LINII ELECTRICE AERIENE

1. Elemente generale
2. Elementele componente ale liniilor aeriene. Cabluri si conductori
2.1. Partcularitati. a. Metale utilizate pentru conductori; b. tipuri de conductori ; c. Rezistenta
cablurilor de conductori
2.2. Conditii pentru amplasarea conductorilor pe stalpi
2.3. Izolatori - tipuri si distante minime de dispunere a acestora
2.4. Actiuni si grupari de actiuni pe conductori si pe izolatori
2.5. Situatii particulare in proiectarea liniilor electrice aeriene
3. Stalpi si console
3.1. Tipuri de stalpi
3.2. Actiuni ai grupari de actiuni in proiectarea stalpilor

4. Proiectarea sistemului L.E.A.

4.1. Conditii specifice climatice si meteo la sistemul L.E.A.
4.2. Valori de calcul ale actiunilor
4.3. Ipoteze de calcul
4.4. Alcatuirea stalpilor cu sectiuni simple sau cu sectiuni compuse.
4.5. Solutii constructive pentru ramuri si zabrele si imbinarile lor
4.6. Fundatiile stalpilor

LINII ELECTRICE AERIENE

Tranportul aerian al curentului electric se realizeaza prin intermediul unor sisteme independente dsfasurate
pe teritoriul national (si international) cu rol de a prelua energia electrica de la sursa si a o distribui la
consumatori . Aceste sisteme sunt alcatuite din conductori filari , izolatori, sisteme de prindere si fixare
(cleme) si stalpi cu sau fara console. Exista desemenea, in functie de alcatuire si variate elemente cu rol de
legare la pamant.
Transnsportul si distributia energiei electrice se realizeaza in cascada, pornind de la tensiuni inalte , de peste
de 750 kV pana la tensiuni reduse de 110, 220, 400, 500 kV. Curentul electric transportat poate fi pe o
singura faza (continuu) sau pe trei faze (alternativ).
Conform normativului PE 104/1993, sistemele utilizate pentru tensiuni nominale de peste 750 kV sunt
proiectate separat, conform recomandarilor normativului PE 151/1993.
Liniile electrice aeriene se clasifica in trei categorii conform importantei acestora:
I categorie- linii de inalta tensiune care furnizeaza energie electrica de putere mare consumatorilor (orase
mari, zone puternic industrializate si cu functionare continua);
II categorie linii de inalta tensiune care furnizeaza energie electrica de putere redusa la orase de
dimensiuni reduse la fabrici cu importanta locala si/sau regim de lucru discontinuu; deasemenea pot intra in
alcatuirea sistemului de distributie pentru liniile de inalta tensiune;
III categorie linii de distributie a curentului de joasa tensiune.
Elementele componente ale sistemului sunt:
conductori;
Izolatori si elemente de fixare;
Stalpi cu console;
Fundatiile stalpilor

ELEMENTELE COMPONENTE ALE LINIILOR AERIENE

Geometria liniilor electrice este definita de urmatoarele notiuni:
aliniamentul, constituit dintr-un numar de deschideri intre stalpi curenti (de sustinere) in linie dreapta la fiecare
capat al acestuia fiind amplasat cate un stalp de capat sau de colt;
panoul de intindere format dinr-un numar de deschideri la capatul caruia se gasesc stalpii de intindere;
deschiderea conventionala a unui conductor, ai, proiectia pe orizontala a distantei dintre doua puncte de fixare
ale conductorului pe doi stalpi adiacenti (fig. 1);
diferenta de nivel hi, dintre doi stalpi consecutivi, respectiv dintre doua puncte de fixare ale unui conductor;
deschiderea reala, ah, dintre doi stalpi amplasati la cote de teren diferite, respectiv distanta pe orizontala dintre
un punct de fixare pe un stalp si intersectia cu curba pe care o face cablul sau cu extinderea acestei curbe in
functie de pozitia punctului al doilea de fixare, respectiv mai jos sau mai sus de primul;
deschiderea nominala, an, deschderea conventionala dintre doua puncte de fixare situate in acelasi plan
orizontal; in deschiderea nominala atunci cand sageata este maxima, distanta de gabarit are valoarea minima.
Deschiderea nominala este evaluata pe baza considerentelor tehnice si economice iar in urma acestei evaluari se
determina si inaltimea nominala a stalpilor.
deschiderea aferenta presiunii din vant, aw,, reprezinta media dintre deschiderile conventionale situate de o
parte si de alta a unui singur stalp;
deschiderea gravitationala datorata greutatii cablului , ag, reprezinta media dintre deschiderile reale aferente
unui singur stalp;
sageata, f, reprezinta distanta dintre un punct oarecare de pe forma curba a conductorului si linia dreapta
trasata intre doi stalpi consecutivi; sageata poate avea valori minime, maxime si respectiv nominale;
Inaltimea de suspendare (fixare) a unui conductor, inaltimea de la punctele de unde cablul este suspendat de
stalp sau de lantul de izolatori si nivelul terenului;
Inaltimea de gabarit, hg , reprezinta distanta minima de la conductor la teren .

Reprezentarea grafica a elementelor principale ale liniilor electrice aeriene

Notatii
aliniament - partea de linie definita de pozitia stalpilor 13 si 39;
panou partea de linie definita de stalpii 13; 36; 69 (stalpii 1, 3, 6, 9 sunt de
intindere);
an deschiderea nominala;
ai(i=1n)=ar deschiderile conventionale;
av deschiderea aferenta presiunii vantului pe conductori;
ag- deschiderea gravitationala;
ah deschderea reala;
hi(i=1n) denivelarea corespunzatoare dintre doi stalpi curenti succesivi;
fn sageata corespunzatoare deschiderii nominale;
hc inaltimea de fixare a cablului ;
hg inaltimea de gabarit.

TIPURI DE CIRCUITE ELECTRICE SI STALPI

Linie electrica monofazica: a- circuit simplu; b, c- circuit dublu

Solutii constructive pentru linii cu curent alternativ pe un singur circuit

Solutii pentru lnii electrice cu curent alternativ pe doua circuite

METALE UTILIZATE PENTRU CONDUCTORI

Pot fi conductori activi care transfera electricitatea de la un stalp la celalalt si conductori pasivi, cu rol de protectie
prin impamantare a liniei la descarcarile electrice provocate de fulgere .
Conductorii sunt alcatuiti din materiale bune conducatoare de electricitate dar si cu proprietati mecanice bune.
Astfel sunt utilizate urmatorele metale: cupru si aliajele sale, aluminiu si aliajele sale, otel rotund si fire de otel in
combinatie cu fire de aluminiu.
Conductori de cupru au o conductivitate foarte mare dar o rezistenta mica fiind utilizati pentru deschideri mici si
solicitari reduse; au o greutate mare.
Conductori din bronz aliaje de cupru, cositor cu rezistenta mecanica mare dar conductivitte electrica redusa .
Conductori de aluminiu tip universal de conductori, in special in Europa; se caracterizeaza prin conductivitate
buna, greutate specifica mica, rezistente mecanice importante; performanta consrta in puritatea materialului,
ponderea elementelor de aliere (Fe, Cu, Si, Zn) nedepasind 0.5%.
Conductori Aldrey aliaje pe baza de Al, cu 0.63%Si, 0.4%Mn and 0.3%Fe; conductivitate buna, greutate specifica
aproape egala cu cea a aluminiului si rezistenta cu aproape 100% mai mare decat rezistenta acestuia din urma.
Atat conductorii de aluminiu cat si cei din Aldrey formeaza la suprafata un strat de oxid rezistenta la coroziune.
Conductori din otel cu o conductivitate redusa dar o rezistenta mecanica buna ( procent de carbon crescut);
sunt galvanizati la suprafata pentru protectie la coroziune atmosferica.
Conductori din otel si aluminiu combinatie dintre cele doua metale sub forma de fie (cabluri) independente
sau elemente ce alcatuiesc cablul dispuse impreuna; desi au module de elasticitate diferite, aceste doua elemente
se comporta unitar datorita frecarii dintre suprafetele lor adiacente.

METALE UTILIZATE PENTRU CONDUCTORI

Raportul dintre sectiunea de aluminiu si cea de otel

Greutatea specifica a combinatiei

Tensiuni de echilibru in conductor

Modulul elastic ideal pe sectiune

Coeficientul liniar de dilatare pe sectiune (ideal)

Conductori mono si multifilari

Conductori cui sectiune tubulara:
- cu mai mute straturi;
- cu un strat.

Clasificarea conductorilor pe baza alcatuirii lor

Conductori mono-filari au sectiuni mici si lungimi reduse: sunt utilizati in urmatoarele conditii:
- Deschideri sub 70 m;
- nu sunt utilizate aliajele de aluminiu nici aluminiu ca atare;
- Otelul nu este permis pentru liniile din categoriile I si II;
- Cuprul si aliajele sale sunt permise numai pentru sectiuni > 16 mm2;
- Sectiunile minime pentru conductori: 25 mm2 pentru aluminum, otel-aluminum si otel cu aliaje de
aluminiu, 16 mm2 pentru otel.
Conductori multi-filari asemamtoari unor franghii, acesti conductori sunt formati din mai multe fire
rasucite dintr-un singur metal sau doua sau mai multe.
Conductori cu sectiune tubulara sunt utilizati la curenti cu tensiuni electrice mai mari de 220 kV
si cu diametre mai mari, de 2530 mm; au doua tipuri de sectiuni:
- Cu doua sau mai multe straturi de fire sau cu forme de sectiuni diverse (table, etc) rasucite impreuna
in directii opuse reprezentand peretele unui tub; suportul acestora poate fi o banda de otel rasucita sau
un fir spiralat din otel;
- Cu un singur strat de elemente speciale asamblate in sistem de lamba si uluc.
Conductorii de otel aluminiu sunt proiectati conform STAS 3000/1,2-1986 iar protectia lor anticoroziva se realizeaza cu ajutorul unui strat de zinc, conform STAS 3732/1,2-1985.

Rezistenta de calcul a conductorilor

1.
2.
3.

Rezistenta de calcul a firului = procent din rezistenta ultima a materialului din care este alcatuit cablul, prc,
(ca raport intre forta de cedare si sectiunea efectiva a cablului);
Rezistenta minima la intindere precum si caracteristicile fizice si mecanice ale firelor utilizate pentru
conductori sunt prezentate in tabel.
Valorile de calcul ale rezistentelor mecanice nu trebuie sa fie depasite cu mai mult de 5% in punctele de
prindere pentru orice grupare de actiuni la starea limita de serviciu. Se vor verifica urmatoarele situatii:
Tensiunea maxima datorata greutatii proprii, a vantului si a ghetii, 0.7 prc ;
Temperatura minima impreuna cu greutatea proprie a conductorului, rezistenta maxima a conductorului
fiind de 0.5 prc ;
Tensiunea in starea de serviciu datorata greutatii proprii a cablului pentru care rezistenta de calcul este
0.18prc, pentru deschideri >120 m si 0.25 prc pentru deschideri <120 m.

Caracteristici fizice si mecanice ale ale firelor in cabluri pentru LEA

Material

Rezistivitatea electrica in
curent continuu

Coeficientul
termic al
rezoistentei
electrice

Greutate
specifica

Factor de
dilatare
liniara

Modulul de
elasticitate
liniar

Rezistenta la rupere

2/m
mm

0C-1

daN/dm3

0C-1

daN/mm2

daN/mm2

Aluminiu
STAS
12486-86

0.028264

0.004

2.649

2.310-5

5500

-19.017.6 pt.1.758.5
mm;
-17.315.8 pt.2.755
mm

Alcora
(aliaj de
aluminum)

0.0328

0.0036

2.649

2.310-5

5600

29.40

Otel
Categoria*
A

0.18180.1885
pt. =1.153.0 mm

0.0045

7.701

1.1510-5

18800

37.22

Otel
categoria *
B

0.25100.2493
pt. =1.453.2 mm

0.0045

7.701

1.1510-5

19600

117.6

Otel
categoria *
C

0.25100.2493
pt. =1.453.2 mm

0.0045

7.701

1.1510-5

19600

137.3

*- Conform STAS 3732/1,2-1985

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

A.
B.

Tensiuni reduse (under 35 kV), prinderi rigide pe console - izolatori rigizi;

Tensiuni marite- lanturi de izolatori (79 elemente), numarul lor depinzand de nivelul de tensiune
electrica in linie.

a- Izolatori rigizi (rezemare fixa;

b-lanturi de izolatori (suspendare)

Semnificatia geometrica
a parametrilor a si b

Distante: a- intre conductor si axa stalpului;

b- intre fire

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

hg (hter) distanta dintre punctul de pe conductorul deformat situat la cota cea mai joasa si cota
terenului natural.
Distantele urmatoare corespund situatiilor din practica (conform PE 105/ 1996):
t=+400 C;
t=-50 C si chiciura;
t=-50 C si chciura cu o valoare crescuta (25%) pentru teren de categoria I.
Caracteristicile de amplasare in teren

Nepopulat, vehiculele au acces

Distante minime hg

U<1kV

1kV<U35kV

a and b

35kVU110 kV

5.5

6.5

Populat (municipiu, orase, comune, sate)

5.5

6.5

Acces dificil pentru personal si pentru

vehicule)

4.5

4.5

Natura obstacolelor in teren

Tensiune nominala in linie, Un

1 kV<Un<20 KV

110 kV

220 kV

400 kV

Distanta minima [m]

Distante minime intre conductori aflati

sub actiunea vantului si obstacole in
teren accidentat

Zone nepopulate, accesibile numai pentru

transport
si
vehicule
destinatew
agriculturii , cu exceptia drumurilor de
categorii I-IV

Zone accesibile pedestru

4.5

Zone neaccesibile precum relief stancos

sau prapastii

2.5

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

Distante de traversare si maxime (limita) de la elementele unei linii aeriene si :

a)- cladiri; b)- linii de cale ferata

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

d distanta minima dintre doi conductori activi sau unul activ si unul pasiv in pozitia normala masurata in
punctul de fixare (suspendare) :

f sageata maxima a conductorului in m, determinata pentru situatia de temperatura pozitiva maxima,

sau -50C si gheata pe cablu ;
li lungimea conductorului in m;
U tensiunea electrica nominala in linie, in kV;
k coeficient ce ia in consideratie tensiunea nominala in linia electrica si caracteristicile coductorilor(*)
* kh pentru dispunerea pe orizontala a conductorilor si kv pentru dispunerea verticala a conductorilor sunt
cele prezentate in tabelul de mai jos; pentru alte cazuri, k se obtine din relatia urmatoare:

Material din care este confectionat cablul

Otel

Aluminum sau aliaje

de aluminiu

Tensiunea in linie Un, kv

Sectiunea conductorului (mm2)

Valori ale coeficientilor kv, kh

<110

110

Coeficient

Coeficient

Otel Aluminiu

kv

kh

kv

kh

1670

0.85

0.65

0.95

0.70

>150

95150

0.75

0.62

0.85

0.65

185300

0.70

0.60

0.75

0.62

>300

0.70

0.60

0.70

0.60

10.16

16150

2535
7095
>95

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

Conductorii cu sectiuni diferite distanta dintre conductori se va verifica pentru cazul in care primul conductor
este solicitat la presiunea maxima din vant iar al doilea la o valoare diminuata cu 20%.
Distanat dintre conductori in acest caz trebuie sa fie mai mare decat Un/150 dar nu mai mica de 0,20 m.
Cazul in care pot apare manifestarile extreme ale vantului , precum galopare, rasucirea firelor pe linie precum si
oscilatii asincrone, se vor adopta distante specifice acestor situatii
0.20 m pentru LEA de 20 kV;
0.45 m pentru LEA de 110 kV;
0.95 m pentru LEA de 220 kV;
1.65 m pentru LEA de 400 kV.
Trebuie sa se mentina deasemenea distantele minime intre parti ale stalpilor aflate sub tensiune si cele legate la
pamant.

- unghiul de inclinare dintre lanturile de izolatori se determina astfel:

for Un 110 kV

unde av, ag din prima figura;

gc, gvc greutatea conductorului si incarcarea din vant
si gheata combinate.

for Un= 220400 kV.

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

cmin - distanta minima dintre conductori si stalp, in cm, si care se determina plecand de la relatiile urmatoare si pe
baza geometriei din figura:

fara actiunea vantului:

Cu actiunea vantului:

Aceste valori minime sunt prezentate in tabele si specificari standard.

Conditii meteo

Distante minime admis intre

conductori si stalp, cmin, in cm

Tensiunea in LEA, in kV
110

220

400

Temperatura medie (100C150 C), vant cu viteze

010 m/s

90

180

290

Temperatura medie (100C150 C) , vant cu viteza

maxima 2636 m/s

40

60

100

unde:
a- latimea stalpului;
c- distanta dintre ramura (montantul) stalpului si pozitia
balansata a reactiunii R.

Distante: a- intre conductor si axa stalpului;

b- intre conductori

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

h inaltimea stalpului deasupra terenului masurata de la consola cea mai aproape de teren se determina cu
relatia:
unde:
f sageata maxima a conductorului;
li lungimea lantului de izolatori;
r lungimea partii rigide a sistemelor de fixare a lantului de izolatori la intradosul consolei.
Situatii particulare:
stalpi de intindere lantul de izolatori urmareste linia curba a conductorului:
rizolatori rigizi :
unde:
hiz inaltimea izolatorului rigid; r aceeasi semnificatie ca mai sus.

Inaltimea stalpului de la cota inferioara a consolelor si teren

Cerinte impuse de dispunerea conductorilor pe stalpi

tg - pozitia maxima de balans a conductorului in rpezenta actiunilor orizontale si verticale:
unde:
Hv reactiunea orizontala din actiunea vantului;
V reactiunea verticala pe stalp din cele doua parti ale liniei;
Gci greutatea lantului de izolatori;
Pozitia balansata la valoarea sa maxima:

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI PE CONDUCTORI SI IZOLATORI

ACTIUNI PE CABLURI
[daN/m]

greutatea proprie a conductorului:

[daN/m]

incarcarea cu stratul de chiciura pe conductor:

unde:
- b, do grosimea stratului de chiciura, in functie de zona climatica si diametrul cablului;
-ice greutatea specifica a chiciurei, in daN/dm3;
greutatea calbului iclusiv stratul de chiciura:

[daN/m]

presiunea din vant pe cablu :

[daN/m]

temperatura de t=-50 C (formarea chiciurei): determina o variatie liniaira a lungimii cablului;

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI PE CONDUCTORI SI PE IZOLATORI

Greutatea cablului impreuna cu chiciura si vantul pe cablu:

Greutatea cablului impreuna cu vantul pe cablu :

[daN/m]
[daN/m]

GROUPARI DE ACTIUNI
temperatura minima, t= -300C (fara chiciura si vant);
temperatura medie (vantul si chiciura lipsesc);
temperatura medie, viteza vantului 10 km/s (fara chiciura);
temperatura medie, viteza maxima a vantului (fara chiciura);
temperatura maxima, t= 400C (fara vant);
temperatura de formare a chiciurei (t=-50C) si depozit de cihiciura pe toate elementele liniei
(cabluri, izolatori, traverse si stalpi); vantul nu este considerat;
temperatura de formare a chiciurei (t =-50C) si vant simultan pe toate elementele liniei
Nota: Relatiile sunt utilizate la determinarea valorilor caracterstice si de calcul pe conduxctori si sunt
prezentate in tabel

Gruparea de actiuni in conditii de

exploatare normala

Actiuni (daN)
Valorile
caracteristice
actiunilor

Gruparea de actiuni accidentala

Greutatea cablului

g1=gc

Chiciura pe cablu

g2=b(dc+b) ch10-3

ale

g3=gc+b(dc+b) ch10-3

Greutate cablu cu chiciura

g4=ctc c p(v) dc 10-3

Preesiunea din vant pe cablu (viteza maxima)

Presiunea din vant pe cablul cu chiciura (viteza
moderata)
Greutatea cablului cu presiunea din vant
viteza maxima

g5=ctc c p(v+ch) (dc+2b)

10-3

g5a=a/n ctc c p(v+ch) (dc+2b)10-3

cu

Greutatea cablului cu chiciura cu presiunea din

vant cu viteza moderata
Valorile de calcul
ale actiunilor

Greutatea cablului

g1=1.1gc ; g1=0.9gc*
g2=1.8b(dc+b) ch10-3;

Chiciura pe cablu
Greutatea cablului cu chiciura
Presiunea din vant pe cablu fara chiciura
Vant pe cablu cu chiciura

g3c=1.1gc+1.8b(dc+b)ch

g2c=1.0b(dc+b) ch10-3*
10-3;

g3c=0.9gc+b(dc+b) ch10-3*

g4c=nctc c p(v) dc 10-3

g5c=nctc c p(v+ch) (dc+2b) 10-

g5ac=actc c p(v+ch) (dc+2b)10-3

Greutatea cablului cu presiune din vant la viteza

maxima

Greutatea cablului cu chiciura si presiunea din

vant cu viteza moderata

Actiuni si grupari de actiuni in calculul conductorilor

SITUATII SPECIFICE IN PROIECTAREA E.T.L.

Tensiunea maxima in conductori: pentru deschideri mari, tensiunea maxima din cele mai
defavorabile combinatii se calculeaza nu in punctul cel mai coborat de pe curba conductorului, ci in
sectiunea de prindere in apropierea stalpului.

Influenta lanturilor de conductori asupra amplitudinii sagetii: la deschideri neegale modificarea

conditiilor de solicitare in cablu cat si variatiile de temperatura introduc eforuti diferentiate in cablu

Sistemul de n+1 ecuatii defineste echilibrul pe

intreaga linie (intre doi stalpi de intindere succesivi)

Deschderea critica a conductorilor bimetalici

Variatiile de temperatura in conductor determina aparitia urmatoarelor situatii:
1. In urma scaderii temperaturii,apare o tensiune de intindere in materialul cu conductivitate mai
mare, insotita de o tensiune de compresiune in otel.
2. In cazul riicarii temperaturii, feniomenul se petrece invers, respectiv materialul cu conductivitate
mai mare este comprimat iar otelul este intins.
Variatia efortului unitar:
-in aluminiu:
-in otel:
Tensiunea in conductorul cu puncte de fixare la cote diferite

Tensiunile finale in amandoua materialele vor cuprinde deasemenea si efectele greutatii proprii precum si
a chiciurei si a vantului, atunci cand acesta este luat in calcul
.

t0=150 C temperatura de fabricatie

Teoretic, the conductors made of two metals will have 4 critical spans. But in almost all of the situations,
the allowable stress will be reached in the material with better conductivity:

ideal stress for the whole section in both of the alternatives:

STALPI SI CONSOLE
Stalpii ce fac parte dintr-un aliniament indeplinesc roluri diferite:
Stalpi curenti (de sustinere) stalpi cu rol de sustinere a conductorilor in aliniament;
Stalpi de intindere au rolul de a mentine capatele aliniamentului in pozitii fixe, prin intinderea conductorilor
in vederea limitarii efectelor accidentale ale ruperii unor fire pe linie. Distanta dintre doi stalpi de intindere
invecinati nu trebuie sa depaseaasca:
- 3 km petru linii echipate cu izolatori rigizi;
- 5 km pentru liniiechipate cu lanturi de izolatori.
Stalpi de capat sunt pozitionati la capatele liniei;
Atat stalpii de intindere cat si cei de capat pot fi amplsati de-a lungul liniei sau pot fi in acelasi timp stalpi de colt ,
fiind amplsati inpuncte de schimbare a directiei aliniamentului;
Stalpi speciali utilizati pentru schimbarea fazei, si in acelasi timp intinderea liniei; pot fi deasemenea si stalpi
de traversare a unor obstacole (naturale precum albiile raurilor, sau linii ferate, autostrazi, etc).
Liniile sunt alcatuite din panouri la capatul carora se regasesc stalpii de intindere sau de colt, a caror pozitie este
fixata initial. Plecan de la aceste pozitii fixe, se traseaza curbe standard ale conductorului pe fiecare deschidere
intermediara, in final stabilindu-se pozitia stalpilor curenti. Acest proces se desfasoara pornind de la ecuatia
curbei conductorului scrisa pentru trei situatii:

Metoda grafica de determinare a pozitiei stalpilor in aliniament

STALPI SI CONSOLE

Curba I curba de a forma conductorului in cele mai defavorabile situatii de incarcare pentru
determinarea sagetii maxime;

Curba II curba de gabarit de libera trecere, de fapt curba I deplasata in jos cu o distanta egala
cu inaltimea de trecere de la teren pana la primul conductor la nivelul prinderii in lantul de izolatori.
ht;

Curba III curba terenului adica tot curba I deplasata in jos cu inaltimea de suspendare la nivelul
consolei, h.
Pozitia stalpilor curenti se determina plecand de la stalpul fixat spre urmatorul urmarinf profilul
terenului.Tintersectia dintre teren si curba III marcheaza pozitia primului stalp fixat in linie, pe primul
panou. Linia verticala care marcheaza pozitia stalpului al II-lea este determinata dupa ce se traseaza
curba II ca fiind tangenta la linia terenului in acel panou.
Pozitia finala a stalpilor este determinata atunci cand deschiderea de calcul corespunde cu o deschidere
standard obtinuta pe baza celor n deschideri succesive:

-a1, a2,an deschideile din panourile aliniamnetului intre doi stalpi de intindere;
- se presupune ca tensiunea maxima poate fi atinsa in toate deschiderile in acelasi timp.

Tipuri de stalpi: a- stalp de traversare; b- stalp curent, cadrul portal

Stalp de colt, cadru portal

.Tipuri de stalpi speciali: a- stalp pentru LEA de 220kV ; b- stalp de intindere, cadru portal

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI IN CALCULUL STALPILOR

Greutatea proprie a stalpilor, inclusiv a consolelor si izolatorilor depozitul de chiciura mareste
greutate stalpului cu 10%:
- Stalpi fara chiciura, Gst;
- Stali cu chiciura, 1.1Gst
unde:
-Gst- suma maselor tuturor elementelor stalpului.
Greutatea proprie a conductorului monofilar:
- Conductor fara chiciura:
- Conductor cu chiciura:

[daN]
[daN]

unde:
-ag deschiderea pentru actiuni gravitationale, in m;
Greutatea lantului de izolatori- in absenta chiciurei, Giz iar prezenta chiciurei, 1.1Giz
Efectul presiunii din vant pe conductori: forte normale pe axa liniei:
In cazul in care vantul actioneaza de-a lungul liniei:
Efectul presiunii vantului pe lantul de izolatori - este o forta pe directia vantului, paralelea sau
normala la linie :

ACTIUNI SI GRUPARI DE ACTIUNI IN PROIECTAREA STALPILOR

Forte de intindere in cabluri
1)-componentele transmise la cabluri- forte orizontale, p0, provenind de la tensiunile din temperatura,
greutate proprie si alte solicitari exterioare, conform gruparii de actiuni; se aplica in punctele de fixare la
nivelul izolatorilor si actioneaza in plan orizontal, dupa directia axei conductorului

Daca actiunile difera in cele doua deschideri adiacente punctului de fixare, de ex. Chiciura pe o
deschidere, atunci inafara reactiunilor verticale vor apare si reactiuni orizontale, pe directia liniei cablului

Reactiuni verticale si orizontale din conductor pe cablu

Stalpii de colt, in cazul in care sunt incarcati egal de pe cele doua directii si cele doua deschideri sunt
egale, vor fi actionati de componente de intindere care vor da o rezultnta T0,, care actioneaza pe directia
bisectoarei unghiului dintre cele doua aliniamente.

Forta rezultanta orizontala pe un stalp de colt

Forte de intindere transmise la izolatori si la console: conform P104/1996

- in conditii de exploatare normala:
p0 se determina conform variantelor d) si g) din tabelul gruparilor de actiuni.
- accidental (damaged) conditions:
- In cazul cand fazele nu se considera avariate, p0 se determina cu varianta g) din gruparile de actiuni, g7a;
- Pentru fazele avariate forta F se determina din tabel

n numarul de conductori pe faza;

ke coeficient care tine cont de efectul eliberarii unui cablu la un anumit nivel al fortei de intindere;
se vor lua in calcul urmatoarele valori:
ke =25 stalpi LEA cu Un 110 kV;
ke =50 pentru stalpi LEA cu Un>110 kV.
ks- coeficient de unghi de inclinare a lantului de izolatori in lungul liniei; ks=0.65;
kn coeficient care tine cont de numarul de conductori pe o faza:
kn = 1.0 for n=1; kn = 0.8 for n=2; kn = 0.7 for n=3; kn = 0.6 for n=4
Vantul actioneaza pe suprafata stalpului:
Actiunea vantului pe intreaga suprafata a stalpului tine cont de directia sa si se determina cu:
[daN/m2]

IPOTEZE DE CALCUL SI GRUPAREA ACTIUNILOR PE STALPII LEA

In proiectarea LEA se ia in consideratie vantul:
- Pe directia aliniamentului si normala la aliniament pentru stali de intindere, curenti si de capat;
- Pe directia bisectoarei unghiului dintre aliniamente, si normal la aceasta direcxie in cazul stalpilor de colt .
Actiunea vantului pe stalp este o forta concentrata, in cazul vantului normal pe linie:

-Pentru unghi de atac de 450 la linie, se vor considera doua forte actionand separat in cele doua feteexpuse la vant:

- Ast suprafata expusa la vant; pentru vant normal pe o fata se va lua aceasta fata singura; pentru vant la 450, se vor
lua in consideratie cele doua fete adiacente . In cazul sectiunilor cilindrice, se va considera diametrul . Actiunea vantului
pe stalp poate fi simultan cu actiunea chiciurei, in acest caz suprafata expusa la presiunea din vant fiind crescuta cu
50% (1.5 Ast)
Conditii de exploatare normala:
- Starea limita de rezistenta si stabilitate:
- Starea limita de deformatii:
Conditii de avarie :
- Starea limita de rezistenta si stabilitate:
- Starea limita de deformatii:
unde:
-Pi- actiunile permanente sunt luate in consideratie pe toata linia;
- Vi- actiunile variable ce actioneaza simultan vor fi compatibile;
-Ei- actiunile accidentale sunt urmatoarele: accidental actions: avaria generata de ruperea unuia sau a doi conductori ,
impreuna cu actiunile seismice sau fara etc.

Stalp de colt cu circuit dublu in conditii de explotare normala

Stalp de capat, circuit simplu, conditii de avarie