VASE EDITURA ARTEMIS Piaja Presei Libere nr. 1, corp B. 1, CP. 120, tel/fax: 2226661, cod. 71341, Bucuresti v 7 PHILIP JENKINS O ISTORIE A STATELOR UNITE Traducere de Mihai Stoica BIBLIOTECA EDITURA Q ARTEMIS 2002Redctor: MIRELLA ACSENTE (Coperta! DANIEL NICOLESCU © John Philip eakins, A History ofthe United Stes PALGRAVE, 1997 “Toate drepturile supra ete in limba romans apart Eeiturii Artemis ISBN: 973-566-075-x Cuprins Lista tabetetor Lista hair Prefaya Introducere 1, Piméntur fied nme: sosicen europenitor, 492-1765 Populatia indigent Conchistadori Colonizarea britanics New England Credinga traditional yi erevie Crea din 1675-1692 Colonie britanice In secolul al XVITHea Dimensiunea religioasi Marea Desteptare [azhoaiele anglo-ranceze 2, Revoluie st crearea unel natin, 1765-1825 Spre separatie Razhoi si independer Era Confederatci Creare Constiuti (© nous nayiune Republican federalist [Razboiul din 1812 Expansiunea, ‘cupRins Confruntarea ex indent Crosteres economics Libertatea devine o obisaaints Regia si caltura Dezvoltareascavie |, Expansiune icra, 1825-1865 Industria si comunicatile Orayete Noua politics, 1828-1848, Epoca dezordini ivile Reinventareareligiei Cultura Pionieri: expansiunea eatre vest Rogu si ab Selavia Abolitionismal (Grigg din 1888-1860 Razboiul civil, 1861-1865 Consecinte |, Orage sl industria, 1865-1917 Reconstrucia| Suprema alba Frontera de vest ‘Confictele eu indienit Imperialisaul Industralizarea si epoca de aur Inigrarea in masa Munca gi eapitalul Progres i reactiune, 1877-1917 Progresiti Dreptusile femeilor Cultura srelgia |, Riahot sf! globalizare, 1917-1956 Dilema globals Primul Rizho! Mondis (Cian radiealismului SeRes Rigaes ul 13 18 119 m 12s 130 138 140 1a 146 19 153, 156 161 164 168 m 176 im” 183 183 188 186 a curriNs Anil 1920 prosperitate si corupyie Crab Prograaul New Deal In razboi Al Doilea Razboi Mondial Confruntarea eu comunismul Corea Epurarca anticomunist, 1946-1956 oul stat Dilema american’ Cultura 6. Epoca moderns, 1956-1996 CCtre vest de pe tirmurile Californied Razboiul Rece Rasism gi drepturlecivile Puterea neagra, 1966-1971 Crea socal ‘Watergate si crzastatului american CSderea Americil? Liberalism 5 eliberare Renegarea anilor 1960, Epoca Reagan ‘Nova moralitate Dimensiunea economic& ‘In timp ce nu uitim trecutuk Waco $i Oklahoma City Anexd: Destaratia de Independents Bibliografe suplimentard Index 189) 194 197 20 205 208 210 23, 216 218 20 24 28 23 BS a 2 246 ur 251 254 257 259 261 2sLista tabelelor Formarea Americé britanice CCresterea populate, 1700-1770, Afiiereareligioast a colonilor bitanice, 1660-1789 Populatia satelor in 1790 Statele, 1787-1820 Rezultatele alegerilr prezidentiale, 1789-1820, Pregedingi tatelor Unite, 1789-1829 Populatia Statelor Unit, 1790-1820 Populatia Statelor Unite, 1820-1860 PopulatiaStatelor Unite, 1850 Rezultatele alegeilor prezidentale, 1824-1856 Prosedingi Statelor Unit, 1817-1865 Oper literare majore publcate in 1845-1860 State admise tn Uniune, 1836-1864 Sclavi ca proporie din populayia total, 1850 State admis in Uniune, 1867-1912. Populafa Statelor Unite, 1870-1920 Principalele orage ale Americit.Epoci de aur* Rezultatele alegerilor prezideniale, 1868-1916 resedingi Statelor Unite, 1861-1921 Oper literare majore publica in 1876-1905, resedingi Statelor Unite 1913-1961 Rezultatele alegerilor prezidentiale, 1920-1952 Principalele agent ale Programului New Deal, 1933-1938 PopulatiaStatelor Unite, 1920-1960 (Opere literate majore publicate m 1922-1940 Principalele orage ale Statelor Unite, 1950-1990 CComplexele urbane, 1990 Populatia Statelor Unite, 1960-1990 Schimbarea echilibrulu etnic Pregedingi Statelor Unit, 1953-1997 Rezultatele alegerilor prezidenfiale, 1956-1996 101 12 us 120 17 162 163 170 m 178 190 191 198 201 21 226 2 2 Lista hirfilor Statele Unite ‘America de Nordin 1713 “America de Nord in 1763 Colonie britanice in ajunul Revoluiet Expansiunea cite vst a Staelor Unite ‘Compromisul din 1850 Contederayia la sirsitulanului 1881 Zonele istorce ale Statelor Unite 9 32 3 14 124 131 nsPrefafai reventa storie nu este olucrae de dimensivni mari, va filesne de ima nat ef oasemenea carte cau ofere doar 0 sci introduc a isto- eipoltice a SUA, sau numaioistrie economics, oF numa cultural, oF ama demografcs sau religious, Incorcarca de integra toate aceste mente nt-un volum ar putea pea ointreprindere ambitions chiar zea temerara probabil clam omissubiecte pe cre eititoi leat putea onsieraesenfale. Admiind cd alegeres acentlu rebue se ma ab subieciv, consider c8 aceasta cate se justifies singurdin ceea ce vest sopul shu global cae este acela dea prezenta un reruns curt ‘jor de iia emclor majore ale toriei americane furizand ate un ura pentru lecturd sau cercetare mai deta De asemenca, ag putea expla cea ce exe poi park oasentuare sogerat a srupurtoscteporizate dept secundare i stra Amer iti rasiate mai ales, da de asemienca oponenti politic eligiog. In tmp ce sericrea istorii dejo insu constitute oabordare dept, ea ted mal este jstificat in context american datoriénaturi neobgnute trailor acestei nai e cura deserie pe cinevadrept marginal” resupune exstena nei orme Sa @unbi cutent principal, i penta o tre pate istorii americanerarcoi est cla cine sce poate etihett € drt ,curent principale dept marginal. In special in termen el log multe curene de gindie sau de comportament care ar putea picea Wat la alte najun a fost perfect normale" In America, rebut seen atare. Dorese si sole ngiduin iitorulai pent grad n care aon devied ete margini"~indferent unde acestea st de Tap Toc ate Introducere [storci au deabitut adesea problema ,excepyionalismuluiameriean*,ideen ‘cf Statele Unite sunt cumva supuse usor regu tendinfe dstinete de cole ‘cre prevaleazi in alte fri avansate. Ta cel mai Bu eaz, aceastAtendin(t poate conduce ersetitoril lao teorie de eonsens ,rozi, cae argumentesz ‘i american suatintrucitva muni la pasiunie sau problemele care afee teazi alte societii comparable, ste cl simptomele gravelor tensiun pli tice sau sociale sunt ignorate, Totus, dimensiunea enormd a najiunil gi diicutiile comunicapilor interne av ereat in mod natural circumstanje dlferite de cele din Europa, sau asigurat dezvoltarea istoriei americane pe efi fundamental diferite. Aceste diferenje structurale au dat nasere ‘multora dinte temele care au conturat storia americans din primi ani ai colonizing pind in prezent “Tettoriul care ulterior adevenit partea continental a Staelor Unite coperi circa 3 milioane de mile pitrate, sau aproape 8 miioane de km Exclaznd Hawaii Alaska, ces mai mare distant dela nord la sud este de aproximativ 1.600 mile (572 km); de la est la vest, 2800 de mile (4517 km). ‘Alaska si Hawa inseamna inci 600.000 de mile pitrate (1.5 milfoane km’) Pentru o privie in perspeciva, Franja moderna are 0 suprafaya de crea 720.000 mile ptrate; Marea Britane i Inland acoperaimpreund 1200) mile piitrate; Germania reunificatéseintinde pe aproape 140.000 mile pirate ‘Gxalte cuvinte numaipartea continental Statelar Unite excluzind Cans, fre aproximativ aceeasi dimensiune ea intreaga Europ: 0 singur& natiune acoperi oarie mate edt suprafataa 40 sau mai multe jurisdic care alebtue jese Europa lirgits De-alungulistoriei americane, emareabila dimensione ‘Lum Noi a creat att probleme edt oportunitaji cu care europenilerau in general neabignuf i pentru care nu erau preghti2 PyTRODUCERE Datorits seit uriaye a Americ, guvemnele -au confruntat cu pro: blame unice, iar interior si este mareat de elemente naturale are arf Ppulu lesne devenifrontiere politic, in special Muni Apalasi sau Muni Stincogi. Aceast situajc a oferit oportunitt: deosebite pentru cei care se lemeau de control oficial. De-a lung storie, au existat grupur care au setpat de o stuatie politics imposibila prin emigrare interna, de regulicitre ‘margin tritoriuluicolonizat Acesta a fst druml ales, de exempt, de sisdengit puritan in anit 1630, de citee vigilates” din Carolina de Nord In anit 179, sau de tre mormoni in ani 1840. Alia creat coloni utopice in \inuturisatbatice, unde guvernal fie ov avea puterea, fe nu dorea si ajungs [nd Ia ei. Ceea ce este remarcabil nue faptul cd sau ginlt ocarional ‘sccosiune, cc doreau si se despasti de orice nucleu existent “Ameninjarea separatismului sau a schisme a trebuitcontracaraté prin ‘exbilitate politi s prin inovati tehnologica. Se poate afima ca istoria lumerian a fost ereals cel putin tot att de malt prin mijloacele sale de Lransport eft si prin partidele ei polite, sich Iumile suocesive create de sire corabile eu pinze, edrutele Conestoga, vasul eu abun, tren si auto- ‘mobil difers tne ele Ia fel de mult ea i epocileatit de des deserse prin Hihete politic, Aoeasta este adeviratin special pentru dezvoltarea urban’, ‘Aga cum scria Thoreau in ani 1850, ,Boston, New York, Philadelphia, Charleston, New Orleans ysestul sunt ume ale docurilor care se ogindeau In mare Inconjurate de mapazinee si locunjele negustorilor) locuri une pentru deseircarea mirfurilor“! Patruzeci de ani mai tiriu, un alt obser ‘ator puta la fel sk descrie oragele acelel epos in principal ca depouri de zale ferati, Transporturile a conturat de asemenca politica Americ La Sfirgiulsecoluui al XIX-1ea, controll politic asupra calor frate sau chiar requlamentele citi ferate consttuiau subiectele-cheie ce desparjea rai tal de conservator, Mai ecent,confictele rasiale au opus suburbile pre ‘dominant albe impotriva populefillorin principal minoritare din interior onagelor 0 schism geograficl fata posi inj, decile erate de naveti, lar apoi de automobiles super-autostaz “Tendinja populaie de a avans inainteastruturlor guvernamentale sxplcd in mare parte frecventa recurgere la violent sila preluarea legit In mainile popri in comune de frontiers, des istoria americana a vio- lenjeinecestéo explicate mai substantialé deci doar intuentafrontierei glans sa reguor,gropus de volutarcare av ncteats estaureze seine sh protect ntresee comune lor, uner! in contrditie cu lege, Sparut din caus lips de mets police gaveramentle. Tone notele Se sab Sparinroetiori). INTRODUCERE 3 ‘Asa cur vom vedea in secoll al XIX-lea aatoraeleestice eft cele in ‘ull ri era la fel de supuse leit armelor cast oragele de rescBtori de ‘ites asezasile miniere din Vestul Indepértat. aptl ci Statele Unite au devent si au rimas o nayiunetnseamnd c&avem tendinja de a vorbi despre ,reiuni si ,repionalism™, clin eceste ‘mitt componente era adesea mai mari dec cele masubsaafiae navn in alte pri ale lumi. Asta statul California posed o economic care Far face asaseaputere alumi dacd ar cSpita independent polities Feeralsmul american diferea in mod necesar de orice corespondent european fies ‘numa din cau ci state individual erauin general mai mati dec, de Pilda, mice regate care av ale8tit ulterior Germania sa Talia. Exist de "semenea, si prezumfia cl uniunea stateor nu trebuns eo legtur etek, ce putin pnd cand relia cu guvernul national sa moditiat in condiile ‘Rézboiulai Ci, Extrema diverstate itr regiun sign interior lo oat intotdesuna una dintre caractristcite majore ale viet american. hestunile legate de dimensunea teitorilui si de regionalism ou avutadesea implica polite. Ce puin de la mijlocal scout al XVITTea, ‘ni american vzionari au recunoscut cé destin lor tin expansiunea Ih Intrepul tertoriu, dei putin au realizat cdt de rapid va frealizat aces fel, sicdtde rapid centrul de greutate demograise va deplasa etre Missisipp Planurile politic pentru decenilece aveaus& vin au tebuit deci s8 fe aleatuiteavnd in perspectva aceasta expansune, un considerent ce rareor ja tulburat pe lider europeni Lainceputul cou al XIX-Iea, dezbate- ‘ea crucial asupra probleme slavie a fost in intregime bazata pe poten- {ila expansiune cite vest, ar implicate politce ale acesteia au expeimat {in termeni balan statelor libre si statlorslavagiste. ‘Cucit{ara devenea mai mare, cv ati mai mare era periclul ca reguni distinct i perceap destiul in termeni fei In politica exter, New England’ si nord-estuladescori aveau o orientare european ce le prea ciudata sa neloiaa vesislo, care vedeau foarte pune motive de ante ‘eni in incureituile poltce europenc, in acelasi timp vazdnd in Marea Britanie mat mult un aprig rival desat un parinte ubitor. In diferte forme, aceasta dviiune a afecat attudinea american fa de aboil din 112, ‘nu mai putin fa de Primal Al Doles Rézboi Mondial In ani 1990, en ‘ontinud si conturezeopiile americane privnd vitorul comercial indus tsa al napiani,cuo puters arate petra coasapacfcdconrabalansnd {in mod constant orientarea europeans a coastei dees ‘New England preci regione ouput de wrmsionse ste in pod ‘SUA: Connotea Maine, Mancha New Haute, Rho non Vermont“4 INTRODUCERE (Cealaté divine regionala perend a fost cea dint nord si sud, © inevtabilsdstinefie bazata pe difereaeleradiealeeconomice gi de eima ale celor dous zone. De fat, inc din vremurilecoloniale, cele dou societt ardtau att de diferit i, probabi, erauatat de ireconciliabil,incit nu ne poate surprinde destrimareaunitatintionale in ani 1860, Intrebarea nu artrebut ‘fe, probabil, de co ebuenie Rézbovul Civil in 1861, in primal rind cum de a fost realizald unitatea menjinut nestitbits timp de atétea devenil? Diferitele egiuni av produs cultri distinct, céror natura exact a dat nagtere multor dezbateri, Chestinnea ,sudismului* a fost un subiect foarte popular pentru asemenea cri dey chiar termenul insine tides prejudecata ci sudul ar fi atipic fats de 0 norm’ americand sau chiar ‘mondial. De fapt, a fel de bine se poate argumenta ct mai degrabs nordul de la inceputul secolului al XIX-lea a fost cel care a dat nastere unei se de prezumgiculturale intelectual care erau bizare dupa standardele lami vestce contemporane, in timp ce aristoraticul, ruralul i deferentl sud era ‘entitate mult mai .normala" deci egalitargti, urban si evanghelici st ‘vecini. Pentru orcine eunosse uimitoareaagitaie social a oraselornordice de dinainte de Razboiul Cv, pare o glumi a vorbi de o tending’ exciusiv sudists pentru vilengs ‘Totuseste carci cele dui caltur, din nor i din sud, au fost separate, Incepind cu sfrgitul sccolului al XVIF-le, de divergente legate de problema sclave‘ african: nu (nial) asupra egal acestea, ci asupra grail Tn care acoast2insitufie trebuia sf fie fndamentalé in ordinea economicd americand. Din 1700 péndin ani 1950 sudul a fost caraterizat de odiviziune ‘asia simpli, in cae albi se bucura de un statat mult mai larg si pivlegi economioe mai mari decit negri. Desi distnotisimilare au prevalat uncon Sin nord, numai din anit 1920 au existtsuficient de mull eg in aeast Fegiune pentru a pung int-o form acuth,dilema american“, problema negrilor". Regionalismul a fost asl integral legat de cont rasial cae &| consttitinte-un mod att de insolubilo parte a viet americane, sa contuat ‘storia cuturald i socild, nu mai putin decit cea politica ‘Faptul e& american de culoare au fost vizuti att de des ea 0 cast inferioara de lucritori ara cf storia americand sa distanjat de cea curo- and in ceea ce privesteformarea clasclor sociale titudineaacestora. a timp ce America nu are o trae bogat a organizii i solidaritii clase ‘muncitoare aoasta a fost adeseasabotata de ott raiale si de apicarea strategiei ,dezbind gi conduce", care i-a opus eu succes pe albi i pe negri Prezenja une importante minoritjirasiale inseam astel ck aoesteconcepte fundamentale de rasa siclast au fost confundate tn Statele Unite intr-un INTRODUCERE is ‘mod total strtin observtoritor europeni~ce pin pnd cin acegtia sa lovit de aceeasi problemi o dati cu diversificareacomponenteietice a propietlor poplati tneepand din anit 1950 In ant 1970, ert Mart BBritan, Pranes, Germanic i allornajuni a inceput si reaizeze, regret totus, cexperentlerasile din Statele Unite furnizeazs lei ce ttebue aplcate tn Stnl poprior lor socet n Europa, de asemenca, probleme rail sunt acum inluse in derbateileasuprs bunts sociale Susie’ ciminale fl cum se intampla in mod eaten in Statele Unite inca in vremea slvie Polriarea rasa in sud a fst insoit de complestaea etn’ tot ssi mare din nord mai tai in cleat pir ale it Tn tmp ce sudul ‘baz imp de deceni pe oagiclur a plantajilorproStabia fost inevitabilfaptul el nordul trebuia si se ndrepte ctr oexpansiune indus ils, asociat probebil cu ubanizarea. Disponibitatea de locur de munca side pimant ibe au ict din Satele Unite odestinaje extrem de tentants Pent emigran ial din grupunle Europe de Nord ale itor legit fu contnentl american dat din impure eolniale iar ulterior di alte supra cror clove a fost posibis prin progresele cut In transpo. {ul peste ocean. In timp ce dviivnea etnies din sud era srs la propria sege salb, restul Statclor Unite a deventin mod constant mai poliglot ‘simai divers aia interment rligisi cat itn. dey ale iia tat Expeienjaunor vaste misc de popula, nico al naiune nu acunoscut ‘© imigrare att de pelungt, aproape continu, precum Stele Unite, cu toate impicapile legate de dezvoltarea economics, mobilate social i ‘elie ntercomunitare. Dinensiunea si diversiatea Sater Unite au fut necesar psa rea nit nfional american prin miloace police foarte diferte de exe ‘in Europa spin rearea de ideaogi nationale sufcent de Nii entra afi adaptate unei popula in rapa schimbare. Smbolismul Angle al rmonarhiei sl a font suficient pe parcursl stores coloniale gia aneceitat ‘schimbare radical penta fadaptat nevolor une‘ oi nau cuiiarea nui pesedite-rou la un statutaproape regal Acasa a fox adevrt in probiemelerligioase, unde oBisria deja stabil sfosturmats de un numir de alt protestant, independeate darn mai pun mulitante Sone ‘unr noi gruput tices religioase a complica! crv. Drept consent, Stel Unite au inceret st accentueze nga de patiotism atoteprinzsitor Side destin naional care pot apareaexcesivei och europenioy, in special Aevoyiunea ardtat steagutucasmbo najona expus extent To nou- a accept into anvil mass 0 mitlogie national fabrcat,16 INTRODUCERE, ce cuprnde Psa Peles prinullorThanspvng, gu deeoica George Washington Abraham Linon lect mec dese Risto ii i Veciul Ves in chin apm char au fst neuro dauge propre lor mi eel mks afel et Za Cn (Colinbys Day) a dove sibatoarea mini alo-ameriane in tp emai multe ajunivregasesc eri atera ne melinaorali item Sconsie xa George Washington loa cin rm alenneiai Shoat roll perc pancona man Marin ates ing Singru rou care ete comemerat co shbatoare de inpstants cela ccelor ale lui Washington si Lincoln, povtnls ea {nod remarebl poate, petro farce nist eu us puerie etosantarsoorate patrol mein a exit ase teen tlt sau ear mila Num putinde ppt presen au dost Alegeea creer ilar tn cho, Wan cay arrson salu Taadore Roosevelt cetera departed aimprede nant ir nesumsaafcani stave federal nel dent fuficut ult cazde realzillor liar (oe apt exemple viene st Washington, Jackson Hanson, Taslor, Gran, Theodore Roosevelt Eisenhower; Kennedy si Bush se vor adiuga probabil la list). in politica intern, gupurr velar mitra jucat ese un ol poi ao, Ae obiet de paren cea mal conserstoare mal patos Uniata ional patotsmaleyags pure din valor lac, dar mai ext ore alte cli scrifeate O daca cesta unfilor guvermamentle sl apriiajumstata cla XX miareaen ove tii american a et nba htiretoareasupra posit econ. ft fluioreputcane st emectate cu un sat hafomlmitarst reo Prejedinesuverand Ce anime de xen, evant clo ec Evvernarcadschis mal lenin ome capita extern? Aces nc Savafat in mczaldezaterlor polite tmeriane ne inaintea cel de Al Doles dsb Mond atdevent wnt ntinpolaor cco a & Rizbeial cin Viewam, sandaal Watergate sau can, en Cons, _Sesuratea National" va de semen ca fw cretrea meri Sinruzini govern nivel ar nal se ovedes compatible Su formule democratic le Const SUA, = in 10 un erp 10, pela prance fgeau de psec religioase Masachsets a8 30 ° Connectiout 21 60 3 03) Rhode Island @ 40 i aa) [New Hampshire 12 06 o Vermont 86 03 o New York 30250 2 62) Pennsylvania ee 4a) Delaware 3 10 9 ass) Maryland so 1032) Virginia 7s 306028882) Kentucky 4 a 12 (162) Tennessee % . Ee Carolina de Now sa 1060 OL SH) (Carolina de Sud 29 oT) Georgia a » 65) * Procentele i pranteze “Trebuiaoare ca fecae stat sie reprezentatproporjional eu populaia ‘ain care caz tre sau patru sate mari aveau si detind © hegemonic neli ritata? Aceasta era baza Planului Virginia al lui Madison, care @avut cel ‘mai mare succes printre delegaile din eee te state mai mari ~ Virginia, Massachusets si Peansyvania, lanl ea sprijnit side alt tate sue care comsiderau pe drept ci migearea lor demografick de atunci avea si aducd ‘mari benefici pentru repiuil lor, flcdndu-le cele mai mati imal populate inedteva deceni. In mod alteratiy, iecare stat putea define un vot int-un ‘consilianafional ca sin confederate astfel inci era posbilca Virginia sau + Pennsylvania si se vadi contracarate de Rhode Island i Delaware. Accasti“ (© ISTORIE A STATELOR UNITE. propuncre fice parte din Planul New Jersey, preferat de statele ma mic. Fiecare variant in forma sa original era inacceptabi pentru o parte sau pentru cealalts ar conventia aproape ef a ajans I un impas ne din pri mele ile, deoarece Delaware a ameninfat cu retagereaimediat& ca urmare ‘ propunerireprezeatii proporionae. Solujaa fost gst prin adoptarea de standarde diferice pentru parte lferite ale guverniri pe lnia ,Compromisului Connecticut (Connecticut ‘desea jucase un rot-cheioin dezbater ca un intermedia permanent intre statcle din sud i cle din New England). In carat leislaturi, princpil ‘eprezentiri populate avea i fi aplicat pentru Camera Reprezzataior, ‘are trebuia fie inaiapropat de voina popular iar satel aveaudreptul ln.un reprezentant a iecare 30.000 de locttori (Cifracutent este cu mult ‘mai mare, osparentsvolee a Constitute ese mentine pentru e nimeni rua vrut so reclame.) Ia Senat, fecae stat, oict de putericsaude slab ‘era, avea doi senator, Oligatvtateaca legit treact prin amibelecamere idea ase satistactic ambelorfaciuni~statclor mar celor mich. Acest compromis datoreaza ceva practci Confederaiei nocheze, in care fecare trib, indiferent de mirimea sa, dejnea cit un vo. Principal precedent cra Pariamentul englez,in care lure era impliit inte comitae ora. Senatul eorespundeaastel mai prestgioaselor locur ale comitateor, in mare cite dous pe comita.in timp ce Camera Reprezentanilor egal loci rile orajelor, care fluctuate numir,corespunzind teorlieu cicumstan- fele socal i poltice in schimbare, ‘Asif o parte algislatri putea fi least proportional eu populaia. Dar are populaie? Creatorii Constitute au eizut de acond eh era necesar ‘un ecensimint federal cae putea st ofere ode scent de exact supra ‘numaralu de oameni dia noua natune. Uni, totus nu erau liber din punet de vedere legal. n 179, 790.000 de american erau de descendent african, aproapeo cinime din total, oproporfie mult mai mare deca in orice alt epocs ulterioara ar peste 90% dint acta erau sla, Proportle erau eu malt mai marin anumite resin astel c probabil o treime din rezideni «in Maryland si Virgina n era ber, iarin Carona de Sud peste 40%. In numite distiete, proporiaselavilor era de peste 70 % ain total. Contau ‘cei sclavi pent populata care dides unui anumit stat putcrea sa lecto- ‘all? Initial, sudul a spusc@ ar trebui si conteze, iar nordul, in mod la fl efresc, a spus env, Compromisul ulterior a urmatprincptlanilorconfe- deraii considera cf populaja de sclavi vea 8 conteze, dar mai putin 100 (170) - ‘Adantcs de Sud 46010 0) 1.70363) NonkEstCentrli 45205 (120) - ‘Sud-Est Central 335 os 3) 110627) Nord VestCentrld 08800 (11.0) 099 (100) Sud-VestCentala 0984009 (100) 035872) Monta oor oot 455) : Pacfct 010 om 2) - Total 23202257) 320138) * To paranteze sunt trcute procentajele NOUA POLITICA, 1828-1848 fa via poitct american, perioad date ai 18141825 este eunoseutd ‘in general dept , ‘delorpoltce sau ator organiati cum arf companile de pompier.Luptele ‘au tins apogeul in anii 1840 i 1850. Au existat de asemenea conficte ‘imbotice,cum rf bile de deceni pentru abstinent gi ,Legile Albastre", ‘sau obligativitatea sabatulu. In timp ce protestant nu sperau neaptirat si ‘reece utopi prin intertcereaalcooluluiconsfnjreasabatul abiitatea {dea promova o astel de legisiate a transmis un puternic mess) despre cine ‘onttola ine Statele Unite Intre 1846 i 1861, 13 state auintezis vanzarea aloo. Chestiunea eatoicd era vesnicexploziva, producind manifestri pe scar larga pe Lang exstentele inciierariintre bande. Violen sectari era de obieei stamité de acuzatit cu orientare sexuala impotriva clerului gi ‘ellugirifelorcatlice, Cele mai notori a fost presupusele confesiuni (1836) le unei aga-zise fost cilugirife numita Maria Monk, care a relatat despre ‘uideres s ingroparea secreta a copilorniscuyi de cilugarite.Ascultarea ‘confesiuniéoferea oportunitate ideal pentru preoyi de a seduce maicile, ‘dar se erede ef manistrle de maici erau in mod sigur legate prin tuncle secrete de presbiteri. Bsericlecatoice si minastiile erau suspectate c& ‘serveau ca depozite de arme, pentru pregitirea uneiposiilerascole. Pro testanfiinfuriai au cerut azii pentru a cerceta institute eatolee, cee cede obice duce alte de trad. In Charlestown, Massachusetts, muljimea ‘a Tuat cu asalt © manisire a ursulinelor in 1834 ca parte a unei inceriri ‘juate de a descoper un cimitir secret de copiin imp ce ,rizmerifele anti- ‘ministiresti* au consttut evenimente obignite ae vei antebeice. In 1855 o incercare de a eliberao célugirit (als) din inchisoare aproape a provocato bite in Providence, Boston a cunoscut alte rizmerie sectare fn 1837. In Philadelphia, in 1844, au izbucnit razmerife sibatice intre protestanf i cafolc! in urma zvonurilor despre depovite de arme intr-o biseried locals: scara confruntinit este sugerata de folosirea tunurlor de cette ambele par EXPANSIUNE SICRIZA, 105-185, tos Aotipapalismula generat un aumar de secte politics riiipartide, cum arf Partidul Republican American in 184, are in 1845 s-aschimbat ‘humele in ,Americani Natvi~ de aici mai departe aceasta ramura politics este cunoscutd in istoria americana sub termenul general de ,nativist Partial american ultrapatriotic, sau Know-Noshing, .u sti nimic"-8 opus migrate’ strinilr gi influenteicatolice, si vedea controversa scaviel ca eo distragere a ateatie dela eauza adevaratuli americanism, Partidul sa bucurat de succese majore dupi alegerile din 1852, care aproape au spulberat Partial Whig si au vizut pe democeatul Franklin Pierce intors Ja Casa Albi cu spinal catolicilor. Pierce sia ateas mai tira ostiitatea prin controverstele sale numir in func oficiale ale unor catolic strani, iar 1853 furia protestana s-adezléntuitimpotriva unui athiepiscop italian trimis de papi ca st investighezestarea Bisrici Catolie in America. Ale- gerile din 1854 au fost un tiumf pentru Partidul Know-Nothing, care a ‘objinut controll in Massachusets. Acesti Know-Nothing au operat in infelegere ex temutele bande de stradi din oragele importante, cate foloseau intimidarea brutal pentru a

S-ar putea să vă placă și

• Arta Moderna

  

  Document15 pagini

  Arta Moderna

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Italia Postbelica

  

  Document20 pagini

  Italia Postbelica

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Gheorghe Zbuchea Romanii Din Dreapta Dunarii

  

  Document16 pagini

  Gheorghe Zbuchea Romanii Din Dreapta Dunarii

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ovidiu Cimpean Rezumat Teza Romana

  

  Document39 pagini

  Ovidiu Cimpean Rezumat Teza Romana

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Sisteme de Notare

  

  Document4 pagini

  Sisteme de Notare

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Civilizația Miceniana

  

  Document6 pagini

  Civilizația Miceniana

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Bennett G H Presedintii Americani 1945 2004

  

  Document468 pagini

  Bennett G H Presedintii Americani 1945 2004

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Revolutia Engleza

  

  Document4 pagini

  Revolutia Engleza

  Ipati Doina

  Încă nu există evaluări
• Miscarea Nationala Ioan Pelivan

  

  Document646 pagini

  Miscarea Nationala Ioan Pelivan

  Ipati Doina

  0% (1)
• Poeme

  

  Document49 pagini

  Poeme

  Dasde Tr

  Încă nu există evaluări