Sunteți pe pagina 1din 17

Pag1

Plicul nr 1
I.

Calitatea de comerciant (dobindirea calitatii de comerciant ,dovada calitatii de


comerciant,incetarea calitatii de comerciant)

Rezolvare subiect:
Dispozitia art.7 din C .com. roman prevede ca ,, Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert
avind comertul ca profesiunea obisnuita precum si societatii comerciale. Din textul de lege
mentionat rezulta ca subiecte ale raportului juridic de drept commercial sunt comerciantiipersoane fizice precum si soc.comerciale in calitate de personae juridice sau morale.
Pentru a avea calitatea de comerciant persoana fizica trebuie indeplinite doua conditii:
-savirsirea de fapte de comert si exercitarea comertului ca profesiune obisnuita,iar pentru
societatea comerciala aceasta rezulta din insasi actele de constituire.
Dobindirea caliatatii de comerciant persoana fizica sunt urmatoarele:
-Savarsirea unor fapte obiective de comert constituie una din conditiile principale pentru
dobindirea calitatii de comerciant.
Faptele de comert obiective sunt reglementate de disp.3 din Codul commercial.
-Savarsirea efectiva a unui fapt de comert se realizeaza dobandirea calitatii de comerciant ,iar
toate actele si faptele juridice ale comerciantului sunt ,,prezumate a fi comerciale.
Calitatea de comerciant se dobindeste prin savarsirea de fapte de comert ,obiective numai in
masura in care aceste fapte au acest character pentru personae care le savirseste.
Desi importanta,savarsirea de fapte de comert obiective nu o constituie o conditie suficienta
pentru dobindirea calitatii de comerciant,mai este necesar indeplinirea unei alte conditii
cumulative, in sensul ca savirsirea de fapte de comert,, sa aiba character de profesiune.
Dovada calitatii de comerciant se poate face cu orice mijloace de proba admise de legea
comerciala.
In cazul persoanelor fizice,intrucit calitatea de comerciant se dobindeste prin savarsirea
faptelor de comert obiective,cu character professional, aceasta calitate se poate proba numai
prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savirsit efectiv una sau
mai multe fapte de comert prevazute de art .3 C. com. Ca profesiune obisnuita si in nume
propriu.

Pag.2
Incetarea calitatii de comerciant este strins legata de modul in care aceasta calitate a fost dobindita Ca
atare:
In cazul persoanei fizice,intrucit calitatea de comerciant se dobindeste prin savarsirea unor fapte de
comert ca profesiune obiective, cu character professional,incetarea calitatii de comerciant,in mod firesc
,are loc in momentul in care nu se mai savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita.
Dizolvarea societatii nu atrage ,automat,piertderea personalitatii juridice ,societatea nu mai poate face
operatiuni noi,dar poate face operatiunile necesare lichidarii (personalitate juridical reziduala).Practic
,personalitatea juridical a societatii inceteaza o data cu ultima operatiune de lichidare.
II.Constituirea societatii in comandita pe actiuni(actele constitutive ,contractual de societate
,asociatii,firma,actiunile,administratorii societatii.Statutul societatii.
Formalitatile necesare constituirii.
Societatea in comandita pe actiuni este o societate de capitaluri cu raspundere mixta formata din
asociati comandati ,care administreaza societatea,contribuind la activitatea acesteia cu munca lor si din
asociati comandatari care participa in principal cu capital ,primind actiuni in schimbul varsamintelor ce le
fac patrimonial societatii., Acest tip de societate se aseamana atat cu societatea in comandita simpla
ambele avind doua categorii de asociati (camanditati si comanditari)cat si cu societatea pe actiuni
intrucit capitalul este impartit in fractiuni nu,mite actiuni ,ca in cazul acestei societati.
Aparitia acestui tip de societate a fost determinate de acelasi considerente aratate in cazul societatii pe
actiuni adica de necesitatea concentrarii capitalurilor ,precum si nevoia adaptarii comanditei simple la
necesitatile valorificarii unor mari capitaluri in conditiile economiei de piata.
La inceput, societatea in comandita pe actiuni a fost receptata cu succes in practica comerciala insa, pe
parcurs, importanta ei a scazut datorita raspunderii diferite a asociatilor generatoare de dificultati in
functionarea ei si in mod deosebit in rezolvarea litigiilor cu creditorii.
De aceea se considera, ca atata vreme cat comanditatii nu au o participare patrimoniala la
constituirea societatii, raspunderea lor solidara si nemarginita este o iluzie.
Ca trasaturi pentru acest tip de societate se disting:

este constituita din doua categorii de asociati: comanditatii care participa cu munca si
priceperea lor si comanditarii care contribuie cu capitalul;

societatea se constituie in considerarea contributiei asociatilor comanditari la formarea capitalului


social,

capitalul social se divide in actiuni care sunt titluri negociabile si transmisibile,

firma se compune dintr-o denumire proprie la care se adauga mentiunea. scrisa in intregime
"societate in comandita pe actiuni"

raspunderea asociatilor pentru obligatiile angajate este mixta:


-

comanditatii raspund nelimitat si solidar,

comanditarii raspund pana la concurenta aportului social

Constituirea societatii
Constituirea societatii in comandita pe actiuni este supusa acelorasi reguli si proceduri valabile
pentru societate pe actiuni, respectiv conditiilor de fond, de forma si de publicitate cu
evidentierea unor particularitati specifice determinate de regimul juridic special al acestui tip de
societate.
Astfel pentru constituirea valabila a societatii in comandita pe actiuni legea mentine conditia
numarului de minimum 5 asociati, indicata in cazul societatii pe actiuni, si instituie o cerinta
suplimentara privind existenta atat la constituire cat si pe durata functionarii a celor doua categorii de
asociati comanditati si comanditari, conditie specifica societatii in comandita simpla.
Sub aspectul capitalului social legea conditioneaza constituirea acestuia de aceeasi valoare minima
de 25.000.000 lei, ca in cazul societatii pe actiuni.
Modalitatile de constituire ale societatii pe actiuni (metoda simultana sau a subscriptiei publice) pot fi
valorificate deopotriva in aceleasi conditii si sub aceeasi procedura si pentru constituirea societatii in
comandita pe actiun
Functionarea si administrarea societatii in comandita pe actiuni
Legea nr.31/1990 in art 135 stabileste ca regulile privind functionarea si administrarea societatii
in comandita pe actiuni sunt identice cu cele indicate in cazul societatii pe actiuni cu evidentierea unor
particularitati de administrare impuse de structura mixta a acestui tip de societate..
Spre deosebire de societatea pe actiuni, administrarea in cazul comanditei pe actiuni poate
fi facuta doar de catre asociatii comanditati, in conditiile indicate pentru societatea in comandita simpla
Astfel, numirea administratorilor (membrii asociati sau specialisti neasociati) se realizeaza ca si
in cazul societatii in comandita simpla fie prin actul constitutiv, fie ulterior de catre adunarea generala a
asociatilor. In acelasi mod si in aceleasi conditii sunt stabilite limitele mandatului in baza caruia isi vor
exercita atributiile, durata si modalitatea de exercitare a mandatului, conditiile si procedura revocarii lor
etc.
Sarcinile administratorului sunt si in acest caz savarsirea de acte si operatiuni care sa aiba drept
finalitate realizarea obiectului de activitate propus de societate.
Incetarea activitatii administratorului poate interveni ca efect al revocarii acestuia, al mortii,
insolvabilitatii si falimentului, excluderii sau retragerii din societate.

Excluderea din societate constituie si pentru asociatii societatii in comandita pe actiuni


o sanctiune severa, din aceleasi considerente indicate la societatea in comandita simpla, iar cauzele
pentru care poate fi aplicata sunt diferite pentru cele doua categorii de asociati.
Astfel cauzele de excludere a asociatilor comanditari pot fi:

neaducerea aportului la care s-au obligat,


amestecul in administrare in absenta unei procuri speciale,

Pentru asociatii comanditati sunt operante cauzele de excludere prevazute de lege in cazul
asociatilor de la societatea in nume colectiv:

neaducerea aportului social la care s-a obligat fiecare asociat


declararea incapacitatii sau a falimentului indreptat impotriva unui asociat
folosirea fara drept, in interes personal de catre asociatii a patrimoniului societatii, a creditelor
angajate de societate
amestecul fara drept in administrarea societatii,
efectuarea, pe cont propriu ori al altora, a unor operatiuni in acelasi tip de comert sau activarea la
o alta societate (S.R.L., S.A.), facand astfel concurenta neloiala societatii.
administratorul va fi exclus din societate pentru neindeplinirea sau indeplinirea
necorespunzatoare a mandatului sau cat si pentru cauzarea unor pagube materiale sau
fraudarea societatii pe care o administreaza.

Transformarea societatii in comandita pe actiuni intr-un alt tip de societate presupune


respectarea acelorasi reguli procedurale privind consimtamantul unanim al asociatilor si indeplinirea
conditiilor de fond si de forma ceruta de lege pentru tipul de societate in care se doreste si poate avea
loc transformarea.

III.Efectele deschiderii procedurii insolventei.Isolventa are un caracter


-ridicarea dreptului debitorului de a-si dministra averea;
-suspendarea actiunilor juridice si extrajudiciare pentru realizarea creantelor;
-Suspendarea cursului prescriptiei privind actiunile pentru realizarea creantelor impotriva
debitorului;
- interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale;

Plic nr2.
I.Societatea comercialla in nume Colectiv.(notiune,caractere,problema calitatii de comerciant
a asociatilor SNC.constituirea SNC,functionarea SNC,dizolvarea si lichidarea SNC)
Notiunea de Societati in nume colectiv( SNC) Este definite prin legea 31.90 cuprind anumite
elemente care exprima esenta societatii in nume colectiv. Potrivit art.3 din legea31/90 SNC este
acea forma de societate ale carei obligatii sunt garantate cu patrimonial social si cu
raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.
Pe baza definitiei generale a SNC si a elementelor mentionate la art.3 din legea 31/90se poate
definii ca o societate constituita pe baza deplinei increderi a 2 sau mai multor personae care
pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate de productie,comert sau prestari
de servicii in scopul impartirii profitului si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru
obligatiile societatii,
Caracterele generale ale SNC in nume colectiv.
a) Societatea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor in SNC;
b) Capitalul Social este divizat in parti de interes ,acestea nu sunt reprezentate prin
titluri ,partile de interes sunt in principiu netransmisibile;
c) Obligatiile SNC, sunt garantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata
si solidara a asociatilor .
Constituirea SNC .SNC se constituie potrivit regulilor stabilite de legea 31/90 si legea
359/2004. La baza constituirii se ala contractual de societate.Trebuie indeplinite
formalitatile cerute de lege privind inregistrarea si autorizarea Societatii.
Functionarea SNC .Deliberarile si deciziile asociatilor administrarea si controlul
gestiunii societatii.
Dizolvarea si lichidarea SNC..SNC se dizolva si se lichideaza potrivitregulilor generale
privind dizolvarea si lichidarea Societatilor Comerciale si a regulilor special prevazute
pentru aceasta forma de Societate.Cauzele generale de dizolvare a snc sunt
prevazute de art.227 si art 237 din legea 31/90.
Pe linga aceste cause ,potrivit art 229 SNC se dizolva daca datorita falimentului
incapacitatii excluderii,retragerii sau decesului unuia dintre asociati ,nr asociatilor sa redus la 1. Totusi societatea nu se dizolva daca in actul constitutive (contractual de
societate) exista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii defunctului.

Lichidarea.Operatiunile de lichidare a societatii in nume colectiv sunt reglementate


de legea 31 /90 precum si de contractual de societate In masura in care nu sunt
incompatibile.
II.Natura juridical a fondului de comert.(Precizari prealabile ,teoria personificarii,teoria
universalitatii de drept,afectiune ,teoria propietatii incorporate).
Doctrina Dreptului Comercial a dat diferite definitii a fondului de comert. Fondul de comert
poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si immobile corporale si incorporale pe care
comerciantul le afecteaza desfasurarii activitatii comerciale in scopul atragerii clientului si
implicit obtinerea de profit ,din aceasta definitie rezulta caracterele fondului de comert.Astfel
caracterele fondului de comert sunt:
-este un ansamblu de bunuri;
-este afectat;
-se constituie in atragerea clientele si implicit a obtinerii de profit.
Teoria personificarii fondului de comert,potrivit acestei teorii fondul de comert este un subiect
de drept autonom intrucit fondul de comert (al unei persone fizice sau juridice are denumire de
firma ,sediu si patrimoniu,deci drepturi si obligatii ,propuneri.patronul nu este decit principalul
reprezentant al fondului de comert .Aceasta teorie a fost criticata,patrimonial este legat in mod
indisolubil de titularul sau care poate fi o persoana fizica sau juridical ,nu exista patrimoniu fara
sa existe titularul sau.
Teoria universalitatii de drept in aceasta teoriei se considera ca fondul de comert constituie o
universalitate juridical (Universitas Iuris) ceea ce echivaleaza cu existent unui patrimoniu
autonom cu drepturi si obligatii civice distinct ,aceasta teorie a fost raspindita pe motiv ca
efectele sale juridice sunt acelasi cu cele ale teoriei personificarii fondului de comert.
Teoria universalitatii de fapt ,potrivit acestei teorii fondul de comert este o universalitate de
fapt (Universitas Fact.) create prin vointa titularului sau. In concluzie fondul de comert
reprezinta un complex de bunuri eterogene care prin vointa titularului formeaza un obiect
distinct de elementele ce al compun.
Teoria patrimoniului de afectiune.Conform unei teorii moderate fondul de comert a fost
calificat ca un patrimoniu de afectiune ,adica afectat realizarii unui obiect.
Teoria propiretatii incorporate .Majoritatea autorilor considera ca fondul de comert constituie
un drept de propietate incorporala ca si drepturile de creatie intelectuala.

III.Efectele deschiderii procedurii insolventei. Isolventa are un character


-ridicarea dreptului debitorului de a-si dministra averea;
-suspendarea actiunilor juridice si extrajudiciare pentru realizarea creantelor;
-Suspendarea cursului prescriptiei privind actiunile pentru realizarea creantelor impotriva
debitorului;
- interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale;

Plicul nr3.
I.Izvoarele interpretative in dreptul comercial (precizari prealabile,uzuri
comerciale,doctrina,practica judiciara).
Izvoarele interpretative sunt surse juridice care reglementeaza raporturile
sociale intr-un anumit domeniu de activitate .Potrivit art.1 cod civil sunt
izvoare ale dreptului civil Legea uzantelor si principiile generale ale dreptului.
Pentru prima oara in dreptul romanesc sunt recunosute si izvoarele
interpretative ale dreptului acestea sunt Doctrina si Practica judiciara.
Doctrina .In general se admite ca doctrina nu este un izvor de drept ,concluzia
este deopotriva valabila si pentru dreptul comercial,Doctrina ajuta la
interpretarea si aplicarea actelor normative in activitatea comerciala.
Doctrina dreptului comercial se compune din :
-

Tratate
-manuale
Monografii;
Articole de revista ,comentarii ale unor legi important etc.

Practica judiciara potrivit principiului separatiilor criteriilor in stat ,instantele


judecatoresti au atributii de aplicarea legilor si nu de creeare a lor.
Se admite ca solutiile date de catre instante judecatoresti fara a avea rolul
precedentului judiciar ca in sistemul COMMON LAW (saxo-anglon) contribuie
la interpretarea si buna aplicare a legii.Un lucru care se intimpla la noi
.Deciziile Curtii Constitutionale ,,COMMON LAW. Tendintele in Drept
Comercial in timpurile modern are loc o extindere al acestuia,diferite notiuni
ca urmare a largirii Dreptului Comercial.
La nivel international exista alte tendinte

II.Constituirea continuata sau prin subscriptie publicaS.A.(prospectul de


emisiune,subscriptia actiunilor,validarea subscriptiei,frepturile si obligatiile
si raspunderea fondatorilor)
Notiune.
Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au o resursele financiare necesare
pentru a subscrie intregul capital social al societatii si sa verse minimul cerut de lege, ei pot apela la
subscriptia publica, adica pot face o oferta de subscriere adresata oricarei persoane care dispune de bani
si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.
In acest caz , constituirea societatii presupune o faza premergatoare, necesara formarii capitalului
social pe calea subscriptiei publice.
Intrucat constituirea societatii se realizeaza in timp, in mai multe faze, ea este denumita constituire
continuata sau succesiva.
Constituirea societatii prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni: intocmirea si lansarea
prospectului de emisiune a actiunilor; subscrierea actiunilor, validarea subscriptiilor si aprobarea actelor
constitutive ale societatii de catre adunarea constitutive a subscriitorilor.
1

Operatiunile mentionate sunt realizate de fondatarii societatii. Avand un rol determinant la


constituirea societatii, fondatorii sunt cei care semneaza actele constitutive. Ei au drepturile, obligatiile si
raspunderile prevazute de lege.
Regulile aplicabile subscriptiei sunt cele prevazute de Legea nr.31/1990.
Prospectul de emisiune a actiunilor
In conceptia legii, prospectul de emisiune este inscrisul care cuprinde o oferta adresata publicului de
a subscrie actiunile societatii care se constituie. Sub aspect juridic, prospectul apare ca o oferta de
contract(act unilateral) facuta unor persoane nedeterminate.
a. Intocmirea prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune este intocmit de fondatorii societatii
care se constituie (art.18 din Legea nr.31/1990 ).
Avand rolul unei oferte , prospectul de emisiune trebuie sa cuprinda anumite elemente privind
viitoarea societate, care trebuie cunoscute de catre cei interesati in subscrierea actiunilor societatii.
Aceste elemente sunt cele prevazute de art.8 din Legea nr.31/1990, care sunt elementele actului
constitutiv. Sunt exceptate mentiunile referitoare la administratori si directori, respective membrii
directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cele privind pe cenzori sau, dupa caz, auditorul
financiar. Acestia vor fi numiti de adunarea constitutive.
. Subscrierea actiunilor
Cunoscand prospectul de emisiune, persoanele interesate vor subscrie actiunile viitoarei societati
comerciale.
a. Notiunea subscrierii. Subscrierea este manifestarea de vointa a unei persoane prin care se oblige
sa devina actionar al societatii, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, in schimbul caruia
va primi actiuni de o valoare nominala egala.
Prin actul subscrierii, subscriitorul adera la conditiile prospectului si isi manifesta intentia de a
dobandi una sau mai multe actiuni ale societatii.

Cat priveste natura juridical a subscrierii, doctrina considera actul subscriptiei ca fiind un contract
incheiat intre subscriptor si fondatori.
In conceptia Codului commercial, subscrierea actiunilor este asimilata cumpararii actiunilor societatii
comerciale, si , deci, este considerate fapta de comert (art.3 pct 4). Intrucat subscrierea este un act legal
de constituirea a societatii comerciale, ea este o fapta de comert obiectiva conexa (accesorie).
b. Modul de subscriere. Pentru a proteja pe subscriitori, legea reglementeaza modul in care se
realizeaza subscrierea actiunilor.
Subscrierea pe actiuni se face pe unul sau mai multe exemplare ale
prospectului de emisiune care trebuie sa poarte viza judecatorului delegate (art.19 din Legea 31/1990).
c. Conditiile subscrierii. Pentru a avea ca efect formarea capitalului social si, implicit, constituirea
societatii, subscrierea actiunilor trebuie sa indeplineasca cerintele legii.
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social prevazut in prospectul de emisiune
a fost subscris.
Legea cere ca fiecare subscriitor (acceptant) sa fi varsat in numerar jumatate din valoarea
actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatii CEC. S.A. ori la o societate bancara sau la
una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la
inmatricularea acestora.
Potrivit legii in cazul unui aport in natura, actiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite
integral cu valoarea bunului care constituie obiectul aportului. In consecinta nu sunt admise varsaminte
ulterioare ale aportului.
Mentionam ca aporturile in creante nu sunt admise in cazul subscriptiei publice [art.15 alin (3) din
Legea nr.31/1990].
In cazul in care exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la
constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de
fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii
vor solicita judecatorului delegat numirea unuia sau mai multor experti, in conditiile art.38 si 39 din lege
care se aplica in mod corespunzator (art.26 din Legea nr.31/1990).
Raportul expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa intruneasca
adunarea constitutiva.
Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia
prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, acceptantul se poate retrage. Actiunile devenite
disponibile pot fi preluate de fondatori, in termen de 30 zile ,ulterior de alte persoane pe cale de
subscribtie publica.
Validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea
constitutiva
Odata terminate subscrierea actiunilor, rezultatele ei trebuie verificate si validate de catre adunarea
constitutiva a subscriitorilor. Aceasta adunare va discuta si aproba si actele constitutive ale viitoarei
societati.
a. Convocarea adunarii constitutive. Convocarea se face printr-o instiintare publicata in Monitorul
Oficial si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare.
Instiintarea trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: locul si data adunarii si aratarea amanuntita a
problemelor care vor face obiectul discutiilor.
De mentionat ca data adunarii nu poate trece peste doua luni de la data inchiderii subscrierii (art.20
din Legea nr.31/1990).
In scopul bunei organizari a adunarii, fondatorii sunt obligati sa intocmeasca lista
celor care , in temeiul subscriptiei, au varsat aportul in conditiile legii si, in calitate de
acceptanti, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva

Societatea pe actiuni poate fi definita ca aceea societatea constituita prin asocierea mai multor
persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin
titluri (actiuni), pentru desfasurarea unei activitatii comerciale in scopul impartirii beneficilor si care
raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor
Societatea pe actiuni (S.A) este una din formele de societatea comerciala cu o larga
reglementare si implementare pe plan international. Aceasta este o societate de capitaluri, asociatii
raspund pentru pierderile societatii doar in limita actiunilor detinute.
Societatea pe actiuni este cea mai complexa si totodata cea mai evoluata dintre societatiile
comerciale. In aceasta forma de societatea conteaza mai mult aporturile asociatilor decat calitatile
acestora. Datorita importantei aporturilor la formarea capitalului social si a estomparii calitatiilor
asociatilor, societatea pe actiuni mai este cunoscuta si sub denumirea de societate anonima.
Aceasta societate este organizata si functioneaza pe principiul separatiei puterilor : organe de
deliberare si decizie, organe de administrare si reprezentare, organde de supraveghere si control.
Legea care reglementeaza aceasta forma de societate este Legea nr. 3/990.

III.Caracterele procedurii insolventei.


Isolventa are un character judiciar,personal,colectiv sau concursual ,remediu sau de executare
silita.Procedura insolventei are character judiciar.Debitorul aflat in insolventa urmeaza o
procedura judiciara potrivit legii ,toate actele si operatiunile pe care le impune urmarea
procedurii sunt reglementate strict de lege si se realizeaza sub control judiciarde anumite
instante cu aplicarea procedurii (Instantele judecatoresti,judecatorul sindic),administratorul
judiciar si lichidatorul.Prin caracterul judiciar procedura insolventei constituie un mijloc de
protective atat pentru credotori cit si pentru debitori.Procedura insolventei are character
personal .In functie de categoria de personae din care face parte debitorul aflat in insolventa I
se aplica fie procedura simplificata ,fie procedura generala.Procedura insolventei are character
colectiv(concursual),acesta urmareste satisfacerea creantelor creditorului ,debitorului aflat in
insolventa,toti creditorii recunoscuti participa inpreuna la urmarirea si recuperarea creantelor
in modalitatile prevazute de lege.
Procedura insolventei are character de remediu sau de executare silita Prin scopul sau
acoperirea pasivului debitorului se urmareste fie remedierea activitatii debitorului prin
procedura reorganizarii,fie executarea silita a averii debitorului prin procedura falimentului.

PLICUL NR4
I.Contractul de agentie (notiune ,cuprinsul contractului si forma contractului de
agentie,incetarea contractului de agentie)
Notiune:
. Contractul de agentie poate fi definit pe baza dispozitiilor art. 2072 C. civ.
Cotractul de agentie este contractul prin care o parte , numita comitent , imputericeste in mod statornic
pe cealalta parte , numita agent , fie sa negocieze , fie atat sa negocieze , cat su sa incheie contracte in
numele si pe seama comitentului , in schimbul unei remuneratii , in una sau mai multe regiuni determinate

.
Cuprinsul:
Contractul de agentie se incheie intre comitent si agent .
Calitatea de comitent o poate avea orice persoana fizica sau juridica , interesata sa apeleze la
serviciile unui intermediar profesionist care desfasoara activitati de intermediere in vanzarea
marfurilor ori prestarea serviciilor .
Calitatea de agent o poate avea un comerciant care realizeaza activitati comerciale de intermediere
.
Nu are calitate de agent , in sensul reglementarii privind contractul de agentie :
a) Persoana care are calitatea de organ legal sau statuar al unei persoane juridice, avand drept de
reprezentare a acesteia ;
b) Persoana care este asociat ori actionar si este imputernicita in mod legal sa ii reprezinte pe
ceilalti asociati sau actionari ;

c) Persoana care are calitatea de administrator judiciar , lichidator, tutore, curator, custode sau
administrator-sechestru in raport cu comitentul .
Forma scrisa a contractului:
Potrivit legii, contractul de agentie se incheie in forma scrisa , autentica sau sub semnatura privata .
Daca prin lege nu se prevede altfel, forma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului .
Deci, forma scrisa a contractului de agentieeste ceruta de legea ad probationem.
Pentru protejarea partilor , legea prevede ca oricare dintre parti are dreptul sa obtina, la cerere, de la
cealalta parte, un inscris semnat , care sa cuprinda continutul contractului deagentie , inclusiv modificarile
acestuia. Partile nu pot renunta la acest drept .

Incetarea contractului:
Contactul de agentie inceteaza in conditii diferite , in functie de durata determinata sau durata
nedeterminata a contractului.

Principiile care guverneaza cazurile de incetare a contractului de agentie sunt cele generale, cu luarea
in considerare a particularitatilor contractului de agentie

.Expirarea termenului privind durata contractului.

In cazul in care contractul de agentie s-a incheiat pe o durata determinata, el va inceta la data expirarii
termenului stabilit in contract.
Daca dupa expirarea termenului partile continua sa execute contractul , acesta se considera prelungit
pe durata nedeterminata (art. 2088 C. civ.).
Prelungirea duratei contractului opereaza ex lege, fara a fi a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati.

Denuntarea unilaterala a contractului.

Contractul de agentie pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral, de oricare dintre parti, cu un
preaviz obligatoriu (art. 2089 C. civ.).
In aceleasi conditii poate fi denuntat si contractul de agentie pe durata determinata, in care s-a prevazut
in mod expres posibilitatea denuntarii unilaterale anticipate, precum si contractului pe durata determinata
care este prelungit pe durata nedeterminata.
Cat priveste durata de preaviz, legea face o distinctie.
In primul an de contract, termenul de preaviz trebuie sa aiba o durata de cel putin o luna. Daca durata
contractului este mai mare de un an , termenul de preaviz se mareste cu cate I luna pentru fiecare an
suplimentar inceput, fara ca durata termenului de preaviz sa depaseasca 6 luni .
In cazul in care partile convin termene de preaviz mai lungi decat cele mentionate, nu se pot stabili in
sarcina agentului termene de preaviz mai lungi decat cele stabilite in sarcina comitentului.
Pentru cazul contractului pe durata determinata care este prelungit pe durata nedeterminata, la calculul
termenului de preaviz se va tine seama de intreaga perioada a contractului, cuprinzand atat durata
determinata, cat si perioada in care contractul se considera incheiat pe durata nedeterminata .

Denuntarea unilaterala a contractului in cazuri speciale.

In toate cazurile, contractul de agentie poate fi denuntat, fara preaviz, de oricare dintre parti, atunci
cand circumstantele exceptionale, altele decat forta majora ori cazul frotuit fac imposibila continuarea
colabrarii dintre comitent si agent.
Contractul inceteaza la data primirii notificarii scrise prin care contractul a fost denuntat.
Partea care a denuntat unilateral contractul este obligata sa repare prejudiciile suferite de cealalta parte
contractata.

II.Administrarea
societatii
cu
raspundere
administratorilor,modul de lucru,atributii,raspundere)

limitata(desemnarea

Societatea cu raspundere limitata


E societatea in care partile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si care nu pot fi cedate
altor persoane decat daca acestea din urma sunt agreate de majoritatea celorlalti asociati. Din
acest punct de vedere SRL e o asociatie de persoane. SRL e si o asociatie de capital deoarece
asociatii raspund numai in limita aportului lor la existenta societatii, astfel fiecare asociat v-a fi
obligat pentru datoriile societatii numai in limita capitalului subscris.
Constituirea societati cu raspundere limitata - SRL
SRL se constituie prin contract si statut in cazul in care e constituita din 2 sau mai multi asociati
sau numai prin statut in cazul asociatului unic.
Contractul si statutul se incheie in forma autentica, numarul asociatilor maxim fiind de 50.
Societatea ia hotarari cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a partilor sociale cu exceptia
hotararii de modificare a contractului si statutului care se pot efectua numai cu acordul tuturor
asociatilor.
Drepturile asociatilor asupra partilor sociale
Capitalul social al societatii se divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 5ooo lei.
Repartizarea partilor sociale intre asociati se face prin contractul de societate.
Caracteristic SRL este:
1. intregul capital e divizat in parti egale;
2. toate partile sociale sunt distribuite asociatilor;
3. toate partile sociale sunt acoperite de varsaminte, in bunuri sau numerar.
Cesiunea partilor sociale
1. intre asociati pot fi transmise liber si neconditionat
2. transmiterea catre persoane din afara grupului asociatilor e permisa numai daca e hotarata de
asociati reprezentand 3/4 din capitalul social.

Administrarea societatii

Societatea e administrata de unul sau mai multi administratori numiti prin contractul de societate
sau prin hotararea adunarii generale.
Spre deosebire de SNC administratorii societatii pot fi si neasociati.
Modul de conlucrare al asociatilor va fi stabilit prin contractul de societate sau prin hotararea
adunarii generale.
Daca este instituita regula unanimitatii, divergentele ivite intre administratori vor fi solutionate de
asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social

Atributiile administratorilor
1. tinerea registrului asociatilor, care cuprinde identitatea acestora precum si participarea
acestora la capitalul social.
2. intocmirea, supunerea sub aprobare adunarii generale si depunerea bilantului spre
inregistrare la registrul comertului.

3. constituirea si conservarea fondurilor de rezerva. Din beneficiul anual se va prelua 5% in


fiecare an pina cind cuantumul fondului de rezerva va atinge cel putin a 5-a parte din capitalul
social.
4. inscrierea la registrul comertului a reducerii capitalului social.
5. convocarea adunarii generale ordinare cel putin odata pe an si ori de cite ori e necesar, a
adunarii extraordinare prin instiintarea asociatilor cu cel putin 10 zile inainte de tinerea acesteia
prin aratarea ordinii de zi.
6. loialitatea fata de societate - administratorii nu pot avea o astfel de calitate in societati
concurente sau avand acelasi obiect nici sa faca acelasi comert ori altul concurent in nume
propriu sau pe seama altei persoane, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune.
Raspunderea administratorilor fata de societate
Raspund pentru :
1. realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
2. existenta reala a dividendelor platite;
3. existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
4. exacta indeplinire a hotararii adunarii generale;
5. stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, statutul si contractul le impun;
Actiunea pentru stabilirea raspunderii administratorilor apartine societatii si se exercita de catre
persoane care o reprezinta in baza imputernicirii adunarii generale; poate apartine si creditorilor
societatii, dar numai in caz de faliment al societatii.
III.Administratorul special.
Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridical ,practician in insolventa
,autorizat in conditiile legii ,desemnat sa-si exercite atributiile in perioada de obsevatie
sip e durata procedurii de organizare.
Rapoartele administratorului judiciar privind situatia economica a debitorului si
stabilirea procedurii aplicabile.
Perioada de observatie. Prin hotararea judecatorului sindic, procedura insolventei este
deschisa.
Pentru a putea stabili calea si modalitatea de desfasurare a procedurii insolventei, Legea
nr.85/2006 reglementeaza o perioada de observatie, avand un scop si obiective diferite.
a) Cazul procedurii generale.
In cazul acestei proceduri, in perioada de observatie, se verifica indeplinirea conditiilor
de admisibilitate prevazute de art.1 alin. (1) din lege, precut si existent conditiilor de AppleCare
a procedurii reorganization judiciary si, in lipsa acestora, de intrare in faliment. Totodata, se
stabilesc cauzele ajungerii debitorului in insolventa si se identifica persoanele vinovate (art.3
pct. 24 din lege).
Legea prevede ca perioada de observatie este cuprinsa intre data deschiderii procedurii
si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment (art.3 pct. 15 din lege).

In perioada de observatie, debitorul poate sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate


efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de executare a
2
activitatii curente prevazute de art.49 din lege (bussines as usual).
Activitatile curente in aceasta perioada de observatie sunt :
- actele si operatiunile propuse a fi efectuate de debitor in cursul normal al comertului sau;
-continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate,
-efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora,

-asigurarea finantarii capitalului de lucru in limitele curente(aert.3 pct 14 din lege).


b) Cazul procedurii simplificate.
In cazul aceastei proceduri, in perioada de observatie, a carei durata este de maximum
60 zile de la data deschiderii propcedurii, se verifica indeplinirea conditiilor de admisibilitate
prevazute de art.1 alin.(2) lit.c) si d) din lege (art.3pct.25 din lege)
In perioada de observatie, administratorul judiciar are un rol important art.20lit.a) si b) din lege.
Acesta trebuie sa intocmeasca doua rapoarte, pe care le supune judecatorului sindic.
Primul raport are scopul stabilirii caii de urmat, fie intrarea in procedura simplificata, fie
continuarea perioadei de observatie in procedura generala ( art.54 din lege) iar cel de-al doilea
priveste stabilirea modalitatii in care se va realiza procedura generala, adica reorganizarea
judiciara sau procedura falimentului (art.59 din Legea insolventei).
Primul raport al administratorului judiciar.
Potrivit art. 54. din Legea 85/ 2006, administratorul judiciar trebuie sa intocmeasca si sa
supuna judecatorului sindic un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata,
fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala. Acest raport se intocmeste si se
supune jundecatorului sindic, in termenul desemnat de acesta dar nu mai mult de 20 zile.
In raport, administratorul judiciar, precizeaza daca debitorul se incadreaza in categoriile
prevazute de art.1 alin (2) din lege si daca aceasta conditie este indeplinita, va indica
documentele doveditoare si va propune intrarea in faliment a debitorului in procedura
simplificata.
Propunerea este notificata de catre administratorul judiciar, creditorilor care au formulat
3
cererea introductiva si debitorului, prin administratorul special.
In termen de 15 zile de la data primirii raportului, Judecatorul sindic supune aceasta
propunere, dezbaterii partilor intr-o sedinta publica, in cadrul careia, dupa ascultarea partilor
interesate, va pronunta o sentinta prin care va aproba sau va respinge, concluziile raportul
supus dezbaterii.

2
3

C. A. Craiova, dec. nr. 88/ 2010, in RDC nr. 4/ 2011, p. 78.


C. A. B., S. a-VI- a com., dec. nr. 356/ R/ 2007, in C. A. B., Culegere, 11, 2007, p. 263.

In cazul aprobarii raportului adminsitratorului judiciar, judecatorul sindic dispune intrarea in


faliment a debitorului. In caz contrar, va dispune prin incheiere, continuarea perioadei de
observatie.
Al doilea raport al administratorului judiciar.
Cel de-al doilea raport, este cel asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia
insolventei debitorului aflat in perioada de observatie, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi

4
imputabila. Potrivit art. 59 din Legea 85/2006, administratorul judiciar sau, dupa caz,
5
lichidatorul intocmeste si supune raportul, judecatorului sindic, in termenul stabilit de acesta,
care nu poate depasi 40 de zile de la desemnarea sa. O copie a acestui raport se transmite
debitorului si o alta va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz la
registrul in care este inmatriculat debitorul. Administratorul judiciar trebuie sa asigure
posibilitatea consultarii raportului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Raportul trebuie sa precizeze daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a
activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit acest lucru, ceea ce va duce la
propunerea intrarii in faliment a debitorului.
In cazul in care, din raport reiese ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza
unui plan de reorganizare judiciara, administratorul judiciar trebuie sa mentioneze daca
recomanda planul debitorului, daca la cererea acestuia, colaboreaza la intocmirea planului sau
daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu alti creditori. Acest plan de
reorganizare se propune si este supus formalitatilor de aprobare prevazute de art. 94-101 din

6
Legea nr.85/2006.
In varianta celui de-al doilea caz, in care, in raport se arata motivele care nu permit
reorganizarea si se propune intrarea in faliment a debitorului in procedura generala, propunerea
va fi supusa in prima sedinta a adunarii generale a creditorilor.

In cazul platilor la care se refera art. 138 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/ 2006, in raport trebuie sa se
precizeze daca latile s-au efectuat in executarea unui accord al debitorului cu creditorii, in conditiile art. 138 alin.
(1) din Legea nr. 85/ 2006.

5
6

Lichidatorul intocmeste acest raport in cazul procedurii simplificate.


A se vedea infra nr. 1572 si urm.

Ulterior, administratorul judiciar publica in Buletinul procedurilor de insolventa un anunt referitor


la raport sau convoaca adunarea creditorilor daca raportul va fi depus dupa data primei adunari
a creditorilor. In cadrul acestei adunari, administratorul judiciar supune votului propunerea de
intrare in faliment si ii informeaza pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris.
Indiferent de rezultatul votului propunerea nu v-a fi aprobata in cazul in care unul sau mai multi
creditori ,care detin impreuna peste 20% din creantele cuprinse in tabelul preliminar al
creantelor isi anunta intentia de a depune in termen legal un plan de reorganizare a debitorului.