CONTINUTUR} ~CLASA A x-4 1 TESUTURI VEGETALE Si ANIMAL: cla 41. TESUTURT VEGETALE, 12. TEsUTURI ANIMALE cnlunetive: mo, semidre doc (0505 compact, muscular: strat, noted STEMS = neuron, celal glala hima diferentierii celutare fogenesd); formeacd onganeic lantelor, TESUTURIVEGETILE~ dps fadul de deren | TESUTURI EM lematce: s netisteme primordiales cae MERISTEMATICE, ie P35 abundents y sittnans ledtuiescembrionu formate | inten ubsant organice ‘me (sunt formate din clue ne. cata de ncn, fond nj el | dtereniate, mic sirotnjite, se deren tenor pan Passat tp Intre ele) ~apicale (in, varfurlle de eres tere alec tulpini ~intercalare (la nivelui nody. lor bantelor cu tul ini articulate) ‘eopivareTepidema calm ef organeloy find fomaty ‘u peret subi fir spa | ) TESUTURI DEFINITIVE | (formated cee dif. int-unstat de cleat, 200pert de cticuls entiat, specalizate fg spat ure presin tomate ‘ndepinnd rode apadtate de diviiune sn chimeroma onducitoarliberiene cle vi slung, peat ‘ransversali perforati = tuburi iuruite; conduc seva elaborati. (stub- Stanele organicepreparaten fred) im asimilator:abundent in func, Bagtn doroplad H lisadic si jesut lacunar celule vi, polie- ‘Parenchim de depozitare: depoziteaz’: drice, cu perete ~ diferite substante produse de planta; abunds in tulpi- | fundamentale: formate din subtre;au funegit Ie subttane zon, bul,tuberai de carta depres ‘multiple amidn) in ube (macy, elie a “eet Plano leagncas (ioe earl so, rap) 7 264 fesuturacvtere, a plaice din zone secetace —aer:fesutur aerifere,laplantele acvatice | pm in cll cae acumulead sa lin pods dem bolism _ seca muciagi, ater, ule volatile ume nectar, sind ae ema desert, glade nectar canal renee | ete 1.2. TESUTURI ANIMALE Fesuturile animale se formeaca prin procese de diferentiere, embrionare, Tipuri de tesuturi animale: in cursul dezvoharii figurate ale singelui, depozitarea unor substante de rezerva cerpallat cu rol de contractie(coimponenta setivi « miscariiy ~ acoper supraatacorpall fr ~ citugesciganel caviar, formnd muconee | = formate din 00.+4 04160, 3.Procedee Bazate pe at, folesndodul cantor videntierea substantelor rll fur nel ante cu aniseed ete cle organice sintetizate fur i ‘napa g Prin ftesintzi se produce amido, ‘ipsa amionului din partea de ‘Tuna acoperté demonsteazs ci Prezenta amidonuluisnttizat ‘va avut oc fotosintez, lumina find esentiala in fotosineas, Importanta fotosintezei Fotosinteza reprezint unul dintre cele maj importante procese din natura, deoarece: 1 eZintt © sus important de subst otganice, brand pentru organismele heterotcofe din evosistem, 2. conecteaza biostera la energia Solara, astfel planeta putind stocao Parte din energia solara primita;; cd orpanismelor care msi pot sinte :htdnindse cu substanje onpanien reluate din alte surse ~ dupa sursa de ‘hrana, heterotrofele sunt: Saprofite, Parazite, ‘Mixotrofe, simbionte. (i nucta ~oransmelsprofe abso a La FUNGI ecstisaproites /SAPROFITA dizolvate tn apa, din mediul in care traiesc: ~ omnivore: folosese substra- sustafele orgnice comple nsolbe sunt {ur organic variate ~ muce, lescompuse, in vederea, absorb insubstanfe maj gaiul comun ‘simple, solubile (proteinele i, aminoacizi, ~~ Specializate; folosesc un | Polizaharic lle ~ celulaza si ami anumitsubstrat (eX Abyoderma ect: transforms kool etilicin acd acetic Indeplinesc actiune de igieniza ;_unite saprfte produc alteraea aim {eaalimenteloy floes unor so 4. Nuteiia PARAZITA | rentelor sia nut lui concentate, adaos de tetuilor.Acestes pot fi combétute prin ig, deshidrata ubstanteconservante. ~organismele i obj Substanfele oganice in organismele viipe cae le parazteans (eliminindsutstane | ma gazd) s Netti parazté a plantesupercare var ga Bledt coro sau teat modu de ute prunes extn subtle cganice dna Plante prin Prehngi, ume haus careung ping ascculele conductarelberieneaeplante-ganda casita tore pei, mama piu Produc bol odaobacterie si cpa rao nae pera fuzz alge apa sérurleminerale ~ alga furnizeazs iuperci substantete ‘arganice produse rin fotosintezs, | Ambiportenerdepnd atitde ma sintezé, lichenul, 24. un organism nou, de | Hae 84 seamn3 ni cualga nc ev duper, exemple ichenul gal ben anthoriaparietng, ‘mateafa brad Usnea bart), | chen rial (aan ranging) ——___|}veal ale sistemului digestiv la om (gastrt, uleer Bastro-duodenal, toxiinfectii alimentare, hepatité viralé acuta) — manifestiri, cauze, prevenire Digestia reprezintatotalitateatransformatilor mecanice (marunjirea, zdrobirea),fiziee (dizolvarea, topirea) si chimice (descompunerea hidroliza) pe care le sufeek substanjele Gruanice complexe (glucide,lipide, protein) ind la transformarea lor in substanje organice simple sau nutrimente (ghicozi, acizi ‘885i, glicerol, aminoacizi) absorbabile, Glucide + glucoza Lipide — acizi grasi, glicerol Proteine — aminoacizi Digestia chimic& se realizeaza in tubul Aigestiv sub actiunea sueutitor digestive, ‘are contin enzime (biocatalizatori): ~ glicolitice — pentru digestia glucidelor ~ lipolitice — pentru digestia lipidetor ~ Proteolitice — pentru digestia proteinelor TIPURIDEDIGESTIE tela: Seintaines Caracterstic Digestia | potomare (euler, amit Paramecil), | Se ealizeazé ase: | imtraceluara | sponge (burtle de apd dice), | Partclle nutritive sunt apturate, poi sunt, elenterate (dre, meduza) inglbate tn toplasm prin fagoctozd dack — se realizeaz3 prin fagocitozs si pinod- ‘sunt solide, sau pinocitoza, dacd sunt lichide, 12s cust unr cue digestive |omindusewone cligestiv |b. animale evoluate, dar nu are functie de 2. Vacuola digests: fuzioneazé cu un llzozom hrdnite (organi toplasmaticvzicula, are contine Intervine tn; enzime digestive); fete tude struerea de | 3.50 rain hla substantelornutitv, esuturi la omizi sau coada |mormoloculul in {ar substanfele rezuttate ‘Sunt absorbite in cusul metamorfoze) ‘itoplasma; = In unitate 4. Coninutu vacuolar nedigerat este expat Digestia | Organise plurcuarede a vem Pinla|— aapint a perfcionatincacul ub extracelulara |om ligestiy sub actunea enzimlorpraduse de olandele digestive Glandel digestive pot fi: ~ microscopic digest (de exemplu: stomac sintstinul subir) eretele organelor tubului 56Fin esate in apopierea tabla ligestiy, Sindin eit cu cesta pin cana excretoare, Slandoe digestive sects sui Aigestive care contin enzime, aps, mucus soni mineral RE Este alcituit din TUR DIGESTIV si GLAND. ANEXI TUBDIGESTIV Cavitate |= ete secon fe receptieal anes i buc bucala consti inte organe specaizae “ansformiri cance fie, mal brane formarea boul alent delat nga: Putin chimice: 2) dln: ese osoase dire fy a) masticaya: ‘carecare mobiltat i efcens ji ralaeas cu utr dni, ~ sunt de ma multe tpur ‘ini, ave, muscir masttes * lnisivi:tae hana g funcioneaca pi forecare a pit perc canines eam sunthine devo sau ceytn contnug; te 4, canine aa: tacmiore sant ats la nciderea | SU Eun pelings celia, evn efinerea pz, [renelr sola nanntecprus ts matt |) desta ings: Stes aitn nena tansportl blu aimentar dn | | la camivoreau crest inate g unctonea2 prin friecare levies nstomac, se nsec icin | ima: organ muscles curly astal, deglutie, | slucidetor sup gust Oincaviatea| lise ech 3 perch dane stare i atte) care produc salva Aciunea amilze! salvar este Imari (submariare,subinguae neinsemnati denarce data ide FRAC on mineral, o substan acne este foarte reduss. salivara, Digestia gastric eeaeazi sah aciunes: * musculatui:desface boule almentare se amestecs cu suc gastric ull gastric sectat de glandel i, Muck oi mine, acd rh ~ proteolitic © Pepsina,hidrolizeazs albumoze 5 peptone olabtermentul, activin pec la sugars amie tier areal in coaguia -gastice;conine i slenzime: Protenele® mamiferele prédétoare av un stomacmalmic = lipolitice: | * redus ca dimensiune a omnivore © lipaza gastric hidtoizeazs upd numa de camer, stomacul este: Srasimile emulsonate nai gras ~ unicameral (ae singur’ camer) lamajortatea siglicerol mamiferelor, Acidul clorhidvic aepaameraa manic erbiorerumegitare | ater’ pena gastica 3 patr camer: burdt cr, foes, cheag, ~ eeaz un med ald necesrpepsined ~ impledica dezvoltareagermenilorin Trasealhrane:cevittebuali—> burt > cur». | noe uate bua (mastctie= umegat)—inghtre—> fas > cheag. {ntestin | celmailung segmental aul digest cam waxea Digestia intestinal Subir foarte sinuosin cavitates abdominala ‘nintestinal subir se nallzaza format din: digestiachimicd 5 arelocabsorbtia .uoden prune fx) nfo’ depotoov ase | nutmentain ast bil era), suc panceaticisuulimestinal | supa chm gastric (rezutatul * lum sileon (porun mobil), cu ane intestiale ies gastric) aunsin duoden, {angie intesinul subtest adapta tpuiide|actanens utes ‘enzimele sucului pancreatic; ~ Scurt la amivore 0 proteottice:ipsin,chemotrip- ~ medlu la omaivore sina carbopeptidazele, latazle, ~ lung a erbivor, Colagenaza salons testinal cinpeetlintestini subtte |S ponte lipaza pancreatics Secreta sucul intestinal © glicoitce:amilae pancreatics ‘ enzimele sucului intestinal: ‘© proteotitc:pepidaze Substané organic B+ (0+ energie oka) perc sla plantele supercar, ~$e produce ocanttate mgd de energie | sedesisoatin ctoplasms 612 microorganisme,respiratia anaeroba se nume ste ferment tafe. Tipu de fermentafer (Saccharomyces) cade exemplu droga de bere, jai vinulu ~ este important in industria repararea murstutlor san foarte bun) 2.1.2.1. RESPIRATIA LA PLANTE fermentate (cil lactic este un conservant alimentard pentru fabicarea ini sa bdutuiloralcolice a. Fermentatia alcooli |b. Fermentatia lactic ¢. Fermentatia acetica ~~ Constd in transformarea ~ consté in transformarea moleculei de ~ constd fn transformarea ‘glucozei din sucul dulce de ‘Slucoza in dou molecule de acid lactic alcooluluietilicin acid acetic, fructe in alcool etilic si CO, ~ este produsd de bacterile lactice in prezenta 0, ee prodiside duper | Wactohacis,Sreptacocs act) — este un proces arab dato ‘unicelulare, numite drojdit ~~ este importanta in industria laptelui la ‘Prezenjei oxigenului utreurlor | ~ este produsi de bactrile acetce (Mycoderma ace) ~importanté:inindustla ofetulul Se realizeazi la nivelul tuturor organelor, dar cu maxim ficient la nivelul frunzei EVIDENTIEREA RESPIRATIEI LA PLANTE 2.Dupa consumut de 0, nt-un blonde sic se nod blonde tic martor (18 !uménarea nuseva singe. Concluzie: lumnarease va sin Yegeta,deoarece 0 din balon a mate astup§balonul de stil cuun dopsise introduce oluménareaprnsainbalon METODA MECANISMUL 1. Bupa consumul de Se cnet unlat de babe deg ce orf use la incolt Dupé un timp, mainte Substanté organics | de apt ras aducboabelela ume inal se cntiresc in nou. ‘Se constatéo perder in greta aboabelor, Conclucie canttatea de substan organic care lipset, a fst consumat in timpul espiatie, terial vegetal (funze, seine colt). Se laseazilaintunerc.Dup teva oe, se ul etic ar aceasta se vastinge.nt-un rial vegetal da astupatfinut a intunerie, mal ge cd est introdus in balonul cu material fost con sunt de materalul vegeta prin espratie. 3: DupiCO,produs [Se uteazun talon lnm balonului cu tri vase succesive in Ca(OH), (0, produsin tpl es Constaténdu-seformarea unui ar. Intro instaate martor (balonEk Uusolutie de var) se constata ca Concluze: formate precintatul roducerea dondull de carbon 2 stseastupd cu un dop. Prin intermedi un Cte confine material vegetal (seminte incl), 10 uur de stil se face legitura care se giseste ap’ de var (droid decal; rae Seminflorvatrecein vasle cups de va, Preciptatalb (CaCO), espectvtulbuarea apei de lenmaye fr material vegetal, conectatcuvase a de var mane impede, vial (crbonat de calcu) demonsteans timpul respira, in2.1.2.2. RESPIRATIA LA ANIMALE = sistem respirator la mamifere: edi respiratorii, plamani ‘mecanismul ventilatiei pulmonare — inspiraie, expiaties = Pali ale sistemutui respirator la om (bronsit, laringitl, astm bronsic, pneu- ‘monie, TBC) ~ manifestiri, cauze gi prevenite localizare, structura, SISTEMUL RESPIRATOR LA MAMIFERE Respiratia Ia mamifere se realizeazt la nivel sistemului respirator, format din: ~ of respirator extrapulmonare si intrapulmonare; ~ organe respiratorii: pliméni |.Gairespiratorit|Fose nazale ~ communi: extrapulmonare ~ exterior prin dous ni ~faringele pin dou ofc numite cane ~ sunt tut co mucoasi: ~ espiatren parteainfcoars ~olfactiv in partea superar ~ mucoasa naal este bine vsculariat iar rl n incaerea, umesitea i purficares aerlu situa a intersect ci digestive cu cea respratorie ‘organ cartlaginos ~ mucoasalarngealaformeazi pe preilterali dou perechi piu nuit cori voce (ln producereasuneteor) ~ intimpul dealt, intrarelringeli este acopert de un catia uri epiglots Trahee ~ format in nel cartaginase incomplete posttoy care oinmereu deschisi L mucoasa prezint ili care lear aerl Bronhil extrapulmonare|~ iaunastere prin ramifcarea tai ~ sunt formate din nee cartiagincase complete trun nce opin, unde se ranifc dnd nastere ciilor aeriene intrapulmonare, care formeaziarborele bronsic Innum de doi cu aspect elastic bueos de culoare zg Se gisscin cavitatea traced seeaopett de dus ee pleurae omer, cadre aitatea tad) "col, ce adr supra pliménul ine el segsesto cata ee, ce. contine o pelicula find de ich ichidu pleural Pree chil pleural urolin mecnica respond adesunea | plimanir la cutia tora, Faringe Laringe Caracteristic 63Parenchim ; tobi pulmonar: auindependeniistucural, functionals | ulmonar bine 5 patologig vascularzat si ~Segmente pulmonare ‘inervat) ~ Lobuti pulmonar: ramificail ale ‘bronhiolelor, vase de ‘ange si tesut conjunctiv ~ Adini pulmonari: ‘bronhiolé respiratore + canale alveolare + alveolele respective; 1 lobul = 30-50 acini pulmonar {ibere brosie= "reunite enh ine Gai respiratorii Bronhie principals ~ ‘bronhie lobar — bronhie: 'segmentars: intrapulmonare | — bronhiola lobulard ~| ‘bronhiolé terminals. '~ bronhiolé ‘espiratorie — canale alveolare. ~ sad alveolari - alveole ulmonare, ~ lanivelul alveolelor ulmonare se ealizears schimbul de 927 alveolele find inconjurat deo refea de capilare ‘Sangvine, iar peretele, -alveolo-capilar ‘este adaptat schimburilor gazoase find: permeabil, subtire si strabétut de 0, s1€0, (0, din alveole in, capilare, iat CO, in sens ‘invers) ‘Alestuire Respiratia se ealizeaza in 3 ctape; 1. ventilatia pulmonara = consti in Suecesiunea @ dout provese: inspiratia si 2. tFansportul gazelor respiratorit (oxigen 51 dioxid de carbon) prin intermediu! sdngelui 3. respirafia celular ~ arderea Substanjelor organice in prezenta oxigenului ou ~ Sreeractiei muschilor inspirator: diatragma si muschi intercostali exter; era re Volumului cute’ toracice, prin modificarcs ‘celor 3 diametre: longitudinal, ‘anteroposterior si transversal; 7 sfesterea volumului pliménilor; ~ Scliderea presiunii din plamani Cntrapulmonare) sub vatoarea presiunii atmosfe- tice. Explratia este un proces pasiv (fir consum de energie) si consta in eliminarea aeru- lui din plamani datorita: ~Pelaxarii muschilor inspirato ~ sediderii volumutui cutie toracice; ~ Scdderii Volumului plamanilor; ~ “seri presiuniiintrapulmouare peste valostea presiunii atmosfeice,‘Volume si eapacitati pulmonare la om ‘VOLUM PULMONAR/ CAPACTATEPULMONARA| — YALOARE MEDIE DEFINITIE 500i volumul deer inspira siexpirat in tnpul Volumul curent (VC) respira n stare de repaus ic Volumulinspiator de rezerv| 13001500 mi volumul de ae inspira peste volumul cent intro WLR) inspira fortats Volumul expirator de rezerva |1300—1500 mi WER) ‘volumul de ser expiratdupi eliminrea volumulut Volumul rezdual (VR) | 1060-1500 mi cen ume une expr forte volumul de ae cae me in plana sia une expiraiforate Capactatea vitals (CV) JVC HARFVER G00 mi) insumarea volumulu curent, volumullinsprtor de rezervolumuluiexpiratorderezervs Cepactatea pulmonara (CVA totals (CPT) VCHULRAVERAVR, nsumare Volum curent volumulalinspitator de ezerdvolumul exprator de rezerv), (45005000 mi) —__{(4500-5000m) | Vvolumuluitezidual Boll ale sistemului respirator {our CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE cenusie BronsitaInfamatea uae abort] Tse pofund br bron, caurmarea uneinfeti | durer de cp, baccerene sau virale expecoratigalben- ~ intra sistemuluiimunitar pin misarein ae curat — evtareasuseor deinfacie ~asiguareaanumitor paramet ai aerulal inspira: temperatur 18°— 22° umiitate, putate aringita [infamarea nucoasellarngeal | Riguealipnala cauzaté deg, atmosters | esparitia voc, ~ intiieasstemulul munitar prin miscre in ar curat olen), fum de iar, aer rece sau de o infec vias ume infec vialesau | dictate angie, ~evitare suslor de infect sia bacteriene senzaiade arsuain | biututor rei gt, tse seacd ~ aera tebuie fe inspirat pe as, nu pe gue. Astmul infamarea itngustarea Senate desuacare | -evitaea factrioralegenisia bronsic | brontilorspasmulbronhilor (ize) mai ales noapte,|suselor de infect Geterminat de alergeni (pat, | espiratesuiertoare ~asigurarea anumitor parametriai aerulul inspira: temperaturd 18°— 22°C, umiditate, puritate 65 Pneumonia infec bacerinesau vile |Tase ee, some Inflamatiaacutéaalveotlor | oboseals expectarate pulmonar favorzatde hig, | abundents purulent, umezeal,surmena ure toracice, modifica ale resprait ire sstemuluimunitar pn, migcareinaer curt ~ vitae suselordeinfctie ~asigwarea anumitor parameti a eral inspira: temperaturs 18°— 22°C, umiditate,purtate ao are burovocata ball Koch, care determing distrugereaaveotelor pulmonare |—vaccnareimpotiva TBC uk ~ Inttieasistemuulimunitar prin miscare in ar curat ~imbracéminte adecvats ~alimentaieechilibrat ~evitarea suselr de infect ~ asgurareaanumitorparametr at ‘erululnsprat:temperatus 18° 22% umiditate, puitate, use persistent, feb, isoane si transpiaitin timpul somnutut Obeseal si plerderea oft de mincare (ierderen greutate CIRCULATIA 2.1.3.1. CIRCULATIA LA PLANTE Absorbfla se realizeaza prin mecanisme: “_besive, fird consum de energie, find determinata de de frunzei datorits ranspinayei, deficit ce ve de-a hungul vaselor conducitoare lemnonse and Ta rida absorbanti: © Osmoza: realizeacs absorbia apei © Difuziunea: realizeaza absor eclanga forta de suetiune care se transite fidicina, respectiv la perigorii Sensul circulated ‘and solul este bogat in apa 2- Forfa de sutune, deta ell nal, cae asiu un ‘transport pasiv (firé consum de energie) primavara, dupa spar fruzeor svar dato ta 66 sevel brute i 3 de a nivelulcelullor adic care Insensascendent, de inima: ulsting _Aartera aorta es fesuund _2YERECHVE A iat dept Ventricul sting eta 0, + cream sifesuuri 2 ven ey > Abra drep ‘ul pulmonar se imparte fn doua artere pulmonare care duc sfingele , La nivelul lor, sangele se incarcd cu O, si este adus fa inima, in atrul sting, prin patru vene pulmonar 62 artere pulmon: % 4 vene pulmonare 4 ical drept mini AVENE pulmonare Arist sing ‘Ventricul drept ‘cuCO, plami singe on oy triul sting: Boll ale sistemului circulator (on circulator Bou (CAUZE (MANIFESTARL PREVENIRE Varicele Lreitatea, otostatismul | Diatialevenelorsuperidale ~ evitara statuliprelun- (statu prlungitin piciore), a nivlul membrelor itn piciore sia sedenta- ipsa exerctilor fice infriate,uleafi ale ism g2mbelr troiimuscuare, | — purtrea de bandaje sau deme conicemasive iorapi medicinal ~mersulpejosin tm alert _|saumersu cu bicideta Merosderaza | paris unordeponte de Scere cstiivandor ~evitare alimentelor simi (cles) epee |ngstareavselor de singe, ogatein pide, a vaseordesangearterelor, | cesterea tensiunilarteriale tutunuui ia fumat sedentarsm sedentarismulu | Hipertensiunea | rsteeapresiunisangvine Depasirea valorar normale ale | — evtare stesu, | arterials |asuprapereiorarteal; | ensunareale;ametel, suprealimentayje, Kctornewvos(ses), | dude cap, aptamer, lool, eect ea obentate, |inueicbsea pote |afelenewer fumat,sedentarsm rovoceapariiaaccidentelor | secentarsmulul vascular ia infarct mica Infarctl | 5tes mol frie | Astuparea are omre ca tilde ig Snitos Mocardle Jexageatfmatecesi, un cheagdesnge si ~evllarea excesuli de deans eat deals |nczarea (moana) fest | ako! ttn cata ae A cafes obertate Imiocartc, din cauzalnsei | ~ controll geuai Inigaicu singe aacestuia___|~ evitarea sedentarismul Accidental | Ateroscerazs Astupareavaselorsangvine |= controll tensa vascular Hipertensiune Cerebale coun cheag de arterial, fort ic doat, | Sénge.Se produc paral, | evitareatesiuni nervoace Pareze,tulburirisenzoiale sh ‘motor tulburr de vorbie, Ae vedere, de memori, come, 2.1.4, EXCRETIA Este functia de ‘Hutritie prin care organismele vii elimina substante nefolositoare Sau substante in exces, impreuna cu o amumita cantitate de apa, 2.1.4.1. EXCRETIALA PLANTE ~ substanfele vizate pentru exeretie sunt ~ Prods ez din decasimilatie care, prin acumutare in organism, devin toxic 70~ Substanfe care nu sunt toxice, dar se afla in exces ~ Substante cu rol de semnal chimic —Rectarul sau aromele produse de Plante ~ se realizeazi prin: ~ gutatie (eliminarea apei in forma lichida) ~ transpirafie (climinarea apei sub forma. de vapori) TRANSPIRATIA ~ consti in eliminarea apei sub forma de vapors ~ se realizeazi: ~ predominant la nivelul frunzelor, prin: ~ euticula (cantitate redusd) ~ stomate (masiv) ~ la nivelul tulpinii, prin lenticele, in cantitate redusd, Frunza este organul vegetativ al plate, care prezints Particularitigi structurale pentru realizarea aceastei functii: ~ Supralaté de evaporare mare (limbul plant lft); (eeu! esimilator cu spatii intercelulare (fesutul lacunar), care asigura cireutagia gazelor si vaporilor de apa; gqhiderma cu numeroase stomate, in special epiderma inferioars Stomata reprezinta o structura specializati, formats din luni celule epidermice modificat, reniforme, asezate cu concavitatea spre interior, ~ celule anexe, care inconjoari celulele stomatice. ~ define un mec 2 mint se deschid, ca urmave a crsterii gradului de hidratare a colulelor so aintuneric se inch, asigurind astfl echilibrul hide al plantet ‘Transpirafia este un proces important pentru plant, deoarece ~asiguri ascensiunea sevei brute; * ~ impiedica supraincalzirea plantei; Dol) naveooatiglele deschise, asigurind ciculaja gazelor (oxigenul ji dioxidul de carbon) necesare fotosintezei si respiratici, Prin transpirsic, se elimina 99% din cantitatea de apa absorb de plant (doar 1% Gin canttatea de apa absorbitt va fi folosit in fotosintex. 2.14.2. EXCRETIA LA ANIMALE Se realizeaza pe mai multe cai: ~ ealea urinari: principala cale prin care se elimind: SDrodusit toxici, reaulafi din metabolism, substanje care mu sunt utile organismali gc etanteleaflate in exces, impreund cuo anumittcamttate de apa, sub forma de uring, ~galea pulmonari:dioxid de carbon, apa sub forma de vapori, substanfe volatile; ~ ealea tegumentard: prin transpiratic(sudoarea), 1sunt situaiin cavtatea abdominal, deo parte Zona cortical (citre etiferie) are aspect Granular sieste formats in conpusculi Malpigh i side alta coloane vertebrae lombare tubutlenefonlo, Sint ougane prec, deforma unorboabedefasole / |e zone 'medulard (a interior alituit dint-un ~ Prezinta la polul superior, glandele suparenale ‘uma vara de piramide renale Malpigh, ~ structural prezint re au aspect unghie cu baza spre exterior ~ 0 Capsulé fibroasé (ol protector) rfl sore itl eal. Conn ansle Henle stub = Parenchim renal, dispusin zane wie. NEFRONUL = unitate srl fneponl ach (milion neronnich lave seformeaad ita rin irre singel sprocese de ebsobe ject Nefronul Corpuscul renal [apsula Bowman (structura) Malpighi | Glomeru renal ghem de vase pla) Tub winifer Tub contort proxi Ansa Henle Tub contort distal Aolurinihiuuis —ftareasigeuisfomarea rine = mentnereaechilbruluihidroeecrlitic -CAILE EXCRETOARE Intrarenale Callclerenae cleceazt ina dela amide eal 7 mil-6-12;stuate in vrflpiaidelor Malight = marl 2-3, formate prin unite calicelor mie Pelvisal real (baznet)— portime datas; fomata rin ita clicelor mari dela care colectean una Extrarenale [Ureterele:n um de, eags baznetl de vezia Verica urinaré organ cavity, unde se acumuleaza una anal deevacuare a urnella exterior BOLIALE SISTEMULUI EXCRETOR LA OM BOL CaUzE MANIFESTARL PREVENIRE Kitiaza [> tub de metabolism tapes sbaniar 2 formareade alu |—oalimentaie inars | minerale (itr) insistemul | eh, consumul limentisuniatealspesbogstsin lunar cepowacd_—[° proximati 2 de carne, lactate, caro sau dul ‘hemoragl dureri | ichide pe 23 urna concentrats uternice (clic renal), | ~igiena corects a [ bra get vatstur_|organelor excretoare nInsufcienta —intvicaicu duper, mediamentesau ~lncetarea bse i [evtarea abuzului de renld acuta substene toxic neti renal abet, | compet aunt medicamente, a ‘petensun, obstruct aleclor urinare inicio anute use consumului de cuper Imai produce win’) | neaviat, a gull ~ tratarea infecilor 2.2. FUNCTILE DE RELATIE 2.2.1. SENSIBILITATEA 2.2.1.1. SENSIBILITATEA $1 MISCAREA LA PLANTE Sensibilitaten reprezintd proprictatea organismelor de a Teactiona la acfiunea stimulilor din medi Pantele rspund la aciuneastmoilor prin dua tput de mised * Migeari pasive — firi consum de energie, © Flspiinditeafructelor, a seminfelor, a sporilor © deplasares fitoplanctonului sub actiunea curentlor de aer * Misti active cu consum de energie: © Tactisme (migcati de deplasare) © Tropisme (miscari orientate) © Nastii (miscari neorientate) 1. Tactismele sunt migcari ale celulelor mobile ~ fn functie de natura stimulului, pot fi: ccizmletactisme: deplesarea spermatilor prin tubul polinic fire sacul embrionat in scopul fecundatiei ~ chimiovactism posit qectotaetisme: deplasarea populatilor de alge aovatice de Ia umbr la lumina, eplasarea euglenei spre lamina etc. ~ froractiem pocitiv 2. Tropismele sunt miseari orientate ale organelor vegetative la actiunea factorilor dée mediu (stimuli), fn functie de: ~sensul de executie a miscari, sunt: Positive (se mised in sensu de actiune a stimultului) pa g&ative (in sens invers drectei de aciune a stimutului) ~ natura stimululu, sunt ~ Beatropisme— determinate de actiunes forfei de gravitate: ~ geotropism positiv: ridicina ~ geotropism negariy:tulpina ~ fototropisme ~ determinate de actiunea luminii ~Pototropism pority:tulpina, frunzele, floarea-soarehui ~ fototropism negativ: radacina salldtetropism si chimiotropism ~ orientarea ridicnilorcitre sursa de api sau substanfele nutritive B3. Nastiile sunt miscari neorientate, determinate de Variafia intensitifii unor stimuli, Pot fi ~ fotonasti (stimu il reprezintéintensitatea luminii): 7 deschiderea florilor de zorele si papadie la umind; se inchid noaptea sgeschidereaflorilor de regina-noptii noapta gi inchiderea consis sa ~ fermonasti (simutul il reprezintavariatia temperaturi __ ceschiderea florilor de lalea la célduri gi inchiderea la frig ~ seismonastii = mecanonastii(stimulul este un factor mecanic): ~ stréngerea frunzelor (foliolelor) la mimozi (timosa pudica) si macrigul-iepue ‘elui Oxalisacetosella cind acestea sunt atinse sau lovte usr 2.2.1.2, SENSIBILITATEA LA ANIMALE ~ organe de sim} la mamifere (ochiul, urechea, nasil, rol; ficientesenzoriale la om (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, sur- ditate) ~ manifestici, cauze si remedii |, limba, pielea) — structura si ORGANELE DE SIM ALE MAMIFERELOR in fanctie de natura Stimulului (excitantului) pe care il rece ‘i specifici, organele de simt se clasificd fn: * ongane fotoreceptoare (ochiul $ organe mecanoreceptoare (piclea, urechea): J ofgane chemoreceptoare (limba, mucoasa olfutiva); * organe termoreceproare (piclea, limba). OcHIUL eptioneaza prin receptorii ~ este organul de simt al vizului ~ este format din: * glob ocular, format din: © sistem de inveliguri © sistem optic © sistem fotoreceptor * organe anexe cu rol: ¢ in miseare (muschi extern, extrinseci) © protector (sprancene, gene, pleoape, conjunctiva, glande lacrimale) GLOBUL OCULAR — ALCATUIRE cc |1- Sistem de Tunica externa | Sderotica, Inpartea | ~ de naturé conjunctiva, alb-sideie, carol invelisuri posterioars protector. Pe ea se insereaza musculatura Btunici = invelis fibros extrinsecd a globului ocular concentce) Comeea,inpartea | transparent,fitvasede ngs, dar Ll antetioaré sensibil la atinger datort ibrelor nervoase. 4Tunica medie | Coroida ~ bogatvasclrizat(l nutiiy ~ vascular ~ bogat pigmentat (tl de cameré obscura) Test anterior — pigmentat (8 culoara ochula In centr preznté un orf, pu (cron relates fol de lamin ce &trunde in ochi prin modicarea lametruui pupil prin contrata !nuschilor ular sau radar a isu Tunica interna | Retina ~ are ol fotoreceptor, find alctuits = denaturs in clue fotosensbile Retina nervoass funcioneazé cu maxima precileitt-9 20 situate axul optical global cult, uma pata galbens, males in centr acesea, foveea central 2Sistemul optic |Corneea | suite, ransparentd Aceste componente permit trecerea -=medile j cerca, bogat—_azlr delumind cae vor fcaliate pe transparente inervats ‘etna, unde se formes imagine real, Umoarea |= lich aatinte come sma mic irstumata ap0%s8 _{ stl in camera anteriara| eomodareaochulu pent | eitalioal | len convents | —vedeeade pepe: selec rin (biconvera)transparentd | contracta muscior deur car, stuatinspatelrsului__| stain ebombeaz,arimaginease —Nevasculaiat sninervat | prieceazi carpe retind Umoarea | ~ gel transparent aflatintre | ~! ‘vederea la distant: se face prin stidoast | cistalin reins aplatzaea tures cristina 3. Sistemul uate predaminantin pata Sitemul fotoreceptor ae roll dea fotoreceptor | clbens, exchsivinfoveea central transforma enegia luminoasS in alata | ~caniniedpsins stan otsensibs)|impatsun nervoase, Ielulretin | -suntesponsabile de vederea dlums, tte otoreceptoae fac snaps cu ‘olorats neuron bipolar iar acestia la rind oy, = onfnradopsinasubstanta fotosens | in, substan fotsensibis a {Exist 3 catego de clue cu co, sensilla cloarea rosie, culoarea verde si cularea bast, Prin combinarea semnaelr dea cele 3 tpur de celule, maitre pot dsinge toate nuanfele de culoare afara pete galbene, la perferiatetinei ~ sunt esponsabile de vederea nocturmé, repusculard, necolorata,reationSndla lumina foarte slab 78 * celule cu bastonas: situate predominantin CU euroni muttipolari. Axonii neuronilor multipolar forma nrvalopticcre so ndreapté ctv rier, Deficienfle de refractie al ochiuu "numa peritformareaimaginiorpe retina, iar acestea devin nedlare.—este constituité din trei componente: rectea | Pavilinul recht |—fomat an est ragos conic externa =rolin aptare undelor sonore __| Cenductul auditiv ~~ acpert cu tegunent previzuta peg gande sebacee, cae extern Secret cerumenul ttine impure) =rolinconducerea undelor sonore spretimpan DEFICIENTE SENZORIALE LAOH Bou CaUZE MANIFESTARI_[”REMEDII_| ~PREVENIRE ‘Mlopia (imagines anu ocular mailung vedereaneclard|—lentle —|—lumind sufiien- sformezzdin fa |~crstalinupreabombat, | aditants, ivergente, | tai centatiipe retne) resterea puter derefatiea biconcave —obiet, ind ctim ofsalinull sauscriem ~ pivtl de aproapela ~iuminatul lular aT sufient pentru = ttl alumind slabs evitaea obosti Hipermetropia | avul ocular prea scurt vedereanedars [lente |chlor {imagine se _| crstalinu cu eee aplatizate, ae aproape (act | onvergente — distaga opts formes n spatele | sciderea puter de refaciea inte och scare retin) stall de 25-300 Astigmatismul | curburaneunifomaa [= famareamal “lente | et tamu isan sau a comeei rutariaginipe | andice | een retin, arvederea i este neclard eae Strabismut | asimetriauniadinrecei6 | ate eon dl = tratament (afecume care nu | muschde pe globuloclar fof |och nu cane chirugical tine de sistema | deperechea sa parlele (.privrea.|— exert {opie incruis) medicale _| | URECHEA reprezintéorgamul de simt al auzului si echilibrului Tmpanul, membre estar vireazlleacnes under ono estuarine urechea exten Simei, Urechea [Camera timpanic | —comunica cau medie y,stuatélnstancacsu- | ~farngele: prin tropa ui ustaclo lu temporal esteplind | —ureche ete: pin ereasta tmpanicé cuaer ~ urechea interns prin eeastra ovals fereastra rotund ~ confine tel plese osoase articulate (ciocanul, nicovala si scérita), | e stabilesc contact cu timpanul si membrana ferestrei ovale, asigu- {and transmiterea sunetuiui spre urechea interna | = Vestibul sos tei canalesemicculare = melcul osos = conte un ichid numit per Urechea | Labirintul esos = situatin stncaosului temporal interna — format dint-un side amatute its 76~ sitvat in interior abit osos = contne un lichidmumitendolims format din: lle senzoile, cu cl gustatv si | - delanarea secetiet contact cu mucoasa fibre nervoase, fa baz: salvar si gastice bucal, ~ celle de sustnere, Senzatii gustative Gustul stun simp Muguri in mucoasa lingual formeazs | primare:acru, amat, chimic papile gustative ule, drat PIELEA ~ contine receptorll pentru simul tactl, termic, dureros, de resiune gi vibratie ‘feels recepfioneazi actiunea stimulilor din mediul extem gi o transmit sub forma de impulsuri nervoase le ariile corticale corespunzitoare, contribuind le formarea senzafillor tactile, termice, dureroase, de presiune. PIELEA -structura [FUNCTNLE PEL ‘PIDERMUL ”J—ste[esut etal de cope pavimete, |» organ den pent sensiblfalen ae Plustatcat,cheratiniat roceptvg: vest vascularzat ~ tact vibrator presionals ~ termed $i duress Receptorisuntcelule epitelialesenzori- ale grupate in struct de tipulcorpuscullor Pan, Ruf, Krause et, Numeroase fibre ervoase conduc impulsuile nervaase de a receptor spre miduva sind scar. 8DERMUL {omatdin est conjunc ders vara ld proeqies ogni ~ Ingrosimeasa se gases landelesebacee, |e clin termoreglare ~ mentnerea constanta opt rica rl de pr oll pos) temperatui opus HIPODERMUL strat! profund al pei * organ de excrete, pin landele sudoripae, —scat un est conjunctv bgatnceulead-_|sebacee pin anereecomoase (pn, Poase, adipocte (cu grsime) Unghie) estevasculaizat La pesti, linia lateral, prezenté pe ambele parti ale tegumentului, reprezints un organ de simt cu rol in percepetea curentilor de apa. 2.2.1.3. SISTEMUL NERVOS ~ sistem nervos la mamifere ~SN onente, rol) ~ bell ale SNC la om (boala Parkinson, paralize,epilepsie,selerozt in placi) ;manifestiri, cauze si prevenire, factori de rise (consura de droguri, alcool, cafea, tutun) ‘C (maduva spinicii, encefal — localizare, com= reprezentate de: ~migeare 5 Jensibilitate ~ insusirea organismelor de a inregistra informayii din mediul intern Si extem si de ale transforma in senzati in ari corticale specifice, Baza anatomica a funetilor de relayic 0 reprezinta sistenal hnervos, organele de sim si sistemul locomotor. Sistemul nervos la mamifere Clasificarea sistemutui nervos: ‘A. dupa localizare: ~ sistem nervos central (SNO), alcstuit din ~encefal: ~ trunchi cerebral —cerebel ~diencefal ~emisfere cerebrale ~ maduva spinirii ~ sistem nervos periferie (SNP), alcituit din ~nervi spinali si cranieni ~ ganglion’ nervosi B. dup’ funetie: sistemul nervos somati (al viet de relate) ~cu rol n integrarea organismului in mediv, ~sstemul nervos vegetatly ~ care coordoneaci ativitatea organcor interne (visoere),Miduva spinarii este situati tm coloana vertebral (C1-L2) si este formats din Substangi cenusie si substanta alba STRUCTURK FUNCTIL ‘Maduva ubstanta cenusie~ olde centrunervos reflex |1, Functia reflena—reflere cae senchid spinal situate interior, sub forma tere sau future lis niet duel spina: ~ Pint: 2 oame posterioare— neuron ena |a,Reflexele somatice 2ame ateale~neuronivegeatid_ | monosinapice:cupind 2 neon: ~ 2coame ateroare— newoni motor Senaiti si motor (0 sigur snaps; au timp — in mjc prezinté canal ependimar de tent curt vite de conducete mae, — Cotine cri nero creformeazs cent | nu ratiazis ex ele rotullanahilean, ners ictal ~ polisinaptice:cuprind minimum 3 Substanta ab rl deconducerea impusr | even tin de latent lung vitezé de nervoase onducere mica excita radian ex: este situat exterior contin von neuronior | refeele de fee (reflere de apsrare) alin asl: escendete emi spre |b Reflexle vegetative coe se ncidin ele), descendent (motoare, dela cir de | du: miciunen, defect reflere soit (lag reguni ale mide’) Sexual, sudoripare,vsoconstritoare ete, ~ ste dspusd sub forma de cordoane: Actvtatea refers. a maduet este ~2cordoane posttioare Subordonatacentrlornervosi superior ~2cordoane laterle 2. Functia de conducere— prin substanta ~ 2eordoaneanteroare, aba, core formeazs fscele ung: ~ ascendent (ale sensibltai) | = descendent ale moti). Funetia reflex Activitatea nervoasi se realizeaza prin reflex (act reflex), care reprezinta raspunsul filologic al organismului la acfunea unui stimu din mediny ‘exter sau intern, Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex, alestut ain, pals reyog, uat Ia nivelul organelor de sim preia stimulul si 1 transforma in impuls nervos; saalen aferenti = senzitivi = transmite impusul nervos prin calea de conducere la central nervos; conghtral nervos(situatin miduva sau in encefal) = primeste informatia, oanalizeaza, 8 comenzis, ~calea eferenti = motoare 80‘ORGAN NERVOs ‘LOCALIZARE/ STRUCTURA FUNCT Trunchiul | —situatinj prelungirea maduvel spinaril 1. Funetle reflex: nuceli de cerebral ~ este format din: Substanta cenusie: ~ bulbul rahidian ~~ nuclei senzitivi primesc informatii de puntea lui Varolio la organee de sim, tegument ee, ~mezencefal ‘muschilcapulul ~ este alcatuit din: }~ nucleli motort: comand miscaile ~~ substant’ cenusi, la interior — sub forma ide ‘muschilor din regiunea feel, limbii, ‘hud senztv, motor, vegetati, prop faringelul ~ substn{albi, petite slant printre | null vegeta cent unor ‘nuclei de substanta cenusie reflexe vegetative: salvar, lacrimal, gastrosecetorete = nuclei propritcentairefleelor 'espiratoi si cardovasomatri 2. Functie de conducere:fasciule din substana ali, cide conducere ale sensibitis mati Cereelul ”[-suatn area posta tunchilcebalqi | -detemind mentinrea @@ilibald (ete aces pin peed depecuncliceretls | organismal pe bazainfomair (xdoan de substan al) sub emisfeee cerebral | primite dela urechea inter ~ est alti din dou emisfere cerebeloase nite | ~ determing mentinevea tonusull prin vermis muscular sia poi! comput abr strut de snr paree are | - agua prea mic fines titez lob ob buat pester, | pee comandate decor cecal loculonadulen) ~ est format ~substanta cenusie, care formes —laesteroy, scoarfacerebeloasa ~ lantern ~ Substanpd abi, la interior, alcatuita din bre de conducere Dienceflul /-estsiuatnprelungeatunchlcereval ub | Nude prmecinpulad vizuale, emisterele cerebrale auditive, gustative tactile termice, Sse format cin substan cenusiegrupatin | ureras, propiocptve vestibule nuclei (exceptiefcimpulsurileofactive). 5 eal cin mal mute structurinervoase: | Func hipotalamusull alamusuhipotalamusu,epitalamusul, | centru de contol iintegrarea metatalamusul functilor vegetative ~ regleazs temperatura corplu: homeotermia da | -asigua echo hidroeectrltc 81‘egleaz comportamente:alimentar, seal, de aparare,afectv-comportamenta ritmul somn-veghe = contoleazéactivitatea sistemuluiendoctin Enisfeele [sunt ele mai volminoascoganeale cerebrale | sistemului nervos ~~ Sunt unite la baz prin: formatiuni de substanta alba si separate de santul interemisteric ~substana cenusie est dispusi: ~ laextevion: scoara cerebral smisatlor) ~ substanfa alba: cspusd la interior ~ interior: nuclei bazali (ln reglarea ~ Scoara cerebral este stribatuté de satu ~ adn, care delimiteazélobii emisterelor. frontal, temporal, parietal, occipital ~ Superfciale care delimiteazé girusuri sau ircumvolugiuni Scoara cerebralé este segmentul superior de integrareaactivitaisstemului ners, rezentin: ~ at senztiv:vzuals audit, gustav, olfactv, somestzic, unde sosescnformati ela receptor se forme senzaile ~ ati motori de unde poresccomencl spre efectori(muschi sau glende) ~ ati de asociate, care controleazs omportamentu,nvatarea, memoria Lavell organelornervoase se gisesc centri eros aiteflexelor: ~ conditionatenvijate), dobsnditein {imp viet, caracterstice individ i temporare;inscoarfa cerebralé ~neconditionate (inniscute), comune tuturorindvizlor permanente; maduva te Boli ale sistemutui nervos aris trunchiul cerebral BOLT CAUZE MANIFESTARL PREVENIRE | Boala Distrugerea progresivi a Rigiditate musculara, tremuraturi ale | Stil de viagd sanatos: [Parkinson | newronilor ‘membrelor si capului, ‘mets cupasi | —evitarea ‘mic $i corpul aplecat inainte surmenajului Paralizia \nflamatia/lezarea unui nery ‘Monoplegie — paralizia unui ‘membru | —evitarea loviturilor tat de:inecti tuner, [Hemplegl- praia jumatafi | atemene ‘rumatsmeatemédwvey’ | creptesaustngiacorpuly activi cu oda tie ruperea/blocrea | Terapege para turn —evitarea aselorsangvine membrelor consumuluiexesiy Epilepsia | Pedsponileereiar’ infec, |Pirdcea cunostnfel njepentea | de alcool, tutu, Intoxcfitumor,trumatime_|copuli consi agitares «afea aniene /membrelonIncetnirea respira, |~ evtares abueuui com’ farka-samintiepisodul "| de bduturialoolice Scleroza | Nu ae o cuzd daa. Leong Tulburdi de ecb, de coordonare | side crogur impli) |catiinsubstamatidin | amis, de vedere, de vorbire cuz dstugeti tec de mieina 22.2.2. LOCOMOTIALA ANIMALE Sistemul locomotor a mamifere(cheletul s musculatura membrelor) SISTEMUL LOCOMOTOR ~ realizeaza locomofia(miscarea) ~ este aleatuit din: ~ istemul os0s (componenta pasiva) = totalitatea oaselor din organism ~sistemul muscular (componenta activi) = totalitatea muschilor din organism Scheletu repent ttlitatea oaselor dn organism jz a po lor aalonn a om, scheletul are un lan general de orgaizare,comun utuor verebatelo, find acti din: Scheletul neurocaniv=cutiacanian’ | adpastesteceierl apuli iscerocraniu oasele fei Scheletul coloana vertebral (33-34verte- parte acoloanel vertebral, inpeurd cel frunchiulut__| re}, coast(12 pereci sem __|scoastelefameazd ata tore Scheletul centura scapulara ~leagi membrul superior de ranch /membretor format in devel omoplat Superioare |scheletulmenbadlproprias |= fumes sulbrau ~ rats, una/cubits(oaseleatebajlul) = caplene, metacapene, flange (asele mn) Scheletul centura pevians ~leaga membrul inferior de trunci membrelor ~ format din 2oase coxa, care, impreun cu osul inferioare sacral alctues azul Scheletul erbeluipropriu—zis | femur (osulcoapsei) ~ tbe fibul/peroneu casele gambet = lorsiene, metatasiene flange (oasele por) ‘Adaptarea scheletului uman la locomofia bipedii (verticala) determina modificéri morfologice, structurale gi functionale — Ritgirea toracelui sea saa Yertebraléprezintcurburi(avand aspectl teri ,S”) care asigurd clastic citatea si flexibilitatea in timpul locomotiei ~ se lirgeste centura pelviand (bazinul) ~mobilitatea articulatiei membrelor la centuri ~miscliri complexe ale mainii - ohare curbura plantara (scobitura din talp) care asigura elastcitaten in timpul Tocomofiei ~ deplasarea lateral a membrelor superioare 83TTPURI OF LOCOMOTIELA MAMIFERE = IN FUNCTIEDE MEDTULDE Vath | Mamifere acvati Mamnifere adaptate la mediul | Mamifereterestre blend, del, fod, mrs | aerian: lilac | ~ locomofia se realizeazs ~ locomotia se realizeaza prin ~locomoria se realizeazé prin erin nce de ] Prin nat (pinondularea_| zh cu ajtorl pluie suprafaa de contact cu sol, mamifrelese orpului) tegumentare casi tn: ~ comul are forma ~ crpul are forms ~ mamifeeplantigrade, cal pe tats tala: hidrdinamica aerodinamicas (om, maimu, urs, ai membrelesuntreduse | —flangeesuntungissubi| —mamiere Adigitigrade, cla pe degete: ~ oasele sunt uoare, iar isc, tir up, leu stemul dervotat ~ mamifereunguligrade, calc pe vdrful de- ~muschi pectoral sunt Stl, deregls,potjate deo copit: part Fem nsetndsepe | coptate pre, vac impaoptare (al) stem, si determing miscaile_ se constati cd reducerea ‘uméralldegetelrs aripilor alunite lor maescviteza de deplasare Sistema! muscular cuprinde totalitatea musehilorscheletiet (striati)ai unui organism, oe peng Pe ous si prin contract, determin migcarea acon ‘Muschi scheletici se grupeazs in: ~muschii capului ~muschii gétului ~musehii trunchiufui ~muschii membrelor superioare: ~muschii umairului: deltoid ~ Muschi brafului: Biceps si triceps brahial ~muschii antebratulyi ~muschii flexori extensor’ ai degetelor ~ muschii membrelor inferioare ~musehii esieri ~muschii coapsei: eroitor adtuctort ~ muschii gambei: gastrocnemieni, soleari, peroniert ~ Muschii lerori si extensori ai degetelor ~muschii picioralui (2.3, FUNCTIA DE REPRODUCERE 2.3.1, REPRODUCEREA LAPLANTE ~eproducerea asexuati la plante: specializati,vegetativa jeans ete? sexual In angiosperme: floare —stnctar fecundatie; stmanya —aledtuire; fruct— tipuri reprezentative de fructe 84Ktnetia de reproducere reprezinta functia prin cae se asigura erpetuarea specie A. Reproducerea asexuati: ~ nu implicd fuziunea celutelor reproducdtoare (nu are loc fecundatia) ~ se realizeazi prin: ~structuri specializate (spori) ~ intélnita ta muschi si ferigi ~organe vegetative: ~ stolon (tulping tarétoare): frag, c&psun ~rizom (tulpina subterana) iris ~ bulb (ulpind subterand): lalea, zambila,nareis8, ceapa ~ tubercul (tulpina subterana): cartof ~ utes (ragmente de tulpini sau frunze): museats, begonie asmnenay cements de tulpini ingropate first fie separate de tupi- ‘na-mama): viti-de-vie «fitout (ragmente de ramuri detagate de planta-mama) atasate la alte plante inridécinate; (portaltoiuri: la pomii fructiferi B. Reproducerea sexuati: ~ Consti in contopirea a doua celule reproducatoare (are loc fecundafia si formarea unui zigot) Organul reproducerii sexuate la spermatofite este floarea, Structura florii Ia angiosperme: Peduncul floral ~ Receptacul ~ pe care se prind celelalte elemente ale florii ~ Inveliguri florale: ~ caliciul — format din totalitatea sepalelor ~ corola ~ formati din totalitatea petalelor ~ Organele reproducitoare: ~ staminele (3) ~ formeaz andraceul 5 tamind prezinta filament si anteri (confine griuncioarele Ge polen in care se formeaza gameté barb.tesi ~spermatile) ~carpelele (2)— formeazi gineceul—pisiul, format din: ovar, til stigmet ~ in ovar se gasesc unul sau mai multe ovule ~ ovulul confine sacul embrionar, care are 7 nuclee, dite care: ~S haploide (unul este gamenu!femeiesc - oosfera) ~ uaul este diploid (nucleul secundar) Fecundatia ~are loc in sacul embrionar ~ la angiosperme este dubla: ~o spermatic cu oosfer, formaindu-se zigotul principal diploid (celula-ou 2n) = 8 doua spermatie cu mucleul diploid, forméndu-se o celula iploida (cigorut arcesoria— 3n) din care se va forma mai tarziu un fesut nutrtiv din simangd = albumen (endosperm secundar) 85SAMANTA provine din ovulul florii dupa fecundatie: din zigotul principal se va dezvolta embrionul semingei, iar din cel accesoriu endospermul semingei (albumenul) Siméinga prezinta: ~ tegument sparion~ va forma noua plintu; este alcatuit din radicula (re (tulpiniga) si gemulés (muguras) -,Cotiledoane — contin substante de rezerv sunt 2 Ia dicotledonate sil lamonocoti- Iedonate). ERUCTUL se dezvolt din ovaral flori dupa fecundatie Clasificare: 1. Fructe eirnoase: ~ dupa (la prun, cites, cais) ~ baed (la tomate, strugure) = poamai (la mar, pir, gutui) 2. Fructe uscate: chiscente (au se deschid) —nuca, achena (la oerea-soarelu), ceariopsa (la rau, porumb) ~ dehiscente (se deschid la maturtate) pastaia (la fasole),capsula (la mac) 2.3.2, REPRODUCEREA LA OM nip), hipocotil ~ sistemul reproductor fem: structura si rol) _ colt cu transmitere sexual (sifilis, gonotee, candidozs, SIDA) — manifesta, cauze gi prevenire el si sistermul reproductitor mascul (localizare, Orice organism cu repro dezvoltare: 7g Ccundatia = dublatea nomirului de eromozomi din zigot (2n) prin contopirea a doua celule haploide (n); roducatoate enue numirului de cromozomi in timpul formal celulelor reproducitoare haploide (n) = gametii La vertebrate, formarea gamefilor heploizi (spermatozoizi si ovulele) are loc in organe specializate testicule si ovare): §) SPermatogeneza = formarea spermatozoizilor prin meioza ~ are loe in testicule 5) ovogeneza = formarea ovulelor prin meioz& ~are loc in ovens ctucere sexusté are dou momente importante in eiclul de Sistemal reproducitor la mamiferele placentare Mamiferele placentae au placenta, organ care asiguré schimburile nutritive dintre Creanismul matern si embrion (Rt). La mamiferele placentare, sistemul reproducdtor este format din: ~ gonade ~conducte genitale 86~ organe genitale exteme ~ glande anexe Sistemul reproducator mascul este format din: ~ 2 gonade birbitesti~ 2 resicule(glande sexuale) ~ situate in afara abdomenului, intr-o punga numita scrot ~sunt glande mixte cu rol: ~ cxoctin: produe permanent spermatozoizi prin meioz& (in tuburi semi= nifere) ~ endocrin: secreti hormoni sexuali birbatesti: esrosreron ~ conducte genitale (tuburi ce conduc sperma): ~epididim; ~ vase (canale) deferente; ~canale ejaculatorii; ~uretrt, rol dublu: ~ de eliminare a urinei, prin mictiune ~ de eliminare a spermei, in timpul ejacutarii monean genital extern: penis: asigurd conducerca si eliminarea spermei in sistemul eproducdtor femeiese, in timpul actului sexual ~glande ancxe: 2 vezicule seminale = prosiata ~ localizati in parteainferioara a veziciiurinare, in apropierea rectului ~ Produce un lichid care contribuie la hrinitea spermatozoizilor — este traversati de eitre uretra Sistemul reproducitor femel este format din: ~2 gonade = 2 ovare: ~ se gisesc in cavitatea pelviand = contin numerosi foliculi ovarien: fiecare folicul va produce céte un ovul, prin meioz8, ce va fi expulzat periodic din ovar (ovulatie) ~ sunt glande mixte: ~rol exocrin: produc ovule ~ tol endocrin: secret hormoni sexuali femetesii = conducte genitale: trompe uterine, 1a nivelul eirora se realizeazs fecundetia (contopirea celulelor reproductoare) i formarea zigotului (celulei-ou) pct; in siteva zile de Ia fecundaje, zigtal se divide in mai multe celule, ar Gimbvionul rezultat migreaza din tompa uterini in utet, unde se fixeaz’ th roan utering, proces numit nidarie in interiorul uterului, pe Peretele siu se formeaz& placenta, organ temporar de hri- nike. Placenta este legata de ft prin cordonul ombilical. Acesta contine vase de singe care asigura schimbul de substanfe dintre mama si fit. ~vagin 87~ organe genitale externe; vulva ~glande anexe: glandele mamare, BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA BOL CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE. Sifilisul \nfectie bacteriana | Sifils primar ~ rani (pete 05ii) pe | ~folosirea prezervativului (Treponema | vaginfens; — evitare eli senvale cu | pallidum) Sif secundar — erupt rosiipe | persoane necunoscute corp, feb, oboseals, dure de cap Sifils tear (oarte rar) ~ afectarea nimi infetia ae- elu (onfu pins la deces Gomoreea | nei bactiang [Durer gusturmilauanat ~folsirea prezervativall Conoco) Scargervaginaleruretrale ~ evitarea relator sexual cu ben vera persoane necunoscute andideza |infeciemicotid | Scuger vginale decuooeake | folosrea prezenativall (iuperca Infamatia vwulve/penisului micoscopics | Dueritaurnat —Igiena corect a organelor Candida abicons)_|Mincsxime genitale SIDA Siam | fecal (HWV | cies manic obo, ~foosrea prezervatvall munodefciente | = Viusul fbr, scideresin greutate, | -eutareareatilorsemale cy Pabdnde) | imuodeciene’ | dezvotata infect vl, Persoane necunoscute mane} bacterene, mia, cancer decs|~utlizareaseringor dunes folosings — controlul donatoilor de singe 88DESENE ‘mitocondri reticul @ndoplasmatic aparatul Golgi ucleu citoplasma ‘membrana celular centrozom ‘ibozomi fizozomi perete celular dloroplast vacuole CELULA VEGETALA CELULAANIMALA 89)alicolipid dublu stat rotein8-canal fostolpidic 2 proteina transmembranara Proteina —colesterol fosfolipid protein ‘ransmembranard MEMBRANA CELULARA oxido-reducdtoare ORGANITE CELULARE CU MEMBRANA DUBLA 90membrana externa e stoma ne oS ito CLOROPLASTUL $! FOTOSINTEZA 91ox® ‘TELOFAZA I ANAFAZA I 92 METAFAZA Il PROFAZA Iglanda salivars Parotid faringe esofag apendica vermicular 93 cavitatea buoala Slanda salivara sublingual glande salivare suomandibulare descendent colon rectcavitatea nazela cavitatea bucala fringe epiglota leringe trahee bronhii en plaman bronsic pleura “i e lob pulmonarLALA w IKey L218 i) . el * AX ~agtutinogene A (antigene) © -aalutinogene B {antigene) LAB ee GRUPELE SANGVINE - sis’ TEMUL ABO 96fil renal arierd renal Po retore | ————— vena renela vezica umara SISTEMUL EXCRETOR LA OM 7Dleoapa sdlerotica comeea, -coroida retina insu! upila ata galbena umoarea——_| jase de apoasd ristalin rus \ ery optic ola S 1 OCHIUL LA MAMIFERE 98pavilion glanda ‘conduct canale ceruminoasa auditiv§ —_semicirculare. utricula sacula ery auditiv trompa i mele audtv = Eustachio fereasta ovale fereasua rotund’ URECHEA 99,celule de | celule gustative sshrore 7 SI wae fibre nervoase senzotiale MUGURE GUsTATIV 08 etmoid celule bazale ‘2xon neuron offactiv, mucus =the I : endrita butonata colle de sustnere MUCOASA OLFACTIVAemisters cerebrala talamus hipotalamus mezencetfal punte cerebel bulb rahidian madova sping AXUL CEREBRO-SPINAL 101 dendrite ‘corpi igri teaca de mieting teaca Schwann teaca Henle nod Ranvier butoni terminal arborizatie terminala NEURONULGRANULADE POLEN exina uclow generatiy intina ucleu vegetativ stigmat sti filament ovar: nucleul secundar | OVUL ‘Sepale (calciul) receptecul Qvarcu owl ——(Stamine) Stl Antera cu polen ‘Stigmat Conectiv Filament FLOAREA LAANGIOSPERME 102