine dint-o sursa publicd care poate fiverifcati de ambele piri sle unui contract de servi’ dr plac Legiuitoral nayional -afert gi el a privitor fx dobinaile practicate de bincile private ia rapomurile lor de credit cu consumatorli si fatrebuinjeze sineagma ,. dobind de reterings varlabii”, recurgind la noyiunea de ,dobiinda variabili", in consecingi, banca pitta nu era abifiati si practice o dobindi de refering, singunul fngles legal acceprat find acela al dobsinzii de refering’ practcata de BNR, ce este supusi varatjel sieste publcaté in Monitoral Oficial al Romine Referitor la dobsinda variabils, faprul ca Directiva 93/13 ofe posibiltatea unui fuizor de servieii financiare posibiliaiea de a modifica rata dobinzit ulterior incheierit conteactul, aceasta mu fnseamni ci banca pirith putea practica dobinds vasiabils in absenta unciy reglementiri specifice” care si-i permitd acest cru . fin contract ar fi uebuit fie mengionata metoda variajei dobinei, respectiv mocivul fntemeiat al modificirit operate, completa de asumarea obligate’ bincii parte de 2-1 notifica pe apelant de indata ce a recurs Ia modificarea(majorarea )unilaterala a raei dobainzi. Akemativa ls acceptarea tacts a majorint debit de cirre banca, constind fa releczul acestei modal de cle imprumutat, ce are ca singuri forma de manitesare exigibiltea anwicipat a creditlui si execurarea integral a obligate, nu echivaleazs cu dreprul de revliere in bbeneficiul consumatonalui Interpretarea contractulsi de cred: bancar uebuie ficuci fn favoatea subsemoatuli ~ consumator gi nua binci (ar. 5 din Directv 93/13. art. 77 din Codul consumatoruhui gi art. 1 stn, 2 din Legea 193/2000). ‘Sea sustinut ci webuie analizatd corearea an. din contact ca pet. 2.10 din Condile generale, pentru a stabili daca .dobiinda de refering’ varibilé” se raporeaza la pct. 2.10a di Condigle: generale (costul resurselor de creditare, indicator intem aflat la disereia binci, rnctransparent) sau Ix pot. 2 10. din cadrul accloragi condi (indicele de refering EURIBOR, indice extern independent, pubic si verficabil). 4intro interpretare favorabili consumatorului, elementul de referinga” din contract se corcleazi cu cel de kt pct. 2.10 din conditile generale (indicele EURIBOR), aceasta fiind si reprezentarea pe care a avut-o apelantul la momentul incheierii contractului gi care La determinat si contracteze imprumut, stiut find ca indicele EURIBOR fnregistra 0 evolutie descendent, sub nivehul dobanziipracticate de BNR . desing = contract ‘Apelantal afitmi ci, tn contract nu se vorbeste de 0 qdobinds variabili de refering variabili, iar din acest punet de vedere exsti o inadvertent evident’ fie i sicondigile generale, deoarece in cazul celor din urmé pet.210 se intiulezzi ,doband varabila”™ sinu ,dobiindé de referint’ variabils” aga cum ar fi webuit pentnu a se aricula cu contractul. a tindal siu, conform condgilor generale, ,dobinda varabili” cunoaste dow forme alremative scostul resurselor de creditare”{acest indice nefiind menionat ta contract sau in condiile generale ca fiind .dobinda de referings vanabilii a binci*) si ,indicele de referingt FURIBOR” ‘Na in ukimul tind, conform explicagilor binci prt script, inclusiv pe parcursul soluyionaiit prezentulu litigiv, inc creditare ascunde inedite si specraculoase riscuri, nedezvil comtraceulu In opinia apelantului, un risc ascuns ar fi acela al transferirii in sarcina financiari a clemtului a politic’ gresite a bincti pe latura procuriitresurselor atrase, consumatorul neaviind posibilitatea de a verfica dac, a un moment dat, banca creditoare a apelat la resurse de creditare Imai iefine pe piati sau la altele mai scumpe, cu consecings nefireasci pentru el fa plana reonganiziii dobinzi Referitor Ia clauza abuziva pring exigibiltatea anticipaa a eredituui,apelantul a susinut c¥ scadena anticipata a crediului semnifici debitorulai imprumutat din beneficial termenului, ort beneficiul termenubui este expres previzut de an. 1023 Cod civil, iar decidetea debitorula nu poate opera decitin conde restrictive ale ar. 1025 Cod civil. ‘Doar intervenirea insolvablitqii debitorului ori reducerea garantilor acordate prin contract deschid calea invocani de cate crediuor a decadent: din beneficil termenului rezervat de lege dcbicorulu, iar neexecutarea unet obligagi contractuale nu se regisegte printe ipotezele vate de text Porrvie apclancult, i litgil de fat, nu existd un pact comisorin expres de lim grad stipulat in favoarea bani pirite, aga incic trebuia Sse apeleze la concursul instante de judecata pentru obtinerea rezileni contraccului. Ca aeit mai mult intervenga instanyei era necesara pent 2 constata indeplinirea conditifor legate privind decéderea din beneficial termenului. Cit priveste clauza abweiv’ privind perfectarea contractuhii de ipotec’, spelantul a acitat ci exista posbiltarea refuzului incheieil contractulu de credit side fpoteca, ins simplulfapt al {cheer acestor contracte nu inseam’ ck este exclus , de plano” cercetarea pe care tebuia si 0 faci din oficu judecitonul in leginur’ ew aceasta chu abuaiv rea liberi de cate apelant a prestatoruli de servicit noraiale a fost influemat de clauza impusi de banca pirita prin contrac, in acest mod find incaleat drepeul siu constind in Pon dde a ua decizi cu privire ta achiztionanea serviciulai notarial (ar. 10 fit ) din OG 21/1932) Ga acte justficative apelantul a depus doctrina si jurisprodenta in materia clauzelor abuzive din contractele de credit bancare Z S-a depus apel si de citre SC VOLKSBANK ROMANIA SA care, ulterior ( pentru vermenul din 13.03.2013) s-a dovedit a fi promovat de citre SC BANCA COMERCIALA ROMANASA. Apelul a vizat modificarea sentingei in sensul admiteri in toraitate a cererii de acordare a cheluililor de judecati, aduedndu-se ca argumente faptul c3, obligarea la plata chelielilor de jndecati a pirgt care cade in pretentii se intemeiazd pe ideea de culpi a acesteia care prin atitudinea 5a, a determinat partea potrivnicd sa intenteze o acyiune fn realizarea drepeul prin intermedial difertelor ele .costurile resurselor de ite momentul tncheierii‘Astfel cum a staruat Curtea European’ a Drepturilor Omului, ta jurisprudenga sa, parte care a cistigat procesul va putea obsine rambursarea unor cheltuieli, in temeiul art. 274 Cpr. civ, doar in misura in care se constati realitatea, necesitatea gi caracterul lor rezonabil Tn cazul de fati, activitatea desfiguraté de avocat a contribuit in mod categorie la soliyjonarea favorabili a cauzei, iar potrvit art. 30 din Legea 51/1995, instanja mu este indrepeigid pirulor, th detrimencul consumeoralai os Doctrina este unanima in a considera existent xdezechiibra semnifcativ” numa in simayiaabsergeiunor prestaiechivalente ca urmare a executiit obligaylor contractusle de citre 2 Abvuzul de putere se identified prin lipsa unui comportament onest si rezonabil din partea ‘comerciantuli sia exstente unui dezechilibra in paterea de negociere a pirtlor. ‘Notiumea de pre-formulat nu webuie echivala’ cu noyiunea de superiortate contractual sau cut cea de lipsi de negociere, deoarece majoriatea contractelor fncheiate de citre un subiect de drept de-a hungul vig sunt contracte pre-formulate Pe Fingi obligaile directe asumate de cdtre cele 2 piri ale unui contract de credit, exist sio serie intreagi de obligati pe care banca le are fath de celal actor ai pe financiare care pun Ia dspozitie sumele necesare asigurvi pli imediate a numeyoaselor credite de consurn Instanta mu poate si constatecaracteral abuziv deoarece clauza a citei nultate se cere a se constata a fost negociat sau ar fi pur fi negociati de citre un consumator . In sprecierea indeplininicondilor stabilte de an. 4 alin. 2 din Legea 193/2000,instanya trebuic si in in considerae existenta unui minim de dilgengi din partea consumatorulai ait pencni 2 ingelege dispoviyile comracuale pe care intentjoneaz’ si si le asume, cit si pentru a fncercainfluemarca acestora- “Mai mu, in aprecierea caraeterulyi abuziv,instanja tebuie sa find seama de nivelal de pregitire si ingelegerea consumatorchui apelant, iar comerciantul, desi obligat sf ofere protectie Cconsumatorilor, nu poate si se substinie cocontractantulsi sau in analiza aprecieri oporunitii ‘conuacti i chiaea negociei- Lz mosnentul contraeciié apetuitalsi ia fost emis Contracel de Credit fn integrattavea sa, cuprinzind condigile ce uma a fi stabilte ~ conteactul de Credit, precum si Condiile Generale, asfel ci mu fi poate fi opus binciinenegocierea Condigilor Generale. Ga privie la claza ce viaeazi dabiinds, rglementind posbilaten bincli de a ajusta rata obi, ms indeplinest niciuna dint conde curmulativ previzute de Legea 193/2000 © clawed abuzivi este aceea care modiici echilibrul obiectului contractual, in mod imperceptbil sau grew percepsbil pentru consumator ori in situagiaar.5 mu ne aflim into asfel de sinuaie S-a favederst ef, espectiva clu reglementata Is art. 5 din Contractl de Credit a fost nnegocinta si nu creeazi un dezectilibra ince drepeurie si obligasie parlor Pentru a putea caracteriza existenta unui dezechiliru semnificativ trare cele douit pari cauzate de existenta clawei de modificare a dobinzi, uebuie aritat ci prewl este format din dobinds si comisioane, iar dabinds cuprinde costurile pe care banca le re pentru a putea pune Ia cispoztie suma imprormutati pentrw 0 perioada indelungat3 de timp POMGam prevederie cuss § sable posta baoci de « modifia ra dobini, in circustame clare nu se va putea rejine existent vreunui abuz caracterzat de insigi exsterga chawrci ‘Apelneul. na poate susyine lpsa unor clarificiri exacte tn ceea ce priveste momentul varies dobinai,intuctt pe de o pane, conform at. 1 alin, 1 din Legea nr. 19372000, injelegerea clazelor mu trebuie si depindi de cunostie de specialitate, iar pe de alek parte, apelantal a avut ccunogtinga inci de ft momenta incheiesi contrctului de credit de momentul gi mol de variere adobinzit | Pin clauza de modificare a dobinzi, banca se pune la adipost de eventualele evenimente care ax putea apitea pe pata financkar, elocventa find in acest sens prezenta crizi financiari care a modifcat fn mod substanyialechilibrele contractual, o serie fnreagi de bin find nasjonalizatePrin urmare, ceea ce numeste apelantul reclamnant dezechiibra sermnificativ este, in realitate, posiblitatea contractualé a bincii de a mengine echilibeul contractual, pentrs perioade care depigese 10-15 ani De remarcat c& apelantul nu contest. modificarea dobsinaii pe parcursul derulict contract, ei aplicarea dobéncit variable la expirarea perioadei de 12 luni, prin wecerea de fa dobiinda fxd la procentul de dobinds variabil Dacé apelantul a ales din paleta de tipuri de credite tocmai pe acela care ia convenit prin condiile wecute in cuprinsul contractului, nu este corect ca ulterior, dupa trecerea perioadei in care i s-a oferit o dobindi preferential, si comeste procentul de dabinds vavibils stabil de ccomun acord la incheierea contractuli. (Ga privire la clauza referitor k declararea credituhui scadent amticipat s-a susyinut de citre BCR ci rayiunea introducer acesti clauze in contractele de credit este pe deplin justficat, roll acest clauze fiind tocmai acela de a pune in vedere concontractantulni obligatile pe cure le considera esentiale, prevenindurl asupra importanjei executiri acestora si pentru a inlesni interpretarea contracului. PPrin urmare, declararea credituli scadent anicipat nu sa Ficus tn mod busi, aga cu sustine apelantul, ci pentru nefndeplinirea efectivi a obligagilor asumate, aja cum este expres previzut in contractul de credit. Referior la cluza privind cesianea contractului de credit, aceasta nu face decit si consacre in cadnal contractului un drept deja recunoscut de lege oricarei piri, respectiv drepeul dea cesiona. Prevederile legale in materie de cesiune de contract si de cesiune de creangi, sunt clare gi stabilesc modaltti in care aceste cesiuni por fi ealizate Pentma incheievea valabili a contractalu, este necesar doar consimgimaneul parlor, aici a cedentului sia cesionaruli, iar pentru ca cesiunea si fie opozabils parlor, inchisiv debironul cedat, tebuie indeplinite anumite formaltii previzute de art. 1393 Civ Chauza previzuci de ar. 10 din Condiile Generale de Creditare ar un carscter general, iar din cuprinsul acesteia nu reauh vi ar exclude fe views nod aconful de voings al dcbrtorula ced, in condigile imtervenirii unei cesiunt de contract (Ga privire la nulitatea clauzei ce vizeava garanyia reali imobiliani, BCR a aritat ci, este de csenja_creditukil ipotecar constituirea unei jpoteci asupra imobilulai, obiece al investivei imobiliae iar pentru a se refine de citre instant nutitatea unei astfl de clauze, motivaa de vicierea consingimantului, este esenyial si se dovedeascd o asfel de viciere a privire la costurile ipoteciiincheiati de reclamant, mu se poate sustine ci impuncrea ‘nor anumite birouri notarale ar crea un dezechilibra contractual, in relaya dintre banca gi cles, BCR a facut referr si la clauza privind comisionul de administrare, sustinind ci aceast clauzi nu poate fi sanctionata de cite instanga de judecati, inact OUG 50/2010 nu prevede o interditie in ceea ce pniveste perceperea unui comision de administrate, iar disporigile Directivei 2008/48/CEF prevad cle insele posibiiatea perceperii de comisioane prin imegrarea acestora in efinigincostului total al credituli, definite reglemenca bar. 3 lit. g, {in ceea ce priveste clauza refertoare la dobinda penalizatoare, reclmannul, atunci cind a fncheieconuacta de credit ny. 2008234903/19.05.2068 a declarat ci acs ils 9 ba Tom explicate clauzele comtractului, pe care gi e-s inst in Faregime Conform prevederilor contracuale, aceasti dobiind’ pemalizatoare nu urma si. fie perceputi de banca decic in sitayia in care imprumutarul nu ii respect obligajia de plati sub aspectul termemului de platd, mai, mult deci atét aceasta varia in funetie de scrvicil datoriei, respectiv de numral de zile de facirvere side natura rstanyei,respectiv credtesi/ sau dob Singura consecimta pe care Legea nr. 193/2000 o atribuie caracterulat preformlat al anumitor clauze este instinirea unei preaumyi relative la lipsa de negociere gi are in vedere acele contracte in care nu cxsta nici o clauza pe care consumatorul si o poati negocia ‘Majoritatea clauzelor pe care reclamantul le considera abuzive se repisesc fn contractul de credit, aga cum este situata si in ceea ce privete clauza cu privre la dobinda penalizatoarePourvit sustinerilor BCR, daca Ia momentul incheieri contractuli de credit mu exist nici fo weglementare legali care si imceraici perceperea unei dobinzi penalizatoare, la data de (01.09.2011, a imtrat in vigoare Ordonanta nr. 13/201 privind doblinda legals remuneratorie $i penalizatoare pentru obliga binesti, precum si pentru reglementarea unor misuri financiar- fiscale, in domeniul bancar, text de lege care reglementes7 tocmai perceperea dobiinzi penalizatoare. Si apelanta pirkt BOR a fnaintat ca practic judiciar o serie de deczii ale Oui de Apel Bucuresti si Inalei Cant de Casagie gi Jusiie 7 Gat adresa nr. 23053/14.05.2013, apelantul reclamant BRATIA ROGER a depus un rispons lh fnimpinarea BANCA COMERCIALA ROMANA SA combidind punctual toate sustinerile pivitei 7 Pe parcursul devufiliigiul, ae apetantal reclamant BRATIA ROGER, cfc si apelanta pitta BANCA COMERCIALA ROMANA SA au depus note de gedinja si odata cu acestea nicole din docteina si pracicajudecitoreasci Git priveste pozitia intimatei SC SUPORT COLECT SRL, aceasta a depus intémpinare fa cererea do apel formulati de reclamantal BRATIA ROGER, cut adresanr.33753/05.07.2013, solcitind respingorea apelulu, pe considerentul ci hotirérea prounyati este temeinica si egals S-a invederat de citre imimati ci sespectivele clauze nu sunt abuzive, nefiind indeplinice conditile cumulative previzute de art. 4 din Legea 193/2000 in acest sens, intimata a cut observagi in ceea ce priveste condita ca respectiva clauzi si ru Fi fost negociata direct, s& fe contrari bunei - credinge, si creeze un dezechilibru semmifcativ ‘nue drepturile si obligatile panilor 5, in sfnyit faprul ¢2 espectiva claw s4 mu se refere la prowul contractuui in masura in care este exprimata intr-un imbaj usorineligibil. Ficind referire Ia clauza privind dobinda, intimata a aritat ci, in condigile tn care

S-ar putea să vă placă și

• Cerere de Restituire A Taxei Judiciare de Timbru

  

  Document4 pagini

  Cerere de Restituire A Taxei Judiciare de Timbru

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Model Adresa de Inaintare Documente

  

  Document1 pagină

  Model Adresa de Inaintare Documente

  daana19

  33% (3)
• Cerere de Renuntare La Mandat

  

  Document3 pagini

  Cerere de Renuntare La Mandat

  daana19

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 5) Certificatul de Urbanism Curs

  

  Document4 pagini

  5) Certificatul de Urbanism Curs

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Cerere de Renuntare La Judecata

  

  Document3 pagini

  Cerere de Renuntare La Judecata

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Regimul Juridic Al Clauzelor Abuzive 2011

  

  Document12 pagini

  Regimul Juridic Al Clauzelor Abuzive 2011

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Bosman

  

  Document24 pagini

  Bosman

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Drept Bancar

  

  Document66 pagini

  Drept Bancar

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Contractul de Locaţiune

  

  Document23 pagini

  Contractul de Locaţiune

  Daniela Cojocaru

  Încă nu există evaluări
• Pedeapsa Capitala

  

  Document34 pagini

  Pedeapsa Capitala

  daana19

  Încă nu există evaluări
• Contract de Depozit Bancar Model

  

  Document3 pagini

  Contract de Depozit Bancar Model

  daana19

  100% (1)
• Pedeapsa Cu Moartea

  

  Document27 pagini

  Pedeapsa Cu Moartea

  daana19

  100% (1)