ILUMINISMUL SI

IDEILE ILUMINSMULUI
-

curent ideologic i cultural caracterizat prin profunde schimbari in structurasocietatii,

determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noi conceptii despre
lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa decercetarile
din domeniul matematicii si fizicii, secolul al XVIII-lea pune in cele maimulte tari
europene nazuinta puterica de innoire, existenta pe toate planurile culturii- n multe tari
europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru ase defini specificul
unei epoci in care s-a pus accentul deosebit pe dezvoltare siraspandirea cunostiintelor
culturale, pe ideea "luminarii maselor"
.- Iluminismul sau luminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe plan
politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care il fixase
filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prin munca si cultura,
omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste.
TRSTURILE ILUMINISMULUI
are un caracter antifeudal si antidespotic .Toate institutiile feudale erau supuse unei critici severe:
monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia,scoala. Ganditorii
iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului si acordarea
de libertati sociale si politice intregului popor
.- spiritul su rationalist, materialist si laic . In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea,fenomenele vietii au
cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si ale stiintei au inceput sa se
separe de cele ale religiei, combatand fanatismul simisticismul
.- militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura
.- ncurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura.
- genereaza o literatura cu caracter moralist.
IDEILE ILUMINSMULUI
a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului.
b)iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai esteunsul lui
Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se
ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om
si semenii sai.
c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh
absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de aintelege mecanismele societatii
si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre claselesociale.
d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este"CETATEA
UNIVERSALA-COSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar dispareaiar prejudecatile de ordin
rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitiaunui astfel de oras in 2440.
e)Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul sisfantul Evului
Mediu.
f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si
introducera invatamantului in limbile nationale.
ILUMINISMUL ROMANESC
- se identifica in mare masura cu Scoala Ardeleana
.- acest iluminism a stat in serviciul idealului national, la a carui fundamentare a contribuit
hotaritor, prin demersul la istorie, la istoria limbii si a poporului.
- iluminismul romanesc va recurge, la rindul sau, la argumentele istorice in favorea unor
revendicari politice.
- Scoala Ardeleana a fost un amplu proces de afirmare nationala si culturala a romanilor din
Transilvania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX -lea.

Carturarii acestei scoli au adus argumente stiintifice, pentru apararea drepturilor romanilor din
Transilvania. Activitatea lor stiintifica s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic,
filozofic, literar
.- Scoala Ardeleana cunoaste doua directii importante:
1.Prima direcie are un pronuntat caracter iluminist urmarind emanciparea poporului, mai ales a
taranilor. S-au infiintat numeroase scoli in limba romana(Gh. Sincai a infiintat aprox. 300 scoli),
s-au scris abecedare,aritmetici, catehisme,carti, manuale de economie, etc.
2. A doua directie e erudita si cuprinde tratate de filologie si istorie.
- prin studiile istorice si filologice, reprezentantii miscarii au urmarit in primul rind dovedirea
originii romane a poporului roman, a continuitatii lui in Ardeal si aunitatii sale entice
- progresul miscarii nationale poate fi urmarit in incercarea de reunire a celor doua biserici, in
1789. In general se remarca un proces general de afirmare a ideii de natiune romana si in
provinciile din afara Ardealului incluse in Ungaria. Treptat,incepind cu ultimul deceniu al
secolului al XVIII-lea, afirmarea constiinteinationale in partile vestice ale spatiului romanesc
alimenteaza un program politic cuprinzator, incluzind scoala, biserica, aspectele generalculturale si, in primulrind, cultivarea limbii.
Democratia modernaDemocratia liberara clasica Sistemele democratice care sunt intilnite
in zilele noastre isiau radacinile catre sfirsitul secolului XVIII inceputul secolului XIX
sub influentadirecta si multilaterala a liberlismului. Meritele liberalismului in dezvoltarea gindirii
atit politice cit si democratice este destul de mare. Aceste idei politice au aparut sub
lozincelelibertatii individului si separarea ei de tirania statala. Liberalismul pentru prima oara
inistoria gindirii social-politice a separate individual de societate si stat separindule in doua

Revista DACIA LITERAR

Mihail Koglniceanu, mentorul generaiei paoptiste, public n 1840, n primul numr al
revistei ieene Dacia literar, articolul-program Introducie, considerat manifest literar (text cu
valoare de document pentru nceputul unei micri literare/curent literar) al romantismului
romnesc.
La nceputul articolului, axat pe evidenierea necesitii unei literaturi originale i
naionale, Koglniceanu prezint activitatea gazetelor romneti, foi periodice, aprute
anterior (Albina romneasc, 1 iunie 1829, Iai, din iniiativa lui Gh. Asachi; Curierul romnesc,
1829, Bucureti, I.H. Rdulescu; Aluta romneasc, Gazeta de Transilvania cu suplimentul
Foaie pentru minte; Muzeul naional, etc.). Fa de aceste gazete, Dacia literar urmrete s
aduc un suflu nou, sugerat i de titlul revistei. Se respinge coloratura local i amestecul
politicului, revista adresndu-se scriitorilor romni de pretutindeni pentru a publica scrisori
originale: afar de politic, care li ia mai mult de jumtate din coloanele lor, tustrele au mai
mult sau mai puin o color local. Albina este prea moldoveneasc, Curierul, cu dreptate
poate, nu prea ne bag n seam, Foaia inimii, din pricina unor greuti deosbite, nu este cu
putin de a avea mprtire de naintrile intelectuale ce se fac n ambele principate. Scopul
acestei reviste este de a aduce un repertoriu general al literaturii romne.
Koglniceanu fixeaz 4 coordonate ale articolului-program, i anume:
- ntemeierea spiritului critic n literatura romn pe principiul estetic: Critica noastr va fi
neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrjmai ai arbitrariului, nu vom fi
arbitrari n judecile noastre literare.
- afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romne: n sfrit, lul nostru
este realizarea dorinii ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi.
- combaterea imitaiilor i a traducerilor mediocre, dorindu-se o literatur original: Dorul
imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. ()

Traduciile nu fac o literatur. Koglniceanu considera originalitatea ca fiind nsuirea cea

mai preioas a unei literaturi motiv pentru care combate traducerile care nu fac o literatur
i imitaia care omoar n noi duhul naional.
- promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraie n conformitate cu
specificul naional i cu estetica romantic: Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele
noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice pentru ca
s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne
mprumutm de la alte naii. Tematica literaturii paoptiste va fi: natura, istoria, obiceiurile i
tradiiile poporului romn.
n ncheierea articolului-program, autorul anun structura revistei, care va avea 4 pri.
Ideile enunate n articolul-program i promovate de revist se reflect n literatura romn din
secolul al XIX-lea.
Prin prezentarea temelor literare n ultimul punct al articolului, dar i prin diversele
trimiteri spre trsturi: aspiraia spre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor
naionale i a folclorului, mbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaisme sau
regionalisme; devin un manifest literar al romantismului romnesc.

O foaie dar, care, prsind politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura

naional, foaie care, fcnd abnegaie de loc, ar fi numai o foaie romneasc, i
prin urmare s-ar ndeletnici numai cu produciile romneti, fie din orice parte a
Daciei, numai s fie bune, aceast foaie, zic, ar mplini o mare lips n literatura
noastr. O asemenea foaie ne vom sili s fie Dacia literar (...). Aadar foaia
noastr va fi un repertoriu general al literaturei romneti.
( Mihail Koglniceanu, Dacia literar)
Data i locul apariiei revistei
.....................................................................................................................................................................
Scriitorul care a publicat-o, mentorul generaiei paoptiste
..................................................................
Semnificaia titlului revistei
.....................................................................................................................................
......................................................
.....................................................................................................................................
......................................................
Identificai atributele publicaiei, aa cum reies din cuvintele lui Koglniceanu enunate
mai sus:
.....................................................................................................................................
......................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................
.....................................................................................................................................
....................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................
Articolul-program, considerat manifestul literar1 al romantismului romnesc este:
....................................................................
Identificai cele patru puncte ale articolului-program analiznd citatele de mai jos:
Critica noastr va fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana
......................................................................................................................................................................
lul nostru este realizarea dorinii ca romnii s aib o limb i o literatur
comun pentru toi
.......................................................................................................................................................................
Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi
duhul naional... Traduciile ns nu fac o literatur.
.......................................................................................................................................................................
Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de
mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice pentru ca s putem
gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne
mprumutm de la alte naii
.....................................................................................................................................
..............................................................
.....................................................................................................................................
..............................................................

..........................................................................................................................
........................................................................
1

Manifest literar text cu valoare de document pentru nceputul unei micri literare/ a unui curent literar, prin
care se afirm o nou concepie literar, de obicei, n mod polemic fa de micarea anterioar.

..........................................................................................................................
..................
..........................................................................................................................
.................
..........................................................................................................................
...............