Capitolul 1 - Calitatea produselor si productiei

1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica

1.2. Caracteristici de calitate
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
1.4. Indicatori de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii, clasificari
1.4.2. Indicatori analitici
1.4.3. Indicatori sintetici
1.4.4. Indicatorul complex
1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiective
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii
1.6.1.1. Manualul calitatii
1.6.1.2. Procedurile sistemului calitatii
1.6.1.3. Documentele calitatii
Capitolul 2 - Prezentarea generala a S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. (D.M.H.I.)
2.1. Scurt istoric
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Organizarea S.C. D.M.H.I. S.A.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic
2.2.3. Politica in domeniul calitatii
2.2.4. Analiza economico-financiara
2.3. Analiza mediului extern
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
2.3.2. Produsele oferite la export
2.3.3. Clientii
2.3.4. Concurenta
2.4. Concluzii
Capitolul 3 - Analiza managementului calitatii la S.C. D.M.H.I. S.A.
3.1. Implementatrea sistemului de management al calitatii (totale)
3.1.1. Motivatia implementarii
3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
3.2. Intocmirea manualului calitatii
3.2.1. Sistemul de management al calitatii (SMC)
3.2.1.1. Cerinte generale
3.2.1.2. Documentele SMC
3.2.2. Manualul calitatii
3.2.2.1. Controlul documentelor
3.2.2.2. Aprobare, emitere
3.2.2.3. Mentinere sub control
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor

3.2.3. Responsabilitatea managementului

3.2.3.1. Angajamentul managementului
3.2.3.2. Orientarea catre client
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
3.2.3.4. Planificare
3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare
3.2.4. Managementul resurselor
3.2.4.1. Asigurarea resurselor
3.2.4.2. Resurse umane
3.2.4.3. Infrastructura
3.2.4.4. Mediul de lucru
3.2.5. Responsabilitatea managementului
3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului
3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
3.2.5.3. Proiectare
3.2.5.4. Aprovizionare
3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii
3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire
3.2.6.1. Generalitati
3.2.6.2. Monitorizare si masurare
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
3.2.6.4. Imbunatatire continua
3.3. Autocontrolul
3.3.1. Definitii. Responsabilitati
3.3.2. Etapele inspectiei
3.3.3. Domeniul autocontrolului
3.3.4. Inregistrarile inspectiei
3.3.5. Controlul punctelor de inspectie
3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC
3.4.1. Auditul intern

3.4.2. Certificarea sistemului calitatii

Capitolul 4 - Perfectionarea activitatii de control a calitatii
4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale
4.2. Orientarea catre client
4.3. Politica in domeniul calitatii
4.4. Planificare
4.4.1. Obiectivele calitatii
4.4.2. Planificarea SMC
4.5. Competenta, constientizare si instruire
4.6. Masurare, analiza si imbunatatire
4.6.1. Monitorizare si masurare
4.6.1.1. Satisfactia clientului
4.6.1.2. Auditul intern
4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
4.6.2. Controlul produsului neconform
4.6.3. Analiza datelor
4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
4.6.4.2. Actiuni corective
4.6.4.3. Actiuni preventive
4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei
Concluzii si propuneri
Bibliografie
INTRODUCERE
"Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate" este o tema ce reflecta specializarea
MANAGEMENT, sintetizand elementele studiate la disciplinele parcurse conform planului de invatamant al
Faculatii prin corelarea interdisciplinara a problemelor la nivelul acestei specializari. Asadar, a bsolventul unei
facultatii de management, specialist in management trebuie sa fie instruit in privinta modalitatilor de contributie
personala la realizarea calitatii.

Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa sustina un control
permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea unui produs sau serviciu. El
evidentiaza toate actiunile preventive menite sa impiedice reaparitia problemelor, sistemele de lucru fiind publicate
(normalizate), pentru a putea fi mentinute.
Studiul de caz inclus in prezenta lucrare se refera la S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries
S.A., numita in continuare DMHI.
Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a standardelor, reglementarilor,
definirea si clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si tehnicilor de masurare a nivelului calitatii si prezentarea
documentelor calitatii, am trecut la analiza organizatiei DMHI.
Aceasta analiza cuprinde atat studiul mediului intern (organizarea, procesul tehnologic, politica in
domeniul calitatii, situatia economico-financiara) cat si a mediului extern (furnizorii, produsele oferite la export,
clientii, concurenta), in urmatorul capitol analizandu-se managementul calitatii cu implementarea sistemului de
management al calitatii (totale), manualul calitatii (sistemul de management al calitatii, controlul, aprobarea,
emiterea, mentinerea sub control a documentelor), auditul calitatii si certificarea sistemul de management al
calitatii.
In ceea ce priveste perfectionarea activitatii de control a calitatii, prezentarea cuprinde: factorii care
influenteaza calitatea productiei industriale; orientarea catre asigurarea satisfacerii cerintelor clientilului; politica in
domeniul calitatii; planificarea sistemului de management al calitatii; competenta, constientizarea si instruirea;
procesele de masurare, analiza si imbunatatire (monitorizarea si masurarea proceselor, a produsului, auditul
intern); controlul produsului neconform; analiza datelor; imbunatatirea continua (actiuni corective si preventive) acesta fiind un obiectiv permanent al oricarei organizatii.
Pentru realizarea proiectului a fost necesar implicarea directa in situatiile prezentate, culegerea si
sintetizarea tuturor informatiilor obtinute, prelucrarea datelor si analizarea lor, precum si consultarea bibliografiei
de specialitate, urmarind o cat mai explicita prezentare.
CAPITOLUL 1
Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe
oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul "calitate" sau "qualitas" isi are originea in latinescul
"qualis" care are intelesul de fel de a fi.
Calitatea productiei industriale este o categorie economica, care depinde de nivelul de dezvoltare
a fortelor si relatiilor de productie, are caracter istoric si reflecta aspecte semnificative ale dezvoltarii
economice a societatii si ale legaturilor fenomenelor economice.
Valorificarea productiei industriale prin vanzarea pe piata interna sau externa este conditionata in
mare masura de calitatea acesteia. Astfel, calitatea necorespunzatoare a productiei industriale influenteaza
negativ eficienta activitatii unitatilor producatoare, deoarece determina cheltuieli mari cu remedierea
defectelor calitative ale productiei industriale, conduce la cheltuieli ocazionate de sustinerea in instanta a
intereselor proprii in litigiile cu unitatile beneficiare, are drept efect pierderea clientilor si prestigiului firmei,
anularea unor comenzi.
Diametral opus, un produs industrial este de calitate atunci cand poseda un anumit numar de
proprietati cum sunt:
- fiabilitate si durata de viata ceruta de client;
- indici tehnico-economici de fabricatie si exploatare ridicati;
- raspunde cerintelor estetice si de comoditate in exploatare;
- omogenitate.
Cresterea calitatii productiei influenteaza imbunatatirea conditiilor economice de viata ale
membrilor societatii, determina economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si energiei,
conduce la imbunatatirea utilizarii capacitatilor de productie si la cresterea eficientei acesteia. In acest
context calitatea productiei este o notiune dialectica, care se afla in continua schimbare determinata de
evolutia progresului tehnic.

De principiu, toate cerintele de calitate ale produselor se stabilesc in procesul de cercetare

proiectare a acestora si se concretizeaza in documentatia tehnica aferenta.
Principalele probleme care se vor rezolva in acest stadiu constau atat in a stabili ce doreste si ce
are nevoie beneficiarul cat si in a crea astfel de produse si servicii care sa satisfaca necesitatile
beneficiarului.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
- calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura
satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor
procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
- calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica.
Aceasta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie,
activitatea de urmarire si control, manopera.
- capacitatea de "service ", adica masura in care producatorul si reteaua de intretinere, reparatii,
marketing intervin prompt si constiincios pentru eliminarea defectiunilor, rezolvarea reclamatiilor, asigurarea
obligatiilor pe perioada de garantie, prezentarea operativa si corecta a noilor produse.
Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de marimea
gradului de utilitate al produsului respectiv.
Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care conditioneaza
capacitatea acesteia de a satisface anumite necesitati - corespunzator destinatiei sale - cu cheltuieli minime
de munca sociala.
Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care poate fi
apreciata prin cheltuielile specifice de productie.
Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai prin
cheltuieli de productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei nationale este determinat
de sistemul de relatii cu mediul (furnizori, intermediari,beneficiari).
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de
productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
- "calitatea potentiala ", reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui
in fabricatie;
- "caliatea partiala ", reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
- "calitatea realizata ", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie;
- "calitatea asigurata ", calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate
activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);
- "calitatea totala ", in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii
confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;
2) Sa satisfaca asteptarile clientului;
3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;
4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;
6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.
Activitatea factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici, administrativi
si umani) trebuie orientata spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de
calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este
esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului
oferit.
Sistemul calitatii este ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procedee
si resurse orientat catre implementarea conducerii calitatii.

Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:

1) Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost
optim;
2) Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in
posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produselor se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de
consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea
produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din "spirala
calitatii", pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si
service.
Spirala calitatii - initiator J. M. Juran - reprezinta un model conceptual al activitatilor
interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare
a fazelor incepand cu identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
1.2. Caracteristici de calitate

Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor

unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii, dupa cum urmeaza:
1. In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate
se grupeaza in urmatoarele tipologii:
a) Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de
satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece
structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia.
Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace
tehnice.
b) Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele
le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare
variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c) Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul
duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale: fiabilitatea si mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile, fara intrerupere datorita
defectiuniilor, intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie
repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.
Acestea se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile
de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d) Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a
produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se
grupeaza astfel:
a) Caracteristici de baza (absolut necesare)
b) Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare,
reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
3. Dupa destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot
grupa astfel:

a) Caracteristici ale mijloacelor de munca

- durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b) Caracteristici ale obiectelor muncii
- usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit,
soliditate, componenta chimica.
c) Caracteristici pentru obiectele de consum individual
- gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
a) Caracteristici masurabile direct (greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b) Caracteristici masurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de
rezistenta la uzura)
c) Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon (numarul de defecte pe cmp de tesaturi,
tabla)
d) Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei mobile,
grad de cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:
a) Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b)Caracteristici atributive: care
definesc calitatea
prin
calificative (corespunzator,
necorespunzator).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului
calitatea.
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1) Documente care prescriu calitatea produselor:
- standarde
- caiete de sarcini
- norme tehnice
2) Documente care certifica calitatea produselor:
- buletin de analiza
- certificatul de omologare
- certificatul de garantie
- certificatul de calitate
STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit
nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le
indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
Comisia Nationala pentru Standarde, Metrologie si Calitate, prin Oficiul de Stat pentru Calitate a
elaborat seria de standarde preluate dupa standardele internationale ISO 9000 - 9004 in domeniul Asigurarii
Calitatii si anume:
- ISO 9000 - Sisteme de Management al Calitatii - Fundamente si vocabular
- ISO 9001 - Sisteme de Management al Calitatii - Model pentru asiguarea calitatii in proiectare,
dezvoltare, productie, montaj si service - Cerinte
- ISO 9004 - Sisteme de Management al Calitatii - Conducerea calitatii si elemente ale
sistemului calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea calitatii.
- ISO 19011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii si mediu
Aici se mai adauga:
ISO 8402:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Vocabular;
ISO 9000-1:1994, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid pentru selectie si
utilizare

ISO 9000-2:1998, Managementul Calitatii si Asigurarea Calitatii - Ghid de aplicare a

standardelor ISO 9001, 9002, 9003

ISO 9001:2000 cuprinde:

ISO
9001:1994,
Sistemele

Calitatii -

Model

pentru

asigurarea

calitatii

in

proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service;

ISO 9002:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si
service;

ISO 9003:1994, Sistemele Calitatii - Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si

incercarea finale.
Deci ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii
contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in
ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Astfel, conform ISO 9004 (Ghid pentru
conducerea calitatii) MANAGEMENTUL CALITATII reprezinta ansamblul de activitati in cadrul functiei
generale de management a intreprinderii care determina si aplica strategia calitatii, politica in domeniul
calitatii, structurile organizatorice, instrumentele si responsabilitatile corespunzatoare.
ISO 9004 contine:
ISO 9004-1, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid;
ISO 9004-2, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru
servicii;

ISO 9004-3, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru

materiale procesate;
ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru
imbunatatirea calitatii.
Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a
stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt
necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in
mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in
timpul fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor
exclusiv pana la incercarile finale sau testare.
Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001 specifica
cerintele minime a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru organizatiile care vor sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de
reglementare aplicabile avand drept scop cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004 este ghidul necesar
aplicarii SMC pe baza celor 8 principii de management al calitatii pentru imbunatatirea continua a
performantei organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor precum si a altor parti interesate.
Alt important standard este si ISO 10011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul
calitatii si mediu ce cuprinde:
ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 1- Auditarea
ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 2 - Criterii de
calificare pentru auditorii sistemului calitatii
ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 3 - Conducerea
programelor de audit
ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Principii generale
ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Procedura de audit Auditarea sistemelor managementului de mediu
ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Criterii de calificare pentru
auditorii de mediu

O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la
regulile de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau
grupe de produse.
Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi
utilizatorilor oportunitatea sa adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu modul de lucru prin
focalizarea pe procesele majore ce au loc in organizatie.
Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de produse in toate
sectoarele de activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea sistemelor de management al calitatii la
procesele organizationale; furnizarea unei orientari naturale catre imbunatatirea performantelor organizatiei; mai
mare orientare catre imbunatatirea continua si satisfactia clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management
cum ar fi ISO 14000 (Managementul de mediu); luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor
interesate.
Principalele modificari ale standardului:

O noua structura orientata pe proces si o succesiune mai logica a

continutului.
Un proces de imbunatatire continua ca un pas important in
dezvoltarea sistemului de management al calitatii.
Accent mai mare pe rolul managementului la cel mai inalt nivel, care
include angajamentul acestuia pentru dezvoltarea si imbunatatirea
sistemului de management al calitatii, luarea in considerare a cerintelor
legale si de reglementare si stabilirea de obiective masurabile pentru
functiile si la nivelurile relevante ale organizatiei.
Cerita de monitorizare a informatiilor referitoare la satisfactia si/sau
insatisfactia clientului ca o masura a performantei sistemului.
Reducerea semnificativa a volumului cerut de documentatie.
Referire explicita la principiile de managementul calitatii.
Luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor
interesate.
Din categoria documentelor ce prescriu calitatea produselor mai fac
parte:
Caietul de sarcini - document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor
sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind
pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.
Norma tehnica - documentatia tehnico-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a
unui produs.
Normele tehnice pot fi
- departamentale

- de intreprindere (norme interne)

Buletinul de analiza - document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a
anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare - document prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a
verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape:
a) Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la
pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b) Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.
Certificatul de garantie - document prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de
garantie cuprinde:
- denumirea completa a produsului
- data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
- termenul de garantie
- semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
- confirma calitatea produsului
- garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de
garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate - document care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El
trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus
produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii. Clasificari.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura
in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca
se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca
baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.
In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi (faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile
esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor.

a) Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale,

medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt
fixate pentru producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze
caracteristicile produselor, cum ar fi:
- caracteristici
semifabricatelor;

de

calitate

materiilor

prime,

- caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice;

- conditiile de desfasurare a procesului de productie.

materialelor,

b) Indicatori ce exprima:
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in
totalul productiei;
- volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul
productiei.
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1. Indicatori ai calitatii productiei - care exprima procesul de innoire a
productiei prin modernizari, asimilari;
2. Indicatori ai calitatii produselor - care reflecta in final caracteristicile
produselor ca rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti
sunt:
I. Indicatori partiali ai calitatii produselor (specifice), masoara gradul
de dezvoltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde,
norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le
respecte produsele.
II. Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in
ramurile industriale unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate
(I, II). Indicatorul utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate (extra, I,
II) in totalul productiei. Pentru exprimarea sintetica a calitatii intregii productii se
utilizeaza urmatorii indicatori:
- coeficientul mediu de calitate care exprima printr-o cifra calitatea
intregii productii. Se calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe
calitati (cifra care indica clasa de calitate) ponderati cu cantitatea de produse
din diferite calitati, totalul raportandu-se la intreaga cantitate de produse.
- coeficientul de calitate mediu generalizat - se foloseste in
intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de calitati
diferite (ciment, tesaturi). Se calculeaza facand media coeficientilor medii de
calitate ai produselor, ponderati cu valoarea produselor respective, totul
raportandu-se la valoarea totala a produselor.
- pretul mediu al produsului - se calculeaza pentru fiecare produs al
carui pret difera in functie de calitate, raportand valoarea produsului la
calitatea acestuia.
III. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitative ale procesului
de productie si exprima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la

beneficiari in totalul productiei. Sistemul de indicatori ai calitatii produselor

poate fi construit sub forma de piramida, pe baza unei anumite sistematizari
ierarhice a indicatorilor. Un asemenea sistem agregat de indicatori, structurat
piramidal, poate avea trei trepte:
- treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si
divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori
analitici sau simpli ai calitatii;
- treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici
grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei
grupe de caracteristici;
- treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul
complex, integral al nivelului calitatii.
1.4.2. Indicatorii analitici (simpli)
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate.
Ei se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, naturalconventionale, de timp de munca si valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatori
relativi calculati prin una din relatiile urmatoare:

(1) Ki = Ki/Ki

sau (2) Ki=Ki/Ki unde:

i = 1, 2,., m reprezinta caracteristicile de calitate

x
Ki = valoarea relativa a indicatorilor de calitate
Ki =marimea indicatorului simplu al caracteristicii "i" a produsului
b
Ki = marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii "i" a
produsului
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se
foloseste fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul

relativ pentru randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia

(1); daca se analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in
componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia
(2).
x
- daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii "i" a produsului analizat este
superior nivelului luat ca baza de apreciere;
x
- daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca
baza de apreciere;
x
- daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparat este egal cu
cel de baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor
indicatorilor simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii
de calitatea pe care o exprima.
Astfel, deosebim:
- indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului
sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
- indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului
sau indicatori de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a
valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza
ca nivelul calitatii produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt
supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului
este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este
supraunitara iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare
corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor metode mai complexe.
1.4.3. Indicatorii sintetici

Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si

corespund principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o
medie aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:
Ies = (1/r)* ni unde i=1, ..., r
ni = nota acordata caracteristicii estetice "i"

r = nr. de caracteristici estetice

Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem
considera costul specific al calitatii (pe unitate de efect util). Acest indicator se
obtine ca raport intre costul total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului
(E):
Iec = Ctcp/E = (Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:
Cpa = costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc = costul controlului de calitate
Cd = costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp = costul pierderilor datorita lipsei de calitate
Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se
exprima profilul maxim realizat prin:
- maximizarea diferentei dintre profit si cost
max = P(x)-Cp(x)
- maximizarea raportului dintre profit si cost
max = P(x)/Cp(x)
In industrie se mai iau in considerare:
- volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei
realizate
- numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari

- valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate

la productia realizata
1.4.4. Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre
caracteristicile efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli efectuate
pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce).
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu
una din relatiile:

I = E/(Cr+Ce) sau I' = (Cr+Ce)/E

Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la
calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t):
t

I = E(t)/(Cr+Ce) = E1*(1+Kn)/[C0(1+Kn)+C1*(1+Kn)] unde t=1,..,n

C0 = cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C1 = cheltuieli anuale de exploatare
E1 = efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
Kn = coeficientul normativ de eficienta economica
(Kn = 0,15 in Romania)
Dand factor comun, rezulta:
t

I = E1*(1+Kn)/(1+Kn)[C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1] =>
t

I = E1/C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1
t

Se introduce notatia: f(t) = (1+Kn)/(1+Kn) unde t = 1,..,n

Rezulta: I = E1/[C 0*f(t)+C1]

In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat

pentru produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se
compara si se trag apoi concluziile.
Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe
clase de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii (in cazul productiei
eterogene).
Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a
coeficientilor pe clase de calitati (K), ponderati cu cantitatea de produse
fabricate pe clase de calitati (q):
_
K = k*q/ q
unde:
K = coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2)
q = cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate
in totalul produselor, relatia devine:
_
K = k*q" unde q"=q/ q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie
mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai
mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic
de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai
produselor (K) ponderati cu valoarea respectiva (qp) adica:
_
_

_
_

K = ki*qi*pi/qi*pi sau K= ki*vi"

unde vi"=qi*pi/ qi*pi

Simbolurile din relatie reprezinta:

qipi = valoarea produsului "i"
vi = greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie;

i = 1,., r - produsele analizate

Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:
- modificarea calitatii produselor;
- schimbarile structurale.

Factori care influenteaza calitatea produselor:

MASINI,
UTILAJE

ORGANIZAREA
FLUXULUI DE
FABRICATIE

MIJLOACE DE
MASURARE

Amplasarea masinilor
Detalii de transport
Respectarea regimului de
lucru prescris
Precizie
conforma
documentatiei

SCULE,
DISPOZITIVE

MATERII PRIME,
MATERIALE

1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii

1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii

A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente

ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat
poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce
nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de
intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de
executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are
caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare
proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si
livrarea acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare
a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic
depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea
superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de
vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au
atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un
compartiment numit calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru
ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce
fac.
Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale
carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).
Functiile principale ale CTC (Controlul Tehnic de Calitate) sunt:
1. Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu
mijloace si metode adecvate:
- depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi,
defecte;

- stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea

aspectelor negative.
2. Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
- cercetarea si analiza reclamatiilor;
- efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate
in tara si in strainatate;
- efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape
Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:

I. Etapa de conceptie si proiectare

In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor
similare realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune
asupra calitatii pentru alegerea variantei optime de proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul
capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea
tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
II. Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:

- asigurarea competentei profesionale a personalului;

- efectuarea unor reglaje, reamplasari;
- aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea
ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie;
- realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III. Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin:

- executarea stricta
documentatia tehnica;

produselor

si

operatiilor

prevazute

- obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;

- realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.
IV. Controlul produselor finite:
- masurarea caracteristicilor de calitate ;

in

- verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;

- verificarea gradului de protectie a ambalajului;
- comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
V. Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici,
observatii, tendinte.
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii
Daca o organizatie doreste sa introduca un sistem de management al calitatii (totale) este
necesara intocmirea unei documentatii. Documentele principale utilizate pentru definirea si implementarea
unui sistem al calitatii intr-o organizatie se pot structura ierarhic pe trei niveluri, dupa cum se vede in fig. 1.5:

Functiunile documentelor calitatii sunt urmatoarele:

descriu sistemul calitatii, in concordanta cu politica stabilita de organizatii in acest domeniu,
obiectivele adoptate si standardele ISO din seria 9000;
descriu activitatile unitatilor
elementelor sistemului calitatii (totale);
-

functionale

individuale,

necesare

pentru

implementarea

pun la dispozitia celor interesati documente de lucru detaliate.

Oricare din documentele corespunzatoare celor trei niveluri, poate fi utilizat separat sau in
combinatie cu documente de la alte niveluri.
Standardele ISO din seria 9000, acorda o importanta deosebita intocmirii unei documentatii
corespunzatoare pentru sistemul calitatii (totale) a organizatiei. Documentatia sistemului calitatii permite
evaluarea desfasurarii activitatilor curente, facilitand identificarea masurilor corective necesare. Se
recomanda ca documentele sistemului calitatii sa fie limitate la strictul necesar, ceea ce va usura tinerea lor
la zi si utilizarea lor efectiva.

In cazul efectuarii unor audituri ale sistemului calitatii, existenta documentelor calitatii, a
procedurilor, prezinta o dovada concreta ca procesele au fost definite, procedurile au fost aprobate,
modificarile sunt tinute sub control. Numai in cazul existentei unor astfel de dovezi poate fi evaluata corect
conformitatea sistemului calitatii cu standardul de referinta si se poate aprecia daca sistemul este efectiv
implementat. In continuare se analizeaza continutul documentelor sistemului calitatii.
1.6.1.1. Manualul Calitatii
Manualul Calitatii este documentul de baza care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie
sistemul calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea in
functiune a acestui sistem. Manualul Calitatii ofera urmatoarele facilitati:
- asigura intelegerea unitara a politicii calitatii;
- asigura masurile de corectie a acestei politici;
- asigura realizarea obiectivelor calitatii, prin definirea structurii organizatorice si
a responsabilitatii diferitelor compartimente privind realizare si imbunatatirea calitatii;
- imbunatateste comunicarea in interiorul organizatiei, prin definirea canalelor de comunicare,
referitoare la problemele calitatii;
- imbunatateste comunicarea in relatiile organizatiei cu partenerii si clientii sai;
- contribuie la crearea unei imagini favorabile in relatiile cu clientii, favorizand increderea acestora
privitor la satisfacerea cerintelor specificate in contract
- asigura instruirea unitara a personalului organizatiei privind elementele sistemului calitatii si
constientizarea acestui personal asupra contributiei fiecaruia la realizarea calitatii produsului finit;
- asigura accesul imediat la documentele sistemului calitatii si faciliteaza gestionarea acestora;
- serveste ca principal document in auditul sistemului calitatii (intern sau extern).
Manualul Calitatii se poate referi la totalitatea activitatilor organizatiei (in cazul calitatii totale) sau
numai la unele din aceste activitati; titlul si obiectul manualului trebuie sa reflecte domeniul de aplicare.
In cazul organizatiilor productive de mari dimensiuni se vor intocmi mai multe manuale ale calitatii,
pentru fiecare sector functional (marketing, productie, proiectare, etc.) si manuale ale calitatii specializate pe
probleme (instructiuni de lucru).
O organizatie isi poate intocmi un manual al calitatii pentru uz intern si altul pentru uz extern:
- Manualul Calitatii pentru uz intern, denumit "Manualul managementului calitatii" contine informatii
la care nu trebuie sa aiba acces persoane din afara organizatiei;
- Manualul Calitatii pentru uz extern, denumit "Manualul pentru asigurarea calitatii", contine
informatii care pot fi aduse la cunostinta clientilor sau altor parti, indeplinind si rol de material de prezentare.

Gradul de complexitate a manualului calitatii difera in functie de nevoile specifice ale organizatiei.
In mod obisnuit, un manual al calitatii, contine urmatoarele elemente:
- politica organizatiei in domeniul calitatii;
- responsabilitatile si relatiile ierarhice dintre persoanele investite cu atributii in domeniul calitatii
(coordonare, realizare, control, etc.)
- procedurile si instructiunile in domeniul calitatii;
- dispozitii privind tinerea la zi, analiza si administrarea manualului calitatii
Standardul ISO 10013 contine o serie de recomandari legate de elaborarea manualului calitatii,
care poate fi structurat dupa cum urmeaza:
- titlul, scopul si domeniul de aplicare al manualului;
- cuprinsul manualului;
- pagina introductiva referitoare la organizatie si manual;
- politica organizatiei in domeniul calitatii;
- prezentarea organizatiei, a responsabilitatilor si autoritatilor ierarhice;
- descrierea elementelor calitatii si/sau indicarea procedurilor sistemului calitatii;
- terminologie;
- ghid al manualului calitatii
- anexa continand datele de referinta.
Aceasta structura a manualului calitatii (pe elemente ale sistemului calitatii) este preferata in
practica economica; exista si organizatii care isi structureaza manualul calitatii pe domenii de activitate.
Pentru ca acest document sa devina un instrument eficient in implementarea si mentinerea sistemului
calitatii in organizatie, manualul trebuie sa tina cont de situatia concreta a acesteia, bazandu-se pe practicile deja
folosite in domeniul asigurarii calitatii; de aceea este recomandabil ca manualul calitatii sa fie intocmit de
organizatie, cu forte proprii. Responsabilitatea redactarii si administrarii manualului calitatii revine in mod normal
sefului departamentului de asigurare a calitatii.
In cazul elaborarii unui numar mai mare de manuale ale calitatii, pe unitati functionale, (manuale
specializate), responsabilitatea revine compartimentului implicat; daca manualul calitatii deserveste mai
multe compartimente, managementul de rang superior va numi unul dintre compartimente ca responsabil
coordonator.

In toate situatiile, atat la elaborarea manualului calitatii cat si la modificarile ulterioare ale
acestuia, vor fi consultate compartimentele si persoanele implicate in activitatile cu incidenta asupra calitatii
fabricatiei.
Administrarea manualului calitatii se face in felul urmator:
- in cazul cand manualul calitatii este elaborat de seful compartimentului de calitate, acesta va
pastra originalul manualului; compartimentul in cauza mai pastreaza o copie martor (in regim de actualizare care va suferi aceleasi modificari ca originalul), care va constitui exemplarul de referinta in cazul auditurilor
externe;
- copiile manualului calitatii sunt distribuite intr-un numar de exemplare tinut strict sub control,
compartimentelor/persoanelor interesate; in situatii speciale pot fi difuzate si copii informative (purtand
aceasta specificatie) care nu sunt tinute sub control (la zi cu modificarile);
- o buna administrare a manualului calitatii presupune revizii periodice (anuale sau mai des),
organizate de compartimentul de calitate.
1.6.1.2. Procedurile Sistemului Calitatii
Toate compartimentele unei organizatii productive, angajate in activitati ce influenteaza calitatea
produsului finit, efectueaza operatii specifice bazate pe traditii statornicite in timp. Modul de desfasurare a
fiecarui tip de activitate trebuie sa fie consemnat intr-o procedura sau un regulament procedural al
compartimentului respectiv.
ISO 8402 defineste procedura ca fiind modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati.
Procedurile, prezentate in scris, numite si proceduri documentate , contin de regula urmatoarele
elemente:
-

scopul si domeniul de aplicare al procedurii;

ce trebuie facut si de catre cine

cand, unde, cum trebuie procedat;

ce fel de materiale, echipamente, documente sunt necesare

cum trebuie consemnata activitatea si tinerea sub control.

Potrivit standardelor ISO seria 9000, procedurile documentate pot fi:

a) Procedurile sistemului de calitate , care reprezinta forma documentatiei de baza utilizate in
cazul implementarii unui sistem al calitatii; ele descriu, fara a intra in detalii tehnice, obiectivele si modul de
desfasurare a diferitelor activitati cu influenta asupra calitatii, precum si responsabilitatile, autoritatea si
relatiile dintre persoanele care coordoneaza, efectueaza, verifica sau analizeaza activitatile respective.
Standardul ISO 9001, prevede obligativitatea elaborarii de proceduri documentate pentru:
- analiza contractului dintre furnizor si client si coordonarea activitatilor respective;

- controlul conceptiei produsului, pentru a se asigura respectarea cerintelor cuprinse in specificatii;

- tinerea sub control a tuturor documentelor si datelor care se refera la calitate, inclusiv a
documentelor si datelor cu origine exterioara organizatiei;
- asigurarea conformitatii produselor achizitionate;
- verificarea, conservarea si depozitarea produselor aprovizionate de la furnizori externi;
- identificarea si trasabilitatea produsului;
- controlul proceselor de productie, instalare si asistenta post vanzare, atunci cand absenta unor
astfel de proceduri ar afecta in mod negativ calitatea;
- activitati de inspectie si incercari, in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor din specificatii;
- tinerea sub control a echipamentelor de inspectie, masurare si incercari;
- tinerea sub control a produselor neconforme cu specificatiile, pentru a se evita utilizarea sau
instalarea acestora;
- implementarea actiunilor preventive si corective pentru eliminarea cauzelor reale sau potentiale
ale neconformitatilor;
- manipularea, ambalarea-conservarea, depozitarea si expedierea produselor;
- identificarea, indexarea, accesul, arhivarea, depozitarea inregistrarilor calitatii;
- planificarea si implementarea auditului intern al calitatii;
- formarea personalului care executa activitati cu incidenta asupra calitatii;
- realizarea, verificarea si informarea asistentei post-vanzare, cand service-ul post-vanzare este
prevazut in contract;
- implementarea si controlarea aplicarii tehnicilor statistice de control.
Procedurile de mai sus pot fi anexate sau cuprinse in manualul calitatii.
Forma de prezentare a procedurilor documentate, volumul si numarul acestora depind de profilul
si marimea organizatiei. Este important ca ele sa fie formulate in termeni simpli si fara ambiguitati.
b) Proceduri operationale scrise
In vederea asigurarii interne a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda intocmirea unor proceduri
operationale scrise , care sa precizeze obiectivele si rezultatele asteptate ale diferitelor activitati cu influenta
asupra calitatii. Intocmirea acestor proceduri presupune derularea urmatoarelor faze:

descrierea fiecarei activitati din cadrul compartimentului in cauza prin completarea unor
formulare distribuite lucratorilor implicati in activitatile respective;
analiza formularelor de catre conducatorul compartimentimentului in cauza, in vederea
identificarii unor disfuncionalitati in desfasurarea activitatilor avute in vedere;
-

elaborarea proiectului de procedura, eliminandu-se disfunctionalitatile identificate;

examinarea proiectului de procedura de catre echipa de redactare a documentelor sistemului

calitatii, in raport cu documentele de referinta (standarde interne sau internationale, etc.), constatarile fiind
trimise elaboratorilor impreuna cu proiectele in cauza;
reanalizarea proiectului
eliminarea neconformitatilor constatate;
-

de

procedura

de

catre

personalul

compartimentului

si

definitivarea procedurii de catre echipa de redactare si aprobarea acestuia.

Procedurile trebuie astfel elaborate si administrate incat sa permita tinerea sub control a tuturor
acestor activitati.
1.6.1.3. Documentele calitatii
Procedurile sistemului calitatii pot fi detaliate prin documentele calitatii care cuprind: instructiuni
de lucru, de inregistrare, de inspectie, fise tehnologice, fise de masuratori, desene, specificatii, etc.
a) Instructiunile de lucru, sunt indrumarile care se dau la nivelul locurilor de munca, servind
muncitorii sau operatorii in cauza. Aceste documente descriu modul cum trebuie sa se desfasoare o anumita
activitate, precum si nivelul de calitate care trebuie obtinut; redactarea se face in termeni simpli, fara
ambiguitati, in asa fel incat sa poata fi intelese de persoane cu nivel limitat de cunostinte. Se recomanda ca
instructiunile de lucru sa aiba forma unor formulare tipizate, fise tehnologice, planuri de operatii.
Instructiunile de lucru se clasifica dupa tip, in felul urmator: pentru operatii de fabricatie, de
control, de asamblare, de utilizare a unui instrument de testare etc.
b) Documentele de inregistrare a calitatii, furnizeaza dovezi obiective ale gradului de
satisfacere a conditiilor referitoare la calitate. Cu ajutorul lor se poate demonstra conformitatea produselor cu
cerintele din specificatii; tinerea la zi a acestor documente permite verificarea functionarii eficiente a
sistemului calitatii organizatiei.
Inregistrarile calitatii se pot clasifica dupa domeniul de aplicare in: inregistrari generale, la nivel de
organizatie si inregistrari specifice care se regasesc in toate fazele procesului tehnologic: receptie, inspectie,
incercari, metrologie etc.
Inregistrarile calitatii se pot face pe suport de hartie sau pe suport informatic (magnetic). Ele
trebuiesc astfel pastrate (arhivate) incat sa fie usor de gasit in caz de necesitate.
In situatia cand se opteaza pentru implementarea unui model de asigurare externa a calitatii se
folosesc standardele ISO din seria 9000, care formuleaza necesitatea ca organizatia sa intocmeasca si sa
tina la zi proceduri scrise referitoare la identificarea, colectarea, indexarea, accesul, arhivarea, conservarea
si retragerea inregistrarilor referitoare la calitate.

Pentru asigurarea interna a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda ca o serie de inregistrari ale
calitatii sa fie tinute sub control si anume: rapoarte de inspectie, date ale incercarilor, rapoarte de calificare, de
validare, de audit, de examinare, de etalonare, rapoarte privind costurile calitatii etc.
Inregistrarile calitatii se pastreaza o perioada limitata specificata in documente, pentru a
demonstra conformitatea cu cerintele si faptul ca sistemul calitatii implementat in organizatie este functional.
Durata pastrarii inregistrarilor se stabileste in functie de durata de viata a produsului si de eventuale cerinte
stipulate in reglementari (ex. termenul de garantie). Pe durata pastrarii, inregistrarile vor fi protejate impotriva
deteriorarii, pierderii sau distrugerii. Prin contract, se poate conveni accesul clientilor la inregistrarile calitatii
pe o anumita perioada de timp.
CAPITOLUL 2
Prezentarea generala a S.C. "Daewoo-Mangalia Heavy Industries" S.A.
2.1. Scurt istoric
n contextul anilor 1970, cnd flota maritima a Romniei detinea pescadoare - adevarata industrie
de pescuit oceanic, congelare, prefabricare a pestelui - precum si petroliere de tonaj mare, necesitatea
revizuirii acestora, a efectuarii de reparatii curente si capitale implica consumarea unor fonduri de investitii
prea mari n cazul executarii acestor lucrari n santierele navale din strainatate.
Ideea nfiintarii unui asemenea santier naval pe teritoriul romnesc al Marii Negre era solutia
ideala care ar fi rezolvat problemele legate de mentinerea valutei n tara si de utilizarea fortei de munca
indigena excedentara.
Astfel au fost puse n discutie trei variante: crearea unui santier naval la Agigea, la Navodari sau
la Mangalia.
Lacul natural de la Limanu, cu deschidere spre mare, ntretinut si dragat pentru patrunderea flotei
militare, terenul plan si stabil, limitrof zonei cu apa, accesul pe drumul national, erau premise de luat n
calcul la momentul respectiv.
Deci, n urma hotarrii conducerii de la acea data, n anul 1974 s-a nfiintat noul santier naval,
amplasat n sud-estul orasului Mangalia, n perimetrul satului 2 Mai, dndu-i-se numele santierul Naval "2
Mai" Mangalia.
n anul 1984, santierul Naval "2 Mai", prin unirea cu santierul Naval Constanta, devine Fabrica de
Constructii si Reparatii Nave "2 Mai" Mangalia.
Din anul 1990, santierul devine societate pe actiuni.
n anul 1997, grupul Daewoo Heavy Industries Koreea a achizitionat 51% din actiuni, restul de 49%
fiind detinute n continuare de S.N. "2 Mai". Noua denumire a societatii devine S.C. DAEWOO - MANGALIA
HEAVY INDUSTRIES S.A. (D.M.H.I.). Deci, D.M.H.I. este o societate mixta intre DAEWOO SHIPBUILDING &
MARINE ENGINEERING CO., Ltd. din Coreea de Sud si SANTIERUL NAVAL "2 MAI" MANGALIA S.A. din
Romania.

Domeniul produselor si serviciilor oferite de Companie cuprinde:

Proiectarea, fabricarea si livrarea de nave, inclusiv barje;
Proiectarea, realizarea si livrarea de platforme marine si structuri
metalice;
Reparatii nave.
Dotari:

 Suprafata Santierului este de 1000000 m 2.

Un doc in trepte, echipat cu doua macarale portal de 480 tone fiecare,
din doua parti:
- una pentru constructii noi, cu lungimea de 304 m si latimea de 48
m;
- una pentru reparatii, cu lungimea de 322 m si latimea de 48 m.
Un doc pentru activitati de reparatii nave, cu lungimea de 360 m si
latimea de 60 m.
Ambele docuri sunt echipate cu macarale de 16, 50 si 120 tone.
Ateliere echipate cu tehnologie moderna.
Laboratoare pentru activitati de control nedistructiv, analize chimice si
teste mecanice.
Capitalul social al SC. DMHI SA. este de 30.614.832 ron (echivalentul a 103.920.000 dolari la
cursul de la data semnarii contractului), mpartit n 1.039.200 de actiuni nominative cu o valoare nominala de
29.4600 ron.

Pentru a realiza in Companie Politica in domeniul calitatii, declarata de

catre Presedinte, se aplica Manualul Calitatii ca pe un standard, bazat, la randul
lui, pe cerintele standardul ISO 9001 referitoare la Sistemul de Management al
Calitatii.
Acest Manual defineste Sistemul de Management al Calitatii pentru
procesele de marketing, proiectare, aprovizionare, productie, montaj, inspectii,
teste, ambalare, livrare si service.
Obiectul de activitate al societatii este sa realizeze:
(a) Construirea de nave, reparatia de nave, dezmembrarea de nave;
(b) Construirea de instalatii marine si de uscat si structuri de otel;
(c)
Fabricarea, asamblarea si comercializarea de masini si echipamente, piese de schimb si
componente aferente produselor de mai sus;
(d) Ingineria legata de produsele mentionate mai sus (inclusiv proiectarea);
(e) Furnizarea de servicii de: aprovizionare, productie, asamblare, comercializare, import, export
si service la si dupa vnzare pentru produsele de mai sus, precum si importul si exportul oricaror altor
produse, inclusiv materii prime, masini, echipamente, instalatii, dispozitive si alte asemenea strict legate de
scopul prezentat.
Pentru succesul n afaceri al noii societati, DMHI (societatea-mama) ofera n continuare asistenta tehnica
necesara, instruieste personalul si pune la dispozitie know-how-ul aflat n proprietatea DMHI.
De asemenea, DMHI are drept consultant n probleme de management si functionare tot pe
societatea-mama DMHI. Aceasta furnizeaza deci informatii despre tehnici si servicii de management, alege
persoanele calificate pentru a conduce departamentele, recruteaza personalul calificat.
2 . 2 . An a l i z a m e d i u l u i i n t e r n
2.2.1. Organizarea S.C. DMHI SA.
Managementul, administratia si controlul DMHI sunt n responsabilitatea Consiliului de
Administratie. Acesta este format din 6 administratori: 3 din partea partenerului strain si 3 din partea S.N. "2
Mai".

Organigrama societatii este prezentata in fig. 2.1:

Fig.2.1.-Organigrama societatii SC. DMHI SA.

Presedintele Consiliului de Administratie este numit de DMHI, dintre administratorii desemnati de
acesta. Vicepresedintele Consiliului de Administratie este numit de S.N. "2 Mai".
Societatea are o echipa executiva, compusa din: Presedinte (desemnat de DMHI), Vicepresedinte
Executiv (numit de S.N. "2 Mai") si mai multi directori de departament. Presedintele este reprezentantul legal
si directorul general al DMHI si raspunde pentru controlul general si administrarea generala a societatii,
pentru operatiile si activitatile departamentelor. Vicepresedintele Executiv l ajuta pe Presedinte n activitatea
sa. Directorul Executiv al fiecarui sector si seful fiecarui departament sunt numiti de Presedinte prin
consultare cu Vicepresedintele si cu aprobarea Consiliului de Administratie; fiecare sef de departament
raspunde separat pentru activitatea departamentului si raporteaza despre aceasta Presedintelui.

Dinamica numarului mediu de salariati este aratata in figura 2.2:

Fig. 2.2
Constatam o tendinta de diminuare a numarului salariatilor n scopul cresterii productivitatii medii
anuale.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic (contractare - fabricare - livrare)
Sistemul tehnic din santierul Daewoo Mangalia Heavy Industries, folosit n procesul de contractare fabricare - livrare a unei nave, poate fi mpartit n doua etape distincte; aceasta mpartire poate fi facuta folosind
drept criteriu timpul dintre semnarea contractului si livrarea navei.
I. Procesul de pregatire a fabricatiei.
Departamentele implicate n aceasta prima etapa sunt urmatoarele:
Departamentul New Building Marketing - are ca atributii:
-

studiul pietei n domeniul constructiilor de nave;

semnarea contractelor pentru constructii noi;
controlul desfasurarii contractelor;
furnizarea de informatii cu privire la clauzele contractuale, lucrarile suplimentare acceptate si
orice alte modificari aparute n relatia cu clientul.
Departamentul Production Planning and Engineering - are un rol important n procesul de pregatire
a fabricatiei; are mai multe directii de actiune, cum ar fi:
1. Examineaza ofertele pentru construirea de nave:
a) Analizeaza capacitatea santierului de a executa anumite oferte;
b) Analizeaza termenele de livrare pentru proiectele n negociere.
Rezultatele acestor analize se materializeaza ntr-o lista de materiale armator, cu termenele de livrare
necesare si cu un program de fabricatie general pentru proiectul respectiv; un exemplar din fiecare se transmite la
New Building Marketing.
2. ntocmeste programul de fabricatie al noilor proiecte de constructii noi:
a) ntocmeste programul de fabricatie pe termen lung al constructiilor noi;
b) ntocmeste pentru fiecare proiect cap de serie, un grafic al etapelor pregatitoare;
c) ntocmeste graficul de productie pentru fiecare etapa (planificarea executiei fiecarui proiect n
parte, grafic de debitare pe 3 luni al proiectelor n derulare, graficul de fabricatie pe 3 luni a sectiilor plane, a
sectiilor curbe, graficul de premontaj, graficul de vopsitorie pe 3 luni al superblocurilor, graficul de montaj al
blocurilor de tip retea, pentru fiecare proiect);
d) stabileste datele la care sunt necesare materialele, att cele de aprovizionate de santier, ct si
cele aprovizionate de client.
3. ntocmeste documentele necesare desfasurarii activitatii de proiectare si de productie.

 Departamentul Proiectari:
- primeste desenele de la armator;
- transmit catre celelalte departamente informatii cu privire la documentatia primita de la
armator;
- analizeaza capacitatea de proiectare, transmit rezultate analizei si stadiul proiectarii;
- verifica, aproba si transmit Purchaising Order Requisition;
- emit desenele necesare productiei (desene de debitare, asamblare, instalatii).
Departamentul Aprovizionare:
- ntocmeste programul de aprovizionare cu materiale;
- informeaza departamentul planning daca termenul de aprovizionare nu poate fi respectat pentru
ajustarea termenului;
- confirma sosirea materialelor n santier.
II. Procesul efectiv de constructie a unei nave - debuteaza cu nceperea debitarii, continua cu
procesul de asamblare, armare a blocurilor, premontaj, lansare din doc, lucrari la cheu si se finalizeaza cu livrarea
navei.
Procesul de constructie a navei, utiliznd facilitatile santierului, se poate observa foarte clar din schema
procesului tehnologic:
Schema 2.1.

Un
aspect important
de semnalat este
fenomenul
de
externalizare, adic
a
n
cadrul
procesului
tehnologic,
mai
precis la sablare si
vopsire,
sunt
angajate
firme
terte care executa
aceste
activitati;
astfel se explica
cheltuielile
semnificative
cu
lucrarile
si
serviciile executate
de terti, din contul
de
profit
si
pierdere.
2.2.3.
Politica in
domeniul
calitatii a S.C. D.M.H.I. S.A.
Obiectivul angajatilor este de a face din Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A unul dintre cele mai
bune santiere de constructii si reparatii navale din Europa.
Pentru atingerea acestui scop, Politica in domeniul Calitatii are in vedere urmatoarele obiective:

1. Satisfacerea Clientilor externi prin furnizarea de produse si servicii care le indeplinesc cerintele,
precum si cerintele legale si a celor de reglementare aplicabile. Se poate reusi aceasta facand bine ceea ce
trebuie facut, de prima data si de fiecare data.
2. Satisfacerea Clientilor interni prin furnizarea de produse si servicii de cea mai buna calitate, in
fiecare etapa a procesului de productie.
Toti membrii Companiei, trebuie sa se considere furnizori si clienti in acelasi timp.
Toti angajatii trebuie sa fie primii controlori a ceea ce realizeaza.
Pentru a infaptui aceasta a fost necesara formarea unei noi atitudini in ceea ce priveste calitatea,
aceea ca oamenii fac calitatea. Fiecare angajat al Companiei trebuie sa-si spuna: "calitatea in D.M.H.I. incepe
cu mine". Presedintele Companiei este primul care procedeaza astfel.
3. Asigurarea unei inalte productivitati. Trebuie redus necesarul de timp de lucru prin optimizarea
operatiilor tehnologice.
4. Reducerea costurilor de productie prin eliminarea factorilor care produc pierderi in procesul de
productie si de asemenea reducerea cantitatii de materiale consumabile. Se acorda o mai mare atentie
intretinerii si folosirii eficiente a sculelor si dispozitivelor in procesul de productie.
5. Asigurarea sigurantei locului de munca prin respectarea regulamentului de protectie a muncii. Sa implementat curatenia la locurile de munca si pastrarea acesteia. Prin aceasta se elimina factorul "pericol" de
la locul de munca.
Locul de munca a devenit o zona mai sigura.
6. Imbunatatirea continua a activitatii, bazata pe gasirea unor metode de lucru mai sigure, mai
usoare, mai rapide, mai corecte si mai eficiente, aceasta printr-o participare pozitiva si colaborarea intre toti
salariatii Companiei, pentru a se simti mai bine la locurile de munca si a face Compania din ce in ce mai
competitiva.
Pentru indeplinirea acestei Politici s-a stabilit un Sistem de Management al Calitatii, in conformitate
cu cerintele standardului ISO 9001: 2000 pentru toate procesele de la marketing la service incluzand procesele
de proiectare, aprovizionare, productie, inspectii si teste, ambalare, livrare. Cerintele acestui sistem sunt incluse
in Manualul Calitatii, sustinut de proceduri de sistem si instructiuni de lucru ce descriu in detaliu cum se aplica
fiecare element al sistemului.
Sistemul de Management al Calitatii stabilit este analizat in scopul imbunatatirii continue a
eficacitatii sale printr-o participare pozitiva a fiecarui Departament in aria lui de activitate.
Top Managementul a numit pe Senior Managerul Quality Management Team ca reprezentant al
sau in toate problemele calitatii. El este responsabil pentru mentinerea si imbunatatirea Sistemului de
Management al Calitatii. El are libertatea organizationala si autoritatea de a identifica problemele calitatii, a
recomanda si furniza solutii pentru aceste probleme si de a verifica implementarea solutiilor si actiunilor
corective initiate. El are de asemenea autoritatea de a opri orice proces care nu este in conformitate cu
cerintele Sistemului de Management al Calitatii.
Directorii/Managerii tuturor Diviziilor/Departamentelor au responsabilitatea de a stabili si
implementa obiectivele calitatii si masurile de imbunatatire a calitatii astfel incat Politica in domeniul Calitatii
si cerintele Sistemului de Management al Calitatii sa fie intelese, implementate si mentinute la toate nivelurile
organizatiei.
In cazul unor neclaritati pe care acest Manual nu le poate rezolva, decizia finala este
responsabilitatea Presedintelui D.M.H.I.

Cerintele Sistemului de Management al Calitatii, in conformitate cu standardul ISO 9001: 2000

sunt incluse in Manualul Calitatii.
MANAGEMENTUL CALITATII se implementeaza prin SISTEMUL CALITATII care cuprinde:
organizare
proceduri
procese si
resurse
SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII cuprinde
-

structura organizatorica

responsabilitatile

procedurile

activitatile si

capacitatile

2 . 2 . 4 . A n a l i za e c o n o m i c o - f i n a n c i a r a
Folosind bilanturile anuale ale S.C. D.M.H.I. S.A. s-a analizat evolutia principalilor indicatori
economico-financiari ai organizatiei, dupa cum urmeaza:
a) Cifra de afaceri si valoarea productiei
Tabelul 2.1
- ron -

Indicator
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Cifra de
44.6739 103.5285 140.6245 182.8118 219.3742 241.3116 265.4428
afaceri
Productia
72.5058 106.6776 144.3463 173.2156 190.5371 200.0640 210.0672
exercitiului

Fig. 2.3
Se observa cresterea sustinuta a cifrei de afaceri pe parcursul anilor supusi analizei, precum si a
productiei exercitiului, dar mai ales faptul ca de la un an la altul creste gradul de valorificare a productiei
exercitiului.

b) Rezultatul din exploatare (contul de profit si pierderi) sunt aratate in tabelul 2.2
Tabelul 2.2
- ron -

Indicatori

1999

Rezultatul exploatarii
Rezultatul brut al
exercitiului
Rezultatul net al
exercitiului

-5.0207

7.6676

15.8954 24.2083 31.9143 37.1118 43.5813

-15.9613

-8.9121

2.6712 19.7113 34.3927 43.7815 54.5128

-15.9613

-8.9121

2.6712 14.7835 25.7945 32.8361 40.8846

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Constatam evolutia favorabila a rezultatelor, respectiv trecerea de la pierdere la profit n anul 2000,
precum si faptul ca rezultatul exploatarii detine ponderea cea mai mare n rezultatul brut.

Fig. 2.4
c) Situatia mijloacelor fixe sunt aratate in tabelul 2.3:

Tabelul 2.3

- ron -

Indicator
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Valoarea medie anuala a
58.3174 68.4290 70.9831 73.6531 80.3820 87.5819 95.2858
mijloacelor fixe
Valoarea medie anuala a
34.9904 43.7946 53.2373 55.0073 61.8073 68.8073 76.5112
mijloacelor fixe direct productive

Evolutia valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a celor direct productive este prezentata in fig. 2.5:
Fig. 2.5

d) Situatia investitiilor este aratata in fig. 2.6:

Fig. 2.6
n a n u l i m e d i a t u r m a t o r a c h i zi t i e i s o c i e t a t i i , e f o r t u l i n v e s t i t i o n a l a l p a r t e n e r u l u i
c o r e e a n a f o s t d e s t u l d e m a r e , i n a n i i u r m a t o r i r e d u c n d u - s e s i m t i t o r.

e) Situatia activelor circulante este aratata in fig. 2.7:

Fig. 2.7
Activele circulante au crescut aproape de doua ori, att n perioada 2000/1999, ct si n 2001/2000,
dupa care, pe baza masurilor adoptate s-a estimat o crestere moderata a lor, care sa nu o depaseasca pe cea
a cifrei de afaceri.
f) Rentabilitatea

Evolutia ratelor de rentabilitate este aratata in fig. 2.8:

Fig. 2.8
Daca pana in anul 2000 societatea a lucrat in pierdere, dupa aceasta data, ratele de rentabilitate
au crescut permanent.
g) Situatia capitalurilor disponibile

Dinamica evolutiei capitalurilor este prezentata in diagrama din fig. 2.9: Fig. 2.9
Dupa cum rezulta din grafic pana in anul 2001, capitalurile disponibile au fost in scadere (lucru
explicabil prin investitiile efectuate de societate la inceputul activitatii, dupa care se inregistreaza o crestere
sistematica pana la data analizata. Evident, datoriile au crescut pana in 2001 (din motivele prezentate
anterior) dupa care apare scaderea lor de la an la an.
Evolutia capitalului propriu, a datoriilor financiare pe termen mediu si lung si a capitalului permanent
este aratata in tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
-ron-

Indicatori
Datorii
Capital propriu
Capital permanent

1999

2000

2001

13.0182
128.3254
141.3706

27.6107
82.2928
109.3035

32.6880
65.8277
98.5158

2002

2003

2004

27.6880 21.6880 17.6880

83.1488 108.9433 116.5602
110.8368 130.6313 134.2482

2005
13.6880
124.6087
138.2967

Se constata ca pna n anul 2001, gradul de ndatorare a crescut progresiv, atingndu-se un maxim.
n acelasi timp, s-a manifestat o diminuare a capitalurilor proprii, datorata importantei pierderi a exercitiilor
anterioare. ncepnd cu anul 2002, se estimeaza o crestere a capitalurilor proprii si permanente, ndeosebi pe
seama cresterii surselor proprii, respectiv a profitului.
2 . 3 . An a l i z a m e d i u l u i e x t e r n
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
P r i n c i p a l i i f u r n i zo r i de materii prime si materiale a i S . C . D.M.H.I. S.A. s u n t :

Sidex Galati, pentru tabla navala;

Hempel, pentru vopsea;

Kiswel, pentru srma de suduri;

Laminorul Braila, pentru profile;

Petrotub Roman, pentru teava.

Se constata ca ponderea furnizorilor interni este maxima din punct de vedere al tonajului si al valorii
materialelor aprovizionate.
2.3.2. Produsele oferite la export
Practic intreaga productie a S.C. D.M.H.I. S.A. merge la export, ceea ce face ca analiza
sortimentului de produse sa fie facuta in corelatie cu mediul extern.

Principalele tipuri de produse livrate de S.C. D.M.H.I. S.A. sunt reprezentate de:
(a) Corpuri de nava de dimensiuni medii si mari pentru Europa de Vest:
- Portcontainer 750 - 3.600 TEV;
- Transportoare produse chimice 45.000 tdw;
- Transportoare marfa vrac 10.000 tdw.
(b)

Nave complete de dimensiune medie pentru Europa de Vest:

- Portcontainer 750 TEV;
- Doc plutitor - 2.

.
2.3.3. Clientii
Cei mai importanti clienti, cu o pondere nsemnata n cifra de afaceri a firmei, sunt reprezentati n
graficul din fig. 2.10:
Fig. 2.10

2.3.4. Concurenta
Concurenta pe piata constructiilor de nave este foarte puternica atat pe plan intern cat si mai ales
pe plan extern.
In Romania lucreaza pe aceasta piata: santierele navale din Constanta, Galati, Oltenita,
Giurgiu, Turnu Severin. Ele reprezinta cea mai serioasa amenintare deoarece beneficiaza de aceleasi
facilitati ca si S.C. D.M.H.I. S.A. : mana de lucru ieftina, materii prime relativ ieftine etc.

2.4. Concluzii
Din derularea acestui capital rezulta corelatii care servesc la intocmirea analizei SWOT,
prezentata in tabelul 2.5:
Tab e l u l 2 . 5
ANALIZA SW OT

CAPITOLUL 3
Analiza managementului calitatii la S.C. "Daew oo-Mangalia Heavy Industries"
S . A.
3.1. Implementarea sistemului de management al calitatii (totale)
O organizatie serioasa cum este S.C. D.M.H.I. S.A. a implementat in urma cu 7 ani sistemul de
management al calitatii.
3.1.1. Motivatia implementarii

Adoptarea unui sistem de management al calitatii (totale) este o decizie strategica a unei
organizatii, decizie de mare importanta, care este determinata de o serie de factori,dintre care se
mentioneaza:
presiunea clientilor;
cerinte contractuale;
cerinte ale unor organisme de reglementare in anumite domenii (cel al constructiilor
industriale, al constructiilor de masini etc.);
dorinta de patrundere pe noi piete de desfacere;
dorinta de a realiza o departajare fata de concurenta;
intentia conducerii de a imbunatatii calitatea;
simplificarea auditurilor de monitorizare etc.
Implementarea unui sistem de calitate intr-o organizatie nu determina in mod automat realizarea
unor produse/servicii de calitate, ci asigura doar premizele realizarii constante a unor produse/servicii
conforme cu anumite cerinte. Crearea sistemului, inseamna tinerea sub control a intregii activitati, asigurand
consecventa si coerenta, disciplina si rigoare.
Astfel managementul are posibilitatea de a cunoaste in mod operativ starea sistemului, de a
depista problemele dificile, de a le rezolva si a activa continuu sistemul calitatii.
Implementarea corecta a sistemului calitatii poate aduce organizatiei urmatoarele avantaje:
cresterea productivitatii si eficientei;
reducerea greselilor si in consecinta a pierderilor;
-

reducerea costurilor, cresterea profiturilor;

cresterea motivarii si angajarii salariatilor;

cresterea competitivitatii;

satisfactia clientilor, ce poate duce la

largirea pietei de desfacere etc.

In scopul uniformizarii si pentru a usura activitatile de certificare, supraveghere si auditare

privind sistemele de calitate, standardele ISO prezinta trei modele distincte ale sistemului calitatii, dupa
cum urmeaza:

ISO 9001 - model pentru asigurarea calitatii in activitatea de cercetare - dezvoltare;

ISO 9002 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de productie, montaj si service;

ISO 9003 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de inspectie si incercare finala.

Implementarea unui sistem de calitate da organizatiei o capacitate ridicata de reproducere a

tuturor proceselor, ceea ce va avea ca efect cel putin mentinerea nivelului de calitate.
3.1.2. Etapele implementarii sistemului calitatii
Pentru implementarea unui sistem al calitatii documentat intr-o organizatie, se parcurg
urmatoarele etape:

a) Alegerea si dezvoltarea sistemului calitatii, adecvat organizatiei in cauza, conform unuia din
standardele ISO seria 9000.
b) Evaluarea documentatiei sistemului calitatii: manualul calitatii, procedurile, documentele
calitatii (instructiuni de lucru, documente de inregistrare si mentinere a sistemului calitatii)
c) Instruirea personalului organizatiei, implicat in realizarea calitatii produselor/serviciilor, pentru
a se asigura:
-

familiarizarea cu procedurile si documentele calitatii;

constientizarea necesitatii de perfectionare continua;

cunoasterea responsabilitatilor individuale in domeniul calitatii.

Simpla afirmatie a producatorului ca foloseste un sistem de asigurare a calitatii nu reprezinta o

garantie obiectiva pentru un cumparator. In consecinta in ultimii ani a crescut permanent importanta practicii
de certificare a functionalitatii sistemului de asigurare a calitatii prin intermediul unei autoritati de auditare
neutre (acreditata de forurile competente), atat fata de producator cat si fata de cumparator. Din acest motiv
implementarea sistemului de calitate se poate considera terminata dupa parcurgerea urmatoarelor etape
suplimentare:
d) Evaluarea functionalitatii sistemului de calitate prin auditare, care se face la cel putin 6 luni de
la aplicare;
e) Acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii.
3.2. Intocmirea Manualului Calitatii
3.2.1. Sistemul de Management al Calitatii

3.2.1.1. Cerinte generale

Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A. are stabilit, documentat,
implementat si mentinut un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9001:2000. Procesele Sistemului de Management al
Calitatii sunt monitorizate, masurate si analizate astfel incat sa imbunatateasca
continuu eficacitatea intregului sistem.
D.M.H.I. conduce eficace toate procesele care afecteaza conformitatea produsului inclusiv orice proces
din afara organizatiei in conformitate cu cerintele cuprinse in acest Manual.

Pentru aceasta D.M.H.I.:

a) identifica procesele necesare Sistemului de Management al Calitatii si
aplicarea lor in intreaga organizatie;

D.M.H.I. a externalizat controlul nedistructiv, verificarea, monitorizarea si

masurarea dispozitivelor, testele mecanice si analizele chimice.
D.M.H.I. tine sub control aceste procese in baza unor proceduri
documentate.
b) determina succesiunea si interactiunea acestor procese;
c) determina criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat
operarea cat si controlul acestor procese sunt eficace;
d) se asigura de disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare
pentru operarea si monitorizarea acestor procese;
e) monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese;
f)implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate
si imbunatatirea continua a acestor procese.
3.2.1.2. Documentatia Sistemului de Management al Calitatii
D.M.H.I. are stabilite si mentinute urmatoarele pentru a se asigura ca
Sistemul de Management al Calitatii este implementat si operational plecand de
la marketing pina la service, inclusiv proiectare, aprovizionare, productie,
inspectie, testare, ambalare, instalare si livrare:
a) politica in domeniul calitatii si obiectivele calitatii;
b) Manualul Calitatii;
c) proceduri documentate cerute in prezentul Standard International;
d) documentele necesare organizatiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace
ale proceselor sale;

e) inregistrari cerute de prezentul Standard International.

Documentatia poate fi in orice forma sau pe orice mediu suport.
3.2.2. Manualul Calitatii
Domeniul Sistemului de Management al Calitatii din D.M.H.I. este definit
in capitolul "III" al acestui manual iar elaborarea, aprobarea, difuzarea, revizia si
administrarea Manualului Calitatii este controlata in conformitate cu capitolul "V".
3.2.2.1. Controlul Documentelor

Pentru analiza, aprobarea, distributia, pastrarea, retragerea si

distrugerea documentelor Sistemului de Management al Calitatii, D.M.H.I. are
stabilite si mentine proceduri documentate.
3.2.2.2. Aprobare, emitere
Documentele sunt analizate si aprobate, inainte de emitere, in ceea ce
priveste adecvarea acestora, si sunt analizate, actualizate daca este cazul si
re-aprobate de catre personal autorizat.
Distributia documentelor se face in mod controlat.

3.2.2.3. Mentinere sub control

Documentele sunt pastrate si mentinute, in conformitate cu procedurile
stabilite pentru a se asigura ca ele raman lizibile si identificabile cu usurinta.
Documentele de provenienta externa sunt tinute sub control pentru a identifica emitentul,
stadiul reviziilor, iar distribuirea lor se face controlat.

Modificarile si stadiul revizuirii curente a documentelor sunt

identificate. Departamentele mentin liste de referinta sau inregistrari
echivalente care identifica stadiul reviziei documentelor in vederea prevenirii
utilizarii neintentionate a documentelor perimate sau anulate.
Editiile valabile ale
departamentelor implicate.

documentelor

sunt

distribuite

tuturor

Documentele perimate sau anulate sunt retrase prompt din toate

punctele de difuzare si/sau utilizare sau sunt marcate corespunzator de catre
departamentele destinatare.
Documentele perimate sau anulate pot fi pastrate pentru orice alt scop
daca sunt marcate clar pentru evitarea utilizarii necorespunzatoare.
Modificarile in documente sunt analizate si actualizate de catre
aceleasi functii / organizatii care au analizat si aprobat emiterea documentului
daca nu este specificat altfel. Natura schimbarilor trebuie sa fie evidentiata in
vederea unei usoare identificari.
Modificarile in documente sunt identificate in stadiul reviziilor si sunt
distribuite departamentelor implicate in vederea implementarii lor.
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor

Sunt stabilite si mentinute proceduri documentate, la nivel de

departamente, pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata
de pastrare si eliminarea inregistrarilor.
Inregistrarile calitatii sunt mentinute pentru a furniza dovezi ale
conformitatii cu cerintele si a functionarii eficace a Sistemului de Management
al Calitatii.
Inregistrarile calitatii sunt pastrate pe suport de hartie, suport
electronic sau alte tipuri de suport.
Inregistrarile calitatii sunt arhivate si pastrate astfel incat sa ramana
lizibile, identificabile si regasibile cu usurinta, in amenajari care asigura un
mediu adecvat, pentru prevenirea deteriorarii, distrugerii sau a pierderii lor.
In cazul inregistrarilor calitatii controlate de un sistem computerizat,
sunt stabilite si implementate metode care sa previna deteriorarea,
distrugerea sau pierderea lor.
Perioada de pastrare pentru fiecare tip de inregistrare a calitatii se
stabileste si se inregistreaza de catre departamente, conform procedurilor
proprii.
La terminarea perioadei de pastrare, inregistrarile calitatii pot fi
distruse sub supravegherea responsabilului cu pastrarea lor.
Atunci cand s-a convenit prin contract, inregistrarile calitatii sunt puse la dispozitia Clientului.
3.2.3. Responsabilitatea Managementului

3.2.3.1. Angajamentul Managementului

Top Managementul (numit in continuare Presedinte) stabileste, mentine
si dezvolta un Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu obiectivele
companiei pentru continua imbunatatire a eficacitatii sale si obtinerea satisfactiei
clientilor.
Pentru aceasta Presedintele efectueaza urmatoarele activitati:

a) Comunica in cadrul organizatiei importanta satisfacerii cerintelor

clientilor, a cerintelor legale si a celor de reglementare;
b) Stabileste politica in domeniul calitatii;
c) Asigura cadrul pentru stabilirea obiectivelor calitatii;
d) Conduce analizele efectuate de management;
e) Asigura disponibilitatea resurselor.
3.2.3.2. Orientarea catre client
Presedintele se asigura ca cerintele si asteptarile clientului (reclamatiile
si sugestiile acestuia, etc.) precum si cerintele legale si de reglementare sunt
identificate si analizeaza daca aceste cerinte sunt satisfacute in scopul cresterii
satisfactiei clientului.
3.2.3.3. Politica in domeniul calitatii
Presedintele stabileste politica in domeniul calitatii adecvata scopului
D.M.H.I., care include angajamentul sau pentru satisfacerea cerintelor si pentru
imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii, si
care asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii.
Politica in domeniul calitatii este specificata in Manualul Calitatii si este
comunicata, inteleasa si implementata in cadrul organizatiei.
Politica in domeniul calitatii va fi analizata pentru adecvarea ei continua,
iar atunci cand apar modificari in Sistemul de Management al Calitatii acestea
vor fi introduse in politica, dupa analizarea oportunitatii introducerii lor .
3.2.3.4. Planificare
Obiectivele calitatii
Directorii/managerii fiecarei divizii/departament stabilesc obiectivele
calitatii, inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la
produs. Ei isi desfasoara activitatea astfel incat obiectivele calitatii stabilite sa fie
realizate.
Obiectivele calitatii sunt masurabile si in concordanta cu politica in
domeniul calitatii si pot include urmatoarele:

a) un proces individual pentru imbunatatirea Sistemului de Management

al Calitatii;
b) o organizare eficienta a oamenilor si resurselor materiale, ca element
pentru cresterea productivitatii;
c) calitatea produsului, controlul numarului de defecte si micsorarea lor;
d) cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata,
timpii de reactie, respectarea termenelor.
Directorii/managerii de divizii/departamente comunica membrilor din
cadrul propriei divizii/ departament obiectivele care trebuie realizate.
Directorii/managerii din cadrul fiecarei divizii/departament analizeaza
periodic realizarea obiectivelor calitatii.
Planificarea Sistemului de Management al Calitatii
(1) Generalitati
D.M.H.I. identifica resursele si procesele necesare si efectueaza
planificarea Sistemului de Management al Calitatii in scopul indeplinirii
cerintelor specificate in capitolul 1.1. precum si a obiectivelor calitatii.
Planificarea calitatii este stabilita de reprezentantul managementului si
persoanele responsabile din departamentele implicate si poate include orice
activitate definita in Manualul Calitatii in scopul realizarii obiectivelor calitatii si
cerintelor Sistemului de Management al Calitatii.
Planificarea calitatii include metode detaliate pentru continua
imbunatatire a Sistemului de Management al Calitatii. Oportunitatea, adecvarea
si eficacitatea planificarii Sistemului de Management al Calitatii este analizata in
cadrul analizelor de management.
Atunci cand sunt planificate si implementate schimbari ale Sistemului de
Management al Calitatii, aceste schimbari trebuie sa fie in concordanta cu
cerintele standardului ISO 9001:2000.
In cazul unor proiecte specifice, sunt intocmite si aplicate planuri ale
calitatii care includ cerintele clientului si cerintele legale si de reglementare.
(2) Structura Sistemului de Management al Calitatii
Compania dezvolta un sistem documentat, pe baza cerintelor
standardului ISO 9001, care sta la baza activitatilor desfasurate. Structura

Sistemului de Management al Calitatii este alcatuita din urmatoarele 3 nivele, dar

nu se limiteaza la acestea.
a) Manualul Calitatii (Nivel I)
Este documentul de baza care defineste in general Sistemul de
Management al Calitatii, responsabilitatile si practicile referitoare la acesta, in
scopul desfasurarii activitatilor legate de politica in domeniul calitatii si
managementul calitatii.
b) Procedurile de Sistem (Nivel II)
Procedurile stabilesc modul de realizare a Politicii Calitatii declarate in
Manualul Calitatii. Definesc interfetele dintre diferite functii ale organizatiei.
Procedurile stabilesc responsabilitatile si prezinta modul de realizare de
catre Companie a activitatilor de management al calitatii pentru fiecare proces,
conform cerintelor standardului ISO 9001.
c) Proceduri administrative, instructiuni de lucru si standarde (Nivel III)
Documente care descriu detaliat metode tehnice, decizii, standarde in
scopul desfasurarii eficace a fiecarui proces al activitatii de management a
calitatii.
Inregistrarile si formularele dovedesc
Sistemului de Management al Calitatii.

functionarea

efectiva

3.2.3.5. Responsabilitate, autoritate si comunicare

Presedintele decide structura optima de organizare a companiei si
resursele necesare astfel incat Sistemul de Management al Calitatii sa poata fi
implementat eficace. De asemenea aloca responsabilitatile si autoritatile adecvate
pentru fiecare unitate functionala pentru ca acestea sa-si desfasoare eficace
activitatea.
Responsabilitate si autoritate
Intreg personalul companiei, inclusiv Presedintele si reprezentantul
managementului au stabilite responsabilitati si autoritati pentru a-si indeplini
indatoririle in prezentul manual si in fisele postului care sunt pastrate la unitatile
functionale.

(1)Presedinte
Stabileste politica in domeniul calitatii si nivelul final al obiectivelor
calitatii.
Asigura disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare
corespunzatoare pentru indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor
calitatii.
Se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este coresponzator,
adecvat si eficace prin analizele de management periodice.
Numeste un membru din management ca reprezentant al sau, care in
afara altor responsabilitati, are si responsabilitatea pentru Sistemului de
Management al Calitatii si pentru verificarea functionarii sistemului.
Se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute.
Planifica Sistemul de Management al Calitatii.
Se asigura ca sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.
(2) Directorul Management Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Management Planning Division, Materials
Division, New Building Marketing & Contract Management Division, Human
Resources Management & General Affairs Division, Maintenance & Utility
Division si Quality Management Team.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.1) Senior Managerul Quality Management Team

Ca reprezentant al managementului este responsabil pentru:

A se asigura ca procesele necesare Sistemului de Management al
Calitatii sunt stabilite, implementate si mentinute.
A raporta Presedintelui despre functionarea Sistemului
Management al Calitatii si despre orice necesitate de imbunatatire.

de

A se asigura ca este promovata in cadrul organizatiei constientizarea

referitoare la cerintele clientului.
Asigurarea relatiei cu parti externe in chestiuni legate de Sistemul de
Management al Calitatii.
Alte responsabilitati legate de activitatea Quality Management Team:
Stabilirea si mentinerea standardelor calitatii;
Stabilirea si implementarea Planului de Inspectie;
Identificarea problemelor referitoare la calitate si recomandarea sau
furnizarea de solutii;
Verificarea implementarii solutiilor;
Initierea actiunilor corective si preventive si confirmarea realizarii lor.
Planificarea si realizarea auditurilor interne.
Controlul activitatilor referitoare la: testele nedistructive, fizice si
chimice si controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.
Dezvoltarea tehnologiilor de sudare.
Tinerea sub control a calificarii sudorilor.
El are libertatea organizatorica si autoritatea de a opri orice operatie sau
proces, daca este necesar.
(2.2) Senior Managerul Human Resource Management & General
Affairs Division este responsabil pentru:

 Managementul de personal.
Recrutare personal.
Relatii de munca.
Stabilirea si realizarea sistemul de instruire si educare la nivelul
intregii organizatii, precum si a planurilor de instruire si educare pe termen lung.
Evaluarea instruirilor efectuate si controlul rezultatelor acestor
instruiri.
Activitatea de relatii publice si protocol.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.3) Directorul New Building Marketing & Contract Management Division este
responsabil pentru:
Analiza, negocierea si finalizarea contractelor.
Urmarirea
specificate.

realizarii

contractelor

in

conformitate

cu

cerintele

Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.

Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.4) Materials Division Director este responsabil pentru:

Aprovizionarea cu materiale si echipamente conform cu cerintele

specificate;

Evaluarea si reevaluarea furnizorilor;

Controlul inspectiei la receptie/sursa

echipamentelor aprovizionate;

materialelor

si

Controlul manipularii si depozitarii materialelor si echipamentelor

aprovizionate si a materialelor clientului;

Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.

(2.5) Senior
responsabil pentru:

Managerul Maintenance

&

Utility

Division este

Administrarea infrastructurii, asigurarea infrastructurii potrivite in

concordanta cu planul stabilit si previnirea deteriorarii sau distrugerii ei prin
activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.6) Directorul Management Planning Division este responsabil
pentru:
Administrarea investitiilor, stabilirea planului anual de investitii, la
nivelul companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de
infrastructura si alocarea resurselor pentru asigurarea si mentinerea
infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.
Evaluarea si reevaluarea subcontractorilor care lucreaza in interiorul
si exteriorul organizatiei.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3) Directorul Engineering & Production Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Production Planning Division, Indoor Division,
Outdoor Division, Painting Division, Design Division.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.1) Directorul Design Division este responsabil pentru:

 Procesul de proiectare.
Intocmirea specificatiilor de aprovizionare.
Analiza, din punct de vedere tehnic a ofertelor pentru proiecte noi
si prezentarea de propuneri.
Legatura cu reprezentantul clientului in probleme referitoare la
proiectarea si realizarea produsului.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.2) Directorul Production
pentru:

Planning

Division este

responsabil

Analiza ofertelor pentru proiecte noi si prezentarea de propuneri,

excluzand partea tehnica;
Intocmirea programelor de productie pentru constructii noi;
Planificarea executarii proiectului;
Relatia cu reprezentantul clientului referitor la reclamatiile acestuia pe
perioada realizarii produsului;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.3) Directorii diviziilor de productie sunt responsabili pentru:
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de productie;
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(3.4) Directorul Shiprepair
pentru:

&

Conversion

Division este

responsabil

 Analiza, negocierea si finalizarea contractelor de reparatii nave.

Urmarirea
specificate.

realizarii

contractelor

in

conformitate

cu

cerintele

Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.

Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Intocmirea programelor de productie pentru reparatii nave.
Planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de reparatii nave.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Comunicarea interna
Pentru comunicarea in cadrul companiei a politicii in domeniul calitatii, cerintelor, obiectivelor
calitatii, realizarilor si a altor activitati necesare, D.M.H.I. are stabilit un proces eficace prin meetinguri,
raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri web, etc.

D.M.H.I. se asigura ca exista comunicare suficienta, intre diferitele

niveluri si functii, in ceea ce priveste eficacitatea Sistemului de Management al
Calitatii prin meetinguri, raportari, sistemul computerizat, ziare, e-mail, site-uri
web, etc.
3.2.4. Managementul Resurselor

3.2.4.1. Asigurarea resurselor

D.M.H.I. determina si asigura resursele umane, infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a
implementa si mentine Sistemul de Management al Calitatii si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sale,
pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor.

3.2.4.2. Resurse umane

Personalul care efectueaza activitati care influenteaza calitatea
produsului trebuie sa fie competent din punct de vedere al studiilor, instruirii,
abilitatii si al experientei adecvate.
D.M.H.I. identifica necesitatile de instruire si asigura instruirea pentru a
satisface aceste nevoi.
Competenta, constientizare, instruire

Managerul fiecarui departament identifica competenta si necesitatile de

instruire pentru personalul care desfasoara activitati care influenteaza calitatea
produsului, si stabileste planul de instruire.
Education & Training Team stabileste planul anual de instruire pentru
personalul companiei, in baza necesitatilor de instruire identificate de fiecare
departament, si organizeaza aceste instruiri.
Instruirile sunt efectuate la divizii sau departamente in functie de continut
si necesitati.
Atunci cand sunt introduse tehnologii, echipamente, unelte noi, sau cand
apar modificari in proceduri, standarde, etc, se efectueaza instruiri suplimentare.
Personalul care executa activitati de proiectare, control sau procese
speciale se instruiesc si califica in conformitate cu proceduri documentate.
Calificarea lor se reevalueaza periodic.
Rezultatele instruirilor efectuate in conformitate cu planificarea anuala
sunt evaluate.
Eficacitatea instruirilor efectuate in conformitate cu planul anual de
instruire este evaluata utilizand, dupa caz urmatoarele metode: teste scrise,
probe practice, chestionare, rapoarte, observatii, intrebari, etc.
In sedintele de ban meeting managerul fiecarui departament se asigura
ca personalul din subordine este constient de relevanta si importanta activitatii
sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii.
Inregistrarile adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta
sunt mentinute in conformitate cu procedurile aplicabile.
3.2.4.3. Infrastructura
D.M.H.I. identifica, asigura si mentine infrastructura de care are nevoie,
pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului astfel:
a) cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
b) echipament pentru procese (atat hardware cat si software);
c) servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Divizia Management Planning, care administreaza investitiile, stabileste procedura de
investitii, la nivelul companiei, dupa analiza propunerilor de obiective de investitii legate de infrastructura
si aloca resurse pentru asigurarea si mentinerea infrastructurii in concordanta cu planul de investitii.

Diviziile Maintenance & Utility, Human Resource Management & General Affairs si Design (IT
Team) care administreaza infrastructura, asigura infrastructura potrivita in concordanta cu procedura stabilita.
Previn deteriorarea sau distrugerea ei prin activitati de imbunatatire, reparatii, mentenanta si verificari.

3.2.4.4. Mediul de lucru

Pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului, D.M.H.I.
determina si conduce mediul de lucru necesar.
Mediul de lucru si produsul pot fi afectate de elemente cum ar fi securitatea muncii, temperatura,
umiditatea, poluarea si sunt controlate, acolo unde este necesar, in concordanta cu proceduri documentate .
3.2.5. Realizarea Produsului

3.2.5.1. Planificarea realizarii produsului

D.M.H.I. planifica si dezvolta procesele necesare pentru realizarea produsului: marketing,
proiectarea, aprovizionarea, productia, verificarea dispozitivelor de masurare si monitorizare.
Planificarea realizarii produsului concorda cu cerintele pentru celelalte procese ale Sistemului de
Management al Calitatii.

In cadrul planificarii realizarii produsului, D.M.H.I. identifica urmatoarele:

a) obiectivele calitatii si cerintele pentru produs;
b) necesitatea de a stabili procesele, documentele si de a aloca resurse
specifice produsului;
c) activitatile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspectia si
incercarea produsului precum si criteriile de acceptare ale produsului;
d) inregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de
realizare si produsul rezultat satisfac cerintele.
Activitatile care influenteaza calitatea produsului sunt planificate de catre
departamente specializate din cadrul Companiei.
Acestea includ:
a) proiectarea produsului efectuata de departamentele de proiectare;
b) inspectia efectuata de Quality Management Team pe baza Planului de
Inspectie;
c) intretinerea utilajelor si echipamentelor;
d) controlul dispozitivelor de monitorizare si masurare;

e) planificarea productiei: NB Program, Master schedule, Dry Dock

schedule, 3 Month/ Monthly/ Weekly schedules.
Atunci cand realizarea proceselor Sistemului de Management al Calitatii,
inclusiv procesele de realizare a produsului, pentru un produs specific este
ceruta prin contract, este pregatit si controlat planul calitatii care specifica
cerintele pentru produs.
Structura documentatiei si formularele utilizate pentru realizarea
produsului sunt in general in concordanta cu capitolul Planificarea SMC din acest
manual.
3.2.5.2. Procese referitoare la relatia cu clientul
Departamentele NB Marketing & Contract Management, Ship Repair &
Conversion stabilesc si mentin proceduri documentate pentru a se asigura ca
cerintele clientului sunt identificate si analizate.
I. Determinarea cerintelor referitoare la produs
Departamentele Marketing identifica urmatoarele cerinte referitoare la
produs dupa primirea informatiilor de baza ale proiectului:
a) cerintele specificate de catre client, inclusiv cerintele referitoare la
activitatile de livrare si post-livrare;
b) cerintele nespecificate de catre client dar necesare pentru utilizarea
specificata sau intentionata, atunci cand este cunoscuta;
c) cerintele legale si de reglementare referitoare la produs;
d) orice alte cerinte suplimentare identificate de catre organizatie.
II. Analiza cerintelor referitoare la produs
Inaintea acceptarii, fiecare contract este analizat de companie pentru a
se asigura ca:

a) cerintele referitoare la produs sunt clare si corect definite;

b) cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate
anterior sunt rezolvate;
c) D.M.H.I. are capabilitatea de a satisface aceste cerinte.
Directorul NB Marketing & Contract Management Division si Directorul
Ship Repair & Conversion Division primesc, inregistreaza si analizeaza toate
cererile de oferta.
Inaintea prezentarii unei oferte sau a acceptarii unui contract/comanda,
aceasta este analizata de departamentele implicate pentru a identifica toate
problemele pe care le ridica realizarea cerintelor specificate.
In cadrul analizei se considera urmatoarele: politica de marketing a
Companiei, standardul propriu al calitatii, specificatiile anexa la contract,
problemele tehnice, capacitatea si capabilitatea proprie de proiectare si
productie, problemele juridice si comerciale ce conditioneaza realizarea
contractului.
Atunci cand clientul nu furnizeaza nici o declaratie documentata a cerintelor, cerintele clientului
sunt analizate corespunzator si sunt incorporate in contract de comun acord cu clientul.
Dupa semnarea contractului intre D.M.H.I. si client toate informatiile necesare sunt difuzate
departamentelor implicate.

Modificarea unui contract, inainte sau in timpul realizarii, se accepta

numai dupa o analiza similara cu a contractului initial. Directorul NB Marketing &
Contract Management Division si Directorul Ship Repair & Conversion
Division sunt responsabili de difuzarea modificarilor acceptate, catre
compartimentele implicate.
Inregistrarile rezultatelor analizelor contractului si ale actiunilor aparute in urma analizei sunt mentinute.

III. Comunicarea cu clientul

DMHI identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea
cu clientii in legatura cu:
a) informatiile despre produs;
b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor inclusiv
amendamentele la acestea si
c) feedback-ul de la client inclusiv reclamatiile de la client.
3.2.5.3. Proiectare

Divizia Proiectare (Design) stabileste proceduri documentate pentru procesul de proiectare in

vederea satisfacerii cerintelor specificate in contract, a regulilor si reglementarilor aplicabile.

I. Planificarea proiectarii
Directorul Diviziei Proiectare este responsabil de planificarea si controlul proiectarii produsului
pentru fiecare etapa de proiectare.

Planificarea include urmatoarele:

a) etapele proiectarii;
b) analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de
proiectare.
c) responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare
Este stabilita o procedura documentata de control a calificarii personalului care efectueaza
activitati de proiectare.
Inregistrarile calificarii personalului care efectueaza activitati de proiectare sunt periodic actualizate
si mentinute.
Interfetele organizatorice si tehnice dintre diferitele grupuri implicate in procesul de proiectare sunt
definite pentru a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor iar informatiile
necesare sunt documentate si analizate impreuna cu departamentele implicate.
Planificarea proiectarii este actualizata dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea evolueaza.

II. Date de intrare ale proiectarii

Divizia Proiectare determina si documenteaza datele de intrare legate de cerintele referitoare la
produs incluzand: cerintele legale si de reglementare aplicabile, rezultatul analizelor contractului privind
parametrii de functionare si performanta, conditiile de operare, materialele, tehnologia de fabricatie,
instalarea, mentenanta, siguranta, informatiile derivate din proiecte similare anterioare si alte cerinte esentiale
pentru proiectare si dezvoltare.
Aceste date de intrare sunt analizate pentru a stabili daca sunt adecvate. Orice ambiguitate, lipsa
sau neintelegere este clarificata cu Clientul pentru a sti clar ce trebuie proiectat si cum trebuie verificat pentru
a fi acceptat.

III. Date de iesire ale proiectarii

Datele de iesire ale proiectarii sunt analizate si aprobate de personal calificat inainte de difuzare.
Datele de iesire ale proiectarii sunt furnizate sub forma de desene, specificatii de aprovizionare,
etc. care permit verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii.
Datele de iesire ale proiectarii trebuie sa:
a) indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii;

b) furnizeze informatii corespunzatoare referitoare la aprovizionare,

productie si service;
c) contina sau sa faca referire la criterii de acceptare a produsului;
d) defineasca caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea
sigura si corecta a acestuia.
IV. Analiza proiectarii

In diferite etape ale proiectarii personalul calificat efectueaza analize sistematice ale rezultatelor
proiectarii pentru:

a) a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii de a satisface cerintele;

b) a identifica orice problema si a propune actiunile corective necesare.
La fiecare analiza participa reprezentantii tuturor functiilor implicate in etapa de proiectare respectiva.

Inregistrarile rezultatelor analizelor si ale oricaror actiuni necesare sunt

mentinute.
V. Verificarea proiectarii
In etapele de proiectare departamentele de proiectare verifica daca datele de iesire ale proiectului
au satisfacut cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii pentru etapa respectiva.

Verificarea are in vedere diferite tehnici, cum ar fi:

-

calcule alternative;

incercari si teste;

compararea proiectului nou cu un proiect similar, verificat in practica;

analiza proiectarii, in general.

Inregistrari ale rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.

VI. Validarea proiectarii

Validarea proiectului are loc, in general, dupa finalizarea produsului,
pentru a se asigura ca produsul rezultat este capabil sa satisfaca cerintele de
utilizare specificate in contract.
Validarea se poate realiza prin teste pe model sau prin probele de cheu
si mare efectuate de nava finalizata, in conditii de operare definite, sau in etape
anterioare finalizarii navei, specificate in contract.
Inregistrari ale rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare sunt
mentinute.
VII. Controlul modificarilor in proiectare
Toate schimbarile si modificarile proiectului sunt identificate,
documentate, analizate, verificate si validate, dupa caz si sunt aprobate inainte
de implementarea lor.

Analiza modificarilor include evaluarea efectului modificarilor asupra

partilor componente si a produsului deja livrat. Difuzarea modificarilor se face
controlat catre toate functiile implicate.
Inregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni
necesare sunt mentinute.
3.2.5.4. Aprovizionare
I. Procesul de aprovizionare
Divizia Aprovizionare (Materials Division) controleaza planificarea
aprovizionarii, evaluarea si selectarea furnizorilor, informatiile referitoare la
aprovizionare, verificarea produsului aprovizionat pentru a se asigura ca
produsul aprovizionat este conform cu cerintele de aprovizionare specificate.
Tipul si amploarea controlului aplicat asupra furnizorilor si asupra
produsului aprovizionat depinde de efectul produsului aprovizionat asupra realizarii
ulterioare a produsului sau asupra produsului final si acolo unde este aplicabil, de
inregistrarile referitoare la capabilitatea furnizorilor demonstrata anterior.
Divizia Aprovizionare selecteaza, evalueaza si reevalueaza furnizorii pe
baza abilitatilor lor de a respecta cerintele contractuale specificate, incluzand
Sistemul de Management al Calitatii si stabileste criteriile de selectie, evaluare si
reevaluare a furnizorilor.
Inregistrarile rezultatelor evaluarilor si ale oricaror alte actiuni necesare
aparute in urma evaluarii sunt mentinute de catre Divizia Aprovizionare.
II. Informatii referitoare la aprovizionare
Informatiile referitoare la aprovizionare descriu clar produsul de
aprovizionat, inclusiv atunci cand este necesar:

a) tipul, categoria, clasa sau o alta identificare;

b) tipul sau o alta identificare exacta si editiile aplicabile ale
specificatiilor, desenelor, conditiilor referitoare la procese, instructiunilor
referitoare la inspectie si la alte date tehnice relevante, inclusiv conditiile pentru
aprobarea sau calificarea produsului, a procedurilor, proceselor, echipamentelor;
c) cerinte pentru calificarea personalului;
d) cerinte pentru Sistemul de Management al Calitatii.
Adecvarea cerintelor de aprovizionare specificate este analizata si
aprobata inainte de transmiterea documentelor de aprovizionare catre furnizor.
III. Verificarea produsului aprovizionat
Divizia Aprovizionare si celelalte divizii implicate stabilesc si
implementeaza inspectia si alte activitati necesare pentru a se asigura ca
produsul aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate.
Atunci cand D.M.H.I., sau clientul acesteia, intentioneaza sa desfasoare
verificarea la furnizor, Divizia Aprovizionare specifica, in documentele de
aprovizionare, intelegerile referitoare la verificarea si metoda de eliberare a
produsului.
Atunci cand este specificat in contract, clientul sau reprezentantul acestuia are dreptul de a verifica la
furnizor ca produsul este conform cu conditiile specificate.

3.2.5.5. Productie si furnizare de servicii

I. Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Pentru procesul de productie sunt stabilite si tinute sub control informatii
care descriu caracteristicile produsului (desene, specificatii), documente de
planificare a productiei, instructiuni de lucru, standarde de lucru, Standardul
Calitatii Constructiei Navei (DMSQS), proceduri de control, activitati de
monitorizare si masurare, etc.
Prin intretinerea si repararea utilajelor si echipamentelor este asigurata
capabilitatea permanenta a proceselor de productie.
Dispozitivele de masurare si monitorizare utilizate sunt mentinute si
verificate, iar acuratetea de masurare este cunoscuta.
Activitatile de eliberare din magazie, livrare si activitatea de service sunt
tinute sub control conform procedurilor documentate.

II. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii

Sunt considerate procese speciale procesele ale caror rezultate nu pot fi
in totalitate verificate prin masurare si monitorizare ulterioare, in care deficientele
devin evidente numai dupa ce produsul se afla in exploatare.
Procesele speciale care se desfasoara in D.M.H.I. sunt sudarea,
vopsirea si sunt validate pentru a demonstra capabilitatea acestor procese de a
obtine rezultatele planificate.
Aceste procese sunt monitorizate in D.M.H.I. pentru a asigura
desfasurarea lor in conditii controlate.
Sunt elaborate proceduri detaliate pentru controlul, analiza si aprobarea
fiecarui proces special.
Procesele speciale sunt executate de personal calificat, care utilizeaza
echipament testat si calibrat.
Sunt mentinute inregistrari referitoare la procesele speciale cum ar fi
calificarea personalului, rezultatele validarii/revalidarii, proceduri, etc.
D.M.H.I. asigura revalidarea proceselor speciale aplicabile.
III. Identificare si trasabilitate
Atunci cand este cazul identificarea si trasabilitatea materialelor si
echipamentelor utilizate la constructia navei este facuta pe tot parcursul
procesului de productie.
D.M.H.I. are stabilite si mentine proceduri documentate pentru
identificarea si trasabilitatea produsului prin mijloace adecvate pentru a se
asigura ca materialele, piesele sau produsele sunt corect manipulate sau folosite
in scopul realizarii produsului.
Stadiul produsului este identificat in raport cu cerintele de masurare si
monitorizare.
Atunci cand trasabilitatea este o cerinta, D.M.H.I. tine sub control si
inregistreaza identificarea unica a produsului.
In faza de receptie, materialele aprovizionate sunt identificate dupa
numarul comenzii de nava sau dupa codul de identificare atribuit de
departamentul de proiectare.

In procesul de productie, identificarea pieselor confectionate din tabla

sau profile de otel precum si a tevilor se face pe baza codului de identificare din
proiectul de executie.
In cazul semifabricatelor turnate sau forjate, marcajul de identificare al
semifabricatului este transferat pe produsul finit in prezenta reprezentantului
Societatii de Clasificare.
La echipamentele care se vor monta la nava sunt atasate etichete
continand numarul proiectului navei.
IV. Proprietatea clientului
Clientul aprovizioneaza anumite produse (echipamente, materiale)
necesare la nava.
Aceste produse sunt definite in contract, cu precizarea datei de livrare.
D.M.H.I. identifica, verifica, protejeaza si pune in siguranta proprietatea clientului, pusa la
dispozitie pentru a fi utilizata sau incorporata pe nava, pe perioada in care aceasta se afla sub controlul
Companiei.

Receptia produsului furnizat de client se face conform cu procedura de

receptie a materialelor si echipamentelor.
Dupa receptie, produsul furnizat de client se monteaza la nava sau se
depoziteaza corespunzator, pentru a preveni deteriorarea lui.
Daca produsul depozitat necesita lucrari de intretinere, prevazute in
contract, acestea se vor executa si se vor pastra inregistrari.
Verificarea produsului de catre Companie nu absolva clientul de
responsabilitatea de a livra un produs acceptabil.
Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se
raporteaza clientului si se mentin inregistrari.
3 . 2 . 5 . 6 . C o n t r o l u l d i s p o zi t i v e l o r d e m a s u r a r e s i m o n i t o r i za r e

I. Generalitati
Monitorizarile si masurarile care trebuie efectuate si dispozitivele de
masurare si monitorizare necesare sunt determinate de catre D.M.H.I. pentru a
furniza dovezi ale conformitatii produsului cu cerintele determinate.
D.M.H.I. stabileste procesele prin care se asigura ca monitorizarile si
masurarile pot fi efectuate si ca sunt efectuate intr-un mod care este in
concordanta cu cerintele de monitorizare si masurare.

Laboratorul de masuratori de precizie si teste tine sub control

dispozitivele de monitorizare si masurare folosite pentru a demonstra
conformitatea produsului cu cerintele specificate.
II. Alegerea dispozitivelor de masurare si monitorizare
Departamentul care foloseste dispozitivele de masurare si monitorizare identifica produsele care
trebuie sa fie masurate si monitorizate si determina dispozitivele necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii
produsului cu cerintele determinate.

III. Etalonare si verificare

In vederea asigurarii unor rezultate valide, dispozitivele de masurare si
monitorizare sunt:
- etalonate sau verificate la intervale specificate, sau inainte de
intrebuintare, fata de etaloane de masura trasabile pana la etaloane
internationale sau nationale; atunci cand astfel de etaloane nu exista, baza
utilizata pentru etalonare sau verificare trebuie inregistrata;
- ajustate sau reajustate dupa cum este necesar.
Atunci cand echipamentele sunt gasite neconforme cu cerintele, D.M.H.I. evalueaza si inregistreaza
validitatea masurarilor anterioare, si actioneaza in mod corespunzator asupra echipamentului si a produsului
afectat, daca este cazul.
Atunci cand este utilizat pentru monitorizarea si masurarea cerintelor specificate, abilitatea
software-ului pentru computer de a satisface utilizarea intentionata trebuie confirmata. Aceasta trebuie facut
inainte de prima utilizare si reconfirmat dupa cum este necesar.

IV. Identificarea stadiului de etalonare

Laboratorul de masuratori de precizie si teste identifica dispozitivele de masurare si monitorizare
cu un indicator corespunzator si cu o inregistrare de identificare aprobata, pentru indicarea stadiului etalonarii.

V. Protejare impotriva ajustarilor

Laboratorul de masuratori de precizie si teste protejeaza dispozitivele de masurare si monitorizare
impotriva ajustarilor care ar putea invalida rezultatul masurarii.

VI. Manipulare, intretinere, depozitare

Laboratorul de masuratori de precizie si teste asigura protectia impotriva degradarilor si
deteriorarilor in timpul manipularii, intretinerii si depozitarii dispozitivelor de masurare si monitorizare.

VII. Inregistrare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste pastreaza inregistrari ale
etalonarii si verificarii.

Departamentele implicate mentin inregistrarile referitoare la toate dispozitivele de masurare si

monitorizare depozitate sau utilizate.
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire

3.2.6.1. Generalitati
D.M.H.I. planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare,
masurare, analiza si imbunatatire pentru:
a) demonstrarea conformitatii produsului;
b) asigurarea conformitatii Sistemului de Management al Calitatii;
c) imbunatatirea continua a eficacitatii Sistemului de Management al
Calitatii;
Toate departamentele determina si utilizeaza metodele aplicabile, inclusiv tehnicile statistice si
amploarea utilizarii lor pentru monitorizarea, masurarea, analiza si imbunatatirea continua a proceselor.

3.2.6.2. Monitorizare si masurare

I. Satisfactia clientului
Departamentele Marketing, Production Planning si Quality Management Team monitorizeaza datele
si informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii de catre D.M.H.I. a cerintelor sale.

Monitorizarea include reclamatiile clientului in timpul procesului de

productie cat si dupa livrarea acestuia.
Aceste informatii sunt utilizate ca o modalitate de masurare a
performantei Sistemului de Management al Calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii sunt incluse intr-o
procedura documentata.
II. Audit intern
Auditurile interne sunt efectuate la intervale planificate pentru a
determina daca Sistemul de Management al Calitatii:

a) este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele

standardului ISO 9001:2000 si la cerintele Sistemului de Management al Calitatii
stabilit de catre organizatie si
b) este implementat si mentinut eficace.
Sectia Q.A. stabileste si mentine o procedura documentata pentru
planificarea si implementarea auditului intern.
Personalul care efectueaza audituri ale calitatii are o calificare adecvata
bazata pe instruire, experienta si profesionalism si nu are responsabilitati directe
in zona auditata.
Auditurile se efectueaza in conformitate cu un plan anual de audit
intocmit de catre Sectia Q.A..
Departamentele care pot influenta calitatea produsului sunt auditate cel
putin o data pe an luand in considerare statutul si importanta activitatii care
trebuie auditate, precum si rezultatul auditurilor precedente.
Daca au aparut probleme serioase referitoare la calitate pot fi efectuate
audituri suplimentare (neprogramate) in orice zona, functie.
Rezultatele auditurilor sunt inregistrate in raportul de audit si aduse in
atentia persoanelor cu responsabilitati in zona auditata.
Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa intreprinda
actiunile corective fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor detectate si
a cauzelor acestora.
Auditorul verifica implementarea si efectivitatea actiunilor corective
intreprinse si mentine inregistrari referitoare la aceste rezultate.
Rezultatele auditurilor sunt prezentate analizei efectuate de management
de catre Senior Managerul Quality Management Team.
III. Monitorizarea si masurarea proceselor
D.M.H.I. stabileste si mentine metode adecvate pentru monitorizarea si
acolo unde este aplicabil masurarea proceselor Sistemului de Management al
Calitatii, in vederea evaluarii performantelor acestora.
Aceste metode demonstreaza abilitatea proceselor de a obtine
rezultatele planificate.

Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, departamentele

implicate intreprind corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a
se asigura de conformitatea produsului.
IV. Monitorizarea si masurarea produsului
D.M.H.I. monitorizeaza si masoara caracteristicile produsului pentru a
verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la produs. Aceasta se face in
etapele corespunzatoare ale procesului de realizare a produsului in conformitate
cu planurile de inspectie, planurile de acuratete dimensiuni, standarde, proceduri
de control, etc.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate sunt mentinute.
Inregistrarile indica persoana (persoanele) care autorizeaza eliberarea
produsului.
Eliberarea produsului nu se produce pana cand masurile planificate nu
au fost finalizate in mod corespunzator, cu exceptia cazurilor in care s-a aprobat
altfel de catre o autoritate relevanta sau acolo unde este aplicabil, de catre client.
(1) Inspectii si incercari la receptie
Inspectiile la receptie sunt executate de catre comisiile de receptie
specializate, conform procedurilor de receptie proprii.
Sunt acceptate numai produsele intrate care satisfac cerintele specificate
in comenzile de aprovizionare/standarde/desene.
Nici un produs nu este eliberat in procesele de productie pana la
terminarea inspectiei la receptie.
Se pastreaza inregistrari ale conformitatii produsului receptionat.
Metodele utilizate pentru efectuarea verificarilor la receptie variaza in
functie de cat de important este produsul aprovizionat pentru realizarea
performantelor produsului final.
(2) Inspectia pe flux si inspectia finala la nava
Activitatile de inspectie si incercari se executa in scopul de a verifica
daca cerintele specificate pentru produs sunt satisfacute. Inspectiile si testele
sunt prezentate in planuri de inspectie, planuri de acuratete dimensiuni, in
proceduri de control, incluzand si formularele de inregistrare.
Planurile de inspectii si procedurile sunt pregatite de catre Quality
Management Team si Departamentul Productie Vopsitorie, iar planurile de

acuratete dimensiuni sunt pregatite de catre Accuracy Team astfel incat sa fie
satisfacute cerintele contractuale, desenele, specificatiile si regulile aplicabile.
(2.1.) Inspectii si incercari in fabricatie
Fiecare departament de productie efectueaza autocontrolul produselor
executate in etapele procesului de productie, conform procedurii "Autocontrolul".
Inspectia oficiala este efectuata de catre inspectorii QC, Client si
Societatea de Clasificare in conformitate cu planul de inspectii pentru a verifica
daca sunt satisfacute conditiile specificate.
Numai produsele conforme cu specificatiile sunt acceptate si preluate
pentru fazele urmatoare. Produsul neconform nu trece de punctul de inspectie
obligatorie spre o faza urmatoare de fabricatie, fara un accept sau o convenire
anterioara intre client si organizatie.
(2.2.) Teste nedistructive
Laboratoarele de control nedistructiv efectueaza controlul nedistructiv in
conformitate cu planuri de control pentru a confirma si a asigura ca sudura
executata este in conformitate cu cerintele specificate.
Activitatea de control nedistructiv se executa in conformitate cu proceduri
specifice, de catre personal calificat.
(2.3.) Inspectii si teste finale
Inspectiile si testele finale sunt efectuate in conformitate cu planurile de
inspectii si procedurile de control pentru a asigura ca produsul satisface toate
criteriile de acceptare definite.
Inspectia finala include si verificarea ca toate inspectiile de receptie si
cele din procesul de fabricatie au fost efectuate in conformitate cu planurile de
inspectii si procedurile de control si ca documentatia si datele asociate sunt
aprobate si disponibile.
(2.4.) Inregistrarile inspectiilor si testelor
Inregistrarile rezultatelor inspectiilor si testelor precum si criteriile de
acceptare sunt mentinute de catre Quality Management Team si/sau
departamentele implicate.
Inregistrarile indica clar ca produsul a fost sau nu admis la fiecare
inspectie si/sau teste in conformitate cu criteriile de acceptare definite.

Inregistrarile sunt datate si semnate de personal autorizat in acest sens.

Orice neconformitate gasita in procesul de inspectii si teste este
controlata in conformitate cu procedura de control a produsului neconform.
3.2.6.3. Controlul produsului neconform
D.M.H.I. are stabilita o procedura pentru identificarea, evaluarea,
izolarea (cand este posibil) si tratarea produselor neconforme si pentru
prevenirea utilizarii sau montarii neintentionate a produselor care nu sunt
conforme cu cerintele produsului, specificate in regulile Societatii de Clasificare,
regulamente, specificatii, contracte, desene, etc.
In situatia cand un produs, material, serviciu sau document nu este
conform cu cerintele produsului, acesta este identificat de catre Quality
Management Team sau Departamentul Vopsitorie.
Produsul neconform este izolat de produsele conforme si este identificat
corespunzator pentru a preveni folosirea lui neintentionata pana la luarea unei
decizii.
Situatia de neconformitate poate fi notificata catre Quality Management
Team sau Departamentul Vopsitorie de catre oricare alt departament prin
Rapoarte de Probleme.
Departamentele implicate intocmesc Rapoarte de Probleme atunci cand
identifica probleme referitoare la calitatea materialelor, la metodele de lucru
si/sau la documentatia utilizata.
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie analizeaza
neconformitatile identificate dupa care intocmesc si administreaza rapoarte de
neconformitate (RNC).
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie pot sugera
metodele de tratare a produsului neconform. Daca este necesar aceste
departamente stabilesc o intalnire cu departamentele implicate pentru luarea
deciziei de tratare a neconformitatii identificate.
Modul de rezolvare a neconformitatii presupune luarea urmatoarelor
decizii:

- reprelucrarea, cu respectarea cerintelor specificate;

- acceptarea cu sau fara concesii;
- utilizarea produsului/materialului in alte scopuri decat cel pentru care a
fost destinat initial;
- respingerea produsului neconform;
Rapoartele de neconformitate emise de Departamentul Vopsitorie sunt
verificate de Sectia Q.A. in timpul auditurilor interne efectuate la Departamentul
Vopsitorie.
In cazul in care este specificat in contract, situatia de neconformitate este
adusa la cunostinta Clientului sau reprezentantului acestuia sau Societatii de
Clasificare.
Rapoartele de neconformitate sunt difuzate departamentelor implicate
pentru tratarea neconformitatii.
Quality Management Team sau Departamentul Vopsitorie verifica
rezultatul actiunii intreprinse si daca este necesar efectueaza o reinspectie in
conformitate cu cerintele documentate.
Cand neconformitatea este rezolvata Quality Management Team sau
Departamentul Vopsitorie analizeaza si inregistreaza rezultatele in originalul
raportului de neconformitate.
Atunci cand produsul neconform este detectat dupa livrare, D.M.H.I. tine
sub control reclamatiile din timpul garantiei pentru a satisface cerintele clientului.
Pentru toate problemele notificate de client pe perioada de garantie se stabileste
de Divizia Marketing impreuna cu departamentele implicate un plan de masuri, in
urma analizei fiecarei probleme raportate si se intreprind actiuni de rezolvare.
Dupa expirarea perioadei de garantie toate problemele nerezolvate,
aparute in timpul garantiei sunt solutionate la intelegere cu clientul.
Analiza datelor
D.M.H.I. determina, colecteaza si analizeaza datele corespunzatoare
pentru a demonstra adecvarea si eficacitatea Sistemului de Management al
Calitatii si pentru a evalua unde se poate aplica imbunatatirea continua a
eficacitatii Sistemului de Management al Calitatii.
Aceasta include date generate de activitatile de masurare si monitorizare
sau din alte surse relevante.

Analiza datelor furnizeaza informatii (dar nu se limiteaza la acestea)

referitoare la:
a) satisfactia si/sau insatisfactia clientului;
b) conformitatea cu cerintele produsului;
c) caracteristicile si tendintele
oportunitatile pentru actiuni preventive;

proceselor

si

produselor

inclusiv

d) furnizori.
Tehnicile statistice utilizate pentru a controla performantele proceselor,
sunt documentate.
Urmatoarele tehnici statistice, dar nu numai, pot fi aplicate corespunzator:

Histograma
Diagrama Pareto
Diagrama cauza - efect
3.2.6.4. Imbunatatire continua
D.M.H.I. isi imbunatateste continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin utilizarea:

a) politicii referitoare la calitate;

b) a obiectivelor calitatii;

c) a rezultatelor auditului;
d) a analizei datelor;
e) a actiunilor corective si preventive;
f) a analizei efectuate de management.
I. Actiune corectiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura
documentata pentru analiza si eliminarea cauzelor neconformitatilor si pentru
prevenirea reaparitiei lor.
Actiunile corective propuse pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor
existente sunt stabilite in functie de importanta problemelor care trebuie

rezolvate. Procedura mentioneaza functiile responsabile de initierea actiunilor

corective, cum se realizeaza actiunile si verificarea eficacitatii.
Cauzele neconformitatilor detectate sunt investigate pentru a stabili daca
sunt izolate sau repetabile. Se analizeaza cauzele si se stabilesc actiuni
corective in vederea prevenirii reaparitiei neconformitatii. Rezultatele obtinute se
inregistreaza si se monitorizeaza pana la verificarea finala, pentru evaluarea
eficacitatii.
Necesitatea eliminarii cauzelor neconformitatilor rezulta din:
-

neconformitati ale Sistemului de Management al Calitatii,

audituri,
neconformitati de produs, proces,
observatii ale clientului/clasei,
observatii sau rapoarte ale executantilor,
analizele efectuate de management.

La intervale de timp relevante se verifica eficacitatea actiunilor corective

pentru a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.
Informatiile relevante privind realizarea actiunilor corective sunt supuse
analizei managementului.
II. Actiune preventiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura
documentata pentru analiza si eliminarea cauzelor unor neconformitati potentiale
pentru prevenirea aparitiei lor.
Procesele
de
fabricatie,
rezultatele
inspectiilor,
reclamatiile
clientului/clasei, rezultatele auditurilor sunt surse de informatii despre
neconformitati potentiale care pot afecta calitatea produsului.
Evaluarea necesitatii de actiuni preventive, determinarea actiunilor
preventive, implementarea lor, controlul eficacitatii si rezultatele actiunii
intreprinse constituie inregistrari ale calitatii care sunt pastrate la Quality
Management Team.
Actiunile preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor
potentiale.
La intervale de timp relevante se analizeaza eficacitatea actiunilor
preventive pentru a se asigura ca au fost intreprinse actiunile adecvate.

Informatiile relevante privind realizarea actiunilor preventive sunt supuse

analizei managementului.
3 . 3 . Au t o c o n t r o l u l

Este una din principalele proceduri ce servesc la crearea calitatii prin

angrenarea intregului personal.
Pentru reducerea semnificativa a timpului necesar inspectiilor din
produtie referitoare la calitatea produselor, conform planurilor, cerintelor din
specificatiile de lucru, standardelor, normelor si normativelor s-a intocmit
o procedura administrativa de autocontrol (DMPA).
Aceasta procedura se aplica tuturor activitatilor de constructii si
reparatii nave din DMHI.
3.3.1. Definitii, responsabilitati
Autocontrolul este acea inspectie facuta de producator (muncitor,
maistru) in timpul procesului de fabricatie pentru a verifica daca rezultatul
muncii lor corespunde standardelor de calitate, planurilor, cerintelor din
specificatiile de lucru.
Inspectia controlului tehnic de calitate este inspectia facuta de
inspectorul de calitate urmarind "Planul de Inspectie", impreuna cu maistrul
care a efectuat autocontrolul lucrarii.
Inspectia oficiala (finala) apartine reprezentantului Clientului/surveyorului registrului de clasificare sau altor inspectori autorizati, in prezenta
inspectorului de calitate (QC) si a maistrului ce si-a efectuat autocontrolul.
Documentele de referinta sunt procedura de sistem "Inspectia pe flux
si inspectia finala la nava" (DMPS-10) si procedura administrativa
"Evaluarea autocontrolului maistrilor" (DMPA-318).
Responsabilitati:
1. Managerul Quality Management Team
intocmirii, revizuirii si aplicarii acestei proceduri.

are

responsabilitatea

2. Managerii Departamentelor de Productie au responsabilitatea

aplicarii acestei proceduri in cadrul proceselor de productie pe care le
coordoneaza.
3. Inspectorul QC are responsabilitatea verificarii efectuarii effective a
autocontrolului in timpul inspectiilor QC si/sau a inspectiilor in patrulare.

4. In cazul sesizarii calitatii neconforme sau a unui autocontrol

nesatisfacator, Inspectorul QC are responsabilitatea de a notifica in scris
conducerii departamentului implicat pentru a lua masurile corective
necesare.
5. In cazul efectuarii autocontrolului inspectorul QC poate renunta la
inspectia QC si efectua direct inspectia oficiala impreuna cu reprezentantul
Societatii de Clasificare si a Clientului in prezenta maistrului ce a efectuat
autocontrolul.
Conceptul de Autocontrol presupun urmatoarele:
- Toti muncitorii isi indeplinesc obligatiile de serviciu cu professionalism si
simt de raspundere.
- Toti maistrii considera rezultatul muncii din punctul de vedere al
Clientului si trebuie sa indeplineasca cerintele privind calitatea.
- Toate defectele constatate sunt remediate imediat.
- Orice activitate lucrativa efectuata in scopul realizarii productiei este
subiect al autocontrolului, care trebuie marcat.
3.3.2. Etapele inspectiei
Sistemul de inspectie consta din activitatile cuprinse in tabelul 3.1:

Tabelul 3.1
Tipul inspectiei

Etapele inspectiei

Autocontrolul

Lucrarea autocontrol (etapa 1: muncitorul, etapa 2: maistrul)

Inspectia Q.C.

Lucrarea autocontrol chemarea la inspectia

Q.C. inspectia Q.C.
Lucrarea autocontrol chemarea la inspectia QC inspectia
Q.C. chemarea la inspectia Client/Clasa inspectia
Client/Clasa

Inspectia
Clasa/Client

3.3.3. Domeniul autocontrolului

Toate produsele/lucrarile efectuate trebuie controlate direct de muncitori,
maistri juniori si seniori in prima faza de executie asa cum se arata in tabelul
3.2:
Tabelul 3.2

Domeniul
inspectiei

Tipul muncii & produsului

Operatii uzuale

Cine efectueaza autocontrolul

Muncitorul

Produse ale unor operatii simple

Toate
lucrarile sau
produsele

Muncitorul sau maistrul

executant
Subansamble/ansamble/blocuri/instalatii Maistrul executant sau maistrul
principal
Testul de functionare al unui produs
Maistrul executant sau maistrul
principal

Responsabilitatile inspectorului sunt prezentate in tabelul 3.3:

Tabelul 3.3
Inspector

Rol

Responsabilitate

Muncitor

Autocontrol

Maistru

Activitatea de
control

Inspector Q.C.

Control Tehnic
de Calitate

Controlul materialelor/echipamentelor; executia conform

planurilor, specificatiilor sau standardelor
Inspectia de calitate a muncii propriu-zise a muncitorului
Inspectia de calitate a unui produs al muncii simple
Efectuarea lucrarilor de corectare a eventualelor defecte
Intocmirea fiselor de masuratori, in caz ca sunt necesare
Instruirea muncitorilor conform cerintelor calitatii (standardele
calitatii, eventualele probleme de calitate intalnite, etc)
Supravegherea efectuarii autocontrolului de catre muncitori
Inspectia calitatii principalelor unitati de productie unde se
aplica ad-literam standardul de calitate
Inspectia
calitatii
subansamblelor/ansamblelor/blocurilor/
instalatiilor
Testul de functionare a produsului
Efectuarea inspectiei inaintea Inspectorului Q.C.
Intocmirea Raportului de Probleme
Intocmirea fisei de masuratori, daca e necesar
Actiuni corective
Chemarea la inspectie a Inspectorului Q.C.
Participarea la inspectia Q.C. si rezolvarea observatiilor
Participarea la inspectia oficiala si rezolvarea observatiilor
Prevenirea problemelor de calitate si imbunatatirea calitatii
Intocmeste procedura de inspectie, planul de inspectie si
punctele cumulate ale problemelor inspectiilor zilnice
Efectueaza inspectia Q.C., inspectia in patrulare
Intocmeste Raportul de Neconformitate, Raportul de Actiuni
Corective si Actiuni Preventive

Inspector
Client/Clasa

(Confirmare
calitate final)

Efectueaza inspectia incredintata de Clasa/Client

Intocmeste fisa de masuratori, daca e necesar
Evalueaza si verifica stadiul efectuarii autocontrolului
Cheama la inspectie Clasa/Clientul
Ia parte la inspectia oficiala impreuna cu Clasa/Clientul
Efectueaza inspectia Clasei/Clientului si noteaza rezultatul
inspectiei

Verificarea punctelor de inspectie.

Repartizarea domeniului de inspectie este aratat in tabelul 3.4:
Tabelul 3.4
Repartizare

Domeniul de inspectie

Inspecte Client/Clasa

Inspectie
incredintata
Inspectie
Q.C.

Inspectie
Inspectie
incredintata

Maistru

Puncte de inspectie ale Client/Clasa incredintate Inspectorului

Q.C., dupa consultare preliminara

Puncte de inspectie pentru corectarea problemelor de calitate

repetate
Puncte de inspectie pentru confirmarea nivelului calitatii produsului
ce poate afecta ulterior procesul de productie
Puncte de inspectie ale Q.C. incredintate maistrului, dupa
consultare preliminara

Autocontrol
Controlul muncitorului

Puncte standard de inspectie cerute de Societatea de Clasificare

Puncte de inspectie cerute de autoritatea nationala/organizatii
internationale
Puncte de inspectie specifice cerute in contract ori specificatia de
constructie
Puncte de inspectie pentru verificarea reliabilitatii, convenientelor,
sigurantei si intretinerii.

Puncte de inspectie ale Client/Clasa, Q.C. si incredintate

Toate produsele finite sau amanate la finalul procesului de
productie
Toate operatiile uzuale si produsele unor operatii simple

Detalii privind domeniul inspectiilor:

(1) Inspectia incredintata Inspectorului Q.C.
Punctele principale de inspectie pot fi incredintate Inspectorului Q.C.
atunci cand Clientul/Clasa considera potrivit nivelul calitatii.

(2) Inspectia incredintata maistrului

Punctele de inspectie pot fi incredintate maistrului in conditiile prezentate
in tabelul 3.5:
Tabelul 3.5
CONDITIA

In caz ca muncitorul si maistrul isi fac cu simt de raspundere autocontrolul

In cazul niciunui defect gasit ori anulare a inspectiei in ultimele 6 luni
In cazul niciunei plangeri la finalul realizarii produsului

Pentru punctele de inspectie incredintate, maistrul trimite chemarea la

inspectie a Q.C. catre Quality Management Team, in conformitate cu DMPS-10
"Inspectia pe flux si inspectia finala la nava".
3.3.4. Inregistrarile inspectiei
Inregistrarile inspectiei punctelor incredintate sunt intocmite de maistru
si transmise la Q.C. daca este necesara atasarea acestora la documentele de
livrare a navei.
Este considerat finit produsul acceptat pentru etapa urmatoare a
procesului de productie.
Autocontrolul este executat in toate stagiile de productie:
- Sablare automata, debitare, trasare
- Componente, panouri, subansamble, ansamble, pre-montaj si montaj
- Inspectii tehnice (tancuri, magazii marfa, compartimente pupa si
prova)
- Testari presa in tancuri
Maistrul marcheaza fiecare produs finit cu triunghiul autocontrol.
Triunghiul marcat pe suprafta produsului finit inseamna ca
autocontrolul a fost efectuat iar produsul poate trece la stagiul urmator al
procesului de productie.

In eventualitatea gasirii vreunei neconformitati pe parcursul procesului,

inspectorii Q.C. trebuie sa taie marcajul de autocontrol iar munca si
autocontrolul trebuiesc refacute.
Inspectorul Q.C. poate prelua inspectia incredintata maistrului daca
autocontrolul este facut superficial, pana cand executarea autocontrolului se
imbunatateste si e consecventa.
3.3.5. Controlul punctelor de inspectie
(1)Inspectorii Q.C. elaboreaza "Planul de inspectie".
(2)"Planul de inspectie" este pregatit si introdus in reteaua PC inaintea
inceperii constructiei si contine punctele de inspectie ale proiectului.
(3)In cazul in care dupa inspectie proiectul este respins, acesta se
reinspecteaza in conformitate cu DMPS-10 "Inspectia pe flux si inspectia finala
la nava".
(4)Produsul nu trece la etapa urmatoare fara a se remedia,
autocontrolul re-efectua si marca corespunzator, iar re-inspectia trebuie
efectuata si lucrarea acceptata.
(5)Rezultatul inspectiei este folosit la evaluarea maistrului.
Evaluarea se face in concordanta cu procedura administrative
DMPA-318 "Evaluarea autocontrolului facut de maistru".
3.3.6. Evaluarea procesului de autocontrol
I. Evaluarea procesului de autocontrol
Quality Management Team evalueaza continuu cotele
autocontrolului acordand o atentie deosebita urmatoarelor situatii:
(1) Autocontrolul nu s-a facut/marcat.
(2) Falsa marcare sau falsa executare a autocontrolului.
(3) Calitatea deficitara a produsului.
(4) Inspectiile sunt amanate sistematic.

evolutiei

II. Rezultatul evaluarii efectuat de inspectorii QC

(1) Inspectorii Q.C. evalueaza autocontrolul efectuat de maistrul junior in
timpul inspectiilor QC si/sau inspectiilor in patrulare.
(2) Rezultatul se trece in formularul "Inspectia zilnica QC", cod
DMF0085/2, dupa inspectia QC.
(3) Nota calculata pentru intreaga luna este media tuturor notelor dintr-o
luna.
Rezultatul evaluarii maistrilor se transmite departamentelor de productie
conform procedurii "Evaluarea autocontrolului facut de maistru" DMPA-318.
3.4. Auditul calitatii si certificarea SMC
3 . 4 . 1 . Au d i t u l i n t e r n
Odata ce Sistemul Calitatii a fost implementat, se efectueaza auditul intern al SMC pentru verificarea,
examinarea si evaluarea dovezilor obiective si ca elementele aplicabile ale Sistemului Calitatii au fost proiectate,
documentate si puse efectiv n aplicare n conformitate cu referintele specificate
Auditurile sunt implicate n sistemele calitatii conforme ISO 9000 pentru anumite scopuri:

- Pentru stabilirea unui punct initial de dezvoltare a sistemelor calitatii

- Pentru monitorizarea progresului n dezvoltarea sistemelor calitatii
- Pentru ca sunt o modalitate de evaluare externa a competentei
sistemelor de certificare ISO 9000
- Pentru ca asigura o monitorizare interna statutara a competentei,
performantei si eficientei sistemelor
Un audit al sistemului calitatii va urmari:
- Competenta sistemului - daca procedurile sunt realiste si adecvate
pentru organizatie
- Conformitatea sistemului - daca procedurile sunt urmate corect, n
fiecare ocazie, de catre ntregul personal
- Performanta sistemului - daca operarea procedurilor sistemului aduce
rezultatele dorite.
Metodologia auditului Sistemului Calitatii presupune etapele:
- Declansarea auditului: stabilirea obiectului auditului si examinarea
preliminara,
- Pregatirea auditului: elaborarea planului de audit, organizarea echipei de
audit, stabilirea documentelor de lucru;
- Efectuarea auditului: reuniunea de deschidere, examinarea Sistemului
Calitatii si reuniunea de nchidere;

- Elaborarea si gestionarea documentelor auditului: elaborarea

raportului de audit, difuzarea raportului de audit si pastrarea documentelor de
audit;
- Urmarirea actiunilor corective.
Calitatile unui bun auditor:
Capacitatea de a dobndi rapid cunostintele si ntelegerea functiei si
sistemelor asociate ce sunt auditate
Independenta
Capacitatea de a stabili bune relatii cu oamenii
Lipsa prejudecatilor si obiectivitatea
Discretie.
Daca Sistemul de Management al Calitatii a fost elaborat si implementat
n cadrul ntreprinderii, acesta poate fi certificat.
3.4.2 Certificarea Sistemului Calitatii
Este procedura de atestare a conformitatii unui produs, serviciu sau
sistem de organizare a ntreprinderii n raport cu un document de referinta.
Dovada conformitatii cu standardul (documentul normativ) stabilit o
reprezinta Certificatul Sistemului Calitatii. Obtinerea certificatului este posibila
doar n cazul functionarii la ntreprindere a unui Sistem real si eficient de
Management al Calitatii.
Un asemenea certificat demonstreaza ca desfasurarea proceselor din
ntreprindere, ncepnd cu cercetarea pietei si pna la supravegherea produselor
n utilizare, ndeplineste conditiile certificarii nu mai putin de 75% (cele prevazute
n standardul sau documentul normativ stabilit ca referinta).
Certificarea Sistemului Calitatii unei ntreprinderi se realizeaza att
n scopuri externe (publicitar, aliniere la diferite reglementari, la directivele
comunitare, etc.), ct si n scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite potrivit
politicii ntreprinderii n domeniul calitatii, motivarea personalului pentru
mbunatatirea calitatii, asigurarea capabilitatii proceselor privind realizarea
anumitor performante).
Certificarea Sistemului Calitatii de catre organisme terte, independente, avnd un prestigiu
recunoscut, poate sa reprezinte o dovada a superioritatii ntreprinderii fata de concurenti, prin existenta unui
Sistem al Calitatii eficient, capabil sa asigure, n mod constant, obtinerea unor produse corespunzatoare
pentru satisfacerea cerintelor clientilor.

Pe de alta parte, un Sistem al Calitatii certificat da mai multa ncredere

conducerii ntreprinderii ca toate procesele si activitatile sunt tinute sub control,
permitnd obtinerea unor rezultate prestabilite. El poate determina personalul sa

se preocupe mai mult de mbunatatirea calitatii propriei activitati, n favoarea

rezultatelor de ansamblu ale ntreprinderii.
Cheltuielile pentru certificarea si mentinerea Sistemului Calitatii sunt
relativ mari, de aceea ntreprinderile mici manifesta, de multe ori, retinerea fata
de acest tip de certificare.
n Franta si Germania, de exemplu, se considera ca
certificarea Sistemelor Calitatii este eficienta n cazul ntreprinderilor mari, n
timp ce n Marea Britanie se manifesta tendinta de a certifica ntreprinderi din ce
n ce mai mici.
Cele mai cunoscute organizatii de certificare: Lloyd s Register (Marea
Britanie), Bureau Veritas (Franta), Human Dynamics (Austria), TUV (Germania),
IRCA (Italia) etc.
CAPITOLUL 4
Perfectionarea activitatii de control a calitatii
4.1. Factori care influenteaza calitatea productiei industriale
Calitatea productiei este influentata de un numar mare de factori foarte diferiti. Influenta
acestora este diferentiata pe ramuri, pe tipuri de productie si depinde de variatia conditiilor de
productie. De la bun inceput, calitatea productiei in ansamblu depinde de calitatea procesului de
fabricatie care are drept obiectiv realizarea procesului respectiv.
Clasificarea factorilor care influenteaza calitatea productiei se poate face dupa mai multe criterii si
anume:
- natura influentei asupra calitatii productiei;
Deosebim: factori cu actiune pozitiva (perfectionarea proiectarii, a tehnologiilor, a utilajelor si
instalatiilor etc), care conduc cel putin la obtinerea calitatii standard, a produselor si factori cu actiune
negativa (foarte multe schimbari in procesul tehnologic, dezvoltarea rapida a fabricatiei etc), care impiedica
obtinerea calitatii dorite;
- gradul de obiectivitate al factorului;
Se deosebesc: factori obiectivi (dependenti de natura si tehnica) si factori subiectivi (dependenti
de executant);
- nivelul de dezvoltare a fortelor de productie si caracterul acestora ;
Exista factori dependenti de nivelul de dezvoltare a fortelor de productie (factori care determina
cerintele de calitate a productiei, factori care influenteaza calitatea obiectului muncii, factori tehnici si
tehnologici, factori organizatorici) si factori dependenti de caracterul fortelor de productie (sistemul de
management la nivelul economiei nationale, managementul unitatii industriale, sistemul motivational si de
consum etc).

Totusi, orice clasificare este arbitrara, deoarece toti factorii se intrepatrund.

Multi din acesti factori influenteaza calitatea productiei indirect, prin actiunea altor factori
(cointeresarea materiala a angajatilor conduce la cresterea calificarii personalului, la folosirea rationalaa
utilajelor si realizarea mai buna a diferitelor reparatii, deci implicit la cresterea calitatii productiei).
4.2. Orientarea catre client
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca cerintele clientului sunt identificate
si satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia.

Pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientului se

recomanda:
- identificarea clientilor si clasificarea lor pe categorii;
- definirea pietelor pe care activeaza/concureaza organizatia;
- identificarea si evaluarea competitorilor de pe aceste piete;
- determinarea caracteristicilor cheie ale produsului si a valorii lui
relative pentru client;
- identificarea oportunitatilor, punctelor slabe si a avantajelor competitive
viitoare.
4.3. Politica in domeniul calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca politica

din domeniul calitatii:
- Este adecvata fata de scopul organizatiei;
- Include angajamentul pentru satisfacerea cerintelor si pentru
imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al
calitatii;
- Asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor
calitatii;
- Este comunicata si inteleasa in cadrul organizatiei;
- Este analizata pentru adecvarea ei continua.
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza in afara factorilor
economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in
stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in
special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
4.4. Planificare

4.4.1. Obiectivele calitatii

Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca
obiectivele calitatii, inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor
referitoare la produs sunt stabilite pentru functiile relevante si la nivelurile
relevante ale organizatiei.

Obiectivele calitatii trebuie sa fie masurabile si in concordanta cu politica

in domeniul calitatii.
Pentru stabilirea obiectivelor sunt luate in considerare: rezultatele
analizei efectuate de management, feed-backul de la clienti, etc.
Exemple de obiective:
- cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata,
timpii de reactie, respectarea termenelor;
- costurile calitatii, productivitatea, rata rebuturilor;
- eficienta si rentabilitatea.
4.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca:
- planificarea sistemului de management al calitatii este efectuata in
scopul indeplinirii cerintelor precum si a obiectivelor calitatii;
- integralitatea sistemului de management al calitatii este mentinuta
atunci cand schimbarile sistemului de management al calitatii sunt planificate
si implementate.
Planificarea presupune:
- o abordare controlata a schimbarii;
- si ca sistemul de management al calitatii este mentinut pe parcursul
schimbarii.
4.5. Competenta, constientizare si instruire
Organizatia trebuie sa:
- identifice competenta necesara pentru personalul care desfasoara
activitati care influenteaza calitatea produsului;
- asigure instruirea sau sa intreprinda alte actiuni pentru a satisface
aceste necesitati;
- evalueze eficacitatea actiunilor intreprinse;
- se asigure ca personalul sau este constient de relevanta si importanta
activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor
calitatii;
- mentina inregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si
experienta.

Aceasta clauza are ca scop extinderea cerintelor pentru sistemul de

management al calitatii si la elemente de competenta, constientizare si
instruire. Vechea editie a standardului se referea numai la instruire si partial la
calificare. Clauza corespondenta din ISO 9001:1994 este 4.18. Un element nou
il constituie evaluarea eficacitatii instruirii.
Conform ISO 9004:2000 cresterea competentei prin instruire ar trebui
sa ia in considerare:
- cerinte viitoare referitoare la planuri si obiective strategice si
operationale;
- anticiparea necesitatilor de management si forta de munca;
- schimbari in procesele, uneltele si echipamentele organizatiei;
- evaluarea competentelor salariatilor de a realiza activitati definite;
- cerinte de reglementare si legale, instructiuni ce pot afecta
organizatia si partile interesate.
Conform ISO 9004:2000 marirea gradului de constientizare si implicare
ar trebui sa ia in considerare:
- viziunea pentru viitor;
- politicile si obiectivele organizatiei;
- schimbarile si dezvoltarile organizationale;
- initierea si implementarea actiunilor de imbunatatire;
- beneficii din creativitate si inovare;
- programe introductive pentru noii angajati;
- programe de reimprospatare pentru cei deja instruiti.
Infrastructura
Organizatia trebuie sa identifice, sa asigure si sa mentina infrastructura
de care are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerintele produsului.
Aceasta infrastructura presupune:
- cladiri, spatiul de lucru si utilitati asociate;
- echipament pentru procese (hardware si software);
- servicii suport (cum sunt cele de transport sau de comunicare).
Clauza corespondenta partial din ISO 9001:1994 este 4.9 (Controlul
Proceselor). Pentru a aborda aceasta cerinta trebuie gasit raspunsul la
intrebarea: "Ce facilitati sunt necesare pentru efectuarea activitatilor?"
Conform ISO 9004:2000 infrastructura poate include:
- cladiri;
- locul de munca;
- scule si echipamente;
- servicii suport;
- comunicatii;

facilitati de transport

4.6. Masurare, analiza si imbunatatire

Organizatia trebuie sa planifice si sa implementeze procesele
necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru:
- a demonstra conformitatea produsului;
- a se asigura conformitatea sistemului de management al calitatii;
- a imbunatati continuu eficacitatea sistemului de management al
calitatii.
Aceasta trebuie sa includa determinarea metodelor aplicabile, inclusiv
a tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor.
4.6.1. Monitorizare si masurare
4.6.1.1. Satisfactia clientului
Organizatia trebuie sa monitorizeze informatiile referitoare la perceptia
clientului asupra satisfacerii de catre aceasta a cerintelor sale, ca una dintre
modalitatile de masurare a performantei sistemului de management al calitatii.
Metodele pentru obtinerea si folosirea acestor informatii trebuie sa fie
determinate.
Aceasta clauza este noua si defineste faptul ca organizatia trebuie sa
implementeze un proces de culegere si monitorizare a datelor si informatiilor
referitoare la satisfactia clientilor.
Organizatia are responsabilitatea de a defini metodele si masurarile
pentru obtinerea si utilizarea informatiilor si datelor referitoare la satisfactia
clientilor.
ISO 9004:2000 indica cateva exemple de metode pentru masurarea
satisfactiei clientului:
Reclamatii de la client;
Comunicare directa cu clientul;
Chestionare;
Rapoarte de la organizatii ale consumatorilor;
Rapoarte publicate de diferite medii de informare;
Studii pe sectoare economice.
Alte metode posibile: analiza cererilor de despagubiri in garantie, a contractelor anulate, a
comenzilor repetitive (fidelitatea clientilor), analiza clientilor noi, analiza cotelor de piata

4.6.1.2. Audit intern

Organizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate
pentru a determina daca sistemul de management al calitatii:

- este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele

prezentului Standard International si la cerintele sistemului de management al
calitatii stabilit de catre organizatie;
- este implementat si mentinut eficace.
Trebuie planificat un program de audit luand in considerare statutul si
importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele
auditurilor precedente. Trebuie definite criteriile auditului, domeniul de
aplicare, frecventa si metodele. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al
auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de
audit. Auditorii nu isi vor audita propria activitate.
Responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea
auditurilor, pentru raportarea rezultatelor si mentinerea inregistrarilor trebuie
definite intr-o procedura documentata.
Managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca
actiunile sunt intreprinse fara intarziere pentru eliminarea neconformitatilor
detectate si a cauzelor acestora. Activitatile de urmarire trebuie sa includa
verificarea actiunilor intreprinse si raportarea rezultatelor acestora.
4.6.1.3. Monitorizarea si masurarea proceselor
Organizatia trebuie sa aplice metode adecvate pentru monitorizarea
si, acolo unde este aplicabil, masurarea proceselor sistemului de management
al calitatii. Aceste metode trebuie sa demonstreze abilitatea proceselor de a
obtine rezultatele planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt
obtinute, trebuie intreprinse corectii si actiuni corective, dupa cum este
adecvat, pentru a se asigura conformitatea produsului.
4.6.1.4. Monitorizarea si masurarea produsului
Organizatia trebuie sa monitorizeze si sa masoare caracteristicile
produsului pentru a verifica daca sunt satisfacute cerintele referitoare la
produs. Acest lucru trebuie facut in etapele corespunzatoare ale procesului de
realizare a produsului in conformitate cu masurile planificate.
Dovezile conformitatii cu criteriile de acceptabilitate trebuie mentinute.
Inregistrarile trebuie sa indice persoana (persoanele) care autorizeaza
eliberarea produsului.
Eliberarea produsului si livrarea serviciului nu trebuie sa se produca
pana cand masurile planificate nu au fost finalizate in mod corespunzator, cu
exceptia cazurilor in care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta sau
acolo unde este aplicabil, de catre client.
Aceasta cerinta preia cea mai mare parte a clauzei 4.10 - inspectii si
incercari - din ISO 9001:1994.

4.6.2. Controlul produsului neconform

Organizatia trebuie sa se asigure ca produsul care nu este conform cu
cerintele este identificat si tinut sub control pentru a preveni utilizarea sau
livrarea neintentionate. Aceste metode de control si responsabilitatile si
autoritatile asociate pentru tratarea produsului neconform trebuie definite intro procedura documentata.
Organizatia trebuie sa trateze produsul neconform prin una sau mai
multe dintre urmatoarele metode:
- prin intreprinderea unor actiuni de eliminare a neconformitatii detectate;
- prin autorizarea utilizarii lui, a eliberarii sau acceptarii cu derogare dupa fabricatie data de
o autoritate relevanta si, acolo unde este aplicabil, de catre client;
- prin intreprinderea unei actiuni care sa impiedice destinarea sau utilizarea lui intentionata initial.
Inregistrarile referitoare la natura neconformitatilor si la orice actiuni ulterioare intreprinse, inclusiv
derogarile obtinute, trebuie mentinute.
Atunci cand produsul neconform este corectat trebuie sa fie supus unei reverificari pentru a se
demonstra conformitatea cu cerintele.
Cind produsul neconform este detectat dupa livrare sau dupa ce utilizarea sa a inceput,
organizatia trebuie sa intreprinda actiuni corespunzatoare consecintelor, sau potentialelor consecinte ale
neconformitatii.
4 . 6 . 3 . An a l i za d a t e l o r
Organizatia trebuie sa determine, sa colecteze si sa analizeze datele corespunzatoare pentru a
demonstra adecvarea si eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a evalua unde se poate
aplica imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de management al calitatii. Aceasta trebuie sa includa
date generate de activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante.
Analiza datelor trebuie sa furnizeze informatii referitoare la:
a) satisfactia clientului;
b) conformitatea cu cerintele produsului;
c) caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni
preventive;
d) furnizori .

4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa-si imbunatateasca
sistemului de management al calitatii prin utilizarea:

continuu

eficacitatea

- politicii referitoare la calitate;

- a obiectivelor calitatii;
- a rezultatelor auditului;
- a analizei datelor;
- a actiunilor corective si preventive;
- a analizei efectuate de management.
Aceasta cerinta a standardului implica o abordare proactiva a
problemei imbunatatirii.
F i g . 4 . 1 - M o d e l p e n t r u a b o r d a r e a b a za t a p e p r o c e s

4.6.4.2. Actiuni corective

Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauza
neconformitatilor, in scopul de a preveni reaparitia acestora. Actiunile
corective trebuie sa fie adecvate consecintelor neconformitatilor aparute.
Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele
pentru:
a) analiza neconformitatilor (inclusiv a reclamatiilor clientilor);
b) determinarea cauzelor neconformitatilor;

c) evaluarea necesitatii
neconformitatile nu reapar;

de

actiuni

pentru

se

asigura

ca

d) determinarea si implementarea actiunii necesare;

e) inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;
f)analiza actiunii corective intreprinse.
Standardul precizeaza faptul ca actiunile corective sunt acele actiuni
intreprinse dupa aparitia unei neconformitati. Fata de editia ISO 9001:1994 se
introduc unele clarificari cum ar fi necesitatea inregistrarii rezultatelor si a
analizarii eficacitatii actiunilor intreprinse.
O organizatie care are neconformitati repetitive inseamna ca nu are un
sistem de actiuni corective eficace.
4.6.4.3. Actiuni preventive
Organizatia trebuie sa actioneze pentru a elimina cauzele
neconformitatilor potentiale in scopul prevenirii aparitiei acestora. Actiunile
preventive trebuie sa fie adecvate consecintelor problemelor potentiale.
Trebuie stabilita o procedura documentata pentru a defini cerintele
pentru:
a) determinarea neconformitatilor potentiale si a cauzelor acestora;
b) evaluarea
neconformitatilor;

necesitatii

de

actiuni

pentru

preveni

aparitia

c) determinarea si implementarea actiunii necesare;

d) inregistrarea rezultatelor actiunii intreprinse;
e) analiza actiunii preventive intreprinse.
Standardul precizeaza faptul ca actiunile preventive sunt acele actiuni
intreprinse inainte de aparitia unei neconformitati potentiale. Organizatia
trebuie sa identifice sursele de informatii pentru identificarea unor potentiale
neconformitati si deci in consecinta, a unor actiuni preventive. Exemplu de
surse potentiale ar putea fi:
- asteptarile si nevoile clientilor;
- analizele de piata;

- rezultatele analizelor de date;

- masurarea satisfactiei;
- masurarile din cadrul proceselor;
- inregistrarile din cadrul sistemului de management al calitatii;
- auto-evaluarea;
- analizele de risc;
- studii de fezabilitate.

Ciclul

Fig. 4.2

P - D - C - A (plan - do - check - act)

 Planifica: - Stabileste obiectivele si necesarul de procese pentru a furniza rezultatele, in conformitate

cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei.
Executa: - Implementeaza procesele.
Verifica: - Monitorizeaza si masoara procesele si produsele, fata de politicile, obiectivele si cerintele
pentru produs si raporteaza rezultatele.
Actioneaza: - Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor procesului.

Activitati si rezultate planificate

Efectivitate =

Activitati realizate si rezultate obtinute

Se exprima prin "disciplina tehnologica" referitoare la procesele care asigura atingerea obiectivelor.
Rezultate obtinute

Eficienta =
Resurse utilizate

4.6.5. Imbunatatirea continua - obiectiv permanent al organizatiei

Aceasta presupune:
Analizarea si evaluarea situatiei existente pentru identificarea zonelor
de imbunatatit.
Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatire.
Cautarea solutiilor pentru realizarea obiectivelor.
Evaluarea acestor solutii si efectuarea unei selectii.
Implementarea solutiilor alese.
Masurarea, verificarea, analizarea si evaluarea rezultatelor
implementarii pentru determinarea nivelului de realizare a obiectivelor.
Standardizarea schimbarilor.

S-a renuntat la structurarea cerintelor pe cele 20 de elemente din

ISO 9001:1994.
Se pune un accent suplimentar pe imbunatatirea continua (ISO
9001:1994 nu contine o clauza similara).
Sistemul calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza
procesele necesare pentru a se asigura ca produsul si/sau serviciul se conformeaza cu cerintele
clientului.
n tarile Uniunii Europene au fost initiate mai multe programe, orientate la mbunatatirea competitivitatii
firmelor, motivarea si instruirea personalului, satisfacerea clientilor. Printre ele "Programul European de
mbunatatire a calitatii", "Premiul European pentru Calitate", "Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii".
O alta dimensiune a politicii de promovare a calitatii n Europa de Vest este orientarea spre dezvoltarea
sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internationale ISO 14000, ca mijloc de control,
masurare si comunicare a propriilor performante n domeniul mediului.
Scopul eforturilor mentionate si a politicii europene n domeniul calitatii n general, este de a crea o
imagine noua a culturii calitatii n Europa, bazata pe cooperare si conlucrare ntre tarile europene.

Concluzii si propuneri
In urma analizelor efectuate in capitolele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:
S.C. D.M.H.I. S.A. este o organizatie de succes care marcheaza trecerea economiei
romanesti la economia de piata;
Analiza economico-financiara a scos in evidenta dinamica permanent ascendenta a cifrei
de afaceri, a profitului si productivitatii; societatea si-a inceput activitatea cu pierderi si dupa numai 2
ani de activitate (din 2001) a inceput sa lucreze pe profit;
Numarul de angajati a prezentat mici fluctuatii in perioada analizata cu tendinte de
scadere din motive de productivitate a muncii;
Sumele investite in tehnologie au scazut constant de la infiintare (cand au fost maxime),
ceea ce nu reprezinta o solutie viabila pe termen lung;
Exportul quasitotalitatii productiei in tari din vestul Europei atesta calitatea productiei
realizate;

Pana la proba contrarie, succesele firmei trebuie puse pe seama managementului calitatii

totale folosit conform sistemului calitatii implementat in organizatie in concordanta cu standardele ISO
din seria 9000.
Propunerile pe care le fac in calitate de angajat al firmei D.M.H.I. S.A., cu responsabilitati in
domeniul calitatii, se refera in special la organizarea controlului calitatii productiei si sunt cuprinse in
urmatoarea nota sintetica pe care intentionez s-o inaintez responsabililor cu calitatea din echipa
manageriala.
1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei si consta in
verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate stabilite si inscrise in
documentatia tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii consta in verificarea respectarii
documentelor privind calitatea productiei, documente care au un caracter obligatoriu. Controlul de calitate se
incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de acceptare sau neacceptare a productiei.
2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii (control de
receptie a materialelor prime, materielelor si subansamblelor, control pe operatii si faze de fabricatie, control final,
control al comportarii in exploatare etc).
3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa, maistrul sau
personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul compartimentului de control tehnic de
calitate al firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau al statiilor si standurilor de incercare, al serviciilor
tehnice, de personalul de la aprovizionare si desfacere (merceologi, comisii de receptie), inclusiv de specialisti in
audit-ul calitatii.
4. Clasificarea controlului de calitate are la baza urmatoarele criterii si anume:

4.1. Caracterul mijloacelor de control, conform caruia deosebim: control automatizat, control
mecanizat si control manual;
4.2. Obiectul controlului conduce la urmatoarea clasificare: controlul materiilor prime si
materialelor; controlul produselor obtinute prin cooperare; controlul sculelor si dispozitivelor tehnologice; controlul
aparatelor si instrumentelor de masura si control; controlul dispozitivelor si standurilor de incercari; controlul pe
faze de fabricatie si in final al pieselor, subansamblelor si produselor; controlul documentatiei tehnice si
comerciale insotitoare; controlul ambalajului si al incarcarii produselor finite; controlul calificarii personalului;
controlul disciplinei tehnologice; controlul depozitarii materiilor prime, materialelor, produselor de completare si a
productiei finite; controlul realizarii masurilor de crestere a calitatii productiei; controlul exploatarii produselor la
utilizatori; controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si sesizarilor de la clienti; controlul activitatii de reparatii si
service;
4.3. Proprietatile obiectului controlat permit: controlul dimensiunilor; controlul proprietatilor fizice;
controlul proprietatilor mecanice; controlul proprietatilor chimice; controlul fiabilitatii; analiza metalografica;
4.4. Relatia cu procesul de productie clasifica controlul in: controlul intrarilor (de receptie a
materiilor prime materialelor, produselor de completare etc.); controlul procesului tehnologic (pasiv sau activ);
controlul pe faze (operatii) a procesului tehnologic sau a productiei (instantaneu sau inspectii); controlul iesirilor
sau final (receptia produselor finite);
4.5. Metoda de control permite: controlul fiecarui produs (total); controlul selectiv si metode
statistice de conducere a calitatii.
5. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte stabilit,
inspectiile efectuandu-se dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul special insarcinat cu
aceasta.
6. Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic se realizeaza pe parcursul procesului de
fabricatie cu ajutorul aparatelor de masura in flux si se utilizeaza pentru conducerea directa a procesului de
fabricatie.
7. Controlul la utilizator se foloseste de furnizor, impreuna cu organele interesate, in scopul studierii
proprietatilor productiei livrate.
8. In cazul controlului total, decizia calitatii productiei controlate se adopta pe baza rezultatelor
verificarii fiecarui produs in parte, iar in cazul controlului selectiv aceasta se ia pe baza rezultatelor verificarii uneia
sau mai multor esantioane din productia respectiva.
9. Structura controlului tehnic se elaboreaza tinand seama de caracterul procesului tehnologic, iar
planificarea operatiilor de control ia in considerare: succesiunea operatiilor si trecerilor de prelucrare, precizia prelucrarii
la fiecare operatie, caracterul prinderii pieselor in masinile-unelte, numarul de piese prelucrate simultan, masinile unelte
utilizate, gradul de automatizare si caracterul acestora (speciale, universale), sculele folosite, gradul de stabilitate a
procesului de fabricatie, punctele de control si dotarea acestora etc.
Pentru economia romaneasca, esentiale sunt trei lucruri:
1. Pret adaptat pietei;
2. Calitatea exact asa cum este ceruta de client;
3. Precizie absoluta privind conditiile si termenele de livrare.
Controlul proceselor conform ISO trebuie sa aiba in vedere cei 5 M:
1. Man (instruire)
2. Method (instructiuni, proceduri, planuri, desene)
3. Machinery
4. Medium
5. Material
Nu producatorul, ci clientul decide calitatea. Calitatea e perceptia clientului si a pietei despre firma si
produs.
O procedura documentata, element-cheie in materializarea sistemului de management calitate
descrie raspunsul unor intrebari fundamentale: CE, CINE, CAND, CUI, PRIN CE...
Principiile esentiale pe care se bazeaza calitatea serviciilor pot fi sintetizate ca mai jos:
- numai clientul e judecatorul calitatii serviciului; numai el determina nivelul de "excelent" al
serviciului, nivel pe care il vrea intotdeauna;

- intreprinderea trebuie sa administreze asteptarile clientului reducand, pe cat posibil, distanta intre
performanta serviciului si dorintele acestuia;
- in materie de servicii NU EXISTA CALE DE MIJLOC; trebuie "facut bine de prima oara"; trebuie
atinsa perfectiunea, adica ZERO DEFECTE (Philip B. CROSBY); e necesara o disciplina de fier si trebuie aplicat
un efort constant pentru eliminarea defectelor sau greselilor.
Cand iti merge bine si nu stii de ce, este bafta chioara; cand iti merge bine si stii de ce, este
MANAGEMENT. Managementul la toate nivelurile tine sub control NOROCUL.
Asadar:
- Asigurarea calitatii presupune calitatea tuturor activitatilor ntreprinderii.
- Implementarea reala a Sistemului de Management al Calitatii trebuie sa contribuie la bunastarea
ntreprinderii.
- Daca exista probleme cu vnzarile - exista probleme cu calitatea.
- Implicarea top-managementului este foarte importanta pentru succesul implementarii sistemului de
management al calitatii (SMC).
- ISO 9001:2000 prevede certificarea SMC si nu a produselor.
- SMC nu poate fi copiat, fiecare ntreprindere are particularitatile sale.
- Instruirea permanenta si devotamentul personalului fata de calitate este un factor primordial pentru
obtinerea scopului.