Sunteți pe pagina 1din 3
Dana Mihai, Contributia arheologiei la studiul monumentelor de arhitectura din Tara Romdneasca, sec. XVI-XVII, ed. Cetatea de Scaun, Tirgoviste, 2008-2009, 124 pagini text, 81 planse color, rezumat in limba engleza Daniela Marcu Istrate™ Cartea reprezinti o parte a tezei de doctorat sustinuta de doamna Dana Mihai, realizaté sub coordonarea profesorului Nicolae Constantinescu. Introducerea confine o scurti caracterizare a epocii, din punct de vedere istoric, cultural si religios. Sunt menfionate cele mai semnificative evenimente istorice ale secolelor XVI- XVII, care si-au pus amprenta asupra arhitecturii acestei epoci. Capitolul I, /zvoare si istoriografie, sintetizeaza sursele de documentare ale autoarei: cronici si documente, izvoare epigrafice, marturii ale calatorilor straini, harti, iconografia epocii si desigur bibliografia de specialitate. Remarcim faptul cd lecturile autoarei includ numeroase lucrari de istoria artei si in special de istoria arhitecturii, care i-au permis acumularea unui bagaj solid de cunostinte de specialitate. in acest context, aportul arheologici la studierea monumentelor istorice va fi analizat in cunostinté de cauzi, iar rezultatele asezate cu obiectivitate in contextul epocii. Capitolul Il, Monumente istorice din Tara Romdneascéd, secolele XVI-XVI, obiective arheologice este structurat in mai multe subcapitole: legislatie si priorititi (1), repartitia cercetarilor arheologice pe judefe (2), datare si cronologie (3). Primul subcapitol trece in revista principalele momente care au marcat organizarea institutionala si legislativa a domeniului, pana la infiintarea Directici Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice in anul 1990. Autoarea noteazii ci in mod incredibil din legislatia actual este omisa ,,stipularea clara a investigatiilor arheologice in cazul proiectelor de restaurare pentru monumente istorice” (pag. 39). in subcapitolul 2 sunt mentionate cele mai importante cercetdri atheologice efectuate la monumente din Tara Roméneasca, multe dintre ele inedite fiind preluate de autoare din arhiva Institutului National al Monumentelor Istorice. in sfarsit ultima parte a acestui capitol puncteazi ,,citeva repere ale cercetiiri arheologice, articulate de metodele cele mai uzitate ale acestei stiinfe” (pag. 43). Capitolul Ill, Contributia investigatiilor arheologice la studiul monumentelor istorice, secolele XVI-XVII este capitolul cel mai amplu al lucrarii, structurat in: structuri planimetrice si solutii constructive inedite (1), orase medievale (2), spatiul funerar (4), biserici din lemn (5), ansambluri monastice si civile (6), tehnici si materiale de constructie (7). Autoarea mentioneazi majoritatea cercetirilor arheologice efectuate in zona de interes evidentiind contributiile decisive ale acestora la cunoasterea arhitecturii epocii, de la solutii planimetrice pana la materialele puse in opera gi tehnica de constructic. in numeroase cazuri au fost descoperite structuri necunoscute pana in acel moment, reprezentand faze anterioare sau intermediare ale monumentelor studiate. * SC Damasus SRL, Brasov, str. Jepilor, nr. 2B, e-mail: damasus2000@yahoo.com. Corviniana * Acta Musei Corvinensis, Xill, 2009 Recenzit Concluzii, Autoarea incepe acest capitol constatind ca: ,,cercetarea arheologica a contribuit esential la cunoasterea unor etape din evolutia arhitecturii muntene si la lamurirea unor importante aspecte si probleme de ordin istoric, insuficient explicitate de istoriografia contemporana” (pag. 97). Cele mai semnificative contributii ale arheologiei sunt grupate pe secole, dar si tematic, referitor la bisericile din lemn,dinamica organizarii curtilor domnesti si a ansamblurilor monastice, tehnicile de constructie etc. in incheierea lucrarii sunt evidentiate limitele cercetirilor arheologice la monumente, constand in primul rnd la orientarea acestora strict citre interesele punctuale ale restaurarii. Din acest motiv deseori nu se poate stabili o imagine de ansamblu asupra obiectivului cercetat, Anexele lucririi sunt alcatuite din indice, bibliografie si un rezumat in limba engleza, 81 de planse color, majoritatea inedite, au fost inspirat alese pentru a ilustra textul. Cartea semnati de citre doamna Dana Mihai nu este 0 lucrare propriu-zisa de arheologie, ci un repertoriu comentat al cercetirilor arheologice realizate la monumentele istorice in provincia cunoscuti sub denumirea de Tara Roméneasci. Autoarea delimiteaza intervalul cronologic la secolele XVI-XVII, dar acesta se referd la perioada principala de construire a monumentelor existente. Prin natura lor, investigatiile arheologice au scos in evidenta etape mai vechi, coborat deseori pana in secolul al XIV-lea, iar cu ajutorul studiilor de parament au fost diagnosticate si etape mai tarzii, pana in secolul al XVIll-lea. Astfel, in mod firesc, intervalul de referinta este mereu depasit in ambele sensuri. Analiza stadiului cercetarilor arheologice aplicate la monumente istorice este punctatd de statistici relevante pentru tendintele acestui gen de cercetiri. Autoarea insist asupra beneficiilor pe care cercetarea atheologica le are pe de o parte in plan teoretic, pentru istoria arhitecturii si implicit pentru detalierea istoriei nationale, pe de alt parte in plan practic, pentru o restaurare corecta prin evidentierea etapelor de constructie in satiu si timp. Dana Mihai revine insistent asupra principalei probleme a arheologiei aplicate: recunoasterea ei ca parte indispensabila a procesului de restaurare a unui monument istoric. in absenta unei legislatii coerente in aceasta directie si in absenta constientizarii acestei probleme la nivelul forurilor consultative competente, cercetarea arheologica ‘a unui monument aflat in restaurare rimdne la discretia sefului de proiect sau a inginerului de rezistenfi. Costurile ridicate ale cercetirilor arheologice constituie unul dintre factorii care fac ca astfel de demersuri si fie evitate sau frecvent limitate la cunoscutele ,,dezveliri de fundatii”. Este ins foarte adevarat ci monumente de proportii insemnate, de o important unanim recunoscuti prin inscrierea lor in categoria A, au fost restaurate in ignorarea totald a cercetirii arheologice. ‘Cum ar putea fi ins’ corectd o astfel de abordare? Daca nu se precizeaz etape de constructie, cronologica, evolutia nivelului de calcare, sistemul de pardoseli, - cum poate fi o restaurare corect? Daca inevitabilele interventii realizate sub nivelul de cdlcare de citre constructor nu au la baz o cercetare arheologic’, nu sunt insotite de supraveghere de specialitate, nu reprezinta ele mai mult un prejudiciu adus patrimoniului national decat o actiune beneficd acestuia din urma? Mai mult sau mai putin direct, autoarea ridicd aceste intrebari, argumentind obsedant importanta cercetirii arheologice. Statisticile si analiza detaliaté a situatiei arati clar cf cercetarea arheologicd in domeniu este deficitara, supusa unor initiative subiective — deseori din ambele directii -, in absenta unei legislatii cocrente. Desi cercetirile arheologice 1a monumente istorice sunt deseori de amploare remarcabili, iar rezultatele obtinute pot concura cu cele ale cercetarilor sistematice esalonate pe decenii si generatii de cercetitori, ele sunt cuantificate in regulamentul spaturilor arheologice din Romania la capitolul ,,sondaje”! Dupa cum declara in Cuvant inainte, scopul autoarei a fost acela ,de a puncta aportul esential al investigatiei arheologice la studiul monumentelor de arhitectura” (pag. 11), si acest scop a fost atins. Privirea de ansamblu pe care Dana Mihai o articuleaza asupra cercetarilor arheologice la monumente istorice este un instrument de lucru important pentru arheologul interesat de epoca i zona analizate in lucrare. Va gasi aici nu neaparat indrumari stiintifice, dar cu siguranti indrumiri practice gi realiste care il pot ajuta sa se orienteze intr-un domeniu ce igi cauti incd identitatea: arheologia aplicati la monumentele istorice. Ag spune ined cA aceasté 396 Corviniana + Acta MuseiConinensis, Xi, 2009 Recent carte este in primul rind utila celorlalte specialitati implicate in procesul de restaurare: arhitecti, ingineri, geologi, istorici si istorici de arti. Spre binele patrimoniului nostru construit, atat cat a mai rmas din el, as folosi cartea doamnei Mihai ca pe o anexa obligatorie la orice contract legat de reabilitarea unui monument istoric: ar fi aceasta o sansi pentru acceptarea arheologiei ca stiinta indispensabila in cunoasterea unui monument istoric? 397