Metode Numerice Curs 2, Curs 3

M.E.F. PENTRU BARE I STRUCTURI DIN BARE

PROBLEME UNIDIMENSIONALE
BARE SOLICITATE AXIAL
n problemele unidimensionale deplasrile, deformaiile, tensiunile i ncrcrile
depind numai de variabila :
;

2.1

ncrcrile pot fi de 3 tipuri (fig. 1):

Fore masice (de volum),
/ . O forta masica este o forta distribuita care
actioneaza in fiecare volum elemental al corpului si se exprima in unitati de forta pe
unitati de volum. Greutatea proprie este un exemplu de forta masica.
Fore de suprafa (de traciune),
/ . In general, acestea sunt forte distribuite
care actioneaza pe suprafata corpului. Pentru problemele unidimensionale insa,
fortele de tractiune se considera ca actioneaza pe unitatea de lungime.
Fore concentrate n puncte,
Elementul de volum diferenial se scrie:
2.2

Modelarea cu element finit

Discretizarea(divizarea) n elemente finite

Se consider bara din Fig.1. Primul pas este modelarea

barei ca un arbore n trepte, constnd dintr-un numr
discret de elemente, fiecare avnd o seciune transversal
constant. De exemplu, vom modela bara utiliznd 4
elemente finite, obtinute prin divizarea barei n 4 regiuni
(subdomenii, tronsoane) ca n Fig. 2. Se evalueaz aria
seciunii transversale medii n cadrul fiecrei regiuni i apoi
este utilizat pentru a defini un element cu seciune
transversal uniform.
Modelul cu elemente finite rezultat (modelul structural
discretizat) cu m = 4 e.f. i n = 5 noduri (puncte nodale)
este prezentat n Fig.2. Numerele e.f. sunt ncercuite pentru
a le distinge de numerele nodurilor.
Fig.1
1

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

Fig.2. Modelarea cu elemente

finite a barei

Alaturi de seciunea transversal, forele masice i de suprafa sunt de asemenea

tratate ca fiind constante pe element. Totui, acestea pot diferi de la element la element.
Aproximaii mai bune sunt obinute prin creterea numrului de elemente. Este convenabil
sa se defineasca puncte nodale n fiecare loc unde este aplicat o for concentrat.

Acordarea de grade de libertate nodurilor (Fig. 3)

ntr-o problem unidimensional fiecare nod are
permis deplasarea doar n direcia
, deci are numai un
grad de libertate (GDL). Astfel, modelul cu elemente finite
din Fig. 2, cu cinci noduri are cinci grade de libertate.
Deplasrile de-a lungul fiecrui GDL sunt notate cu
, , , . Ele alctuiesc vectorul deplasare global
(vectorul deplasrilor nodale ale structurii),
:

- vectorul ncrcare global obinut

prin reducerea echivalent la
noduri a tuturor tipurilor de
ncrcri.

Fig. 3

Conventia de semne folosita in alcatuirea celor doi vectori,

deplasarile sau fortele sunt pozitive daca actioneaza in sensul axei x.

si

, este ca

Fiecare element finit are doar doua noduri, si din acest motiv, informaia cu privire la
conectivitatea elementelor poate fi reprezentat convenabil ca n Fig.4. Suplimentar, se
poate alcatui un tabel de conectivitate a elementelor. n acest tabel, 1 i 2 din prima linie se
asociaza cu numerotarea locala a nodurilor unui e.f. i, corespunztor acestora, in celelalte
2

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

linii se scriu numerele nodurilor de pe corp (structur), denumite numere globale.

Conectivitatea stabilete astfel corespondena local-global.
n acest exemplu simplu, conectiviatea poate fi uor generat deoarece nodul local 1
este acelai cu numrul elementului
i nodul local 2 este
1. Alte moduri de
numerotare a nodurilor sau geometriei mai complicate sugereaz necesitatea unui tabel de
conectivitate. Acest lucru va fi mai evident n probleme bi i tri dimensionale.

Fig.4. Conectivitatea
elementelor

n MEF sunt importante i trebuie bine nelese conceptele de:

Grad de libertate (GDL);
Deplasri nodale;

Fore nodale echivalente;

Conectivitatea elementelor.

ALEGEREA FUNCTIEI DEPLASARILOR. FUNCII DE COORDONATE I DE FORM

Se consider un element finit tipic (standard)

ca n Fig. 5a, cu nodurile 1 i 2 (n
schema de numerotare local). Se noteaz cu , respectiv
coordonatele celor doua
noduri raportate la sistemul de coordonate global (al structurii). Definim un sistem de
coordonate natural sau intrinsec, notat cu , si l atasam elementului cu originea in centrul
acestuia (Fig.5b). Sistemul de coordonate natural se poate exprima in functie de cel global
astfel.
2

2.3

Lungimea unui element este

acoperit cnd variaz de
la -1 la +1.

Fig. 5
Utilizm acest sistem de coordonate n definirea unei functii de aproximare a
si
campului de deplasari din interiorul unui element finit in functie de deplasarile nodale,
. Pentru problemele unidimensionale pe care le vom studia, campul de deplasare
3

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

necunoscut din interiorul unui element va fi aproximat printr-o distributia liniara (Fig.6),
deci, functia aleasa va fi de forma:
2.4
unde parametrii a1 si a2 sunt complet determinati din conditiile (Fig.6):
1
1
Rezolvand sistemul de ecuatii si rearanjand termenii se obtine:
1

2.5

2
2
sau in forma matriceala:
1

1
2

2.6
2
1

se numesc functii de forma. In general, functiile de forma

descriu variatia campului de deplasari pe domeniul
2
2
elementului finit cand deplasarea dupa directia unui singur grad de libertate este egala cu
unitatea in timp ce pentru celalalte este zero. In cazul de fata,
si
sunt functii liniare si
au proprietatea ca
1 in nodul 1 si
0 in nodul 2, iar
0 in nodul 1 si
1 in
nodul 2 (Fig.7). De asmenea, pentru orice coordonata in lungul elementului
1.
Functiile de forma sunt denumite uneori si functii de interpolare deoarece, practic am putea
interpola pentru a gasi valoarea functiei intre doua valori nodale date. Functia de interpolare
pote fi diferita de functia reala pe cuprinsul elementului finit, insa, in noduri cele doua functii
trebuie sa fie egale cu valori nodale specificate. Dei mai sus au fost utilizate funcii de
interpolare (de forma) liniare, i alte alegeri sunt posibile (de exemplu funcii de form
cuadratice).
Fig.6. Interpolarea liniar a
cmpului de deplasare pe un e.f.

Fig.7. a)Funcia de form

; b)Funcia de form
4

; c)Interpolare liniar folosind

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

Se poate observa c transformarea de la

astfel:

la n relaia (2.3) se scrie n funcie de

2.7

Comparnd (2.5) i (2.7) se observa c att deplasarea ct i coordonata sunt

interpolate pe element utiliznd aceleai funcii de form
i
. Acest tip de formulare
este cunoscut n literatura de specialitate ca o formulare izoparametric.

Analiza elementului finit

Pentru problemele
geometric) este:

unidimensionale,

relaia

deformaie-deplasare

(ecuaia

2.8
Utiliznd regula de difereniere obinem:
2.9
Din relaia dintre

i (expresia 2.3), avem:

2.10

De asemenea, din:
1

1
2

2.11

cu care ec. (2.8) devine

2

2.12

2
Ecuaia (2.12) poate fi scris matriceal astfel:

2.13
unde matricea B de dimensiuni (1x2), denumit matrice de deformaie-deplasare a
elementului, este dat de
1

1 1

1 1

2.14

Not: Folosirea de funcii de form liniare conduce la o matrice

consecinta, la o deformaie specifica constant pe element.
Tensiunea, din legea lui Hooke, este:
5

constant i, n

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

2.15
Tensiunea dat de ecuaia de mai sus este, de asemenea, constant pe element. n
scopul interpolrii, totui, tensiunea obinut din (2.15) poate fi considerat ca fiind valoarea
din centrul elementului.
Expresiile
;
;
exprima
deplasarea,
deformaia specifica i respectiv tensiunea n funcie de valorile deplasrilor nodale. Aceste
expresii vor fi nlocuite n expresia energiei poteniale totale a barei pentru a obine matricea
de rigiditate i vectorul fortelor pentru un element finit.

ABORDARE CU AJUTORUL ENERGIEI POTENIALE

O metoda alternativa procedeului direct, bazat pe metoda clasica a deplasarilor, de a

deduce matricea de rigiditate a elementului finit se bazeaza pe principiul minimului energiei
potentiale totale. Aceasta metoda este mai generala, are un nivel de adaptabilitate ridicat
folosindu-se si la determinarea ecuatiilor elementale pentru elementele finite complicate, cu
multe grade de libertate, pentru probleme bidimensionale si tridimensionale. Energia
potentiala totala, , se defineste ca suma dintre energia, interna, de deformatie,
, si
energia potentiala a fortelor exterioare,
. Energia de deformatie exprima capacitatea
eforturilor sectionale (sau a tensiunilor) de a efectua lucru mecanic ca urmare a producerii
deformatiilor (sau deformatiilor specifice) in structura.
indica capacitatea fortelor
exterioare forte masice, forte de suprafata si forte concentrate de a efectua lucru
mecanic ca efect al deformarii structurii. Energia potentiala totala se scrie:

1
2

2.16

n ultimul termen de mai sus, reprezint o for acionnd n punctul i, iar este
deplasarea din punct pe direcia . Sumarea dup i d energia potenial datorat
ncrcrilor din toate punctele. Penultimii doi termeni din ecuatia (2.16) constituie energia
potentiala a fortelor masice , f, respectiv a fortelor de suprafata (tractiune) , p. ntruct
continuumul a fost discretizat n elemente finite, expresia pentru devine:
1
2

2.17

Ultimul termen de mai sus presupune c forele punctuale

Ecuaia (2.17) mai poate fi scris ca:

sunt aplicate in noduri.

2.18
unde

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

1
2

2.19

este energia de deformaie a elementului finit.

MATRICEA DE RIGIDITATE A ELEMENTULUI

nlocuind pe

n relaia de mai sus rezult:

1
2

2.20.a.

1
2

2.20.b.

sau

cu

n modelarea cu elemente finite, aria seciunii transversale a elementului

, este constant. De asemenea,
este o matrice constant.

Transformnd din

n (relaia 2.3):
2

unde
1

2
2.21

2
| este lungimea elementului finit.

1 i

Energia de deformaie a elementului,

1
2

, se scrie:
2.22

unde Ee este modulul este modulul de elasticitate al elementului

nlocuind [B] din (2.14), gsim
1
2

1
1

. Notnd c

2, i

(2.23)

1 1

care conduce la:

1
2

, notat

(2.24)
1
1

1
1

Ecuaia de mai sus este de forma:

(2.25)
7

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

1
2
Unde s-a notat cu
1
1

matricea de rigiditate a elementului

(2.26)

1
1

TERMENII FOR (NCRCARE)

Se consider mai nti, termenul forei masice de element

energia potenial total. nlocuind
avem:

, care apare n

(2.27)

(2.28)

Integralele din funciile de form pot fi evaluate cu uurin fcnd substituia (2.21):
. Atunci
1
2

2
(2.29)

1
2

Fig. 8 Integral din funcia de form

Geometric,

este aria de sub curba N1, cum se

arat n Fig. 8, care este egal cu

. Similar,

1
Termenul forei masice din (2.28) se reduce la:
(2.29)

1
2 1

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

Unde cu {fe} s-a notat vectorul fortei masice elemental

1
1

(2.30)

Vectorul forei masice elemental are o interpretare fizic simpl. Deoarece Aele
reprezinta volumul elementului i f este fora masic pe unitatea de volum, Aelef constituie
fora masic total care acioneaz pe element. Factorul n ec. (2.30) arat c fora masic
total este egal distribuit celor dou noduri ale elementului.
Vom analiza in continuare termenul forei de traciune pe element, termen ce apare
n expresia energiei poteniale totale.
Avem:
(2.31)
Deoarece fora de traciune este constant pe element obtinem:
(2.32)

S-a artat deja c

i ecuaia (2.32) este de form

(2.33)

unde vectorul de traciune pe element,

, este:

1
2 1

(2.34)

Interpretarea fizica a ecuatiei (2.34) este ca prodisul ple reprezinta rezultanta fortelor
uniform distribuite pe element, iar arat c aceasta se distribuie egal celor dou noduri ale
elementului.
Cu [ke], {fe}, {pe}={Qe}, definite la nivelul de element finit
elemental (modelul numeric al elementului finit):

se stabilete relaia fizic

(2.35)

Dac se neglijeaz forele masice i se iau n considerare numai forele distribuite (de
traciune) , atunci vectorul forelor nodale elementale se poate scrie:
(2.36)

unde

- vectorul eforturilor sectionale in nodurile elementului finit i

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

- vectorul reaciunilor date de ncrcrile distribuite pe element

Asamblarea
Asamblarea este operaiunea de refacere a structurii din elemente finite
componente. Fiind cunoscute
,
,
la nivelul elementului finit, expresia general a
energiei poteniale, ecuaia (2.10), poate fi scris sub forma:
1
2

(2.37.a)

sau innd cont de conectivitatea elementelor:

1
2

(2.37.b)

unde
este matricea de rigiditate global,
este vectorul deplasrilor globale i
este vectorul forelor globale (sau nodale), obinut prin reducerea echivalent la noduri a
tuturor tipurilor de ncrcri. Matricea de rigiditate global
se obine prin asamblarea
. Pentru a ilustra acest procedeu se
matricelor de rigiditate ale elementelor finite
consider modelul discretizat n elemente finite din Fig.2.b. Evaluam, de exemplu, energia de
deformaie a elementului finit 2.
1
2

(2.38.a)

sau nlocuind matricea de rigiditate a elementului finit:

1
2

1
1

1
1

(2.38.b)

Pentru elementul 2 avem

,
. Pe baza incidenei componentelor
vectorului
cu componentele vectorului
al deplasrilor nodale din structur, se
realizeaz expandarea relaiei (2.38.b) la dimensiunile vectorului
, obinndu-se:

10

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

1
U 2 = [ D1
2

D2

D3

D4

0
0
0 E A l
2 2 2

D5 ] 0 E2 A2 l2

0
0
0
0

0 0 1
0 0 2
0 0 3

0 0 4
0 0 5

E2 A2 l2
E2 A2 l2
0
0

5
D1
D
2
D3
D
4
D5

(2.39)

Se observ n ecuaia (2.39) c elementele matricei de rigiditate

ocup poziii pe
liniile i coloanele 2, 3 din matricea de rigiditate global
. n consecin, cnd adugm
energia de deformaie a altor elemente finite, matricele de rigiditate
ale acestora ocup
poziii corespunztoare n matricea de rigiditate global
, pe baza conectivitii
elementelor (2.39.a). n zonele unde componentele a dou matrici elementale
se
suprapun, acestea se adun, datorit faptului c nodul respectiv aparine la dou elemente
finite vecine (este extremitatea dreapt -2 pentru elementul finit din stnga i extremitatea 1 pentru elementul finit din din dreapta).

k111
k121
.
.
1
1
2
2
k12
.
k21 k22 + k11
2
2
3
k21
k22 + k11
k123
[K ] = .

3
3
k21
k22
.
+ k114
.
.
.
.
.

.
.

.
.

(2.39.a)

Procedeul de asamblare a matricei de rigiditate global

poate fi descris de relaia:

(2.40)

unde

reprezint matricea de rigiditate expandat.

Expandarea matricelor de rigiditate elementale este o etap intermediar n

formarea matricei de rigiditate
i are ca scop o mai bun nelegere a procesului de
asamblare. Deoarece stocarea zerourilor este ineficient pentru computer, expandarea nu
este efectuat niciodat explicit de ctre acesta, matricea
, obinndu-se direct din
matricele elementale k , folosind tabelul de conectivitate a elementelor.
n mod asemntor, vectorul ncrcrilor globale
forelor pe element
,
i ncrcrile nodale:

, este asamblat din vectorii

(2.41)

Exemplu
Se consider bara din oel cu rezemarea i ncrcarea din Fig.9. Pentru fiecare
si reprezint aria seciunii transversale respectiv lungimea. Fiecare element
element ,
este supus unor fore de traciune pe unitatea de lungime i unei fore masice pe
11

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

unitatea de volum, n nodul 2 se aplic o for concentrat . Se cere s se determine

matricea de rigiditate global
i vectorul forelor globale
.

, =constant

Fig.9

Matricea de rigiditate a unui elementului finit de acest tip este de forma:

1
1

1
1

Tabelul de conectivitate a elementelor este:

Element
1
2
3
4

1
1
2
3
4

2
2
3
4
5

Celor patru elemente finite nu le corespund aceleasi grade de libertate, si in

consecinta, matricele de rigiditate elementale
nu pot fi sumate in aceasta forma initiala.
Folosind tabelul de conectivitate, acestea se vor expanda mai intai la dimensiunile
vectorului deplasarilor globale si apoi se vor suma (sau asambla) pentru a obine matricea de
rigiditate globala.

12

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

1 1
1 1
EA
[K ] = 1 0 0
l1
0 0
0 0

1 2
0
0
EA
+ 3 0
l3
0
0

4 5

0
0

4 5

0 0 0 1
0 0 0

0 1 1
0 0 0 2
EA
0 0 0 3 + 2 0 1 1
l2

0 0 0 4
0 0 0
0 0 0
0 0 0 5

1 2 3

0 1
0 2
EA
0 1 1 0 3 + 4
l4

0 1 1 0 4
0 0 0 0 5
0
0

0
0

0
0

0
0

0 0 1
0 0 2
0 0 3 +

0 0 4
0 0 5

0 1
0 2
0 0 0 0 3

0 0 1 1 4
0 0 1 1 5
0 0
0 0

0
0

Rezult c:
1
A1
l
1
A1
l
1

[K ] = E 0

0 1

A1 A2
A2

( + )
0
0 2
l1 l2
l2

A3
A2
A2 A3

( + )
0 3
l2
l2
l3
l3

A3
A3 A4
A4

0
( + ) 4
l3
l3 l4
l4
A
A4
4
0
0
5
l4
l4

A1
l1

Vectorul ncrcrilor globale este:

A1l1 f l1 p1

0
+

2
2

A1l1 f + l1 p1 + A2l2 f + l2 p2 P
2

2
2 2
2

Al f l p
Al f l p
{F } = 2 2 + 2 2 + 3 3 + 3 3 + 0
2 2
2
2
A3l3 f l3 p3 A l f l p
4 4
4 4
+

+ 2 + 2 0
2
2

A4l4 f l4 p4
+

0
2
2

13

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

PROPRIETILE MATRICEI DE RIGIDITATE GLOBALE K PENTRU PROBLEME UNIDIMENSIONALE

Dimensiunea matricei de rigiditate

este
, unde s-a notat cu numrul
gradelor de libertate acordate tuturor nodurilor structurii. Pentru problemele
unidimensionale, fiecarui nod ii corespunde un singur grad de libertate si ca urmare
dimensiunea matricei de rigiditate este egala cu numarul nodurilor.
Matricea
este simetric.
Matricea
este singulara, deci neinversabila. Prin impunerea conditiilor la limita
(de rezemare) ale structurii, se exclude posibilitatea ca aceasta sa se deplaseze ca un
corp rigid, eliminandu-se astfel si singularitatea matricei.
Elementele de pe diagonala principala sunt intotdeauna pozitive.

este o matrice band, toate componentele din afara benzii sunt egale cu zero.
n exemplul de mai sus matricea
poate fi reprezentat compact, n form
band dup cum urmeaz:

[ K ]band

A1

l1

A1 A2
( l + l )
2
1
A
A
= E ( 2 + 3 )
l3
l2
A3 A4
( + )
l4
l3

A4

l4

A1
l1

A2

l2

A3

l3
A
4
l4

este de mrime
x
, unde
este jumtate din limea
benzii. n exemplul considerat, ca i n multe alte probleme unidimensionale, conectivitatea
(numerotarea nodurilor) unui element finit este ,
1. n astfel de cazuri, matricea band
are doar dou coloane
2 . La modul general limea benzii matricei
este
influenat de numerotarea nodurilor, relaia cu care se poate determina jumtate din
limea benzii fiind:
Matricea

(2.42)

De exemplu, dac considerm o bar modelat cu 4 elemente finite a cror noduri

sunt numerotate ca n Fig.10.a, vom avea:
4

1, 5

4, 5

3, 3

Numerotarea nodurilor elementelor finite din Fig.10.a nu este corect deoarece

din cauza acestei numerotri matricea
este aproape plin i n consecin necesit un
spaiu mai mare de stocare i n continuare un efort de calcul suplimentar. Schema de
numerotare din Fig.10.b este optim, limea benzii matricei de rigiditate n acest caz fiind
minim
/2 2 .

14

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

4
2
Fig.10

Ecuaiile elementelor finite

Folosind o schem de discretizare pentru a modela corpurile continui s-a obinut, aa
cum s-a artat mai sus, urmtoarea expresie pentru energia potenial total n corp:
1
2
Deplasrile nodale, reaciunile, tensiunile din elementele finite se obin folosind
teorema minimului energiei poteniale totale. Teorema poate fi enunat astfel: dintre toate
strile de deformaie compatibile cu legturile, starea de deformaie care corespunde
echilibrului minimizeaz energia potenial total ( ). n consecin, ecuaiile de echilibru
pot fi obinute minimiznd n raport cu
energia potenial total. Pentru a minimiza
energia potenial total ( ) vom considera variatia acesteia, o functie de deplasarile
nodale, definita in general astfel:
(2.43)
Conform teoremei, echilibrul exista atunci cand deformatiile (deplasarile nodale
)
au o astfel de configuratie incat
0 (modificarea energiei potentiale este egala cu zero)
pentru variatii admisibile ale deplasarilor
din pozitia de echilibru. O variatie admisibila
este o variatie care respecta conditiile la limita si de continuitate intre elemente. Avand in
0, toti coeficentii ecuatiei trebuie sa fie egali cu zero pentru a satisface
vedere ca
conditia
0. Astfel,
0;

1,2, 3, ,

(2.44)

Din ec. (2.43) rezulta ca trebuie rezolvate n ecuatii pentru a defini ecuatiile de
echilibru ale structurii. Astfel, pentru o structur cu GDL, avem:
,
,

,,
,,

Matricea de rigiditate global este de forma:

K11
K
[ K ] = #21

K n1

K12 " K1n

K 22 " K 2 n
; Kij = K ji ;
#
#

K n 2 " K nn
15

[ K ] matrice simetric

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

Energia potenial total

poate fi scris n form expandat astfel:

1
2
..

Ecuaiile de echilibru se obin minimiznd energia potenial total

, ecuatia (2.44). Astfel, din relaiile (2.44) i (2.45) se obine:

(2.45)

n raport cu

(2.46)

..

Aceste ecuaii pot fi exprimate n form matriceal:

K11 K12 " K1n D1 F1
K

21 K 22 " K 2 n D2 = F2
#
#
# # #

K n1 K n 2 " K nn Dn Fn
sau n form matriceal compact:

(2.47)

(2.48)

Condiii la limit (de rezemare) ale structurii

Prin impunerea conditiilor la limita (de rezemare) ale structurii, se exclude
posibilitatea ca aceasta sa se deplaseze ca un corp rigid. Conditiile de rezemare pot fi de
doua tipuri, cu deplasarile nodurilor de reazem complet impiedecate (situatia cea mai
intalnita), sau, cu deplasarile acestora finite, diferite de zero (cazul cedarilor de reazem). In
primul caz, in care valorile deplasarilor sunt egale cu zero dupa directia anumitor grade de
libertate, se pot elimina din relatia (2.48) liniile si coloanele corespunzatoare acestora.
Astfel, sistemul de ecuatii (2.48) devine:
(2.49)
unde
este matricea de rigiditate redus obinut prin eliminarea liniilor i coloanelor
corespunztoare gradelor de libertate cu deplasri nule.
n exemplul considerat
0 i n consecin s-au eliminat prima linie i prima
coloan din matricea de rigiditate global
. Matricea de rigiditate redus
devine
nesingular prin introducerea condiiei la limit, si astfel, deplasrile nodale necunoscute se
pot calcula rezolvnd sistemul de ecuaii (2.49). Cu aceste valori, determinate, se evalueaza
16

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

tensiunile n elemente folosind (2.15):

, unde
pentru fiecare
element este extras din
n baza incidenei componentelor celor doi vectori.
In general insa, condiiile la limit sunt de tipul:
;

;;

(2.50)

Adic, deplasrile dup direcia gradelor de libertate (GDL) 1, 2, , sunt impuse ca

fiind egale cu , , , . Cu alte cuvinte, n cele " " reazeme ale unei structuri, deplasrile
sunt cunoscute. De exemplu pentru bara din Fig.2.b se introduce o singur condiie la limit
0. Din punct de vedere matematic, impunerea conditiilor de rezemare poate fi
solutionata prin rearanjarea si partitionarea ecuatiilor de echilibru globale:
K nn K nr D F

n = n
K rn K rr Dr Fr

(2.51)

si
, primul
unde vectorul deplasarilor globale
a fost impartit in doi subvectori
continand deplasarile necunoscute iar al doilea deplasarile cunoscute, din reazeme. Ecuatia
(2.53) poate fi rescrisa astfel:
(2.52)
(2.53)
unde
este vectorul fortelor globale, cunoscute, obtinut prin reducerea echvalenta la
noduri a tuturor tipurilor de incarcari, iar
, un vector ce contine reactiunile structurii.
Reactiunile structurii se calculeaza cu relatia (2.53) dupa ce in prealabil deplasarile
necunoscute s-au determinat cu relatia (2.52). In exemplul din figura,
0,
(se tine cont de fortele masice, f, si de tractiune, p, cere actioneaza
pe elementul finit 1). Din ecuatia (2.53) se determina reactiunea R1 astfel:

, =constant
2

Observaie.
n problemele bi-dimensionale i tri-dimensionale, condiiile la limit (sau de
rezemare) se introduc n acelai mod. Noiunea de GDL s-a folosit n locul celei de nod
17

M.E.F. pentru bare i structuri din bare - Probleme unidimensionale - Bare solicitate axial (.l. dr.ing. Luca Septimiu)

deoarece, de exemplu, ntr-o problem bi-dimensional pot fi dou grade de libertate pentru
un nod. Este important de reinut c introducerea greit a condiiilor la limit (de rezemare)
duce la obinerea unor rezultate eronate. Condiiile la limit elimin posibilitatea ca
structura s se deplaseze ca un corp rigid i de aceea acestea trebuie s modeleze cu
acuratee rezemarea real a structurii.

18