Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Karma:Misterele Reincarnarii-Louis Gosselin (CARTEA)

    Încărcat de

    spy2o
    964 vizualizări72 pagini
    Reincarnarea este teoria potrivit careia o parte din sine, sufletul, supravietuieste corpului fizic, pentru ca apoi sa revina intr-un alt corp sa-ti continuie ucenicia. Aceasta carte va va permite sa cunoasteti modul in care se manifesta karma si va va propune sa priviti viata si moartea dintr-o alta perspectiva.

    Titlu original

    Karma:Misterele Reincarnarii-Louis Gosselin(CARTEA)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Reincarnarea este teoria potrivit careia o parte din sine, sufletul, supravietuieste corpului fizic, pentru ca apoi sa revina intr-un alt corp sa-ti continuie ucenicia. Aceasta carte va va permite sa cunoasteti modul in care se manifesta karma si va va propune sa priviti viata si moartea dintr-o alta perspectiva.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    964 vizualizări72 pagini

    Karma:Misterele Reincarnarii-Louis Gosselin (CARTEA)

    Încărcat de

    spy2o
    Reincarnarea este teoria potrivit careia o parte din sine, sufletul, supravietuieste corpului fizic, pentru ca apoi sa revina intr-un alt corp sa-ti continuie ucenicia. Aceasta carte va va permite sa cunoasteti modul in care se manifesta karma si va va propune sa priviti viata si moartea dintr-o alta perspectiva.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 72
    — NICULESCU ‘Pomind de la intrebiiri de genul ,Cine am fost eu mai inainte?*, am ajuns la intrebari mult mai importante, care se refereau la sensul vieti sila sensul propriei vieti, Tata lumea stie acum ch reincamarea este teoria potrivit cireia o parte din sine, sufletul, supravietuieste corpului fizic, pentru ca apoi sit revini {ntr-un alt corp si-si continue ucenicia. Aceastii explicatie simpla ridicd totusi numeroase intrebiri, Ia care mai multe persoane, care se considera a fi intelept. cercetiitori sau experti, au incercat sa rispunda. In general, s-a clizut de acord asupra ideii ci noi am trait mai multe vieti, fra a se specifica numérul lor exact. Numeroasele lucriri consultate mentioneazzi despre sute sau chiar sute de mii de vieti. Cine stie intr-adevir? ISBN 973~ TW Tote depute rena. Ni o pare a casa cf nu poate froprodus sau tansmisd 0 elo fomd pri nil wn mor, lactones sa can, chy pn ftoapare lvegtare ‘sau pn oe ston de socare acess ada, tid pamisnea Eu NICULESCU. ‘ie netepectve a aca prevedaconducn In nd autora rspundorea penal a do ep najonaie 9 nemajonale priv popretaoa nec. ‘Deserierea CIP a Bibliotecit Nationale a Romaniet GOSSELIN, LOUIS ‘Karma: inisterele reincarnatif Louis Gosselin; trad: Maria Dumitrescu-Brates. - Bucures: Editura NICULESCU, 2005 ISBN 973-568-991-X 1, Dumitreseu-Brates, Mara (trad) 159961 (© 2001, Les Editions Quebecor ‘Tithe original: Mieux vivre son KARMA ~ La réincarnation par Louis Gosselin Pentru editia tn limba romind: © Bditura NICULESCU, 2005 ‘Adresa: Bd. Regiei 6D (060204 — Bucuresti, Romania Tel: (+40)21-312.97.82 (+40)21-312.97.84 ‘TeVFax: (+40)21-312.97.83, E-mail: club@niculescu ro Internet: www.niculescu.ro Redactor; Delia Anghel Procesare computerizat&: S.C; TOP GAL S.RL. ‘Tipit in omnia ISBN 973-568-991. INTRODUCERE Foarte putine sunt persoanele care si nu-si fii pus ‘Intrebari importante gi existenfiale asupra sen- Unii si le pun in adolescenta, elaborand tot i si repuniind in. discutie tot ce s-a putut spune $i serie inaintea lor. Este caracteristic acestei pe- rioade. Alti, probabil, prea pringi in viafa de zi cu zi, igi vor pune aceste intrebari grave la varsta adult. Varsta de 45 de ani este deseori propice pentru astfel de intrebari. Acum se instaleaza o anumitd plictiseala a muneii si in- cep s& incol{eascd ideile gi visele despre pensionare, Pen- tru alfii, din nenorocire, intrebairile nu vor veni niciodata, si nici rspunsurile: Cel pugin nu fn aceast’ viata De unde yenim? Care este rolul nostru pe Pimint? De-ce unii av o viati plicutd, in aparenja, in timp ce alfii Uliese in conflict permanent, indurdnd suferinfe gi Incer- cri? Este tocmai genul de subiecte pe care le vom abor- da, mai devreme say mai tarziu, cu partenerul de viata sau cu prietenii, fara a avea vreodati:rispunsuri clare. Fiecare are propria sa conceptie, fri functie de educatia primita si de credinfele sale, Este interesant si avem un schimb de pireri pe aceasté tema yi apoi si confruntim ideile. 5 Una dintre primele fntrebiri la care ar rebui si incer- lim si rispundem, gi poate cea mai dificild, este urma- toarea: Cine sunt? Ciind incere s& reflectez la aceasti intrebare, cind imi vorbesc mie insumi cu acest mic glas interior, este intt-adevar vorba despre mine? Pur gi simplu, sunt eu acest birbat sau aceastit femeie care se scoalii in fiecare dimineat& pentru a merge la munci, ccare-si cistigd greu existenfa, sperdnd fit-o ameliorare a viefii, care creste copii gi priveste cum se scurge timpul cu toatd viteza? Viafa nu este decit eotidianul meu? Daca da, ce se va intimpla dupa? Voi muri, pur si simplu, voi fi incinerat si cenuga mea va fi ingropati, Lisind apro- piafilor mei amintirea mea ciiva ani, atta timp eit vor ‘trai ei ingigi fn urma mea? r Unii aga gindesc gio cred in mod sincer, Pentru acesti oameni, care sunt totusi departe de a fi stupizi, noi ceilalfi nu suntem decit rezultatul unui accident din natu- 14, De-a lungul secolelor, oamenii au organizat viata in sisteme, iar noi trim fn cle ca intr-un vértej. Dupa moar- tea noastr’, ne yom intoarce pe Pamint sub formi de praf. Apoi, intunericul, vidul. Exist oameni care sunt in ‘mod voit atei sau care nu cred in nimic din cauza igno- ranjei sau a Jeneviei intelectuale. Ei nu-si pierd timpul cu astfel de Intrebairi, Chiar daca nici o fini umand nu a revenit pe Pamant ‘dupa moartes sa, pentru a ne povesti ce a vazut, au fost ‘elaborate multe teorii despre moarte si despre ce ar putea fi dupa moarte. incepand cu diferitele mirturii obtinute prin hipnoz, cu ajutorul unor medii, prin scriere auto- ‘mati sau alte metode, diversi giinditori au propus umani- 1afii piste de cercetare sau, inainte de toate, au creat destuld nesiguranfa sau mister pentru a face si continue studiul si intrebarile despre originea noastra si despre funcjionarea Universului. Nu putem ramane insensibili in fafa urior eazuri, cum este cel al lui Edgar Cayce, fiul unui fermier din Statul Kentucky - Statele Unite, care avea darul extraordinar de a stabil diagnostice medicale pentru persoanele a ciror vviatd o ,citea atunci cdnd era in transi, La randul lor, diverse religit ne vorbese despre 0 viafi dupa viagi. Unele o fac in mod detaliat, ca si cum ar fi vorba despre o carte de bucate ce trebuie urmati pentru 4 merita viafa etemé, in timp ce altele se buzeazi pe redinja noastr’ pentru a ne convinge de ceea ce susfin. Bineinjeles, fiecare este liber si gindeascd ce vrea si si adere la credinja pe care si-o alege. De secole, conceptul reincarnarii tsi croiesté drum cu regulile, legile si adepfii sai. fn decursul timpului se pot regisi urme ale teoriei reincarnarii. In mitologie, pasirea Phoenix, rard si minunati, o dati ars, putea si renascd din propria-i cenusa. injelegand mai reincarnarea vom descoperi conceptul de karma. Altfel spus, suflete- Je noastre revin pe Paint de mai multe ori $i in fiecare viaf& recoltim ce am seminat in viefile precedente si continudm sa semnim pentru cea viitoare. Acest mod de 4 concepe viafa explicd multe dintre situafile cu care ne confruntim zi de zi. El permite infelegerea alegerilor ficute de noi inaintt de a reveni pe Pamant. Ne putem retrage putin pentru a-i privi pe oamenii de care ne izbim zilnic si si ne intrebim care este rolul pe care il vor juca in filmul propriei noastre viefi. Aceastii carte vi va permite si cunoastefi modul in care se manifest karma $i vai va Bropane st priv via si moartea dintr-o alti perspectiva. Inceputul sfirsitului are ca punct de plecare constiinta pe care o dobindim in timpul gederii noastre pe Pamint. $i dacd scopul vietii era, pur si simplu, s nu mai revenim aici? De cdte ori n-am auzit ca Infernul este pe Paint? Dar dac’ acest luctu este adevarat? Atunci vom examifia viala noastré prezenta pornind de Ia alte premize. Ne-att dori s stim rapid ce trebuie si facem pentru a ajunge la fericirea promis ~ starea de gtafie pertanenti, viata eterna. Injelegerea modului fn care actioneazi karma ne fndepirteazd de ambitie netnisurata, dé superproductivi- late, de urmirirea netifrinata a suecesului. Realizarea sinelui devine mai spirituala, cali& gi eu mult stiai important decat obfinerea unui post superior, deseoti iti detrimentul unui coleg. In teoria karmicd se explicd o& stintem initregul a tot ceea ce aim fileut in vietile antetioare. Acfiunile comise astizi vor determina tipul viefii moastre viitoare. O dat ce am injeles, am acceptat si am asimilat acest Iueri viaja de zi cu zi capata o cu totul alti dimensiune. Ges- turile cele banale flcute faji de alfii, devin karma, bund sau rea. Acest nou mod dé a gandi ridicd totugi ‘umeroase intrebiri. Pani unde suntem liberi sa actio- ‘nim? Dacé alegerile au fost ficute inainte de a ne renagte, ‘are totul este hotiirat a priori? Ne puter intreba, de asemenea, de ce nu ne amintist de viefile noustre antetioare. Dac am sti, acest Iuera at face atat de usor studiul ftostru! Apardtorii teoriet karmice si a reincainarii au raspimstri Ia toate aceste Antrebari, pe care, eu vi invit, aici, sa le deseoperifi. Capitolul 1 CE ESTE KARMA? fiat, karma este una dintre cele mai impor- tante legi ale naturii, Cuyantul .karma" este el insusi ‘mult mai putin cunoscut de Occidental decat de Orien- tali. Dictionarele fl definesc astfel: ,Doctrina fundamen- ald a teligiilor indiene, potrivit careia destinul unui individ este determinat de actele indeplinite in viefile sale anterioare sau Dogma centrala a religiei hinduse, dupa care destinul unei viefi este constient si determinat de {otalitatea actelor sale trecute, de vietile sale anterioare" Din, ambele definitii infelegem cA originea cuvéntului karma este indiand sau hindusd. Karma inseamnd actiune si reactiune, cdutarea unui echilibra. Biblia ar vorbi despre insimantare $i recolti Oamenii de stint ar numi-o fenomenul cauzei gi al efec- __tului, ii timp ce bancherii ar discuta mai mult despre | credit si debit. In fond, karma este ceea ce vine din trecut. Prin ea, aici putem fi pedepsti pentru faptele noastre rele dintr-o D vista. anterioard, dar avem si ocazia s4 ne ispasim srs comise in alte veh. Budd cred ck fecre actiune, flecare cuvant, iecare gind are consecinfe, pe | cate, mai devreme sau mai tiraiu, le vom suporta. Aceas- ta eite, de altel. in opovitie cu ‘ertarea piicaelor, idee propre crestinismului, in cate Dumnezeu este infiit de 9 bun, Aici, ne referim mai degraba la echitate absoluta si Ja dreptate cu un mare .D". Primifi ceea ce dati nici mai ‘mult, nici mai pufin. Aceasti lege a echilibrului, acest lant al acfiunii si reactiunii, este adevarati. pentru individ, dar si pentru Univers, in ansamblul lui. Orice Iucru exist pentru cl a existat un ,inainte" si acest lucru determina, la rindul stu, cea ce va fi dupa". Astfel, cand credem in karma, ceredem, de asemenea, ci fiecare este responsabil de propria fericire sau de propria nenorocite. Din cauza karmei revenim fird incetare intr-un corp ‘uman pentru a indura suferinfe. Karma ne insojeste pind la moarte si rezulti din fiecare gind si faptt care Provoacd, la rindul lor, reactii cu consecinje In aceasta viafi sau in alta. Propriile noastre ginduri, 0 dat& activa- te, au propria lor viald si cilitoresc in constiinja Univer- sali. Ele inciti la actiune, provoacd reactii si contribuie astfel a ameliorarea sau la degradarea omenirii. Suntem ‘deci legati prin propriite noastre acfiuni gi suntem cu totii responsabili de starea planetei. Este aproape ca la camp: recoltim-ce semiinim. Daci semiindm boabe de porumb, vom recolta mii de stiuleti si daca, in acelasi camp, plantim meri, vom recolta mere. Doui roade diferite, cu gusturi diferite, produse in acelasi pamint. Agadar, doi indivizi care waiesc pe acecasi pla- neti gi in acelagi timp pot, prin actiunile lor, sf recolteze binele sau raul. De asemenea, karma este definiti de unii ca fiind legea Dragostei divine, care permite oamenilor 88 invefe ce este dragostea. Este intotdeauna intoarcerea unei alegeri. Agadar, un om care ar fi obligat si comiti un act ‘ard voia Iui nu genereaz& karma. Acelasi lucru este vala- bil pentru cineva care, in mod inyoluntar, ar acfiona opu- findu-se armoniei. Nici el na va suporta consecinjele 10 * | karmice. Nu exist ceva mai just ca aceasta lege care se aplica tuturor, fara excepte. Karma nu fine cont de timp, Aderdnd la aceasti teo- tic, trebuie si infelegem c& timpul nu are nici 0 impor- tanga, Trebuie sa triim mai multe viefi pentru a ajunge la un stadiu superior, pentru a ne face ucenicia necesari. Astfel, putem face un gest intr-o viafé si sf suferim con- secinjele lui multe vieti mai tirziu sau chiar in cea in care el s-a petrecut. Karma hotiraiste momentul in care ne sunt ardtate toate faptele noastre, fie bune, fie rele. De exemplu, un asasin ar putea s& scape de justitia oame- nilor, dar nu va putea scdipa niciodata de legea karmei Si contrariul este adevarat. O binefacere facut unei ersoane din anturaj este recompensata, intr-o bund zi, in viaja prezenti sau intr-una viitoare. In acest moment precis, in care karma ne pliteste cu aceeasi monedd, ne Putem gindi ci avem noroc, dar, in realitate, acest lucru provine dint-o fapti bund, facut anterior, de ta care recoltim astizi roadele... Hazardul este un cuvant inventat de oameni. Sansa, nesansa, fatalitatea au una si aceeasi sursd - karma. De cite ori n-am auzit spunindu-se: ,.Nu stiu ce bine a facut {n fafa bunulutDumnezeu pentru a merita asta!*? Nu sunt vrdjitorii, fiecare mérita si recolteaz ce a seminat. Un copil nu vine pe lume nevinovat, el este deja purtitorul unui bagaj karmic dupa gesturile de dragoste sau de urd pe care le-a fficut in vietile anterioare. De altfel, multi sunt de acord, si vom reveni la aceasta mai tirziu, cf, atunei efind un tindir are un talent special, el La dobiindit intr-o viafi trecuta. De exemplu, faptul ed un copil cairuia, ‘mic fiind, fi place si deseneze, iar in adolescena remun{a la acest Iucru in favoarea stiinfelor, dovedeste ci odi- nioara el cunostea desenul. Se spune c& micuii pistreazd amintiti inconstiente din vietile lor anterioare pind la varsta de 5-6 ani, Un actor, Jean Le Poulain, spunea: tl u vedem pe Mozart, la 5 ani, compuniind melodii pe care le-a conceput in vieji anterioare. Pentru mine, aceasta este singura explicatie posibila a geniului." Viata a numerosi birbaji si femei este asadar pre- sfrati cu suferinge si bucurii, deoarece karma pocitiva ti ajuti si triiascd mai bine karma negativa, Zeii mu ne judecd in functie de recompense sau de pedepse. Mai degrabii ne cilduzesc pe calea ce 0 avem de urmat, pentru a ne realiza noi ingine cu ajutorul experientelor pe care ‘acceptim sii Je trim atunci cdnd venima pe Pamant. Lezea karmei este ficut pentru ca noi s& invajim ceea ce n-am invafat fn trecut referitor In dragoste. Faptele niscute din, ddragoste vor avea efecte care se vor repercuta asupra itoare; acelasi lucru se va pettece in cazul semti- mentelor de uri, Dacii este necesar'si te reincamezi, este entra a invita si iubesti, Acesta este adeviratul sens al Atita timp cit nu-l vom injelege,..vom reveni. Dragostea este singura referinfa in Univers. Nu conteaza popoarele, culoarea pielii sau credinjele religioase. Chiar daci oamenii gisesc legea karmic& dur si uneori ne- dreapta, ea nu este decit dragoste si dreptate. Mai mulfi cercetitori sunt de acord c& exist diferite forme de karma. Mai fntdi, este karma pe care o tréim in prezent, in viaja noastri. Ea vine, sine amintim, din le anterioare, dar gi din faptele bune sau rele pe care Je infiptuim in acest moment. Daci fac astizi o faptit rea cuiva, s-ar putea s& fie necesar si-mi platese datoria chiar siptimina viitoare. Karma nu-si alege intotdeauna mo- ‘mentul pentru a ne face s& injelegem consecinjele actelor noastre. Apoi, existi karma pe care 0 acurmuliim in aceas- 4 viajd, dar pe care va trebui si o plitim intr-o viata viitoare. In sfiirsit, exist o karma acumulata in alte vicfi, care asteapti, pe care nu am indurat-o inci si cireia va ‘trebui si-i facem fapi odati, 12 Karma fi ocroteste pe oamenii buni si fi protejeazi att in aceastd viata, cit gi tn viefile viitoare, dar fi pedep- seste pe cei ri atita timp cit este necesar pentru a-gi indrepta nedreptitile ficute. Cind vorbim despre aceste nedreptai, ne referim nu numai la actele sivarsite fata de © flint omeneasca, dar $i la cele sivarsite fapa de cel mai mic atom al Universului. Caci rolul karmei este de a asi gura o armonie absoluté, att in lumea material’, cat yi in cea spiritual Daca exist o karmi individuala existi si una colec tiva. Vom vedea intr-un capitol viitor c& popoarele si na- fiunile pot avea propria lor kar, creati in urma faptelor penerate de ele, Aceasti lege face si recada asupra fie- clrui om adevaratele consecinge ale faptelor sale, cici el este cel care produce si creeazi cauzele. Legea karmica niu face decit si le ajusteze efectele pentru a ne reintoarce Ja armonia universalli care constituie originea a tot cea ce exist’, Pentru a ilustra karma, mi-ar plicea mult imaginea nei ramuri curbata cur prea multa violent si care ist revine cu aceeasi for{d. Dac& cineva incearc& si Indoaie ramura, aducdind-o intr-o alt pozitie decat cea natural, iar aceasta, atunci cfind revine la pozitia initiald, fi rupe omului un brat, ramura care i-a rupt bratul este cauza nenorocirii sau gestul flcut de el”? Nici o fapti nu se implineste faird sd existe la originea sa.un gind. Acesta, bun sau rity, va avea urmari asupra autorului lui, in aceastd inearnare sau in cea viitoare. 13, Pentru uni, karma reprezint& un sistem de pedepse gi recompense, Este mult mai mult deci atit. Trebuie si ‘nfelegem c& suntem propria noastrd karma. Suntem pe Amant pentru a incerca si devenim mai buni. Trebuie si facem fafi greutitilor pe parcursul intregii noastre vieti, atit pe plan profesional, cét gi pe cel familial, financiar, medical ete. Deseori, oamenii considers viaja grea, iar incercarile pe care trebuie si le fnfrunte le par prea grave. In privinja asta sunt mai multe moduri de @ privi Iucrurile. Putem aborda efectiv vinta ca find un infern, pedeapsa divin. ‘Aga gindesc cele mai multe persoane negative. Ele nu fnceteazi si critice si par incapabile si vada paharul pe jumatate plin; el este mereu pe jumitate gol. Aceste per- soane, trezindu-se dimineaja, vid mai degrabi norul de pe cer decat ristiritul soarelui care, totusi, fi orbeste, Pe ‘miisurt ce imbatrinesc, viata lor devine din ce in ce mai grea, Karma lor e grea gi ele sunt incapabile si-si dea seama de aceasta Jn realitate, karma pe care ne-am impus-o ne di responsabilitatea de a ne crea pe noi ingine. Ne cream viafa viitoare incercind si ne-o ameliorim pe cea pre- venta. Nu existi nici un creator atotputernic in spatele ciruia si ne putem ascunde, Karma ne ofer sansa de a indrepta faptele noastre rele, de a invaja din propriile greseli si de @ restaura armonia pe care noi insine am deranjat-o intr-o viaya anterioara. In loc si ne gindim la duritatea karmei, am putea si ne spunem, in mod obiectiv, c& ea este foarte dreapti si, intr-adevar, singura prin care se poate objine o anumiti dreptate in Univers, 4 Daca ni se intimplt ceva neplicut, prima noastrd Teacfic este si spunem: Ce karmé rea!" In fafa incere’- rilot poti si te ,zdrobesti™ satu si te ridici. Agadar, am Putea profita de acest lucru pentru a invita si pentru a face un pas inainte spre 0 actiune pozitiva care va avea efecte, ulterior, n aceasta viata sau intr-una viitoare Avem tendinja si legim perioadele rele din viapa noastra de o karma rea, iar pe cele bune sé le considerim firesti. Altfel spus, analizim mai mult evenimentele:care ne lovesc viata cand trecem prin incerciri, decat atunci nd viaja noastra se deruleaz fird nor. De fapt, mai multe persoane sustin ci nu exist un riu absolut, asa cum nu exist nici un bine absolut. Ceea ce numim bine este legat de ceea ce’ simjim atunci cand armonia ne guverneaz’ viata, si ru, ceca ce este legat de o lips de armonie. De exemplu, duretea si suferinfa ar fi infelese, mai degraba, ca rezultat al unei lipse de armonie, in realitate, viaja este o continuitate gi nu un scop fn sine: Ar trebui sa fim capabili si 0 vedem fntr-un ansamblu, pe 0 perioads foarte lung’ de timp. Este aproape ca atunci cand sunteti la serviciu. intr-o i, patronul va laudi pentru una dintré activititile dum- neavoastrd. Asta vi face plicere si vi flateaza. incepeti atunci svi facefi planuti, sa visafi la © promovare, Ia 0 milrire de salariu. Dar iati cf a doua 2i o greseala face astlel incat vi regisiti in biroul patronului, care, de data aceasta, este enervat si va admonesteazi dur. Descura- Jare, sedderea stimei fata de sine, gindul de a pirasi totul, e scurt, toate sentimentele contradictorii vi coplesese acum, in doar cteva secunde. Daca insa am privi servi- iul, cu toate sarcinile sale, pentri o perioadi inde- 15 ; Jungati, nu am mai fine cont nici de laudele risuflate, nici de criticile uneori exagerate. Nici unele, nici altele nu ne vor mai atinge, deoarece noi facem ce avem de ficut, Pundind in practic cunostinfele si capacitatile noastre cele ‘mai bune. Karma se manifesta aproape in acelagi fel. Totalita- tea actiunilor pozitive si negative pe care le executdim se acumuleazi fntr-un intreg care se numeste Univers. Tost lumea este reunita si actitnile fiecéruia influenteaz’ an- samblul, tot aga cum actiunile fiecdrei persoane, la birou, ‘au consecinje asupra functiondrii si randamentului com- paniei. Fiecate gind sau cuviint nedemm deranjeaza armonia cosmic’ si totul riposteazi. Intregul cosmic este format din toate fiinjele, fiecare avind locul siu pe scara evo- lutiei. Fiecare invayé gi inceared si devind mai bun, in itm personal, in scopul final al apropierii de perfectiune. Deoarece karma este o lege universali, ea trebuie si actioneze in mod universal, adic, in planurile spiritual, mental, emotiv si fizic. De aceea, cercetitorii susfin ci avem o karma divin’, una spiritual, una ‘mentald, una emotiva si una fizied. Fiecare dintre ele a fost aleasi de noi dupa moartea noastré. Se spune cd ~Durnezeu pune pe umerii fieciruia o greutate", se fnjelege de la sine c& nimeni mu poate duce mai mult decét poate suporta. Sunt numeroase exemplele care ne fac si spunem c& ‘unii au o karma care pare nemiloasé. S8 ne gindim ta cei {ra adipost, la bolnavi, la persoanele cu un mare han- 16 a‘ a dicap, la mamele celibatare, la cei oprimati, $i-au ales intr-adevar ei ingisi conditia? Dacd da, de ce? Ce cautt aici $i ce aw ficut atit'de ingrozitor in viefile anterioare pentru a merita acest lucru? Aceste probleme sunt destul de importante ca si ne oprim asupra lor si 88 incerciim si gisim o explicatie faptului 8, in aceasta lume, unele ideald, in timp ce altele induré mult suferinta toatd viata De aceea, 0 persoani care si-ar bate joc de cineva, din cauza suferinfelor pe care acesta le induri sau pentru 0 infirmitate oarecare, va suferi la randul su, intr-o bund zi, din cauza unei curiozititi nestinitoase sau a surisului altora. Adept credin Incamare explicl, de exem- plu, cf, in cazul unui accident de masini’, persoanele ucise au ajuns la sfarsitul vietii lor, iar cele care au rimas handicapate ar avea de platit o karma. intr-o viata ante- rioari ele ar fi putut si mutileze pe cineva sau ar fi produs o infirmitate unei alte fiinje umane care nu s-a utut apara i, astfel, ele trebuie si-i pliteascd datoria in aceasta via, aici. in lumina teoriilor despre reincarnare, s-ar putea crede usor ci simplul fapt de a ride de durerea altuia sau de a dispretui pe cineva ar avea un anumit impact asupra karmei noastre, In realitate, pe plan superior, action’ind astfel dispretuim demnitatea unui suflet, precum si divi nitatea fui, fapt care are un pre} pe care fl vom plati mai devreme sau mai tarziu, Dac@ inainte de a comite o gregeald, in mod voluntar Sau in cunostintd de cauz, am sti ntr-adevar la ce ne expunem facdnd-o, am fi mai atenfi cu faptele noastre, Pentru a evita ,intoarcerea lucrurilor” 0 Cu toate cd perceptele referitoare la aceasta problemi sunt nurmeroase, nu ne putem indoi de faptul cd anumite realitifi amin greu de injeles si de acceptat de cétre noi, Occidental, Este oare posibil sé transformim karma negativa, orieat de nemiloas’ ar fi ea? Suntem noi condamnafi si tiim aceasta viafi dup& modelu! pe care, totusi, noi f-am ales? Capitolul 2 KARMA $I REINCARNAREA Pentru uni, nu se poate vorbi despre karma firs anu se vorbi si despre reincamare. Cele doua nofiuni merg mani-n mini, adicd, injelegerea karmei nu poate fi po- sibild ffir a admite existenta eterna a sufletului. Asadar, viafa noastrd pe acest. Pamant, in acest moment precis, ar fi numai un fragment al celei umane, in mod incontestabil insuficient pentru a arita intreaga existenfi a sufletului nostru, Budistii preferd si vorbeascd mai curind despre continuitate decat despre reincarare. Ei considera cit alagamentul fap de karma este atit de mare, ineat el se continua dincolo de moartea fizica. Acum cAteva decenii, in Occident, ar fi fost de ne- igida, iar tntrebitile puse de cei lun rspuns preconceput care nu lisa loc nici unei interpretiri. Incet, prin perfectionare: rapiditatea mijloacelor de comunicare, gi-au facut aparitia tunele concepte noi. Tinerii anilor 1960-1970 au repus in discutie principii si au facut s8 se iveasca intrebiri feresante pentru tofi aceia a citor viati era dedicat cutirii adevaruui Reincamarea a devenit atunci un subiect despre care ‘se putea discuta liber, Teoriile cele mai fanteziste se suc- cedau problemelor practice, dar serioase. Pornind de la intrebari de gemul ,(Cine am fost eu mai {nainte?, am ajuns la intrebari mult mai importante, care se refereau la sensul viefi gi a sensul propriei vieti. Toa- 18 lumea stie acum c& reincarnarea este teoria. potrivit cireia 0 parte din sine, sufletul, supraviequieste corpului fizic, pentru ca apoi si revini intr-un alt corp si-si continue ucenicia. Aceasti explicatie simpla ridict totusi numeroase in- trebiri, la care mai multe persoane, care se consider a fi infelepti, cercetdtori sau expert, au incercat s& rispunda. in general, s-a cizut de acord asupra ideii c4 noi am trait mai multe vieji, fri a se specifica numarul lor exact. ‘Numeroasele lucriri consultate menfioneazi despre sute sau chiar sute de mii de vieti. Cine stie intr-adevir? Totusi, este clar ca am fi trait cid ca barbat, efind ca femeie, de unde sentimentele noastre actuale, uneori am- bivalente. Cunoasteti, la fel de bine ca si mine, birbati despre care se spune ci giindesc ca femeile sau au un comportament mai ,feminin. Acesti birbati reactioneazi diferit de alii in situafii precise. Ei vad lucrurile dintr-un alt unghi. fntr-o conversajie, mai degrabi decat si se rezume la fapte, ascunzind esenfialul, asa cum face majoritatea barbafilor, ei igi comunicA sentimentele mai usor, Dimpotriva, anumite femei admit cu plicere c& .ra- fioneazi ca un birbat" gi ci sunt interesate doar de ac- fiune si nu de analiz’ sau emofie. Prin urmare, putem susfine c& aceste persoane, in aceasté viafi, poarta cu sine trisGturi de caracter dintr-una sau mai multe viefi ante- 20 riowre. Si nu vitim ci suntem totalul experienjelor noastre, Am fost bogati si straci, conducRtori, sclavi sau stdpdni, Obiectivul ultim fiind acela de a trai tot felul de experienfe pentru a invaja si a evolua, sufletul nostru a putut si-si aleaga diferite situapii $i scenarii pentru a ne face sit injelegem gi s& ne dim seama de anumite lucruri, care, ulterior, ar face din noi fiinfe mai bune i mai putin egoiste. ‘Viaja pe care o trdim in acest moment ar fi, fatr-un fel, rezultatul tuturor experienjelor trecute. Acorda ‘un moment si gindifi-vii la cine suntefi. Deveniti consti- ent de fiinja dumneayoastra gi imaginati-va o clipa ca mi- a voce interioard, aceea care citeste aceste cuvinte, in acest moment, se afld pur si simplu Ia bordul unui vehicul eare este corpul dumneavoastri. Imaginafi-vi acum sufletul dumneavoastrd nemuritor, In ciutarea unor ex perienfe pentru a evolua favorabil. Aici gi acum, el se afla {in acest corp, pe care poate fl iubiti sau poate c& nu. El si-ar fi ales acest vehicul, in acest secol, aici, in locul in care va gisiti si cu anturajul dumneavoastra actual, doar Pentru a invata. Cand célitoria lui se va termina, cdnd acest corp se va-degrada, vefi putea sB vi continua rumul, Se spune ¢& 80% din populatia mondial crede in fenomenul reincarnairii si, in consecinta, in existenfa unci viefi eteme a sufletului. Motivele acestei credinje sunt multiple. Poate, de exemplu, pentru ca acest lucru ne di mai mult siguranl. Moartea produce teami. Gandul ci exist o alti viayd dupa cea actuald si cf sinele nostru nu moare este linistitor. Unii prefera s8 se-gindeasca la asta fiiri si mearg’. mai departe cu meditajia, in acest fel, ideea mortii este mai putin inspaimantitoare. Alfii vor si creada, pentru ci pot astfel privi viata prezentii cu o oarecare detasare, Ei fsi spun: Dack pot reveni pe Paimdnt gi si retrdiesc, atunci pot si-mi permit tot felul de nebunii Ei se indeparteazi astfel de responsabilitatile care le revin, fri ca totugi si. se simta vinovati, Cu sigurant’ reincarnarea este un principiu frumos. Ea presupune ci nu exist nici Mnceput, nici sfirgit. Ne permite si credem ci toate faptele marcante ale viefii noastre nu sunt decat etape, iar viafa se va derula si intr-o altd existenfa. ‘Hindusul si budistul ered fn refncamare, insti cu uncle nnuanje. Chiar daca scopul ultim cdutal este de a ajunge la perfectiune, hindusul considera ci sufletul este imperfect atunci cind se nagte gic trebuie si treac’ prin diferite tape fnainte de a-gi termina periplu. El trece prin regnul ‘mineral, vegetal ‘si animal, dup’ care devine uman. in timpul cilatoriei sale, sufletal igi pasireazd aceeagi perso- nalitate si suport karma acumulata. Budistul igi last o micd marjé de manevri. El consi- deri cd sufletul igi alege parcursul, dar este posibil ca in ‘timpul unei viefi si se debaraseze de 0 anumita cantitate de karmi pentru a putea ajunge la iluminare, coea ce ne-ar permite, in sfarsit, si nu mai revenim pe Pimant. Vom vedea mai departe ci existd tebnici foarte precise pentru a afla care ne sunt karmele ih aceasta viafd si cum putem incerca si sciipim de ele. Existi deci mai multe teorii $i credinje ale reincar- niirli, lucra perfect normal, deoarece nimeni mu a putut ‘inca dovedi ce este ea de fapt. Ce pacat! in Occident nu este deloc impartisita idea cé am putea reveni sub form. 22 animala daci nu tréim dupa principiile dragostei gi ale Intrajuorari, dar ea a fost puternic rdspandita de-a lungul istoriei. Platon credea cA befivii puteau si se incameze in ‘migari, oamenii violenji, in lupi si nedrepfii, in soimi. Aceasti trecere in regnul animal era atunci vizutd ca 0 pedeapsi in asteptarea revenirii la forma umand, pentru a utea spera intr-o eliberare. Partizanii reincamatii afirm cA acest concept se regaseste si in religia catolicd, dind ca exemplu unele pasaje din Biblie. intr-o zi, discipolii fi cerura lui Tisus s8 le explice profejia din Vechiul Testament, pottivit cireia Elie webuia si revind pe Pamint pentru a pune totul in ordine. lisus le rispunse ca acesta revenise deja, doar ci ‘oamenii nul recunoscuseri. Atunci, discipolii au injeles i Tisus le vorbea despre loan-Botezitorul, caruia i se tiiase capul la cererea lui Trod. lisus fusese clar spundnd €d Toan Botezzitorul era acest Elie care trebuia si reving gi wot cel care are urechi aude. In timp ce unii se folosesc de istoria religiilor pentru a ne demonstra existenfa reincamérii, alfii trag invijd- minte din experienjele trite de maestri sau de perso- nalitafi ale cirdr realizar suscitd ined uimire si intrebii. Astfel, ni se comunicé ci exist ,arhivele akagice”, Este vorba de un loc luminos i linistit in care sunt con- Servate memoriile tuturor viefilor petrecute pe Pamant, Fiecare dintre noi si-ar avea aici propria carte care ar contine desfiigurarea proprici vieti. Acest loc, pe care unii Lar fi vizitat, ar fi un fel de mare bibliotecd, pizita de spirite care se ocupa de registre. La moartea noastra vom ‘rece pe aici pentru a ne consulta propriile arhive. Apoi, spiritele ne-ar putea ajuta si gisim 0 noud incarnare, : - Z- Fiind in acest Joe ne-am putea citi viefile si ne-am da seama de gregelile si de faptele noastre bune. in functie de aceste informa ne-am alege apoi familia, locul ‘epoca in care ne vor refacarna, pentru a deveni mai buri Acesia este momentul precis in care, Tntr-adevar, am fi in misuri’ sine alegem condijia pentru viitoarea noastra viafi — sdrac sau bogat, stipdn sau servitor ~ toate finind cont de karma acumulatd in viele anterioare. Interesant este faptul c& arhivele akasice pot fi con- sultate de vizitatori, persoane care nu au murit inca. in invatituri se spune cit ele trebuie studiate, pentru a li se permite si altor persoane si evolueze sau sit fie ajutate, Acest lucru ne duce cu gandul la Edgar Cayce, care po- vestea, in 1931, ¢4, pentru a obfine informatii despre cineva, ajungea la un astfel de nivel de meditagie: incét ‘avea impresia c& iese din propriul corp. inaintea lui se afla un fel de linie dreaptd, luminoasé gi de fiecare parte a ci, fur gi silete care cereau ajutor. Cayce povestea cd inainta pind cand aceste siluete se ‘isipeau, pentru a face loc unor umbre. apoi unei coline, pe virful cAreia se gisea un templu. O dati ajuns ind- untru, se regisea fn renumita biblioteca despre care am vorbit mai sus. Incdperea era plind de c&rti care povesteau viata oamenilor. Un volum de persoand, complet, unic Cayce scotea razele referitoare la omul pentru care venise si caute informatii. Apoi, la intoarcere, fi didea acestuia sfaturi cu privire Ia starea tui de sindtate si la drumul iefii sale, La moartea lui, in ianuarie 1945, Cayce lisa rapoarte complete pentru mai mult de 8000 de persoane a clror viath 0 ,citise™ Povestirile si exemplele care sustin reincarnarea sunt att de numeroase si, adesea, atit de precise, incat © greu 4 ‘Sa nu. le crezi. inte-o carte scrisi in ani 1970, 0 femeie povesteste ci primes regulat vizita unor mari compo- Zitori, care, cu ajutorul ei, comunicau lumii noastre cele mai recente compozifii ale Jor. Intt-o zi, in timp ce canta la plu in fata Liszt, care o ghida in céntecul ei, Elo intrebi daci igi aminteste de o vi fiicuse cand era foarte mica. Atunci, el reveni pentra a o invgta si cante. Fetifa I-a tntrebat de ce era €a cea aleasi, iar Liszt i-a rispuns ci se oferise chiar ‘ea pentrt aceasta expérienfi cur mult timp Mnainte de a se fi ndscut. Acceptase ined de atunci sit fie legdtura dintre ‘compozitori si lumea actuala. Ne putem indoi de aceste ,vizite" ale spiritelor ficute doamnei respective, dar ceea ce putem refine din decla- rafile sale este alegerea pe care ea ar fi ficut-o inainte de Se naste si care se regaseste in ansamblul nofiunilor de reincarnare, asa cum le cunoastem. Deci, ce se intimpla dup moarte? In Occident, privim moartea cu teama si dezgust, iar noi incercim si 0 respingem prin toate mijloacele, cit mai departe posibil. Nu trebuie decit si vorbiti despre ‘eutanasie intr-un grup de prieteni pentru a vi da seama cit de importante si cit de diferite sunt ideile despre moarte, in functie de cultura si mediul care le-a generat De fapt, teama noastri de moarte reprezint®, mai ales, frica de necunoscut, frica de a nu mai exista. Dac am putea fi constienti de identitatea noastra i de nemurirea sufletului nostru, spaimele noastre ar disparea ‘Moartea fizic’ inseamni eliberarea sufletului, Se spu- ne ci la moartea unei fiinje umane oamenii plan; ce sufletul se simte eliberat, iar la nasterea unei fiinje lumane, sufletele sunt cele care pling plecarea unuia din- tre cle, Chiar in momentul decesului, sufletul ii trage ‘energia din corpul fizic, fapt care poate dura mai mult sau 25 smal pin timp. Unil sustim 8 0 serie de-erize cardiace sau agravarea umnei boliisemnific’ énceputul plec&rit sufletub Cv sigurants, tn momentul decesului © ,energie” se fettige’ din Corp. Tn mak multe cult, pentr!ca retia- gerea sufletulii 8 fie complet, sé consider €& © mui ‘bine si sé astepte tre} zile Miainte de a se debardsa de corp. De altfel, aceasta era tradifia tn religia catolicd, in Prima jumitate a secolului XX. Morjii evau expugi tei zile inainte dea fi ingropaji. Aceastd practic’, s-0 schimbat din motive economice, in majoritaiea.tiznpu- rilor. Trebule sf remarcim ci viaja astizi este ait de dinarhied gi sunt ati de multe Tumilit destramate, fica, din co in ce Hai’ putin: se pune problenw'ca oamenii sa -piardat tre ile intro! camera: mom. apumit timp, gi constatim, se pare, o indljare spirituala foarte rapid, Vedem, in acelasi timp, atit lumea pe care o pardsim, cAt gi pe cea rfoud in care intrara. Putem percepe chiar sentimente si ganduri care provin din cele pe care Je-am avut, In acelasi timp, uncle suflete vi fampine co bucurie, Se pare ca traniziyi se face axat de vusor, ineat unii nici micar nu-gi dau seama ch au murit, Este rolul anumitor suflete de, a-i face si constientizeze acest fucru. Unele persoane care’ thsojese muribunaii Mn spitale mirturisese cd au vieut deseori o iluminare pe chipurile tunor pacienti in momentyl pérsitii acestei jumi. Am citit Cu tofii, undeva, mirturiile undra, care s-aii intors din faimosul tunel al mori. Niciodatit hu S-a simtit att de bine ca M aceasti lumina vie. Uni al poyesti¢ cd au fn- Lilt aici ghizi, dar majoritated dintre ct explick ci a facut sceastl cllMtoric mai degrabi singuri sau Enso} strain 26 ‘Toate problemele referitoare la cilatoria nostra s-ar larifica dintr-o data, dar, pornind din acest punct, exist ‘numeroase teorii si experienje care explicd ce se intim- pla. Unii avanseaza ideea cdi trebuie s& rispundem in fata lunor judecitori, asociagi cu Tatal, faintul Spirit — {in religia catolicd ~ sau cu alte’simboluri din hinduism, mitologia greaca: sau diferite’filosofii orientale, Rolul acestor judecitori ar fi acela de a evalua performanta ‘ufletului si de a1 ajuta si-si stabileascd itinerarul, Acest consiliv ar fi compus din suflete care au terminat ciclul fncamnatilor terestre: in timpul acestei perioade, sufletul nostru ar trece in revistd toatl viaja lui trecuti. Toate remugeatrile, toate ‘greselile si slabiciunile ar aparea foarte clar, far si existe scuze acceptate ca pe Pimint. Chiar daca sunteti un mincinos excelent, aici, asta nu va va servi la nimicy de altfel. Din fericire~ se spune ~consiliul judecatorilor s-ar ccupa mai degrabai si incurajeze sufletul si si releveze aspectele lui pozitive decdt si-i intdreasca sentimentul de vinovatie. Totugi, in acest moment precis, sufletul nostra ar sesiza de cate ori in timpul vietii sale a provocat suferinf’ cuiva si devine constient de faptul ca fiecare experienfi, bun saw'rea, ti favorizeaza dezvoltarea. ‘Dupi aceasta evaluare — putem citi despre ea in unele documente ~ sufletal nostru se cunoaste mai bine $i este ‘gata sl ia hotiririle care ii vor permite si-si pregateasca viata viitoare si si-i stabileasca toate detaliile. $i aceasti ‘etapii este influenjatd de consiliul judecatorilor, care fine seama atunci de datoriile karmice ale sufletului, iar reco- mandirile sale vor fi in sensu! nevoilor acestuia gi nv-al dorinjelor lui. Sub hipnoza, o pacienta s-a intors in timp and la aceasti ctapi a vietii ei anterioare. Ea a deelarat 27 ‘ci nu voia si-si accepte viata viitoare i dificultitile care-i cerau prezentate pentru c& nu se simtea capabili si le in- frunte. Aceasté persoand stia totusi cd trebuia si fac fay acestor obstacole pentru a deveni mai evoluata. Viaja dintre viefi ne-ar permite sa dobandim cunos- tinge si s& ne pregitim viitoarea incarnare. Majoritatea sufletelor eziti si p&riseascd acest loc mistic: pentru a reveni pe Pimént. Moartea este, intr-adevir, pentru oricine este pregatit s-o considere astfel, ca un dezno- damant fericit al unei lungi experiente, plind de griji si piedici. Mai mulji medici si cercetitori au efectuat studii porind de la mirturiile unor pacienti care le-au relatat cexpetienfele trite in lumea de dincolo. Unii dintre ei au afirmat ci durata perioadei dintre doud incarnéri, poate varia intre 10 luni si mai mult de 800 de ani, dar eX durata medie intre doud vieti este de aproximativ 40 de ani. Transformarea rapid a lumii actuale ar face sufletele si fie mai neribditoare si se reincameze, ceea ce ar explica, de altfel,cresterea rapida a populaiei mondiale, Sufletele mai putin evoluate si cele care vad inrein- ‘camare o ocazie rapida de a se elibera de karma au ten- dinja de a reveni mai repede pe Pamint. Dac& suntefi mai evoluat,”afi putea rimfne in acest loc de ucenicie mai ‘mult timp. Unii il descriu ca pe 0 oaza de linigte de unde ‘nu mai vrei si pleci. In acest loc nu se intémpla nimic si astfel nu faceti progrese; de fapt este vorba de o lungi vacanfi, O viaj bund pe Pamint v-ar conferi privilegiul de a riméne aici mai mult timp inainte de a trebui si vai reincarnafi pentru a vi continua ucenicia. 28 SA crezi sau si nu crezi? S-ar spune c& scrierile, cu cit sunt mai precise, cu att mai mult eredem c& totuleste inyentat. Cine poate afirma cu certitudine e& revenim pe PAmiint de atatea ori gi la ce intervale? Nimeni. Cei mai buni cercetatori in aceste probleme considera c& nici un, ‘caz nu ne oferal 0 proba realii a reinearndri, dar ct mai multe din cazurile cunoscute constituie un ansamblu de fapfe ale ciror calitate si cantitate sunt tulburitoare. Existd, de exemplu, mai mult de 200 de persoane cu un, ‘semn din nastere pe o parte a corpului lor si care, sub hipnoz, afirma ci ar fi fost ucise de arme, in acest loc precis. Analizand arhivele unor spitale, cercetitorii au demonstrat, pentru 17 cazuri, c& respectivele persoane au decedat, pur si simplu, in urma unor astfel de rini. Dintr-0 perspectiva filosofic’, budistii afirma mai curind cd reincarnarea nu ate prea mare important; ceea ce conteaza cel mai mult este viata prezenta si nu vietite ‘trecute sau viitoare. Unii consider’ c& acest concept al reincarndti ar trebui privit, mai degraba, ca 0 renastere; altfel spus, in Joe's reflectm asupra aspectelor concrete ale intoarcerii pe Pamént (timpul necesar pentru aceasta gi modul de desfasurare intre doud vieti), ar trebui si ne gindim ci, in acest moment, suntem singurii care putem SA ne hotirim viaja, cintdrind actiunile prezente si flind constienfi cif ea, karma, va avea tepercusiuni certe asupra acestora fh viitoarea noastra renaistere, Deci, este posibil sii ne apropiem de nofiunea de karma fari si ne preocupim prea mult de problema reincamirii.. Tot mecanismul karmic, care consti ina recolta ce am semiinat, inainte de a te ocupa de incarn- rile anterioare sau de a te proiecta in viele viitoare, se aplicd, mai inainte de toate, in incamarea prezenta, Bu- distii, de exemplu, nu cautd 8 repare viata trecutd sau si infrumusejeze viaja viitoare, ci si-si desivaryeascd cat mai bine viaja actuali. : Mai rnulte persoane preferd si nu creada in reincar- nare, pentru c& nu-gi doresc sa revina si retriiascd ace~ Jeagi ey senNETHE. Bineingeles c nu se intampla ,aceleasi in orice caz, nu pastrim amintiri din Alii, dimpotriva, cheltuiesc mult energie si deseori ‘multi bani, civtind sisi fnjeleaga vietile anterioare. Sunt ‘multe moduri de a 6 face gi mai multi ,.negustori" incear- cli s& ne convinga cl, pentru a ne cunoaste mai bine, © important st stim cine am fost fn trecut. Hipnoza tegre~ sivi este fara indoial’ metoda cea mai cunoscutd si cea mai folosité. Este practicatd, cel mai adesea, de cAtre psihoterapeuji si consti In a ne face SA ne intoarcem in timp si spatiu pan& in momentul in care se deschide 0 portitd spre viaja noastré anterioard. Marturii tulburétoare si uneori verificate au fost objinute in acest fel. Hipno- tizatorul procedeazi ca de obicei pentru a ne ajuta si ne destindem gi si ne cufundim intr-un somn profand. Incet, ne trimite inapoi, in timp, trezindu-ne amintiri plicute de ind ayeam 20 de ani, 10 ani, apoi 5 ani si pani in mo- mentul in care eram in leagin, Apoi, cu acordul nostru, putem trece dincolo de pragul acestei viet, de aici, pentru ane regiisi in alt timp, intr-un alt loc. Relaxarea, recurgerea la un mediu sau la astrologia karmicd pot, de asemenea, 64 furnizeze citeva informatii despre viefile dumneavoastrd anterioare. Uni susfin chiar ci primesc’mesaje, trimise din plamul spiritual, pe care le comunic’ apoi subiectului lor. Acest lucru se poate realiza $i prin scriere automat, prin intermediul unui mediu care receptioneaz semnalele gi le transcrie. Pentru ‘a intra in contact cu un spirit, mediul isi fnalfi atunci 30 vibrafiile, iar pentru a exista comunicarea,, spiritul. igi coboara propriile vibratii. Mediul primeste informatii despre problemele trite de subiect. in timpul. vietii lui, pentru a-I face apoi si inteleagi anumite Jucruri de care ‘este interesat, si iyi last mina sB serie aceste informatii pe hartia din faa tui. Unele firme merg pind la a oferi servicii complete de cercetare a vietilor anterioure, Ni se descrie viafa noastri prezenti, spunindu-ni-se, de exemplu, ed ne-am dori’si schimbiim totul in ea, c& suntem nemulfumifi,-ceea ce, in ford, este soarta multor oameni la acest inceput de mileniu, fird si conteze mediul din care fac parte. Ni se vv descrie in detaliu principalul nostra defect si prin- cipala noastra calitate; precum si, rezultatele ,.lectarii viefii noastre, efectuatiide un mediu. Exemplele furnizate sunt uneori de o mare precizie. lata ce am cules dintr-un site Internet, in care o firma isi ‘fet servicile: Ati avut; 16 viefi ca blebat. $i: 17 ca femeie. Cea care vA influenjeazi cel mai mult viata actualdi este cea.tritd 1a inceputul secolului al. XIX-lea. afi ful unui viticultor din estul Franfei, in apropiere de ‘Guebwiller. Aveati cam 6 ani cind paringii y-au daruit o surioard siaticdevenit gelos pentru tenia pe care i-o dideau, Aveati impresia c& acest lucru era in detrimentul dumneavoastra. Atunci afi inceput s& va petreceti mult timp cu bunicul dumneavoastra, pe care il iubeafi mult. ‘La moartea lui aji fost trimis la o scoala militara, fapt pe care I-ajiresimfit ca pe un abandon,” Analiza acestei vieti anterioare este urmitoarea: »Erati soldat in regimentul de cavalerie grea, imbracat in platosa. Afi fost primit in socictatea parizian’ gi afi fost 31 eu sotul in amintul nei fem itorite, ‘Vat bait fi du ei, pe cure lati ucts. \Din fericire, afi plecat ta rizboi Prusia. Intre dou’ campanii, .v-dfietsitorit cw fiiea pris rmarulisi din oragul natal. cu care Aji ayuto fata. Afi plecat din nou’ lt r8abod si até fost rinit la Leipzig. Vi s-a am- Putat in picior $i V-ufi intors acasd, Afi preluat afsceres tamiliei, pe care afi faicato st prospere gi, mai trziu, a devenit primar. Dar acest statut important mu era chiar cel Ia care afi aspieat Mntr-adevr, deosrece dumneavoastr adorafi pietura gi v8 phicea si piotati in momentele de igaz. Aji murit la 62 de ani de angina pectoral." Expertii comunic&sii euiced din lumea de dincolo-v& propun apoi scopul reineamérit dumneavoastra. in exem- jplul precedent se scrie: Ati venit in abeast’ via pentru aaccepta, in sfargit, fii mat dotasat de ceilalti. Trebuie si nu mai fiti deloe preocupat de parerile lor, Va e teamii dee abandon (poate in mod incongtient); avast Tucry Vi fice rit, deoarece va poste crea o oarecare neincredere $i fanchiuna de-indati ce vA'simfifi neglijat. Aceasti viata vii-i hotdritoare pentru dumieavoasira dar, categoric, trebuiie sii vii debarasaji de aceste sentimente dacid nu vreji sit le repisifi si data viitoare: Sunteyi o fiinja cu adevarat unici, dar mai pujin orgoliu persooal yaar ajuta sd devenigi ont putérnic care var putea, in’ sfirsit, sd evolueze spre alte orizonturi, fara simai fugi de el insu in sfargit, se povestesic clientului ef simbolul siu este noaptea si ,Jectura’ este insofitd de Feferinteistorice, in sped batilia de Ia Leipzig! Ce trebuie sii-credem despre aceste lecturi platite ale ‘vietilor anterioare? Nimicls. Ele trebuie cf raspund. unit anumite nevoi a mai multor indivizi, care sunt in cdutarea ‘identitagii proprii si a sensului viefii lor. Este mijlocul pe care ei Lau ales pentru a evolua gi pentru a-si continua ‘cutarea. Totusi, ei trebuie si dea dovadi de prudenja. Fird si judecim sinceritatea sau nesinceritaten faptelor Prezentate mai sus, trebuie s& admitem ci domeniul ezoterism, in general, oferd posibilitifi imense pentru ghicitoare de proasta calitate si pentru sarlatani de toate felurile. Dac va hotiraji si consultaji astfel de servicii, din curiozitate, cu un pricten sau o prietend, pentra a compara rispunsurile si a ride un pic de ele, fie. Dar, ar fi bine, ca inainte de a va incredinja trecutul, prezentul i viitorul nei persoane striine, si avefi in vedere 0 intervenjie mult mai personala, De altfel, este riscant si spui cuiva, cu siguranfi, ci teebuie si-si duc viaja tntr-un fel sau altul. Daci per- soana respectiva ia in serios recomanditile faicute, care ar Putea fi consecinjele imediate asupra viefi sale familiale sau profesionale? Va merge ea pnd acolo inedt s& renun- fe la tot pentru a urma accasti cale? Trebuie-si stim cd exist numeroase publicafii care vehiculeazi, fiecare, sugestii cu privire la derularea vie- tilor noastre trecute si viitoare. Mai mulfi autori fac pro- puneri de genul: un betiv, violent, lenes, odios cu sofia gi ‘cu copiii lui, va trebui sé revind, inevitabil, ca om gi pliteased aceasta viapi.precedemta, cunoscind tentatia Vinului, a leneviei etc., fll inst a se lisa coplesit de ele. _ Dac ar fi atit de simplu, am putea trasa viata viitoare a multor oameni numai observand comporta- mentul lor in cea actuala. Totusi, karma este mult mai ‘subtild. Este adevarat, ea fine cont de faptele si gesturile 33 fiecdruia in timpul vietii sale, dar stocheaza in rezerva si ile bune sau rele feute in ake viefi. Ea are in vedere att gindurile pe care le-am avut, cit si intentille care au precedat actiunile noastre. De exemplu, cineva ya spane c& el nu este un om rit si cd mu are nimic si-gi reproyeze, lisind s& se injeleaga ‘c& suferinfele sale sunt nedrepte. Trebuie si infelegem c& pentru karmé timpul nu are nici 0 importanga gi cd situatia dificild in care se glseste acum individul rezulta, poate, din actiunile comise cu mult timp inainte $1 pentru care, acum, el trebuie si-si pliteased datoria ‘Asa cum vom vedea mai departe, karma plaseazi obstacole la. inceputul existenfei noastre, ins viata ne asi o parte din responsabilitate, pe care © numitn liberul arbitra, Altel spus, o parte din viaga noastr’ depinde in mod exclusiv de noi, Asta inseamn’. c& trebuie si facem alegeri, iar cele pe care le vom face vor avea repercusiuni asupra noastra, asupra celorlalfi si asupra Universului in ansamblul lui, Nu ne feferim aici la alegerile de naturi pur materiali, ci, mai degraba, | cele aflate in’ sfera valorilor umane. Vom vedea, de asemenea, ci existi mijloace pentru a ne cunoaste karma si chiar pentru a 0 modifica in viitor, poate, camenii vor invafa si find seama de aceste Iucruri pentru a permite sufletului si se inate efit mai repede posibil, deoarece, o dat ajungi an Vniversul astral, twehuie sd traversim mai multe niveluri, asteptand ‘4 putem si ne eliberdm complet de dorintele, de dusma- nile $i de spaimele noastre a Capitolul 3 SA NE AMINTIM DE VIETILE NOASTRE TRECUTE Toati lumea f3i poarti crucea pe acest Pamént, povara personal, uneori, foarte greu de dus. De obicei, suntem tentafi sine intrebiim unde sunt dreptatea si mila in acest Univers presupus a fi administrat de un Dum- nezeu plin de dragoste. De ce unii copii se nase cu un handicap serios, in timp ce alji copii ai aceleiasi familii se asc sindtogi? Aceste necazuri congenitale ar fi ele pe- depse care vin din vieti anterioare? Mulfi sustin cu putere aceasta idee. Totusi, daci ar fi aya, acest Iucru ar putea fi inter- pretat cao mare nédreptate, pentru ca fiinfa omencasc’ nu stie nimic despre viaja ‘sau vietile sale precedente, Atunci, de ce si fim pedepsifi pentru ceva despre care nu stim nimic? Dack am facut o crim inti-o alti viati, Pentru care plitese astizi un pref, nu ar fi mai drept si unose exact cauza si circumstanjele ei? A sti de ce trebuie si plitim in aceast& viata greseli pe care le-am ficut in alte viefi, rimane un mister. Legile divine ne fac s& constientizim, pujin cite putin, propria noastral existenfd, ca suflet, $i pentru a ajunge la un nivel ridicat de cunoastere gi de constiints, trebuie, probabil, s8 invipim din. gregelile noastre. Acest lucru este adevarat 35 pentru viata pe care 0 traim acum, dar si pentru ansam- blul existenjei noastre, desfigurat pe sute sau chiar mii de reinearni Aceasta intrebare tidied o alta: De ce nu ne amintim viejile noastre trecute? Dacit ne-am aminti exact momen- tu sTmpejuririlen care am ut o gregeall, grav sau i putin grava, am putea infelege mai ugor pentru tegism acum in acca sts. Probab am f° mal inclinafi s& acceptim cA trebuie sa plitim un pref, 0 des- pigubire viefii. Este aproape ca atunci cfind primim la sfairgitul luni entrasil chet noastre de credit. Examinind contl, ne sare in ochi o cheltuialt important sau numele unei com- panii, ,.N-am cumparat niciodatd asa ceva" ne_gindim imediat. Dupa citeva apeluri telefonice sau analiza listei cu cheltuielile noastre lunare, ne amintim ca am cumpirat efectiy acest obiect, intr-un moment de pauza intre dou activitdji, io mare grab. Rezultatul: trebuie sa platim factura, dar am putut cel putin sf ne amintim de acest moment gi astfel si acceptiim mai ugor consecinfele, chiar

    S-ar putea să vă placă și