Geto-dacii si romanizarea Daciei

proces de lunga durata care are ca scop formarea poporului roman si a limbii;
componenta etnica:
geto-daci;
romani;
componenta lingvistica:
traco-daco-getic(substrat) 160 cuvinte;
limba latina(populara)(strat) structura gramaticala;
slav(adstrat) lexicul, cuvintele;
Geto-dacii:
neamul tracilor;
ramura indo-europenilor;
numiti geti (de greci) si daci (de romani);
Straba spunea ca sunt acelasi popor;
asezari fortificate numite dave;
cunostinte in astronomie;
Statul dacic in timpul lui BUREBISTA (82 - 44 iH):
intindere:
N: M-tii Padurea Neagra;
V: cursul Dunarii mijlociu;
S: M-tii Helmus;
E: dincolo de Nipru;
aliati ai celtilor in lupta dintre Pompei si Cezar (a murit la
idele lui martie 15 martie) lupta castigata de Cezar;
Statul dacic in timpul lui Decebal (87 106 dH):
intindere:
N: Carpatii Padurea Neagra;
V: cursul Dunarii mijlociu;
S: Dunarea;
E: Nistru;
razboaie (101-102/105-106):
cauze:
bogatiile Daciei;
pozitia strategica;
Traian cu mai tolera pacea;
scop: cucerirea Sarmisegetuzei;

consecinte: o parte din Dacia devine provincie

romana (Banat, Transilvania, jumatate din Oltenia),
aceasta eset organizata de Traian cu numele de rang
imperial, apoi au loc doua reorganizari una de
Marcus Aurelius, iar cea de a doua de Imparatul
Hadrian care da numele capitalei provinciei: Colonia
Ulpia Traiana Dacica Augusta+Sarmisegetuza;
Procesul de romanizare:

etape:
1. Anterioara cuceririi romane:
prin obiecte (monede), alfabet (gasite inscriptii pe un vas de lut), politica
(ramane in spatiul dacic), zona dobrogeana cel mai devreme sub Ipmeriul
Roman;
2. Propriu-zisa (106 271/275):
are loc colonizarea (factori de romanizare):
Armata(XII Gemina Apulum; V Macedonia Potaisa):
formata din legiuni (5000de oameni=cetateni romani(dreptul de a
alege si de a fi ales)) si trupe auxiliare (alae si cohorte)(mix de
soldati);
organizate in:
castre (25 de ani serviciu militar);
canabe (asezari civile);
Veteranii:
primeau cetatenie, dreptul de a avvea pamant, dreptul de casatorie;
disciplinati si organizati;
puteau face parte din zona administrativa;
Colonistii:
zone cucerite de romani: Golia, Britania, Panonia;
scopul era de populare si pentru mana de lucru;
Orase:
Colonia (rang superior) formate din cetateni romani:
C.U.T Sarmisegetuza=>metropola;
ex: Napoca (Cluj-Napoca), Potaisa (Turda), Apulum (Alba);
Municipii (rang inferior) formate dintr-o varietate de oameni;
Religia:
interpretatie romana (adorarea zeitatilor autohtone cu denumiri
romane)
sincretism = adorarea prin contopire a doi zei cu acelasi atribut;

Scoala:
educatia prin scris si citit;
vetel = instrument de scris (Deva);
lumea roamana era descrisa avand un bun spirit oratoric;

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

etape:
secolul VIII poporul si limba roamana;
secolele IX XI desavarsirea;
izvoare istorice:
bizantine: blahi / balahi;
slave de sud: vlahi;
slave de est: volohi;
maghiare: olati;

Izvoare orientale
Personalitate

An/Secol

Sursa

Moise Chorenati,
geograf armean

Constantin al VIIlea Porfirogenet

Vasile II
Macedoneanul

Strategikon
Secolul al
(tratat militar
VII-lea
bizantin)
Secolul al
Geografia
IX-lea
Secolul al Cronica turc
IX-lea
"Oguzname"

Despre
Secolul al
administrarea
X-lea
imperiului

980

Documente
imperiale
bizantine

Referiri
Prima atestare e elementului romanic la
nord de Dunre;
Populaia e desemnat sub numele de
romani

"ara necunoscut denumit BalakValahia"

Scrie despre o ar a vlahilor (Ulak-ili)

Amintete de aezarea slavilor n Balcani i

prezint ntreptrunderea lumii slave cu cea
romneasc strveche, numindu-i pe cei
din urm cu termenul de romani, n vreme
ce pentru bizantini folosete denumire de
romei.
"Acetia se mai numesc i romani pentru
c au venit din Roma i poart acest nume
pn n ziua de astzi."

referire la poporul romn sub numele de

"vlahi".

1020

Kekaumenos

Gardizi, geograf
persan

"Sfaturile i
Secolul al
povestirile lui
XI-lea
Kekaumenos"

Mijlocul
"Podoaba
secolului al
istoriilor"
XI-lea

Ioan Kynnamos,
secretar al
Secolul al
"Epitome"
mpratului Manuel XII-lea
Comnenul

Referire la poporul romn.

Sunt amintii vlahii sud-dunreni care

triau n apropierea Dunrii i pe Saos
(Sava).

tiri despre originea poporului romn

Referindu-se la romni, i plaseaz ntre
slavi (bulgari), rui i unguri, ntr-un spaiu
cuprins ntre Dunre i un "munte mare",
probabil Munii Carpai.

Descrie o campanie bizantin mpotriva

maghiarilor n 1167.
Cronicarul spune despre vlahi: "se zice c
sunt coloni venii demult din Italia."

Izvoare occidentale
Personalitate

An/Secol

Sursa

Anonymus

Secolul al Gesta Hunnorum

XII-lea et Hungarorum

Poggio Bracciolini

Secolul al
XV-lea

Primul umanist italian care afirm originea latin a poporului

romn.
Afirm continuitatea elementului roman n rile Romne,
locuite de o populaie roman de la Traian pn n prezent i
care nu i-a pierdut uzul limbii latine, transformat n limba
romn.
Este prima dat cnd s-au argumentat latinitatea limbii romne
cu probe culese direct din spaiul romnesc de cunosctori ai
limbii latine.

Enea Silvio
Piccolomini (Papa
Pius al II-lea)

Antonio Bonfini

Secolul al "Cosmografia"
XV-lea (1501)

Secolul al
XV-lea

Referiri
Admit explicit prezena "vlahilor" sau a
"pstorilor i colonilor" romanilor n
bazinul Dunrii, nainte de cucerirea lui
Arpad sau chiar de cea a lui Attila.

n legtur cu textele referitoare la rile

Romne, acesta i-a cules informaiile de la
misionarii dominicani i franciscani.
A influenat, ca niciun alt istoric din epoc,
opiniile despre originile latine ale poporului
romn.

Romnii sunt uramsii coloniei si ai legiunilor romane din

Dacia; acest adevar este dovedit de limba lor roman, pentru

care romnii s-au luptat, tinand la ea mai mult ca la propria lor

fiinta.

XVII - Umanisti roamani:

G. Ureche: de la Rm ne tragemde la rmleni, ce le zicem latini: pne, ei zic

panis; carne, ei zic caro;

XVIII Epoca luminilor:

promovari democratice: separarea puterilor in stat;

cunoasterea, evolutia tehnologiei;
Scoala Ardeleana iluminismul militant (Gh. Sincai, P.Maior, I. BudaiDeleanu) recunoasterea nationalitatii romane;
natiunea in Evul Mediu: nobilimea maghiara, patriciatul sasesc, fruntasii
secuilor;
romanii din Transilvania erau tolerati si li se nesocoteau drepturile fapt pentru
care intelectualii romanii au creat Supplex Libellus Valachorum;

Teoria Imigrationista:

poporul si limba romana s-a format la sud de Dunare si au imigrat la N in secolele XI XII
Robert Roesler;

Afirmaiile Roesleriene:
- dispariia (exterminarea) geto-dacilor n urrna rzboaielor cu romanii (101-102; 105-106);
- imposibilitatea romanizrii Daciei n cei 165 de ani de stpnire roman;
- terra deserta,
(cunoscuta retragere aurelian);

vidul creat

prin prsirea

Daciei

n timpul

lui Aurelian

- formarea poporului i a limbii romne la sud de Dunre;

-ex silentio: afirmaia despre inexistena izvoarelor istorice care s ateste prezena
romnilor la nord de fluviu nainte de secolul al XIII-lea, deci naintea venirii maghiarilor n
Transilvania.

Teoria Continuitatii:

sustinuta in timpul secolelor XiX, XX de catre:

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Pierit-au dacii (sec. XIX):

interpretare fortata a izvoarelor istorice de catre Scoala Ardeleana;

colonistii adusi nu erau romanii puri, ci de cele mai diverse origini, niciunul nu a fost
predominant;

teoria circulatiei cuvintelor: NU este important numarul cuvintelor, ci valoarea

circulatiei;

slavismele din limba romana se pierd cu desavarsire fata de latinisme;

Alexandru Dimitrie Xenopol:

hidronimie, toponimie si descoperile arheologice;

Constantin C. Giurescu:

majoritatea locuitorilor Daciei romane au constituit-o dacii;

romanismul a avut loc pentru ca i-a castigat pe autohtoni;

Nicolae Densusianu:

reconstituie istoria unui presupus imperiu pelasgic pornind din Dacia (6000 iH) si s-a intins
pe o mare parte a globului, de aici, s-a extins si in Italia (limba daca, limba latina dialecte
ale aceleasi limbi;