Sondaje arheologice la biserica reformat din Hodod (jud. Satu Mare) Daniela MaRCU-ASTRATE Pier Levente S208 Localtates Hodod se aft in valen piriului Maja in zona nordic yi deluroas a comiatla medieval Solnoeul de Mijloc. in prima menfiune documentari a locaitii, in registele papale din 1334, Hododl este una dint lcaitilecele mai bogate, preotal de ac plitnd 10 dena fn 1368, int-o hotimicie, agezareaexte menfionati ca propretate real, dar fn 1383 regina Elzabeta de Anjou donexd localitatea impreund cu satel vecine fame Jakes din Copel. Poza geopralich gi steatepicd avantjoasl a agerii face ea Hododul sf devind central domenivhi familia propria ridicind alg 6 eetate, «che prim menflonare ce diteazl din 1399 Biserics paohiall era cea reformat avind hramal SfintuluiRege Ladisla. Edificil se alk pe sin promontort. fn forma actual, cldren se dateara din secolul l XV-lea, eu excepfia turmuha care x fost recut fn 1901. Porjonare asimetct a sanctarulu fai de navd,precum # exstena 4 oud ancadramente de Yerease fn pore secundark, wna cu at semicircular iat cea coogi tlobat, arate ise 4 fost contri in mai mute cape, Documentele din sccoul al XV lea arated fama Jakes era patronol biserici, precim si o ramura acestei familia folosito ca gi loc de inmormintar. Acestfapt este confirma si de existena petclor funerareafate In bisetil, La ora actual nef sunt cunoscute facle preliminare de construc nic inhumaile di gin jurul bsesc, dep tort degra structure reristeng a clin, in ani 1991-1995 au avut le mai mule lucie de consolidate, prictnd i dstrugnd att snl atheclogic cit i monumental. Sondsele stheologice deren toamna antl 1999, singurele eects pid cars Gu ocaria Iuerfilor de consolidare, a Fos impuse de necestatea uno interven de urgenfi in zona turn a perefilor vest ai navel Efecuarea cercetifilor atheologice au avut det scop claficaea etapeor de Constracfie i a cronologie pentru zona cea mai afecta a biserci, precum # eventualaideniicare a tazelor care au ds la degradarea ci ‘Au fost executate doul anda athéologice: St @x1,60/m), in exterior, la intersei id de veat nave cu lara suit a tumuli S2 (22m), in inteto, perpendicular pe perce de vest al navel amplast in exul biserici Sondajl ar. 1 are un plan trivnghinlar, datort grinzit de beton care leagi tural de pertele veitic al navetStratigraia superioarteatedistnish de intervene din ani 1991-1992, cd a fost realiztfo centr de Beton in jurul Fundajilorbisrici, chiar sub nivelal de cicare actual, precum aging mai us amin. fn acest sons, limita infetioas a pdmintuli umblatcoboa in medic la 208 tn. Sub nivelal grin de beton (130 tm) s€Taregitreand un eingu strat de wmphtuc, format dinesun hit glben castaniy, amestecat co pamint neg, fagmente de exe Fadi toro Gia Fane Give Gel RE Os’ PO. Ge" piel dimensivni medi si mari. Drept lant a fost folosi ht galben, care inte timp a devenit nisi. Sanju de fundare s-a adit obic pe ling fundagia nave, fick Si o ating, iar sub talpa fundapieibiserici janpul sipat pentru tur a fost foarte regula, cu pereti aproape perfect vertical. [n seeyiune Fundatia wrmeazd 6 linie-vertialéintre -2,10 si 4,00 m. Deasupra cotet de -2,10 m. rida este icyti upor in consoli, ‘urmind linia neregulté a santuli.Ipotei, acest decrog poate sf marcheze o alti etapa de construcic (eventual fundaya tue din secol al XV-Lea), dar cu toatéaceastédiferengi inci nu se poate vorbi fn stadil actual al cereetrlor despre dou ctape de construcfe. Statigrafia, find distrust complet de intervenile recente de consolidare, au a fleut posbiliidentifcarea unui nivel de constmictie pentna Funda navei (a petetchitvestie) a fost cercetati in exterior de St i in interior de $2. ‘Tapa fndafiel se afl Ia -2,39 in exterior si la -3,00 m. in interior. in exterior a Fost surpined lpatara cu contraforil sud-vestc, flat la col, si s-a constatat cf eite fesut ou aceasta. Ziisia Fundafiel este realizatl din bolovani de patel de dimensiuni medi yi mati, araneai in anol de Fundare cu o canttate ‘extrem de mic de morta. Pitta, de culoare verde deschis, povine probabil dint-o carer’ apropiatt (Chirva?), are o clitate foarte proast, find foarte frabild fn contact cu apa. Din eauzk cf lant a fost Satu Mam — Stu i Cami, Seria Arbol, XVI-XXI/I, 2000-2004Daniela MARCUISTRATE, Péter Lavente S205 folositintr-o cantitate redusi, intre pietre au rimas goluri destul de numeroase. La partea inferioari fandatia este stribituti de numeroase ridicini, care au pitruns pind in interiorul biserici, astfel ppujinul mortar folosit in zidirie a fost distras iar in timp se vor produce si dislociti de pietre. Dack facem abstract de golurile datorate inexisten{ei mortarului sia actiunitridacinilor, se poate spune ci fundatia se afl in state bund, in sensul ci nu prezinti fsuri si eripitur. in interioral biserici nivetl de calcare este cu 60 ~ 70 de em. mai sus decit in exterior si este reprezentat de o sapii subrire de ciment (strat nt. 1a), agezat pe un rind de citimidi (prosime de 10 ‘em. ~ strat nt. 1b). Sub podeaua actualé este o umplutura afinatl (strat nr. 2 i 2a) ~ pmant negra eu piatei, cirimidi, mult mortar (sau moloz) ~ avid o grosime medie de 30 em. Foarte probabil, acest strat a fost intins pe suprafagh cu ocazia amenajiriinivelului actual. Sub acest strat este 0 sap de ‘mortar alb (strat nt. 4), cu fragmente mici de piatri si cirimidi, cu urme vizibile de cirimida, reprezentind un nivel de calcare/ pardoseali (grosimea sapei de mortar: 2 em.). Sub acest nivel este o tumpluturi afinata (grosime medie 40 cm.) alcituité partial din moloz alb (6 a, b, ¢). Cantitatea de ‘motor indici depunerea acestui strat in timpul unor actvitigi intense cu intengia de a sidica atificial rnivelul de cileare din interioral navei pind la cota pardoselii mentionate anterior. Sub aceasti ‘umplutura este 0 placi de lut (strat ne. 7), slab pigmentat, foarte tasat, prezentind in partea supcrioari © crust care sugereaza faptul ck acest strat a fost folosit drept nivel de cleare (grosime medie 4 em), Sub podeaua de lut este o umplutuei de lut cu fragmente de piated si cieimidé, reprezentind wn prim ‘orizont de inmorméntii in biserict (strat ne 9). Limita inferioari a acest strat coboard pnd la cota - 2,04 m iar mormintele (stratuile cu nt. 8 si 8a) spate in el coboari mai jos decit fundayia nave. ‘Nu cunoastem nivelul de cileare aferent perioadei in care a fost construti biserica, dar acesta trebuia si fi fost situat cu cel putin 1,00 m, mai jos decit nivelul actual de eileare. Cele dou pardoseli ‘mai vechi, identificate in sipiuri (cel din lut, respectiv din ciimida si mortar), reprezintd amenajiri tira, Placa de mortar e posibil si fie contemporani cu edificarea turnului actual (1901) iar despre placa de lut cu tit de ipotez4 putem considera ci a fost amenajaté dupa reforma. Dupi nivelatea cu Jut nu sau mai efectuat inmormantisi in interiorul bisericii — cel pugin in suprafaya investigath Mormintele sipate in strtul 9 apargin celui mai recent orizont funcrar i congin oase umane in poziie secundari. 1a. Sp, divanyh 661,60 im B Gel de pecacle vestic il bacict @ ape eerste aceasta a fost identificat un zid despre a cleui funcjiune ou ne putem pronunfa in stadiul actual al cercetisilor. Stratigrafic este suprapus de un posibil mormant (strat 8a) si este agezat pe solul viu (talpa fiind la cota -1,91) iar spre vest prezinti un aspect ingrijit(realizand o fat de zid). Pe profil de sud gi de nord nu sunt vizibile urmele unui sant de construcje. Astiel, zidul identificat trebuie si & fost construit concomitent cu nava actuala sau eventual mai repede. Ipotetic, aceasti niin’ poate si apartind unui mormant zidit sau eventual la nava veche. Zidiia este rcalizati dinteun sind de bolovani mari de piatrd agezafi la bax si din zidirie de cirimidit(dimensiuni: 26x12x6/7,5 em) eu sape groase de mortar. Cirimida in cea mai mare parte este refolositi: sunt vizibile fragmente cu urme de viruialé sau de smalt verde inchis. Partea superioasi este demolati neregulat la cote cupeinse intre - 1,10/-1,30 m, si acoperitit partial cu un strat subjire de moloz. Groapa de mormint identifica in aceasti zoni $a adincit pe ling’ zid firi si il deranjeze. Deasupra zidirei din cieimidi toate stratrile de umplunurt prezinta o nclinaye destul de accentuata dinspre est spre vest. in concluzie, putem si afirmim ci in zona peretelui de vest nu existi amenajiri subterane, cate sf influenteze starea actual a aceatsa. Toate fundafile viible in sipstue sunt adéncite in soul vin si nu prezint fisuri sau cripitu, in afara celor produse de ridicini In aceste condi, eauza principal a degradirlor acuale se ezumm la deplasarea general a terenului pe care este amplasati biserica. Numeroasele interven efeetuate in anit din urma in jurul bisriii au adus mari prejudii sitului atheologic, provocind distrugereaacestuia in proponje destul de mare. Importanja deosebit a monumentului, precum si distrugerile menfionate impun efectuarea unei cercetin arheologice sistematice, inteioae si exterioare, ale cei principale obicctive constau in clarificarea etapelor de construct, identificarea unor repere cronologice #1 stabilirea evoliicinivelului de cileare. Nu este cexclus ca biserca actuals si fc rezltatal unor interven succesive gi ad existe totus puncte in care percti ei suprapun structuri anteioare. Dincolo de aspectele tehnice, o astfel de cereetare este ‘senjald penta cunoapterea tuna dintre cele mai importante monamente gotice din zona. 14Sondaje arboleica la biserca reformat din Hoded fd. Satu Mare) Legenda sraturlr 1. sap de ciment peste o umpluturi din bolovani de piatr si cirimidt Ja. sap de ciment peste pardoseala de cirimid 1b. citimid agezath pe cant — pardoseal in pat de mortar slab 2. pimant negra afinat ca pigment 2a. umplutuel diversd afinatt 3. grind din lemn — talp pentru seark 4. sap de mortar albu fragmente de cirimidi si piatsi — pardosealt 5. nivelare cu nisip a, pimant negra afinat cu fragmente de piatel si ciimidé 6b, moloz alb Ge. pimint negru afinat cu mult moloz 7. nivelare cu lu galben slab pigmentat cu mortar — pardosealé, 8. umpluturit de morminte: lut cu pigment de mortar, fragmente de piatri i cirimida, rar ceramici s1 ‘oase umane purtate 9. umplatrk de mocint mai coras sma bine sath det staal 8 10. lu galben-maronin ~ sol vin 10a. lu gei-cenusiu sol vi 10b. lut cenugu— sol via 11. molor din demolare 12 grind de beton 172, mpl nn 13, sang de fundare Archaeological Excavations at the Calvinist Church of Hladod, County of Satu Mare (Abstract) The Calhinis Charc of Hodod mas built im its actual form daring the 154 century, but some architectural cements show, that it bad earlier phases. ince 1991, the chur bas serious structural problems, and they caused the secesity of renovation and archacoleical investigations. The aim of the excavations was fo establish the chronology ofthe siding nthe ast damaged come: the sxstern wal of te nave andthe tower. In addition, the restoration pyjct seeded dates on te causes ofthe stractral damages. “There were opened to sections, one outide (SI) and amotber ne inside of the nave (S I). These sections ‘made posible to investigate te foundation ofthe nave and the tower. hey mere bit mara clay and none of there ‘had stractral problems, excepting rome holes caused by roti. In the investigated area there were not found any iandeeround construction or rains belonging to earlier pases. These fats indicated that the structural problems of the burch sere caused exasvely by earth siding. In SII eae identified a mal, bil from bricks, which cold be either «tomb either the foundation, which belonys tothe western wall ofan earlier pase. At this research stage itis mot easy to ‘peify ect the function of this wal foundatin, therfore, inthe futur, an extension ofthe investigated area is eexsary. The projected restaration ofthe durch neds a are cmpreensveinterisaptinary research in order to establish the chronological evolution of te building, usDaniela MARCU-ISTRATE, Péter Levente SZOCS rind on TURN PERETE VEST NAVA. decras adosare__ 12 de mortar fesita consol ig. 2S, profil N PSondajearbeologc a biverca rformata din Hoded Gud. Satu Mare) A ere as fmoane agus re Sects Tig. 3. SI, profil E ig SI, profil 417Daniela MARCU-ISTRATE, Péter Levente S205 haw act caus a | mormie | | : : 7 : | fig. 5.51, profil V je ‘treapt ene es ‘ at |, a —— - 2 . es Gl 5 3 " a | | mB \ le ae ig.6. 82, profil N 118Sondaje arbelogce la biserica reformat din Hooded ud Satu Mare) fg 7.82, prom E 19Daniela MAncU-ISTRATE, Péter Levente S2OCS FUNDATIA PERETULUI DE VEST ig © S2, prof V